Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nulitatea Noremei Juridice
Nulitatea Noremei Juridice
1. Notiune
Nulitatea poate fi definita ca fiind acea sanctiune de drept civil ce desfiinteaza actul juridic incheiat cu
nerespectarea normelor juridice
Deci, nulitatea intervine in cazul cand, la incheierea actului juridic, nu se respecta conditiile sale de
validitate. Cum un asemenea act este contrar legii, el este considerat ca nici nu a existat, iar partile sunt
repuse in situatia anterioara incheierii lui.
Ø Spre exemplu, legea declara inalien abile bunurile care se afla in domeniul public al statului (de interes
national) si al unitatilor administrativ-teritoriale (de interes local). Aceasta inseamna ca ele nu pot fi
instrainate. Ca urmare, orice act juridic prin care s-au vandut sau donat bunuri publice este lovit de
nulitate, deoarece la
incheierea lui s-au nesocotit prevederile legii. Ca urmare, se va considera ca el nu a fost nicicand incheiat,
iar bunul public respectiv nu a parasit niciodata patrimoniul statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
Nulitatea indeplineste mai multe functii:
• Functia preventiva consta in aceea ca partile, stiind ca incalcarea prevederilor legii atrage nulitatea
actului incheiat, vor incheia actul cu respectarea conditiilor de validitate ale acestuia, pentru a-l feri de
nulitate;
• Functia sanctionatorie consta in aceea ca se sanctioneaza nerespectar ea legii;
• Functia reparatorie consta in inlaturarea efectelor contrare legii si bunelor moravuri.
rezilierea vizeaza un contract valabil incheiat, dar neexecutat, in mod culpabil, de catre una dintre parti.
De retinut ca in cazul actelor juridice cu executare succesiva si nulitatea opereaza numai pentru viitor.
5.2.3 Raportul dintre nulitate si caducitate
Caducitatea consta in ineficacitatea unui act juridic valabil
incheiat, care nu si-a produs inca efectele. Ea intervine din cauza unei
imprejurari independente de vointa partilor sau a autorului actului juridic.
Ø De exemplu, un testament devine caduc daca persoana desemnata drept beneficiar al averii succesorale
decedeaza inaintea testatorului. Tot astfel, o oferta de a contracta devine caduca atunci cand, inainte de a fi
fost acceptata, intervine moartea ofertantului.
Nulitatea si caducitatea sunt ambele cauze de ineficacitate, dar intre ele ex ista urmatoarele d eosebiri:
- nulitatea presupune un act nevalabil, in timp ce caducitatea presupune un act valabil incheiat;
- nulitatea are ca efect restituirea prestatiilor deja efectuate, in timp ce in cazul caducitatii aceasta
problema nu se pune, deoarece, prin ipoteza, inca nu s-a prestat nimic;
- nulitatea presupune cauze anterioare sau concomitente
incheierii actului juridic, iar caducitatea presupune o cauza ulterioara incheierii actului;
- nulitatea intervine ca sanctiune p entru o conduita contrara legii,
in timp ce caducitatea nu are caracter de sanctiune d eoarece intervine pentru motive independente de
vointa partilor.
5.2.4 Raportul dintre nulitate si revocare
Revocarea reprezinta sanctiunea civila ce consta in inlaturarea efectelor actului juridic din cauza
ingratitudinii gratificatului (spre exemplu, a donatarului) sau neexecutarii culpabile a sarcinii. De
asemenea, revocarea po ate interveni, asa cum stim deja, ca exceptie de la principiul irevocabiltatii actelor
juridice.
anulabilitate (in nulitate relativa) este prescriptibila; deci nulitatea relativa poate fi invocata in termenul
general de prescriptie extinctiva de 3 ani; c) nulitatea absoluta nu poate fi, in principiu, acoperita prin
confirmare. Dimpotriva, actul nul relativ poate fi confirmat, fie printr-o confirmare expresa, fie printr-o
confirmare tacita.
Confirmarea expresa se face sub forma unui act juridic unilateral
intocmit in acest scop si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa provina de la persoana care ar fi avut dreptul sa anuleze actul, deci de la persoana ale carei interese au
fost afectate prin
incheierea actului anulabil;
- sa cuprinda, in mod explicit, cauza nulitatii;
- sa prevada ca autorul intentioneaza sa renunte la actiunea in anulare;
- cauza care antrena nulitatea sa fi incetat.
Ø Spre exemplu, daca actul era anulabil pentru ca, la incheierea lui, cosimtamantul uneia dintre parti
fusese viciat prin eroare, el nu va putea fi confirmat decat dupa ce partea a iesit de sub imperiul erorii.
Confirmarea tacita poate rezulta fie din executarea, in cunostinta de cauza, a actului anulabil, fie din
neinvocarea nulitatii relative inauntrul termenului de prescriptie.
In unele ramuri de drept, cum este dreptul muncii si nulitatea aboluta poate fi acoperita, prin indeplinirea
ulterioara a conditiei nerespectate initial.
Ø Spre exemplu, nulitatea contractului individual de munca datorata neefectuarii examenului medical, la
angajare, poate fi acoperita prin efectuarea ulterioara a acestui examen.
In dreptul civil insa, chiar daca ulterior conditia este indeplinita
(spre ex emplu, se atentifica actul de donatie care fusese incheiat numai sub semnatura privata), aceasta nu
poate avea efecte r etroactive. Actul nul absolut nu poate fi “reinviat” prin indeplinirea ulterioara a
conditiilor impuse de lege.
In timp ce nulitatea absoluta poate fi invocata printr-o actiune in constatarea nulitatii (deci actul este deja
nul, instanta doar constata aceasta
realitate), actiunea in nulitate relativa este o actiune in pronuntare (in sensul ca instanta decide daca din
probele administrate decurge ca actul are sau nu valabilitate).
Nulitatea absoluta Nulitatea relativa
• Poate fi invocata de
• Poate fi invocata doar de catre catre o rice p ersoana interesata partea interesata
• Este imprescriptibila
• Este prescriptibila (poate fi
(poate fi invocata oricand) invocata doar inlauntrul termenului de prescriptie extinctiva)
• Nu poate fi acoperita
• Poate fi acoperita prin confirmare prin confirmare
5.4. Cauzele nulitatii
Nulitatea absoluta si nulitatea relativa sunt cauzate de imprejurari diferite.
Astfel, sunt cauze ce atrag nulitatea absoluta a actului juridic civil:
• lipsa unei conditii esentiale a actului juridic, si anume: a) lipsa consimtamantului; b) nerespectarea
prevederilor privind ingradirea capacitatii de folosinta; c) nerespectarea principiului specialitatii
capacitatii de folosinta de catre persoanele juridice; d) lipsa obiectului sau car acterul ilicit sau imoral al
acestuia; e) lipsa cauzei, sau caracterul fals, ilicit sau imoral al acesteia; f) nerespectarea conditiei de
forma cerut ad validitatem;
• incheierea actului juridic civil cu incalcarea normelor imperative ale legii, ordinii publice sau bunelor
moravuri;
• lipsa sau nevalabilitatea autorizatiei administrative;
• frauda.
Sunt cauze ce atrag nulitatea relativa a actului juridic civil:
partile raportului juridic sa ajunga in situatia in care ar fi fost daca acel act nu s-ar fi incheiat.
Exceptiile de la principiul repunerii in situatia anterioara sunt situatiile in care, pentru motive temeinice,
prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu se restituie, ci se mentin, fie total, fie numai in parte.
Ø Spre exemplu, persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa
restituie prestatia pe care au primit o in temeiul unui act juridic nul, doar in masura imbogatirii lor, adica
numai in masura in care au profitat de avantaje patrimoniale de pe urma incheierii actului juridic.
5.5.3 Principiul conform caruia un act nul nu poate produce nici un efect
In limba latina, acest principiu este astfel formulat: quod nullum est nullum producit effectum (“ceea ce
este nul produce efecte nule”)
Cea mai importanta aplicatie a acestui principiu consta in anularea actului subsecvent, ca urmare a anularii
celui initial.
Astfel, daca exista doua acte juridice “inlantuite”, desfiintarea primului va atrage si desfiintarea celui de al
doilea: anularea actului primar atrage si anularea actului subsecv ent, ca urmare a legaturii sale cu primul.
Aceasta decurge din aceea ca, potrivit unei reguli foarte vechi de drept,
“nimeni nu poate transmite un drept pe care nu-l are sau nimeni nu poate transmite mai multe drepturi
decat are el insusi”. Asadar, tot ceea ce s-a dobandit in temeiul unui act nul, in realitate nu s-a dobandit,
asa incat nu se poate transmite mai departe.
Ø Spre exemplu, daca X i-a donat lui Y un apartament, fara a fi
intocmit insa contractul in forma autentica, si contractul prin care Y doneaza, mai departe, apartamentul
lui Z este nul, chiar daca acesta din urma s-a incheiat in forma autentica. Aceasta pentru ca, in realitate,
dreptul de proprietate asupra apartamentului nu a parasit nici o clipa patrimoniul lui X. Y nedevenind
proprietar, nu putea sa
instraineze un bun care nu ii apartinea.
In mod similar, daca este nul actul juridic principal, v a fi nul si cel accesoriu. Daca, spre exemplu,
contractul de imprumut este anulabil,
deoarece s-a incheiat prin vicierea consimtamantului uneia dintre parti, si gajul constituit pentru
garantarea imprumutului va fi, de asemenea, anulabil. Soarta contr actului accesoriu urmeaza soarta
contractului principal.
Numim “subdobanditor” persoana care dobandeste (cumpara, primeste cadou, mosteneste etc.) bunul d e
la dobanditor. Subdobanditorul este tert fata de primul act juridic, in temeiul caruia bunul a fost pentru
prima data instrainat.
De la principiul inlaturarii tuturor efectelor actului juridic nul exista
insa si unele exceptii, cum ar fi:
• acele cazuri in care, desi actul initial se anuleaza, actul subsecvent este totusi mentinut, in general in
scopul ocrotirii bunei-credinte a subdobanditorului.
Ø Astfel, spre exemplu, daca cel declarat mort este in viata, se poate cere, oricand, anularea hotararii prin
care s-a declarat moartea. Cel declarat mort poate cere, dupa anularea hotararii declarative de moarte,
inapoier ea bunurilor sale. Cu toate acestea, dobanditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le inapoieze,
decat daca se face dovada ca la data dobandirii stia ca persoana declarata moarta este
in viata.
De asemenea, ca regula, subdobanditorul de buna-credinta si cu titlu oneros (cumparatorul) unui bun are
dreptul de a-l pastra chiar daca titlul de proprietate al transmitatorului (vanzatorului) a fost declarat nul sau
anulat;
• Uneori, actul juridic, desi nul, produce unele efecte indirecte. Este cazul conversiunii actului juridic.
Intelegem prin conversiunea actului juridic inlocuirea
(substituirea) actului juridic nul cu alt act juridic valabil. Manifestarea de vointa la incheierea unui act
juridic nul poate av ea valoare pentru
incheierea unui alt act juridic, de aceasta data valabil.
Ø Spre ex emplu, manifestarea de vointa nula ca vanzare-cumparare, poate valora antecontract de v
anzare-cumparare. Ipoteza este urmatoarea: intre X si Y se inch eie un contract de vanzare-; cumparare a
unui teren. Partile nu incheie actul in forma autentica, ceea ce face ca acesta sa fie lovit de nulitate. Totusi,
din intelegerea
incheiata sub semnatura privata decu rge intentia ferma a partilor de a vinde, respectiv de a cumpara.
Actul incheiat produce efecte juridice ca antecontract, in sensul ca daca una dintre parti nu va accepta sa
incheie contractul in forma autentica, va putea fi obligata la plata de despagubiri, pentru prejudicierea
celeilalte parti.
Ø Tot astfel, daca un mostenitor vinde un bun care face parte din masa succesorala (din averea mostenita),
gestul sau reprezinta acceptarea tacita a mostenirii. Chiar daca contractul de vanzare cumparare este nul,
prin incheierea lui mostenitorul s-a comportat ca un proprietar, de und e decurge far a echivoc faptul ca
acesta a acceptat mostenirea, cu toata nulitatea contractului de vanzare.
Deci, acest contr act nu va produce nici un efect ca act de vanzare cumparare, dar va produ ce consecinte
ca act de acceptare a mostenirii (spre exemplu, dupa incheiarea lui, “vanzatorul” nu va mai putea renunta
la mostenire).
• In ipoteza situatiilor de aparentei in drept, eroarea comuna (a tuturor) este considerata ca ar permite
actului jurdic, chiar nul, sa produca efecte.
Este cazul inregistrarilor in registrul de stare civila care au fost facute de o persoana necompetenta, dar
care a exercitat public atributia sa de delegat de stare civila. Acestea sunt considerate valabile, chiar daca
persoana respectiva nu av ea, in realitate, aceasta calitate. Faptul ca toti cei prezenti au fost in eroare
acopera, practic, nulitatea. Situatia este insa cu totul exceptionala.
Intrebari si teste
Creditorul ii comunica debitorului sau: “Daca nu iti executi obligatiile contractuale, am sa anulez
contractul!”. Analizati afirmatia si explicati ce eroare cuprinde.
Daca locatarul refuza sa-si execute obligatia de plata a chiriei, contractul de locatiune: a) se anuleaza; b)
expira;
p. 212 -; 249;
HAMANGIU, C.
ROSETTI BALANESCU, I.
BAICOIANU, Al.
Tratat de drept civil roman, vol. I,
Bucuresti, Editura ALL, 1996, p. 113 - 124;
BOROI, G. Drept civil. Teoria generala, Bucuresti,
Editura ALL, 1997, p. 172 -; 204;
UNGUREANU, O. Manual de Drept civil. Partea generala,
Bucuresti, Editura All -; Beck, 1999, p. 160 -; 175;
VOICA, I. Capitolul IV -; “Actul juridic civil”, sectiunea 5, p. 166 -183, in Drept civil, vol.I,
Bucuresti, Editura Lumina Lex, 2000, coordonator -; R. Dimitriu;
MURESAN, M. Drept civil. Partea generala, Cluj -; Napoca,
Editura Cordial Lex, 1994, p. 191 -; 212;
URS, I.
ANGHENI, S.
Drept civil. Partea generala. Persoanele,
Bucuresti, Editura Oscar Print, 1998, p. 158 -; 172;
COJOCARU, A. Drept civil. Partea generala, Bucu resti,
Editura Lumina Lex, 2000, p. 271 - 296;
STOICA, V. Rezolutiunea si rezilierea contractelor civile, Bucuresti, Editura ALL, 1997, p. 19 -; 35.