Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pacienților cu
accident vascular cerebral
Student: Coordonator:
Lupu Oriana-Luana Profesor Dr Ana-Maria Pâslaru
Grupa 1, anul IV
Asistenți medicali generaliști
1
Introducere
Îngrijirile paliative dau valoare vieţii şi consideră moartea ca fiind un proces normal;
nu grăbesc și nici nu amînă moartea. Îngrijirile paliative îşi propun să menţină cea
mai bună calitate posibilă a vieţii pînă la moarte.
2
Principii generale ale îngrijirii paliative
Următoarele aspecte esenţiale stau la baza îngrijirii paliative:
Controlul simptomelor.
Suport psihologic, spiritual şi emotional.
Sprijin pentru familie.
Un accident vascular cerebral apare atunci cand fluxul de sange catre creier este
compromis din cauza unui blocaj in artera – un accident vascular cerebral ischemic.
Pe langa un blocaj in artera, accidentele vasculare cerebrale pof fi cauzate si de asa-
numite scurgeri de sange in creier. Sursa este, asadar, o artera fisurata. Discutam, in
acest caz, de un accident vascular cerebral hemoragic.
Pacienții cu AVC beneficiază de îngrijiri paliative dacă sunt în una din următoarele
situații:
a. accident vascular cerebral hemoragic acut: comă sau stare stuporoasă, ce
persistă peste 3 zile cu disfagie care împiedică ingerarea suficientă de
alimente și lichide pentru a menține viața unui pacient care nu este hrănit și
hidratat artificial.
3
c. comă de orice etiologie cu oricare trei dintre următoarele manifestări, în a treia
zi de comă: răspuns cerebral anormal; absența răspunsului verbal; absența
răspunsului la durere; creatinină serică >1.5 mg/dl.
Scala NIHSS este recomandată pentru utilizare în faza acută şi subacută (în primele
3 luni de la debutul AVC) la prezentare/spitalizare a bolnavului sau cel târziu în
primele 24 ore de la prezentare.
4
Asistenţă de reabilitare trebuie iniţiată în primele 72 de ore după dezvoltarea AVC,
chiar din secţia de terapie intensivă, unitate AVC sau secţie neurologie, apoi urmată
în secţia de reabilitare medicală în cadrul spitalului de acuţi. Unităţile medicale
specializate de reabilitare sunt esenţiale în spitalele de acuţi. Acolo trebuie să existe
secţii sau paturi speciale sub supravegherea medicului specialist reabilitolog
împreună cu echipă mobilă de reabilitare ce oferă sfaturi şi tratamente pacienţilor din
terapie intensivă şi din alte secţii de acuţi.
Echipa de reabilitare pentru pacienţii cu AVC trebuie obligatoriu sa cuprindă medici
neurologi cu competenţă în terapia recuperatorie a AVC, medic specialist în medicina
fizică şi reabilitare medicală,kinetoterapeut, terapeut ocupaţional, logoped,
neuropsiholog, asistenta medicală specializată în recuperarea neurologică şi la
necesitate – medic cardiolog, dietetician, ortoped, urolog, psihiatru,asistent social.
Echipa lucrează în comun cu persoana cu dizabilităţi şi familia acesteia în stabilirea
unor scopuri concrete, realiste şi oportune ale tratamentului în cadrul unui program
coordonat de reabilitare.
5
BIBLIOGRAFIE:
1. Berteanu M. Biofeedback-ul electromiografic. Baze neurofiziopatologice şi
aplicaţii înBIBLIOGRAFIE Medicală. Bucureşti: Universitară „Carol Davila”,
2006.
2. Bruce H. Dobkin, M.D. Rehabilitation after Stroke. N Engl J Med 2005
3. Burlea G., Burlea M. Dicţionar explicative de logopedie. Iaşi: Sendacom
Libris, 2004
4. Clinical Guidelines for Stroke Management. Stroke Foundation, 2010.
Clinical Guidelines for Stroke Rehabilitation and Recovery. National Health and
Medical Reserch Council. Australian Governmen
5. Cinteză D., Poenaru D. Ortezarea în recuperarea medicală. Bucureşti: Libra
Vpx, 2004.
6. Clinical Practice Guideline for the Management of Stroke Rehabilitation. The
American Heart Association/American Stroke Association. Version 2.0. USA.
2010
(www.healthquality.va.gov/stroke/stroke_full_221.pdf)
7. Dimulescu D., Chiriţi G. Terapia posturală în afecţiunile aparatului locomotor.
Bucureşti: Universităţii din Bucureşti, 2008.