Legenda lui Mos Nicolae

Sfantul Nicolae s-a nascut in Orientul Mijlociu, la nord de Bethlehem, intr-o familie instarita.
La moartea parintilor sai, a mostenit o avere colosala pe care si-a folosit-o pentru a-i ajuta pe cei
nevoiasi, in special pe copii. Asa s-a ajuns ca in decursul anilor, copiii sa il cunoasca sub denumirea de
Mos Nicolae. Spre deosebire de Mos Craciun, care imparte daruri din sania trasa de reni, si se lasa
vazut, Mos Nicolae nu se lasa vazut, el impartind cadouri copiilor care au fost cuminti.

Acest obicei este foarte vechi si este respectat in foarte multe tari. In noapte de cinci spre
sase decembrie, copiii isi lustruiesc ghetutele si le aseaza la usa in speranta ca vor primi daruri de la
Mos Nicolae. Mos Nicolae aduce daruri si dulciuri copiilor care au fost cuminti, dar totodata ii
pedepseste pe cei lenesi si neascultatori, lasandu-le in ghetute cate o nuielusa.

Povestea darurilor imparţite pe furis in aceasta noapte incepe din vechime. Legenda spune

ca Mos Nicolae a vrut sa ajute trei surori, fete sarmane, care nu se puteau casatori datorita
situatiei financiare dificile. Din cauza posibilitatilor financiare limitate, tatal fetelor, dorea sa
le vanda. Pentru a nu se intampla acest lucru, a intervenit Mos Nicolae. Se spune ca atunci
cand fata cea mare a ajuns la vremea maritisului, Nicolae, care era episcop, a lasat noaptea,
la usa casei sale, un saculet cu aur. Situatia s-a repetat si in cazul surorii mijlocii. Dar atunci
cand i-a venit vremea si fetei mici, tatal, care intrase la banuieli, s-a hotarat ca in noaptea
dinaintea nuntii sa stea de paza si l-a vazut pe Sfantul Nicolae cum a urcat pe acoperisul casei
si a aruncat pe horn un saculet care a cazut intr-o soseta ce era pusa la uscat pe soba.

De aici vine traditia asezarii sosetutelor sau a ghetutelor in noaptea de Mos

Nicolae la semineu sau la vatra sobei.