Determinarea

elementelor de marş
ale navei ţintă

Eugen_BARSAN – CMU
 Elementele de marş ale NT
 Determinarea elementelor de marş ale NT se
referă la determinarea valorilor pentru drumul
real (Da), viteza reală şi Aspectul aparţinând
NT.
 Extragerea acestor valori este necesară
deoarece, aşa cum am mai menţionat în
paragrafele anterioare, plotarea ţintelor se face
în mişcare relativă, deci deplasarea lor pe
ecranul radar este caracterizată de o direcţie şi
viteză relativă, diferite de cele reale.

Eugen_BARSAN – CMU
 Elementele de marş ale NT
 Acest algoritm este esențial în radar plotting
pentru că ne oferă toate informațiile necesare
evaluării unei situații de întâlnire cu o altă
navă.
 De aceea acest algoritm se va repeta identic
la începutul tuturor celorlalți algoritmi de
radar plotting

 ATENTIE!! Descrierea detaliată a

operaţiuniunilor va fi efectuată numai o
singură dată.

Eugen_BARSAN – CMU
 Nava Noastră (NN) navigă în Da = 040 (DN)
 Viteza (prin apă) a NN = 10,0 Nd (VN)
 Δg = 0
 Vizibilitate foarte bună
 Radarul funcționează:
– În MR
– Imagine stabilizată NUP
– pe scala de 12 Mm

Eugen_BARSAN – CMU
 ALGORITM
pentru

Determinarea elementelor
de marş ale Navei Ţintă
Eugen_BARSAN – CMU
 ALGORITM
 Informaţiile radar disponibile în acest
moment sunt următoarele:
– pe radar s-a identificat o ţintă mobilă (NT A)
– la ţinta A s-au efectuat trei observaţii radar
succesive (la momentele t0, t1, t2), măsurându-
se R1, d1 / R2, d2 / R3,d3
– intervalul de timp între prima şi ultima
observaţie se numeşte timp de plotting (TP).
– elementele celor trei observaţii, inclusiv ora
efectuării lor se trec în tabelul de date/rezultate

Eugen_BARSAN – CMU
Ora 10.20 / Am observat pe radar o țintă
Măsurăm Ra și distanța la NT

NT

EBL 085
VRM 10,0 Mm

Ora
10.20

Eugen_BARSAN – CMU
Ora 10.20 / Am observat pe radar o țintă în
PvTb la o distanță de 10 Mm

Eugen_BARSAN – CMU
 Ora 10.26 / Au trecut 6 min.
Măsurăm Ra și distanța la NT

NT
EBL 080
VRM 8,0 Mm

Ora
10.26

Eugen_BARSAN – CMU
Ora 10.26 / Nava țintă în PvTb la o distanță
de 8,0 Mm

Eugen_BARSAN – CMU
 Ora 10.32 / Au mai trecut 6 min.
Măsurăm Ra și distanța la NT

NT
EBL 073
VRM 6,1 Mm

Ora
10.32

Eugen_BARSAN – CMU
Ora 10.32 / Nava țintă în PvTb la o distanță
de 6,1 Mm

Eugen_BARSAN – CMU
 x
DN = 040 NT A
DN x VN = 10 Nd
Ora Ra d
10.20 085 10.0
10.26 080 8.0
MRi
. 32 6
10.32 073 6.1
10 0.2 20
.
A2 1
10 CPA
A1
Ao
TCPA
DT
VT
Asp

1.
2. Se trasează
determinăpeDirecţia
planşetaMR
de manevră
(DMR) a DN
NT
Eugen_BARSAN – CMU
 x
DN = 040 NT A
DN x VN = 10 Nd
Ora Ra d
10.20 085 10.0
10.26 080 8.0

A
MRi

CP
. 32 6
10.32 073 6.1
10 0.2 20
.
A2 1
10 CPA 3.0 Mm
A1
Ao
TCPA
DT
VT
Asp

3.0 3. Se determină CPA

Eugen_BARSAN – CMU
 x
DN = 040 NT A
DN x VN = 10 Nd
Ora Ra d
10.20 085 10.0
10.26 080 8.0

A
MRi

CP
. 32 6
10.32 073 6.1
10 0.2 20
.
A2 1
10 CPA 3.0 Mm
A1
Ao
TCPA 10.46 (14 min)
DT
VT
Asp

Dacă ditanţa AoA2 = 4,3 Mm o parcurge NT în 12 min (TP),

atunci distanţa A2CPA = 5,0 Mm o va parcurge în X min.
TCPA = (A2CPA * TP) / A0A2 [min]
X = TCPA = 5,0 x 12 / 4,3 = 13,9 = 14 min
TCPA = 10.32 + 14 min = 10.46
4.3
4. Se determină TCPA
5.0 Eugen_BARSAN – CMU
 x
DN=040 NT A
DT DN xde
Vector VN=10 Nd
miscare
Ora Ra d
relativa NT
10.20 085 10.0
Triunghiul 10.26 080 8.0

A
MRi de coliziune

CP
. 32 6
10.32 073 6.1
10 .2 0
0 .2
A2 1
10 CPA 3.0 Mm
A1
A0
TCPA 10.46 (14 min)
DT 312
W Vector de
VT 18,5 Nd
Calcul VT Vector de miscare reala
Asp
NN
VT= WA2 * 60 / miscare
TP [Nd] reala
Dacă NT
Calcul spaţiu parcurs de NN în 3,7
în 12 min (TP) NT parcurge TP Mm,
Atunci în 60 min, parcurge X Mm.
WA0
WA2 = 3,7=xVN x TP
60 / 12 / 60
= 18,5 Mm [Mm]
VTDacă înNd
= 18,5 60 min NN parcurge 10 Mm,
Atunci în TP de 12 min, parcurge X Mm.
WAo = 10 x 12 / 60 = 2,0 Mm

6.5.SeSedetermină
determinăDT
punctul W
, VT , Asp
Eugen_BARSAN – CMU
 x
DN=040 NT A
DT DN x VN=10 Nd
Prelungire Ora Ra d
DT
10.20 085 10.0
10.26 080 8.0

A
MRi

CP
. 32 6
10.32 073 6.1
10 .2 0
0 .2
A2 1
10 CPA 3.0 Mm
A1
A0
DT TCPA 10.46 (14 min)
Asp =
Rp în care NT vede NN DT 312
la momentul obsv. A2 W
R3 = Ra pentru VT 18,5 Nd
observatia A2 Asp 61 Bd
Ri = Ra(10.32) ± 180 = 72 + 180 = 252
Asp = Ri - DT = 252 – 313 = - 61 = 61 Bd

Calcul Asp:
Ri = R3 ± 180 ; Asp = Ri - DT
Valorile pt. Asp sunt ± şi cuprinse între 0 - 180
Dacă Asp > 180 atunci această valoare se scade din 360 şi se schimbă
semnul.
Asp (-)  Bd (Red), iar Asp (+)  Tb (Green).
Eugen_BARSAN – CMU
 Aspectul
(în Mişcare Reală)

DT
DN

PPC
Predicted Point
of Collision

Asp
NN Rp

NT
Eugen_BARSAN – CMU
 Time
Out

Eugen_BARSAN – CMU
Fișe Algoritmi

Eugen_BARSAN – CMU
 Coliziunile nu sunt evenimente de
forţă majoră, existând întotdeauna
soluţii pentru a NU SE AJUNGE într-o
astfel de situaţie !!!

 Este numai vina şi responsabilitatea

echipei de cart dacă nu a găsit
metodele eficiente pentru evitarea
accidentului !!!

Eugen_BARSAN – CMU
Determinarea elementelor de
marş ale Navei Ţintă

Exemplu numeric 1

Eugen_BARSAN – CMU
 Ao
DN
DT Exemplu
A1 numeric
A2 Asp
W CPA/TCPA

DT/VT
MRi
TP = 12 min
WAo = 15*12/60 = = 0
15/5 = 3 Mm 15
TP = 12 min 16.48 340 5.0
AoA2 = 2 Mm 16.54 340 4.0
17.00 340 3.0
A2CPA = 3 Mm
TCPA [min] = 3*12/2 = 18 min
0
WA2 = 1.26 Mm 17.18/18min
VT = 1.26 * 60/12 = 040
6.3
= 1.26 * 5 = 6.3 Nd 120 Tb
R2 = 340
Ri = 340 - 180 = 160
Asp = 160 - 40 = +120
Eugen_BARSAN – CMU
Incepând din această săptămână,
toată lumea vine la Laborator si
Seminar cu 2-3 plansete de
manevra în format A3.

Cel mai bine sa fie printate

faţă/verso

Eugen_BARSAN – CMU