Modele Optimizare

1
I. MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURĂ CULTURĂ MARE

ZONELE DE SUD ȘI VEST
I A.TABEL CU DATE PENTRU (SCOC1) ; (SCOV1)

Culturi Grâu Porumb Floarea Sfeclă Limite
Soarelui de zahăr
Resurse
Motorină(litri / ha) 150 180 190 200 17100 litri
Combatere buruieni, 50 40 60 80 5000 lei
boli,dăunători(BBD)
(lei/ha)
Îngrăşăminte 150 100 120 140 12500 kg
Chimice(Kg/ha)
Limită MIN (ha) 30 40 10 4 Suprafaţă
Totală=100 ha
Venit (lei/ha) 1200 1500 1200 1800 Total
≥ 1365000 lei
Cheltuieli (lei/ha) 840 960 990 1050 Total
≤ 92000 lei
I B. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI LIMITATE

ȘI VENIT MAXIM (SCOC1)
Culturi Grâu Porumb Fl.soare Sfeclă zahăr Semn Limite
Restricţii X1 (ha) X2 (ha) X3 (ha) X4 (ha)
1.Motorină(litri / ha) 150 180 190 200  17100 litri

2.Combatere 50 40 60 80  5000 lei
BBD(lei / ha)
3.Îngrăşăminte 150 100 120 140  12500 kg
Chimice(Kg/ha)
4.Cheltuieli (C) 840 960 990 1050  92000 lei
(lei/ha)
5.Suprafaţa(ha) 1 1 1 1 = 100 ha
6.Grâu MIN 1 0 0 0  30 ha
7.Porumb MIN 0 1 0 0  40 ha
8.Fl.Soarelui MIN 0 0 1 0  10 ha
9.Sfeclă zahăr MIN 0 0 0 1  4 ha
Venit (V)(lei/ha) 1200 1500 1200 1800 MAX
I C. SOLUTII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU ZONA SUD-VEST(SCOC1)

SOLUŢIA BAZICĂ OPTIMĂ PRIMALĂ SOLUŢIA BAZICĂ OPTIMĂ DUALĂ
1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Surplus de venit lei/ha cultură)
x1= 40.75 ha grâu ye1=0 lei surplus de venit/ha grâu
x2= 42.69 ha porumb ye2=0 lei surplus de venit/ha porumb
x3= 10 ha floarea soarelui ye3=0 lei surplus de venit/ha floarea soarelui
x4= 6.56 ha sfeclă de zahăr ye4=0 lei surplus de venit/ha sfeclă de zahăr
2)VPE(Diferenţe între resursele 4)VDP(Venituri marginale)
consumate şi limitele lor)
xe1= 91.40 litri motorină neconsumaţi y1= 0 lei creştere venit/încă 1 litru motorină
xe2= 130.11 lei necheltuiţi cu BBD y2= 0 lei creştere venit/încă 1 leu chelt. BBD
→xe3= 0 Kg NPK neconsumate →y3= 0.97 lei creştere venit/încă 1 Kg NPK
2
→xe4= 0 lei necheltuiţi →y4= 2.90 lei creştere venit/încă 1 leu cheltuit
→xe5= 0 ha teren necultivate →y5= -1383.87 lei creştere venit/încă 1 ha teren
Xe6= 10.75 ha grâu surplus y6= 0 lei creştere venit/al 31-lea ha grâu
Xe7= 2.69 ha porumb surplus y7= 0 lei creştere venit/al 41-lea porumb
→xe8= 0 ha floarea soarelui surplus →y8= - 406.45 lei creştere venit/al 11-lea ha floare soare
Xe9= 2.56 ha sfeclă de zahăr surplus y9= 0 lei creştere venit/al 5-lea ha sfeclă zahăr
fmaxim = gminim = 136742 lei
Venit maxim = 136742 lei ; Cheltuieli date = 92000 lei ; Profit = 44742 lei
INDICATORI ECONOMICI:
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 0.49 lei profit / 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= y4 -1 = 1.90 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP= RDP / RMP = 3.9 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
I D. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VENIT GARANTAT ȘI

CHELTUIELI MINIME (SCOV1)
Culturi Grâu Porumb Fl.soarelui Sfeclă Semn Limite
zahăr
Restricţii X1 X2 (ha) X3 (ha) X4 (ha)
(ha)
1.Motorină(litri/ha) 150 180 190 200  17100 litri
2.Combatere BBD(lei /h a) 50 40 60 80  5000 lei
3.Îngrăşăminte 150 100 120 140  12500
chimice(Kg / ha) Kg
5.Venituri (V)( lei/ha) 1200 1500 1200 1800  136500 lei
6.Grâu MIN 1 0 0 0  30 ha
7.Porumb MIN 0 1 0 0  40 ha
8.Fl.soarelui MIN 0 0 1 0  10 ha
9.Sfeclă zahăr MIN 0 0 0 1  4 ha
Cheltuieli (C) (lei/ha) 840 960 990 1050 MIN
I E. SOLUTII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU ZONA SUD-VEST(SCOV1)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Deficit de chelt.lei/ha cultură)
x1= 41.11 ha grâu ye1=0 lei deficit de chelt./ha grâu
x2= 42.78 ha porumb ye2=0 lei deficit de chelt./ha porumb
x3= 10 ha floarea soarelui ye3=0 lei deficit de chelt./ha floarea soarelui
x4= 6.11 ha sfeclă de zahăr ye4=0 lei deficit de chelt./ha sfeclă de zahăr
2)VPE(Diferenţe între resursele 4)VDP(Cheltuieli marginale)
xe1= 111.11 litri motorină neconsumaţi y1= 0 lei creştere chelt./încă 1 litru motorină
xe2= 144.44 lei necheltuiţi cu BBD y2= 0 lei creştere chelt./încă 1 leu chelt. Cu BBD
→xe3= 0 Kg NPK neconsumate →y3= - 0.33 lei creştere chelt./încă 1 Kg NPK
→xe4= 0 ha teren necultivate →y4= 476.67 lei creştere chelt./încă 1 ha teren
→xe5= 0 lei surplus de venit →y5= 0.34 lei creştere chelt./încă 1 leu venit
xe6= 11.11 ha grâu surplus y6= 0 lei creştere chelt./al 31-lea ha grâu
xe7= 2.78 ha porumb surplus y7= 0 lei creştere chelt./al 41-lea porumb
→xe8= 0 ha floarea soarelui surplus →y8= 140 lei creştere chelt./al 11-lea ha floare soare
xe9= 2.11 ha sfeclă de zahăr surplus y9= 0 lei creştere chelt./al 5-lea ha sfeclă zahăr
fminim = gmaxim = 91917lei
Venit garantat=136500 lei ; Cheltuieli minime = 91917 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=44583 lei
3
Rata medie profit RMP= Profit / Cheltuieli = 0.48 lei profit/ 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= 1 / y5 -1 = 1.94 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
II. MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURĂ CULTURĂ MARE

ZONELE DE CENTRU ȘI NORD
II A. TABEL CU DATE PENTRU (SCOC2) ; SCOV2)

Culturi Grâu Orzoaică Sfeclă de Cartofi Limite
Zahăr
Resurse
Motorină(litri /ha) 150 180 190 200 9000 Litri
Combatere BBD 50 40 80 90 4000 lei
(lei/ha)
Îngrăşăminte 150 140 200 300 12500 kg
Chimice(kg/ha)
Limită MIN (ha) 20 8 10 5 Suprafaţă
Totală=50 ha
Venit (lei/ha) 1200 1500 1800 6000 Total
≥ 11500 lei
≤ 75200 lei
II B. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI

LIMITATE ȘI VENIT MAXIM (SCOC2)
Culturi Grâu Porumb Sfeclă de Cartofi Semn Limite
zahăr
1.Motorină(litri/ha) 150 150 200 230  9000 litri

2.Combatere BBD 50 40 80 90  4000 lei
(lei / ha)
3.Îngrăşăminte 150 140 200 3000  10000 kg
Chimice (Kg / ha)
4.Cheltuieli (C) (lei) 840 800 1000 4000  75200 lei
6.Grâu MIN 1 0 0 0  20 ha
7.Orzoaică MIN 0 1 0 0  8 ha
8.Sfeclă Zahăr MIN 0 0 1 0  10 ha
9.Cartofi MIN 0 0 0 1  5 ha
Venit (V)(lei) 1200 1500 1800 6000 MAX
II C. SOLUTII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU ZONA CENTRU-NORD (SCOC2)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Surplus de venit lei/ha cultură)
x1= 20 ha grâu ye1=0 lei surplus de venit/ha grâu
x2= 8 ha orzoaică ye2=0 lei surplus de venit/ha orzoaică
x3= 12 ha sfeclă de zahăr ye3=0 lei surplus de venit/ha sfeclă de zahăr
x4= 10 ha cartofi ye4=0 lei surplus de venit/ha cartofi
4
xe1= 100 litri motorină neconsumaţi y1= 0 lei creştere venit/încă 1 litru motorină
xe2= 820 lei necheltuiţi cu BBD y2= 0 lei creştere venit/încă 1 leu chelt. BBD
xe3= 480 Kg NPK neconsumate y3= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg NPK
→xe5= 0 ha teren necultivate →y5= 400 lei creştere venit/încă 1 ha teren
→xe6= 0 ha grâu surplus →y6= - 376 lei creştere venit/al 21-lea ha grâu
→xe7= 0 ha orzoaică surplus →y7= - 20 lei creştere venit/al 9-lea orzoaică
xe8= 2 ha sfeclă de zahăr surplus y8= 0 lei creştere venit/al 11-lea ha sfeclă de zahăr
xe9= 5 ha cartofi surplus y9= 0 lei creştere venit/al 6-lea ha cartofi
Venit maxim=117600 lei ; Cheltuieli date = 75200 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=42400 lei
Elasticitatea ratei profitului ERP= RDP / RMP = 0.71 % creștere profit /
1 % creștere de cheltuieli
II D. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VENIT GARANTAT ȘI

Culturi Grâu Porumb Sfeclă de Cartofi Semn Limite
zahăr
1.Motorină(litri / ha) 150 150 200 230  9000 litri

(lei / ha)
3.Îngrăşăminte 150 140 200 3000  10000 kg
Chimice(Kg /ha)
5. Venit (V)(lei) 1200 1500 1800 6000  115000 lei
6.Grâu MIN 1 0 0 0  20 ha
9.Cartofi MIN 0 0 0 1  5 ha
Cheltuieli (C)(lei) 840 800 1000 4000 MIN
II E. SOLUTII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU ZONA CENTRU-NORD

(SCOV2)
1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/ha cultură)
x1= 20 ha grâu ye1= 0 lei deficit dc cheltuieli /ha grâu
x2= 8 ha orzoaică ye2= 0 lei deficit dc cheltuieli /ha orzoaică
x3= 12.62 ha sfeclă de zahăr ye3= 0 lei deficit dc cheltuieli /ha sfeclă de zahăr
x4= 9.38 ha cartofi ye4= 0 lei deficit dc cheltuieli /ha cartofi
xe1= 118.57 litri motorină neconsumaţi y1= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 litru motorină
xe2= 826.19 lei necheltuiţi cu BBD y2= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 leu chelt. BBD
xe3= 541.90 Kg NPK neconsumate y3= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 Kg NPK
→xe4= 0 ha teren necultivate →y4= - 285.71 lei creştere cheltuieli /încă 1 ha teren
→xe5= 0 lei surplus de venit →y5= 0.71 lei creştere cheltuieli /încă 1 leu venit
→xe6= 0 ha grâu surplus →y6= 268.57 lei creştere cheltuieli /al 21-lea ha grâu
→xe7= 0 ha orzoaică surplus →y7= 14.29 lei creştere cheltuieli /al 9-lea orzoaică
5
xe8= 2.62 ha sfeclă de zahăr surplus y8= 0 lei creştere cheltuieli /al 11-lea ha sfeclă de zahăr
xe9= 4.38 ha cartofi surplus y9= 0 lei creştere cheltuieli /al 6-lea ha cartofi
fminim = gmaxim = 73343 lei
Elasticitatea ratei profitului ERP= RDP/RMP = 0.72 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
III. MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURĂ CULTURI FURAJERE
III A. TABEL CU DATE PENTRU (SCOC3) ; (SCOV3)

Culturi Porumb Ovăz Sfeclă Mazăre Limite
siloz furajeră furajeră
Resurse X1 (ha) X2 (ha) X3 (ha) X4 (ha)
Motorină(litri /ha) 100 80 120 90 1000 Litri
Combatere BBD 40 50 70 30 500 Lei
(lei / ha)
Îngrăşăminte 100 110 150 50 1100 Kg
Chimice (kg/ha)
Limită MIN (ha) 4 1 1 0.5 Suprafaţă
Totală= 10 ha
≤ 2490 lei
III B. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI

LIMITATE ȘI VENIT MAXIM (SCOC3)
Culturi Porumb Ovăz Sfeclă Mazăre Semn Limite
Siloz furajeră furajeră
1.Motorină(litri /ha) 100 80 120 90  1000 litri

(lei/ha)
3.Îngrăşăminte 100 110 150 50  1100 Kg
Chimice(Kg/ha)
4.Cheltuieli (C) (lei) 240 280 320 200  2490 lei
6.Porumb siloz MIN 1 0 0 0  4 ha
7.Ovăz MIN 0 1 0 0  1 ha
8.Sfeclă furaj MIN 0 0 1 0  1 ha
9.Mazăre furaj MIN 0 0 0 1  0.5 ha
Venit (V)(lei) 560 400 640 320 MAX
III C. SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU FURAJE (SCOC3)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Surplus de venit mil.lei/ha cultură)
x1= 7.25 ha porumb siloz ye1=0 lei surplus de venit/ha porumb siloz
x2=1 ha ovăz ye2=0 lei surplus de venit/ha ovăz
x3=1 ha sfeclă furajeră ye3=0 lei surplus de venit/ha sfeclă furajeră
x4=0.75 ha mazăre furajeră ye4=0 lei surplus de venit/ha mazăre furajeră
6
xe1= 7.5 litri motorină neconsumaţi y1= 0 lei creştere venit/încă 1 litru motorină
xe2= 67.5 lei necheltuiţi cu BBD y2= 0 lei creştere venit/încă 1 leu chelt. BBD
xe3= 77.5 Kg NPK neconsumate y3= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg NPK
→xe4= 0 lei necheltuiţi →y4= 6 lei creştere venit/încă 1 leu cheltuit
→xe5= 0 ha teren necultivate →y5= - 880 lei creştere venit/încă 1 ha teren
xe6= 3.25 ha porumb siloz surplus y6= 0 lei creştere venit/al 5-lea ha porumb siloz
→xe7= 0 ha orzoaică surplus →y7= - 400 lei creştere venit/al 2-lea ha ovăz
→xe8= 0 ha sfeclă furajeră surplus →y8= - 400 lei creştere venit/al 2-lea ha sfeclă furajeră
xe9= 0.25 ha mazăre furajeră surplus y9= 0 lei creştere venit/încă 1 ha mazăre furajeră
Venit maxim = 5340 lei ; Cheltuieli date = 2490 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=2850 lei
Rata marginală profit RDP= y4 -1 = 5 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 4.4 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
III D. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VENIT GARANTAT ȘI

Culturi Porumb Ovăz Sfeclă Mazăre Semn Limite
siloz furajeră furajeră
1.Motorină(litri) 100 80 120 90  1000 litri

(lei.ha)
3.Îngrăşăminte 100 110 150 50  1100 kg
chimice (kg/ha)
5. Venit (V)(lei) 560 400 640 320  5080 lei
6.Grâu MIN 1 0 0 0  4 ha
9.Cartofi MIN 0 0 0 1  0.5 ha
Cheltuieli (C)(lei) 240 280 320 200 MIN
III.E SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU FURAJE (SCOV3)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/ha cultură)
x1= 6.17 ha porumb siloz ye1=0 lei deficit de cheltuieli /ha porumb siloz
x2= 1 ha ovăz ye2=0 lei deficit de cheltuieli /ha ovăz
x3= 1 ha sfeclă furajeră ye3=0 lei deficit de cheltuieli /ha sfeclă furajeră
x4= 1.83 ha mazăre furajeră ye4=0 lei deficit de cheltuieli /ha mazăre furajeră
xe1= 18.33 litri motorină neconsumaţi y1= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 litru motorină
xe2= 78.33 lei necheltuiţi cu BBD y2= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 leu chelt. BBD
xe3= 131.67 Kg NPK neconsumate y3= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 Kg NPK
→xe4= 0 ha necultivate →y4= 146.67 lei creştere cheltuieli /încă 1 ha teren
→xe5=0 lei surplus de vanit →y5= 0.17 lei creştere cheltuieli /încă 1 leu venit
7
xe6= 2.17 ha porumb siloz surplus y6= 0 lei creştere cheltuieli /al 5-lea ha porumb siloz
→xe7= 0 ha orzoaică surplus →y7= 66.67 lei creştere cheltuieli /al 2-lea ha ovăz
→xe8= 0 ha sfeclă furajeră surplus →y8= 66.67 lei creştere cheltuieli /al 2-lea ha sfeclă furajeră
xe9= 1.33 ha mazăre furajeră surplus y9= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 ha mazăre furajeră
Elasticitatea ratei profituluiERP = RDP/RMP = 4.52 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
III F. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE ÎNTREGI ,

CHELTUIELI LIMITATE ȘI VENIT MAXIM PENTRU FURAJE(SCOC4)
Baloți fân Baloți Baloți Baloți
Borceag trifoi lucernă Semn Limite
Restricţii X1 X2 X3
(Bucăți) (Bucăți) (Bucăți)
1.Număr total baloți 1 1 1  100 Bucăți
2.Cheltuieli furaje(lei) 200 300 500  30000 lei
3,Baloți borceag 1 0 0  30 Bucăți
4.Baloți trifoi 0 1 0  40 Bucăți
5.Baloți lucernă 0 0 1  20 Bucăți
Venit(V)((lei) 300 450 700 Maxim
III G. SOLUȚII OPTIME ÎNTREGI CU VENIT MAXIM (SCOC4)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Surplus de venit lei/ un balot)
x1= 31 baloți borceag ye1=0 lei surplus de venit/un balot borceag
x2= 46 baloți trifoi ye2=0 lei surplus de venit/un balot trifoi
x3= 20 baloți lucernă ye3=0 lei surplus de venit/un balot lucernă
xe1= 3 baloți deficit y1= 0 lei creştere venit/încă un balot
→xe2= 0 lei necheltuiți →y2= 1.5 lei creștere venit / încă 1 leu cheltuit
xe3= 1 balot borceag surplus y3= 0 lei creştere venit/încă un balot borceag
xe4= 6 baloți trifoi y4= 0 lei creştere venit/încă un balot trifoi
→xe5= 0 baloți lucernă →y5= - 50 lei creştere venit/încă un balot lucernă
III H. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE ÎNTREGI

, VENIT GARANTAT ȘI CHELTUIELI MINIME PENTRU FURAJE (SCOV4)
Baloți fân Baloți Baloți Baloți

Borceag trifoi lucernă Semn Limite
8
Restricţii X1 X2 X3
(Bucăți) (Bucăți) (Bucăți)
1.Număr total baloți 1 1 1  100 Bucăți
2.Venituri furaje(lei) 300 450 700  45050 lei
3,Baloți borceag 1 0 0  30 Bucăți
4.Baloți trifoi 0 1 0  40 Bucăți
5.Baloți lucernă 0 0 1  20 Bucăți
Cheltuieli(C)((lei) 200 300 500 Minime
III I. SOLUȚII OPTIME ÎNTREGI CU CHELTUIELI MINIME (SCOV4)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/1 balot)
x1= 30 baloți borceag ye1=0 lei deficit de cheltuieli/un balot borceag
x2= 49 baloți trifoi ye2=0 lei deficit de cheltuieli /un balot trifoi
x3= 20 bucăți lucernă ye3=0 lei deficit de cheltuieli /un balot lucernă
xe1= 1 balot deficit y1= 0 lei creştere cheltuieli/încă un balot
→xe2= 0 lei necheltuiți →y2= 0.67 lei creștere cheltuieli / încă 1 leu cheltuit
→xe3= 0 balot borceag surplus y3= 0 lei creştere cheltuieli/încă un balot borceag
xe4= 9 baloți trifoi y4= 0 lei creştere cheltuieli/încă un balot trifoi
→xe5= 0 baloți lucernă →y5= 33.33 lei creştere cheltuieli/încă un balot lucernă
III J. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE BINARE ,

CHELTUIELI LIMITATE ȘI VENIT MAXIM PENTRU FURAJE (SCOC5)
Furaje Fânuri Suculente Concentrate

Semn Limite
Lucernă Trifoi Sfeclă Dovleci Turte Turte
Restricţii Furaj Furaj Fl.Soare Soia
X1 X2 X3 X4 X5 X6
1.Cheltuieli 0.60 0.50 0.20 0.30 1.2 1.4  2 lei
2.Fânuri 1 1 0 0 0 0 = 1
3,Suculente 0 0 1 1 0 0 = 1
4.Concentrate 0 0 0 0 1 1 = 1
Venit(V)((lei) 0.90 0.80 0.30 0.40 2.40 2.50 Maxim
III K. SOLUȚII OPTIME BINARE CU VENIT MAXIM (SCOC5 )

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Surplus de venit lei/ Furaj)
x1= 0 → Lucerna nu se include in ratie ye1=0 lei surplus de venit/Lucerna
x2= 1 → Trifoiul se include in ratie ye2=0 lei surplus de venit/Trifoi
---------------------------------------------- ------------------------------------------------------
x3= 0 → Sfecla nu se include in ratie ye3=0 lei surplus de venit/Sfecla furajera
x4 =1 → Dovlecii se includ in ratie ye4 = 0 lei surplus de venit/Dovleci furajeri
9
--------------------------------------------- ------------------------------------------------------
x5= 1 → Floarea soare se include in ratie ye5 = 0 lei surplus de venit/Turte floarea soarelui
x6= 0 → Soia se include in ratie ye6 = 0 lei surplus de venit/Turte soia
→xe1= 0 lei necheltuiti →y1= 1 leu creştere venit/încă un leu cheltuit
→xe2= 0 Un fan se include in ratie →y2= 0.3 lei creștere venit / încă un fan
→xe3= 0 Un suculent se include in ratie →y3= 0.1 lei creştere venit/încă un un suculent
→xe4= 0 Un concentrat se include in ratie →y4= 1,2 lei creştere venit/încă un concentrat
fmaxim = gminim = 3.60 lei
Venit maxim = 3.60 lei ; Cheltuieli date = 2 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=2.60 lei
Rata marginală profit RDP= y1 -1 = 0 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 0 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
III L. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE BINARE ,

VENIT GARANTAT ȘI CHELTUIELI MINIME PENTRU FURAJE (SCOV5)
Furaje Fânuri Suculente Concentrate
Semn Limite
Lucernă Trifoi Sfeclă Dovleci Turte Turte
Restricţii Furaj Furaj Fl.Soare Soia
X1 X2 X3 X4 X5 X6
1.Venit(C) (lei) 0.90 0.80 0.30 0.40 2.4 2.5  3.70 lei
2.Fânuri 1 1 0 0 0 0 = 1
3,Suculente 0 0 1 1 0 0 = 1
4.Concentrate 0 0 0 0 1 1 = 1
Cheltuieli(V)((lei) 0.60 0.50 0.20 0.30 1.2 1.4 Minim
III M. SOLUȚII OPTIME BINARE CU CHELTUIELI MINIME (SCOV5)

1)VPP(Suprafeţe cultivate) 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/ Furaj)
x1= 1 → Lucerna se include in ratie ye1=0 lei deficit de cheltuieli/Lucerna
x2= 0 → Trifoiul nu se include in ratie ye2=0 lei deficit de cheltuieli /Trifoi
---------------------------------------------- ------------------------------------------------------
x3= 0 → Sfecla nu se include in ratie ye3=0 lei deficit de cheltuieli /Sfecla furajera
x4 =1 → Dovlecii se includ in ratie ye4 = 0 lei deficit de cheltuieli /Dovleci furajeri
--------------------------------------------- ------------------------------------------------------
x5= 1 → Floarea soare se include in ratie ye5 = 0 lei deficit de cheltuieli /Turte floarea soarelui
x6= 0 → Soia nu se include in ratie ye6 = 0.1 lei deficit de cheltuieli /Turte soia
→xe1= 0 lei venit nerealizati →y1= 1 leu creştere cheltuieli /încă un leu venit
→xe2= 0 Un fan se include in ratie →y2= - 0.3 lei creștere cheltuieli / încă un fan
→xe3= 0 Un suculent se include in ratie →y3= - 0.1 lei creştere cheltuieli /încă un suculent
→xe4= 0 Un concentrat se include in ratie →y4= - 1,2 lei creştere cheltuieli /încă un concentrat
fminim = gmaxim = 2.10 lei
Venit maxim = 3.70 lei ; Cheltuieli date = 2.10 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=1.60 lei
Rata marginală profit RDP= 1 / y1 -1 = 0 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 0 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
10
IV.MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURA RATIE FURAJERA CU
CHELTUIELI MINIME
Ratie pentru o vacă în lactație de 500 kg şi 15 litri laptezi în sezonul de iarnă.
IVA. TABEL CU DATE PENTRU VACI (RAȚIEL1)

Furaje Fân Porumb Sfeclă Tărâţe Norme
Lucernă Siloz Furajeră Grâu nutritive
Resurse zilnice
SU(Kg) 0.84 0.25 0.13 0.86 15 kg
UN 0.48 0.25 0.12 0.77 12.5 UN
PD(g) 122 9 10 108 1200 g
Limită MIN (kg) 12 10 5 1 Greutate raţie
MAX=35 kg
Venit(lei/Kg) 2 1 0.9 2.5 -
(Parte liniară)
Venit(Parte pătratică) -0.03 -0.02 -0.01 -0.03 -
Cheltuieli (lei/Kg) 1 0.4 0.4 1.4  25.4 lei
IVB.MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI MINIME

PENTRU VACI (RAȚIEL1)
Furaje Fân Porumb Sfeclă Tărâţe Semn Limite
Lucernă Siloz Furajeră Grâu
Restricţii X1 (kg) X2 (kg) X3 (kg) X4 (kg)
1.Greutate rație 1 1 1 1  35 kg
2.SU(kg) 0.84 0.25 0.13 0.86  15 kg
3.UN 0.48 0.25 0.12 0.77  12.5 UN
4.PD(g) 122 9 10 108  1200 g
5.Fân Lucernă MIN 1 0 0 0  12 kg
6.Porumb SilozMIN 0 1 0 0  10 kg
7.Sfeclă Furaj MIN 0 0 1 0  5 kg
8.Tărâţe grâu MIN 0 0 0 1  1 kg
Cheltuieli (C)(lei) 1.00 0.40 0.40 1.40 MIN
IVC. SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU VACI (RAȚIEL1)

1)VPP(Cantităţi de furaje în raţie) 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/Kg furaj)
x1= 12 Kg fân lucernă ye1=0 lei deficit de cheltuieli /Kg fân lucernă
x2= 14.85 Kg porumb siloz ye2=0 lei deficit de cheltuieli /Kg porumb siloz
x3= 5 Kg sfeclă furajeră ye3=0 lei deficit de cheltuieli /Kg sfeclă furajeră
x4= 3.15 Kg tărâţe grâu ye4=0 lei deficit de cheltuieli /Kg tărâţe grâu
→ xe1= 0 Kg furaj deficit →y1= - 0.08 lei creştere chelt./al 36-lea Kg furaj
xe2= 2.15 Kg SU surplus y2= 0 lei creştere chelt./încă 1 Kg SU
→xe3= 0 UN surplus →y3= 1.92 lei creştere chelt./încă 1 UN
xe4= 788.23 g PD surplus y4= 0 lei creştere chelt./încă 1 g PD
→xe5= 0 kg fân lucernă surplus →y5= 0.16 lei creştere chelt./încă 1 Kg fân lucernă
xe6= 4.85 Kg porumb siloz surplus y6= 0 lei creştere chelt./încă 1 Kg porumb siloz
→xe7= 0 Kg sfeclă furajeră surplus →y7= 0.25 lei creştere chelt./încă 1 Kg sfeclă furaj
xe8= 2.15 Kg tărâţe grâu surplus y8= 0 lei creştere chelt./încă 1 Kg tărâţe grâu
Venit calculat=41.94 lei ; Cheltuieli minime = 24.35 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=17.59 lei
11
Fie soluția suboptimă x1  12 Kg; x2  17 Kg; x3  5 Kg; x4  1 Kg cu V’calculat =37.62 lei; C’ =
, , , ,
22.20 lei;P’= 15.42 lei deci RDP= (17.59 – 15.42) /(24.35 – 22.20) = 0.02 lei creștere profit / 1 leu
creștere cheltuieli așa că ERP = RDP / RMP = 0.02 / 0.72 = 0.03 % creștere profit /
1 % creștere cheltuieli
Ratie pentru o oaie în lactație de 50 kg şi 0.5 litri lapte/zi în sezonul de iarnă.
IVD. TABEL CU DATE PENTRU OI (RATIEL2)

Furaje Fân Porumb Morcovi Uruială Norme
Trifoi Siloz Furajeri Orz nutritive
Resurse zilnice
SU(Kg) 0.83 0.25 0.13 0.86 1.75 kg
UN 0.59 0.22 0.15 1.10 1.4 UN
PD(g) 92 11 10 84 130 g
Limită MIN (kg) 1.5 0.9 0.3 0.2 Greutate raţie
MAX=3.5 kg
Venit(lei) 1.4 1 0.8 1.7 -
(Parte liniară)
Venit(Parte pătratică) -0.2 -0.1 -0.5 -1.8 -
Cheltuieli (lei/Kg) 1 0.4 0.3 1.2 2.56 lei
IVE. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI MINIME

PENTRU OI (RAȚIEL2)
Furaje Fân Porumb Morcovi Uruială Semn Limite
Trifoi Siloz Furajeri Orz
1.Greutate rație 1 1 1 1  3.5 kg

2.SU(kg) 0.83 0.25 0.13 0.86  1.75 kg
3.UN 0.59 0.22 0.15 1.10  1.4 UN
4.PD(g) 92 11 10 84  130 g
5.Fân Trifoi MIN 1 0 0 0  1.5kg
6.Porumb Siloz MIN 0 1 0 0  0.9 kg
7.Paie Orz MIN 0 0 1 0  0.3 kg
8.Tărâţe grâu MIN 0 0 0 1  0.2kg
Cheltuieli (C)(lei) 1.00 0.40 0.30 1.20 MIN
IVF. SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU OI (RAȚIEL2)

1)VPP(Cantităţi de furaje în raţie) 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/Kg furaj)
x1= 1.58 Kg fân trifoi ye1=0 lei deficit de cheltuieli /Kg fân trifoi
x2= 0.90 Kg porumb siloz ye2=0 lei deficit de cheltuieli /Kg porumb siloz
x3= 0.30 Kg morcovi furajeri ye3=0 lei deficit de cheltuieli /Kg morcovi furajeri
x4= 0.21 Kg uruială orz ye4=0 lei deficit de cheltuieli /Kg uruială orz
xe1= 0.51 Kg furaj deficit y1= 0 lei creştere chelt./încă 1 Kg furaj
→xe2= 0 Kg SU surplus →y2= 0.97 lei creştere chelt./încă 1 Kg SU
→xe3= 0 UN surplus →y3= 0.34 lei creştere chelt./încă 1 UN
xe4= 45,28 g PD surplus y4= 0 lei creştere chelt./încă 1 g PD
12
xe5= 0.08 kg fân trifoi surplus y5= 0 lei creştere cheltuieli/încă 1 Kg fân trifoi
→xe6= 0 Kg porumb siloz surplus →y6= 0.08 lei creştere chelt./încă 1 Kg porumb siloz
→xe7= 0 Kg morcovi furajeri surplus →y7= 0.12 lei creştere chelt./încă 1 Kg morcovi furajeri
Xe8= 0,01 Kg uruială orz surplus y8= 0 lei creştere chelt./încă 1 Kg uruială orz
Venit calculat=3.05 lei ; Cheltuieli minime = 2.27 lei ; Profit = Venit – Cheltuieli=0.78 lei
Fie soluția suboptimă x1,  1.56 Kg; x2,  0.97 Kg; x3,  0.3 Kg; x4,  0.2 Kg
cu V’calculat = 3.036 lei; C’ = 2.28 lei;P’= 0.756 lei deci RDP= (0.78 – 0.756) /(2.27 – 22.28) =
-2.4 lei creștere profit / 1 leu creștere cheltuieli așa că ERP = RDP / RMP = - 2.4 / 0.34 = - 7.06 %
creștere profit / 1 % creștere cheltuieli
V. MODELE PATRATICE DE OPTIMIZARE A RATIEI FURAJERE CU VENIT MAXIM

Ratie pentru o vacă în lactație de 500 kg şi 15 litri laptezi în sezonul de iarnă.
VA. TABEL CU DATE PENTRU VACI (RAȚIEP1)

Furaje Fân Porumb Sfeclă Tărâţe Norme
Lucernă Siloz Furajeră Grâu nutritive
Resurse zilnice
SU(Kg) 0.84 0.25 0.13 0.86 15 kg
UN 0.48 0.25 0.12 0.77 12.5 UN
PD(g) 122 9 10 108 1200 g
Limită MIN (kg) 12 10 5 1 Greutate raţie
MAX=35 kg
Venit(lei/kg) 2 1 0.9 2.5 -
(Parte liniară)
Venit(lei/kg) -0.03 -0.02 -0.01 -0.03 -
(Parte pătratică)
Cheltuieli (lei/Kg) 1.00 0.40 0.40 1.40 ≤ 25.4 lei
VB. MACHETA MODELULUI PATRATIC CU CHELTUIELI LIMITATE ȘI VENIT

MAXIM PENTRU VACI (RAȚIEP1)
Furaje Fân Porumb Sfeclă Tărâţe Semn Limite
lucernă Siloz Furajeră Grâu
1. Greutate 1 1 1 1  35 kg
2. Cheltuieli 1 0.4 0.4 1.4  25.4 lei
3. SU 0.84 0.25 0.13 0.86  15 kg
4. UN 0.48 0.25 0.12 0.77  12.5 UN
5. PD 122 9 10 108  1200 g
6. Fân MIN 1 0 0 0  12 kg
7. Porumb MIN 0 1 0 0  10 kg
8. Sfeclă MIN 0 0 1 0  5 kg
9. Tărâţe MIN 0 0 0 1  1 kg
Parte liniară venit 2 1 0.9 2.5 MAX
Parte pătratică venit - 0.03 - 0.02 - 0.01 - 0.03
VC. SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU VACI (RAȚIEP1)

13
1)VPP(Cantităţi de furaje în raţie) 3)VDE(Surplus de venit lei/Kg furaj)
x1= 12 Kg fân lucernă ye1=0 lei surplus de venit/Kg fân
x2= 10 Kg porumb siloz ye2=0 lei surplus de venit/Kg porumb
x3= 8.80 Kg sfeclă furajeră ye3=0 lei surplus de venit/Kg sfeclă
x4= 4.20 Kg tărâţe grâu ye4=0 lei surplus de venit/Kg tărâţe
→xe1= 0 Kg furaj deficit →y1= 0.11 lei creştere venit/al 36-lea Kg furaj
xe3= 2.34 Kg SU surplus y3= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg SU
xe4= 0.05 UN surplus y4= 0 lei creştere venit/încă 1 UN
xe5= 895.60 g PD surplus y5= 0 lei creştere venit/încă 1 g PD
→xe6= 0 kg fân lucernă surplus →y6= 0.36 lei creştere venit/încă 1 Kg fân lucernă
→xe7= 0 Kg porumb siloz surplus →y7= 0.12 lei creştere venit/încă 1 Kg porumb siloz
xe8= 3.80 Kg sfeclă furajeră surplus y8= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg sfeclă furaj
xe9= 3.20 Kg tărâţe grâu surplus y9= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg tărâţe grâu
Ratie pentru o oaie în lactație de 50 kg şi 0.5 litri lapte/zi în sezonul de iarnă.
VD. TABEL CU DATE PENTRU OI (RAȚIEP2)

Furaje Fân Porumb Morcovi Uruială Norme
Trifoi Siloz Furajeri Orz nutritive
Resurse zilnice
SU(Kg) 0.83 0.25 0.13 0.86 1.75 kg
UN 0.59 0.22 0.15 1.10 1.4 UN
PD(g) 122 9 10 108 130 g
Limită MIN (kg) 1.5 0.9 0.3 0.2 Greutate raţie
MAX=3.5 kg
Venit(lei/kg) 1.40 1 0.80 1.70 -
(Parte liniară)
Venit(lei/kg) -0.2 -0.1 -0.5 -1.8 -
(Parte pătratică)
Cheltuieli (lei/Kg) 1.00 0.40 0.30 1.20 ≤ 2.56 lei
VE. MACHETA MODELULUI PATRATIC CU CHELTUIELI LIMITATE ȘI VENIT

MAXIM PENTRU OI (RAȚIEP2)
Furaje Fân Porumb Morcovi Uruială Semn Limite

Trifoi Siloz Furajeri Orz
1. Greutate 1 1 1 1  3.5 kg
2. Cheltuieli 1 0.4 0.3 1.2  2.56 lei
3. SU 0.83 0.25 0.13 0.86  1.75 kg
4. UN 0.59 0.22 0.15 1.10  1.4 UN
14
5. PD 92 11 10 84  130 g
6. Fân MIN 1 0 0 0  1.5 kg
7. Porumb MIN 0 1 0 0  0.9 kg
8. Sfeclă MIN 0 0 1 0  0.3 kg
9. Tărâţe MIN 0 0 0 1  0.2 kg
Parte liniară venit 1.4 1 0.8 1.7 MAX
Parte pătratică venit - 0.2 - 0.1 - 0.5 - 1.8
VF. SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU OI (RAȚIEP2)

1)VPP(Cantităţi de furaje în raţie) 3)VDE(Surplus de venit lei/Kg furaj)
x1= 1.63 Kg fân trifoi ye1=0 lei surplus de venit/Kg fân trifoi
x2= 1.30 Kg porumb siloz ye2=0 lei surplus de venit/Kg porumb siloz
x3= 0.30 Kg morcovi furajeri ye3=0 lei surplus de venit/Kg morcovi furajeri
x4= 0.26 Kg uruială orz ye4=0 lei surplus de venit/Kg uruială orz
→xe1= 0 Kg furaj deficit →y1= 0.73 lei creştere venit/încă 1 Kg furaj
xe3= 0.20 Kg SU surplus y3= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg SU
xe4= 0.18 UN surplus y4= 0 lei creştere venit/încă 1 UN
xe5= 59.62 g PD surplus y5= 0 lei creştere venit/încă 1 g PD
xe6= 0.13 kg fân trifoi surplus y6= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg fân trifoi
xe7= 0.40 Kg porumb siloz surplus y7= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg porumb siloz
→xe8= 0 Kg morcovi furajeri surplus →y8= 0.24 lei creştere venit/încă 1 Kg morcovi furajeri
xe9= 0.06 Kg uruială orz surplus y9= 0 lei creştere venit/încă 1 Kg uruială orz
Rata medie profit RMP = Profit / Cheltuieli = 0.33 lei profit / 1 leu cheltuit
Rata marginală profit RDP= y2 -1 = - 0.99 lei creștere profit / 1 leu creștere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP= RDP / RMP = - 3 % creștere profit /1 % creștere de cheltuieli
VI. MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE A ROTAȚIEI CULTURILOR

CULTURI CEREALIERE
VIA. TABEL CU DATE PENTRU (ROTCOC1) ,(ROTCOV1)

Premergătoare→ Limita
Grâu Porumb Soia
Succesoare ↓ MIN (ha)
1300
Grâu X 1200 30 ha
800 700
Porumb Venit 40 ha
1500 lei 1600
15
Cheltuieli
1000 lei
X 900
1800 1900 2000

Sfeclă
4 ha
de zahăr ---------- -------- --------
1200 1100 1000
Cheltuieli Venituri
Suprafeţe cu
40 ha 50 ha 5 ha Totale(lei) Totale(lei)
premergătoare
≤ 94000 lei ≥ 141000 lei
VIB. MACHETA MODELULUI ROTATIEI CEREALELOR CU CHELTUIELI

LIMITATE ȘI VENIT MAXIM ( ROTCOC1)
PREMERGĂTOARE GRÂU PORUMB SOIA
SEMN
Porumb Sfeclă Grâu Sfeclă Grâu Porumb Sfeclă
SUCCESOARE Zahăr Zahăr Zahăr
X1(ha) X2(ha) X3(ha) X4(ha) X5(ha) X6(ha) X7(ha) LIMITE
RESTRICŢII ↓
1.Cheltuieli (C) 1000 1200 800 1100 700 900 1000  94000 lei
2.SUPRAFAŢĂ 1 1 1 1 1 1 1 = 100 ha
3.Parcela cu 1 1 0 0 0 0 0 = 45 ha
Grâu premergător
4. Parcela cu 0 0 1 1 0 0 0 = 50 ha
Porumb premergător
5. Parcela cu 0 0 0 0 1 1 1 = 5 ha
Soia premergător
6.Grâu MIN 0 0 1 0 1 0 0  30 ha
7.Porumb MIN 1 0 0 0 0 1 0  40 ha
8.Sfeclă zahăr MIN 0 1 0 1 0 0 1  4 ha
Venituri (V) 1500 1800 1200 1900 1300 1600 2000 MAX
VIC. SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU CEREALE ( ROTCOC1)

1)VPP(Suprafeţe cultivate cu 3)VDE(Surplus de venit mil.lei/ha cultură)
succesoare după premergătoare)
x1=45 ha porumb după grâu ye1=0 lei surplus de venit/ha P după G
→x2=0 ha sfeclă zahăr după grâu →ye2=-166.67lei surplus de venit/ha SZ după G
------------------------------------------- ----------------------------------------------------
x3=36.67 ha grâu după porumb ye3=0 lei surplus de venit/ha G după P
x4=13.33 ha sfeclă de zahăr după porumb ye4=0 lei surplus de venit/ha SZ după P
-------------------------------------------- ----------------------------------------------------
x5=0 ha grâu după soia ye5=0 lei surplus de venit/ha G după S
x6=0 ha porumb după soia ye6=-166.67 lei surplus de venit/ha P după S
x7=5 ha sfeclă zahăr după soia ye7=0 lei surplus de venit/ha SZ după S
16
→xe1=0 lei necheltuiţi →y1= 2.33 lei creştere venit/încă un leu cheltuit
xe2=0 ha teren necultivate y2= 0 lei creştere venit/al 101-lea ha teren
→xe3=0 ha grâu premerg.necultivate →y3= - 833.33 lei creştere venit/al 46-lea ha G premerg.
→xe4=0 ha porumb premerg.necultivate →y4= - 666.67 lei creştere venit/al 51-lea ha P premerg.
→Xe5=0 ha soia premerg.necultivate →y5= -333.33 lei creştere venit/al 6-lea ha S premerg.
xe6=6.67 ha grâu surplus y6=0 mil.lei creştere venit/al 31-lea ha grâu
xe7=5 ha porumb surplus y7=0 lei creştere venit/al 41-lea ha porumb
xe8=14.33 ha sfeclă zahăr surplus y8= 0 lei creştere venit/al 5-lea ha sfeclă zah.
Prescurtări : G=grâu;P=porumb;S=soia;SZ=sfeclă de zahăr

Venit =146833 lei=maxim; Cheltuieli date =94000 lei; Profit = Venit – Cheltuieli =52833 lei.
Rata medie a profitului RMP =0.56 lei profit /1 leu cheltuit
Rata marginală a profitului RDP = y1 – 1 =1.33 lei creştere de profit / 1 leu creştere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 2.37 % creştere de profit / 1 % creştere de cheltuieli .
VID. MACHETA MODELULUI ROTATIEI CEREALELOR CU VENIT GARANTAT ȘI

CHELTUIELI MINIME (ROTCOV1)
PREMERGĂTOARE→ GRÂU PORUMB SOIA
SEMN
Porumb Sfeclă Grâu Sfeclă Grâu Porumb Sfeclă
SUCCESOARE→
zahăr Zahăr Zahăr
X1 (ha) X2 (ha) X3 (ha) X4 (ha) X5(ha) X6(ha) X7(ha) LIMITE
RESTRICŢII ↓
1.SUPRAFAŢĂ 1 1 1 1 1 1 1 = 100 ha
2.Parcela cu 1 1 0 0 0 0 0 = 45 ha
Grâu premergător
3.Parcela cu 0 0 1 1 0 0 0 = 50 ha
Porumb premergător
4.Parcela cu 0 0 0 0 1 1 1 = 5 ha
Soia premergător
5.Venituri (V) 1500 1800 1200 1900 1300 1600 2000  140000 lei
6.Grâu MIN 0 0 1 0 1 0 0  30 ha
7.Porumb MIN 1 0 0 0 0 1 0  40 ha
8.Sfeclă zahăr MIN 0 1 0 1 0 0 1  4 ha
Cheltuieli (C) 1000 1200 800 1100 700 900 1000 MIN
VIE. SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU CEREALE (ROTCOV1)

1)VPP(Suprafeţe cultivate cu 3)VDE(Deficit de chelt. mil.lei/ha cultură)
succesoare după premergătoare)
x1=45 ha porumb după grâu ye1=0 lei deficit de chelt./ha P după G
→x2=0 ha sfeclă zahăr după grâu →ye2=71.43 lei deficit de chelt./ha SZ după G
------------------------------------------ -------------------------------------------------------
x3=41.43 ha grâu după porumb ye3=0 lei deficit de chelt./ha G după P
x4=8.57 ha sfeclă zahăr după porumb ye4=0 lei deficit de chelt./ha SZ după P
------------------------------------------------ --------------------------------------------------------
x5=5 ha grâu după soia ye5=0 lei deficit de chelt./ha G după S
→x6=0 ha porumb după soia →ye6=71.43 lei deficit de chelt./ha P după S
x7=0 ha sfeclă zahăr după soia ye7=0 lei deficit de chelt./ha SZ după S
17
xe1=0 ha necultivate y1= 0 lei creştere chelt./al 101-lea ha teren
→xe2=0 ha grâu premerg.necultivate →y2= 357.14 lei creştere chelt./al 46-lea ha G premerg.
→xe3=0 ha porumb premerg.necultivate →y3= 285.71 lei creştere chelt./al 51-lea ha P premerg.
→xe4=0 ha soia premerg.necultivate →y4= 142.86 lei creştere chelt./al 6-lea ha S premerg.
→xe5=0 lei venit surplus →y5= 0.43 lei creştere chelt./încă un leu venit
xe6=16.43 ha grâu surplus y7=0 lei creştere venit/al 31-lea ha grâu
xe7=5 ha porumb surplus y8=0 lei creştere venit/al 41-lea ha porumb
xe8=4.57 ha sfeclă zahăr surplus y9= 0 lei creştere venit/al 5-lea ha sfeclă zah.
Prescurtări : G=grâu;P=porumb;S=soia;SZ=sfeclă de zahăr
Venit garantat=140000 lei ; Cheltuieli =91071 lei =minime ; Profit= Venit – Cheltuieli = 48928.57 lei.
Rata medie a profitului RMP = Profit / Cheltuieli = 0.85 lei profit /1 leu cheltuit
Rata marginală a profitului RDP = 1 / y5 – 1 = 1.33 lei creştere de profit / 1 leu creştere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 1,56 % creştere de profit / 1 % creştere de cheltuieli .
VII. MODELE DE OPTIMIZARE A ROTAȚIEI CULTURILOR

CULTURI FURAJERE
VIIA. TABEL CU DATE PENTRU (ROTCOC2),(ROTCOV2)

Premergătoare→ Porumb Mazăre Limita
Ovăz
Succesoare ↓ siloz furajeră MIN(ha)
400
Porumb siloz X 440 4 ha
200 240
Venit 720 640

560 lei
Sfeclă furajeră -------- 2 ha
Cheltuieli 280 320
320 lei
320 360 320

Sorg
1 ha
---------- -------- --------
200 160 200
Cheltuieli Venituri
Suprafeţe cu
5 ha 3 ha 2 ha Totale(lei) Totale(lei)
premergătoare
≤ 2500 lei ≥ 4700 lei
VIIB. MACHETA MODELULUI ROTATIEI FURAJELOR CU CHELTUIELI LIMITATE

ȘI VENIT VENIT MAXIM (ROTCOC2)
PORUMB SILOZ MAZĂRE FURAJERĂ OVĂZ
18
SEMN
PREMERGĂTOARE→ Sfeclă Sorg Porumb Sfeclă Sorg Porumb Sfeclă Sorg
furajeră Siloz furajeră siloz furajeră
SUCCESOARE→ LIMITE
X1(ha) X2(ha) X3(ha) X4(ha) X5(ha) X6(ha) X7(ha) X8(ha)
RESTRICŢII ↓
1.Cheltuieli (C) 320 200 200 280 160 240 320 200  2500 lei
2.SUPRAFAŢĂ TOTALĂ 1 1 1 1 1 1 1 1 = 10 ha
3.Parcela cu porumb 1 1 0 0 0 0 0 0 = 3 ha
siloz premergător
4.Parcela cu mazăre 0 0 1 1 1 0 0 0 = 5 ha
furajeră premergătoare
5.Parcela cu ovăz 0 0 0 0 0 1 1 1 = 2 ha
premergător
6. Porumb siloz MIN 0 0 1 0 0 1 0 0  4 ha
7. Sfeclă furaj MIN 1 0 0 1 0 0 1 0  2 ha
8.Sorg MIN 0 1 0 0 1 0 0 1  1 ha
Venituri (V) 560 320 440 720 360 400 640 320 MAX
VIIC. SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU FURAJE (ROTCOC2)

1)VPP(Suprafeţe cultivate cu succesoare după 3)VDE(Surplus de venit .lei/ha cultură)
premergătoare)
x1= 2.83 ha sfeclă furaj după porumb siloz ye1= 0 lei surplus de venit/ha SF după PS
x2= 2.17 ha sorg după porumb siloz ye2= 0 lei surplus de venit/ha SO după PS
-------------------------------------------------- ------------------------------------------------------
x3= 2 ha porumb siloz după mazăre furaj furaje
ye3= 0 lei surplus de venit/ha PS după MF
x4= 1 ha sfeclă furajeră după mazăre furaj ye
furaj
4= 0 lei surplus de venit/ha SF după MF
→x5=0 ha sorg după mazăre furajeră →ye5= - 120 lei surplus de venit/ha SO după MF
------------------------------------------------------ -----------------------------------------------------------
x6=2 ha porumb siloz după ovăz ye6= 0 lei surplus de venit/ha PS după OV
→x7=0 ha sfeclă furajeră după ovăz →ye7= - 40 lei surplus de venit/ha SF după OV
→x8 =0 ha sorg după ovăz →ye8 = - 120 lei surplus de venit/ha SO după OV
2)VPE(Diferenţe între resursele consumate şi 4)VDP(Venituri marginale)
limitele lor)
→xe1= 0 lei necheltuiţi →y1= 2 lei creştere venit/încă un leu cheltuit
xe2= 0 ha teren necultivate y2= 0 lei creştere venit/al 11-lea ha teren
→xe3= 0 ha porumb siloz premerg.necultivate →y3= - 80 lei creştere venit/al 4-lea ha PS premerg.
→xe4= 0 ha mazăre furajeră premerg.necultivate →y4= 160 lei creştere venit/al 6-lea ha MF premerg.
→xe5= 0 ha ovăz premerg.necultivate →y5= 40 lei creştere venit/al 3-lea ha OV premerg.
→xe6= 0 ha porumb siloz surplus →y6= - 120 lei creştere venit/al 5-lea ha porumb siloz
xe7=3.83 ha sfeclă furajeră surplus y7= 0 lei creştere venit/al 3-lea ha sfeclă furajeră
xe8=2.17 ha sorg surplus y8= 0 lei creştere venit/al 2-lea ha sorg
Prescurtări : PS=porumb siloz;MF=mazăre furajeră; OV= ovăz;SF=Sfeclă furajeră;SO=Sorg
Venit=4680 lei=maxim; Cheltuieli date =2500 lei;Profit=Venit - Cheltuieli = 2180 lei
Rata medie a profitului RMP =Profit / Cheltuieli= 0.87 lei profit /1 leu cheltuit
Rata marginală a profitului RDP = y1 – 1 =1 leu creştere de profit / 1 leu creştere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 1.15 % creştere de profit / 1 % creştere de cheltuieli .
VIID. MACHETA MODELULUI ROTATIEI FURAJELOR CU VENIT GARANTAT ȘI

CHELTUIELI MINIME (ROTCOV2)
PREMERGĂTOARE PORUMB SILOZ MAZĂRE FURAJERĂ OVĂZ
Sfeclă Sorg Porumb Sfeclă Sorg Porumb Sfeclă Sorg
SUCCESOARE furajeră Siloz furajeră siloz furajeră
19
SEMN
X1(ha) X2(ha) X3(ha) X4(ha) X5(ha) X6(ha) X7(ha) X8(ha) LIMITE
RESTRICŢII ↓
1.SUPRAFAŢĂ TOTALĂ 1 1 1 1 1 1 1 1 = 10 ha
2.Parcela cu porumb 1 1 0 0 0 0 0 0 = 3 ha
siloz premergător
3.Parcela cu mazăre 0 0 1 1 1 0 0 0 = 5 ha
furajeră premergătoare
4.Parcela cu ovăz 0 0 0 0 0 1 1 1 = 2 ha
premergător
5.Venit (V) 560 320 440 720 360 400 640 320  5960 lei
6. Porumb siloz MIN 0 0 1 0 0 1 0 0  4 ha
7. Sfeclă furaj MIN 1 0 0 1 0 0 1 0  2 ha
8.Sorg MIN 0 1 0 0 1 0 0 1  1 ha
Cheltuieli (C) 320 200 200 280 160 240 320 200 MIN
VIIE. SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU FURAJE ( ROTCOV2)

1)VPP(Suprafeţe cultivate cu succesoare după 3)VDE(Deficit de cheltuieli lei/ha cultură)
premergătoare)
x1=5 ha sfeclă furaj după porumb siloz ye1= 0 lei deficit de cheltuieli /ha SF după PS
→x2=0 ha sorg după porumb siloz →ye2= - 120 lei deficit de cheltuieli /ha SO după PS
--------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------
x3= 1 ha porumb siloz după mazăre furaj ye
furaje
3= 0 lei deficit de cheltuieli /ha PS după MF
x4=2 ha sfeclă furajeră după mazăre furaj yefuraj
4= 0 lei deficit de cheltuieli /ha SF după MF
→x5=0 ha sorg după mazăre furajeră →ye5= - 40 lei deficit de cheltuieli /ha SO după MF
----------------------------------------------------- ------------------------------------------------------------
→x6=0 ha porumb siloz după ovăz →ye6= - 80 lei deficit de cheltuieli /ha PS după OV
x7=2 ha sfeclă furajeră după ovăz ye7= 0 lei deficit de cheltuieli /ha SF după OV
→x8 =0 ha sorg după ovăz →ye8 = - 40 lei surplus de venit/ha SO după OV
2)VPE(Diferenţe între resursele consumate şi 4)VDP(Venituri marginale)
limitele lor)
xe1=0 hectare necultivate y1= 0 lei creştere cheltuieli /încă un hectar teren
→xe2=0 ha porumb siloz premerg. necultivate →y2= 320 lei creştere cheltuieli /al 6-lea ha PS prem.
→xe3=0 ha mazăre furajeră premerg.necultivate →y3= 280 lei creştere cheltuieli /al 4-lea ha MF premerg.
→xe4=0 ha ovăz premerg.necultivate →y4= 320 lei creştere cheltuieli /al 6-lea ha OV premerg.
xe5=0 lei surplus de venit y5= 0 lei creştere cheltuieli /încă 1 leu creștere venit
xe6=1 ha porumb siloz surplus y6= 0 lei creştere cheltuieli /al 5-lea ha porumb siloz
xe7=2 ha sfeclă furajeră surplus y7= 0 lei creştere venit/al 3-lea ha sfeclă furajeră
→xe8=0 ha sorg surplus →y8= - 80 lei creştere venit/al 2-lea ha sorg
Prescurtări : PS=porumb siloz;MF=mazăre furajeră; OV= ovăz;SF=Sfeclă furajeră;SO=Sorg

Venit garantat=5960 lei; Cheltuieli =3000 lei=minime;Profit=Venit – Cheltuieli = 2960 lei
Rata medie a profitului RMP = Profit / Cheltuieli= 0.99 lei profit /1 leu cheltuit
Rata marginală a profitului RDP = y5 – 1 = - 1 leu creştere de profit / 1 leu creştere de cheltuieli
Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = - 1.01 % creştere de profit / 1 % creştere de cheltuieli .
VIII. OPTIMIZAREA MODELELOR DE REPARTIȚIE
Aceste modele au totdeauna soluție optimă.
MODELE DE REPARTIȚIE
20
Modelul VIII A (Venit maxim cu cheltuieli limitate )
Fie problema de venit maxim cu cheltuieli limitate ≤ 1200 lei .
F \ B B1 B2 Oferte
F1 50 / 30 60 / 20 15 t
F2 40 / 10 70 / 30 45 t
OT=60 t
Cereri 37 t 21 t CT=58 t
Explicație
v11 = 50 lei/t =venitul negociat între F1și B1 ; c11 = 30 lei/t = 2 lei/tonă.km x 15 Km(distanța
între F1 și B1) = cheltuielile de transport între F1și B1.
Analog pentru celelalte 5 celule din tabelul precedent.
Întrucât oferta totală OT=60 tone este mai mare ca cererea totală CT=58 tone , vom mai introduce
un beneficiar fictiv B3* cu oferta OT – CT = 2 tone și veniturile negociate egale cu 0 / cheltuielile
de transport egale cu 0.
Dacă oferta totală OT ar fi fost mai mică ca cererea totală CT , am fi introdus un furnizor fictiv F3* cu
oferta CT – OT = 2 tone și veniturile negociate egale cu 0 / cheltuielile de transport egale cu 0.
VIIIA TABEL CU DATE PENTRU (REPCOC1)

F \ B B1 B2 B3* Oferte
F1 50 / 30 60 / 20 0 / 0 15 t
F2 40 / 10 70 / 30 0 / 0 45 t
Cereri 37 t 21 t 2t 60 t
Transformăm acest tabel pentru a aplica metoda simplex :
VIIIB. MACHETA MODELULUI TIP TRANSPORT CU CHELTUIELI LIMITATE ȘI

VENIT MAXIM (REPCOC1)
F F1 F2
B B1 B2 B3* B1 B2 B3* Semn Limite
Restric. x1(t) x2 x3 x4 x5 x6
Cheltuieli 30 20 0 10 30 0 ≤ 1200 lei
1. F1 1 1 1 0 0 0 = 15 t
2. F2 0 0 0 1 1 1 = 45 t
3. B1 1 0 0 1 0 0 = 37 t
4. B2 0 1 0 0 1 0 = 21 t
6. B3* 0 0 1 0 0 1 = 2t
Venit 50 60 0 40 70 0 MAXIM
După rezolvare avem :
VIII C. SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM (REPCOC1)

Soluţie bazică optimă primală Soluţie bazică optimă duală
I)VPP(cantităţi transportate) III) VDP(Surplus de venit lei / tonă)
x1=11 tone de la F1 la B1 ye1=0 surplus de venit lei/ t de la F1 la B1
x3*=2 tone rămân la F1 ye3=0 surplus de venit lei/ t de la F1 la B3*
x5 =19 tone de la F2 la B2 ye5= 0 surplus de venit lei/ t de la F2 la B2
→x6=0 tone rămân la F2 →ye6= - 3.33 surplus de venit lei/ t de la F2 la
B3*
21
II) VPE(Diferenţe între cantităţile IV)VDP(Venituri marginale)
transportate şi limite)
→ xe1 = 0 lei necheltuiți →y1 = 0.67 lei creștere venit/încă 1 leu cheltuit
xe2=0 tone de la F1 y2=u1=0 creştere venit/ încă 1 t de la F1
→ xe3=0 tone de la F2 →y3=u2=3.33 lei creştere venit/ încă 1 t de la F2
→xe4=0 tone la B1 →y4=v1=30 lei creştere venit/ încă 1 t la B1
→ xe5=0 tone la B2 →y5=v2=46.67 lei creştere venit/ încă 1 t la B2
Xe6=0 tone la B3* y6=v3*=0 creştere venit/ încă 1 t la B3*
Venit (V) = 3040 lei = maxim ; Cheltuieli(C) limitate = 1200 lei ; Profit(P) = 1840 lei
Indicatori economici :
1) Rata medie a profitului RMP = P/C = 1.53 lei profit/1 leu cheltuit
2) Rata Marginală a profitului RDP = y1 – 1 = - 0.23 lei creștere profit / 1 leu creștere cheltuieli
3) Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = - 0.15 % creștere profit / 1 % creștere cheltuieli
Modelul VIII D (Cheltuieli minime cu venit garantat )
Fie problema de minim echilibrată cu venit garantat ≥ 2800 lei .
VIII D TABEL CU DATE PENTRU (REPCOV1)

F1 50 / 30 60 / 20 0 / 0 15 t
F2 40 / 10 70 / 30 0 / 0 45 t
Cereri 37 t 21 t 2t 60 t
Explicație
v11 = 50 lei/t =venitul negociat între F1și B1 ; c11 = 30 lei/t = 2 lei/tonă.km x 15 Km(distanța
între F1 și B1) = cheltuielile de transport între F1și B1
Analog pentru celelalte 5 celule din tabelul precedent.
VIIIE. MACHETA MODELULUI TIP TRANSPORT CU VENIT GARANTAT ȘI

CHELTUIELI MINIME (REPCOV1)
F F1 F2
B B1 B2 B3* B1 B2 B3* Semn Limite
Restric. x1 x2 x3 x4 x5 x6
Venit 50 60 0 40 70 0 ≥ 2800 lei
1. F1 1 1 1 0 0 0 = 15 t
2. F2 0 0 0 1 1 1 = 45 t
3. B1 1 0 0 1 0 0 = 37 t
4. B2 0 1 0 0 1 0 = 21 t
5. B3* 0 0 1 0 0 1 = 2t
Cheltuieli 30 20 0 10 30 0 MINIM
VIIIF. SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME (REPCOV1)

I)VPP(cantităţi transportate) III) VDP(Deficit de cheltuieli lei / tonă)
→x1=0 tone de la F1 la B1 →ye1=10 lei/t deficit de cheltuieli de la F1 la B1
x2=15 tone de la F1 la B2 ye2=0 lei/t deficit de cheltuieli de la F1 la B2
→x3*=0 tone rămân la F1 →ye3=0 lei/t deficit de cheltuieli de la F1 la B3*
22
x4=37 tone de la F2 la B1 ye4=0 lei/t deficit de cheltuieli de la F2 la B1
x5 =6 tone de la F2 la B2 ye5= 0 lei/t deficit de cheltuieli de la F2 la B2
x6*=2 tone rămân la F2 ye6= 0 lei/t deficit de cheltuieli de la F2 la B3*
II) VPE(Diferenţe între cantităţile IV)VDP(Cheltuieli marginale)
→ xe1 = 0 lei necheltuiți →y1 = 1 leu creștere cheltuieli/încă 1 leu cheltuit
xe2=0 tone de la F1 y2=u1=0 creştere cheltuieli / încă 1 t de la F1
xe3=0 tone de la F2 y3=u2=0 lei creştere cheltuieli / încă 1 t de la F2
→xe4=0 tone la B1 →y4=v1= - 30 lei creştere cheltuieli / încă 1 t la B1
→ xe5=0 tone la B2 →y5=v2= - 40 lei creştere cheltuieli / încă 1 t la B2
Xe6=0 tone la B3* y6=v3*=0 creştere cheltuieli / încă 1 t la B3*
Venit (V) = 2800 lei =garantat; Cheltuieli(C) = 850 lei = minim; Profit(P) = 1950 lei
Indicatori economici :
1) Rata medie a profitului RMP = P/C = 1.53 lei profit/1 leu cheltuit
2) Rata Marginală a profitului RDP = 1/y1 – 1 = 0 lei creștere profit / 1 leu creștere cheltuieli
3) Elasticitatea ratei profitului ERP = RDP / RMP = 0 % creștere profit / 1 % creștere cheltuieli
MODELE DE REPARTIȚIE CU UNELE RUTE INTERZISE
Dacă problema primală este de maxim , în rutele interzise luăm costuri cij negative ,mult mai mici ca
restul costurilor din căsuţele neinterzise.
În soluţia bazică optimă primală aceste căsuţe interzise nu apar ,contribuţia lor la fmaxim fiind
neglijabilă.
Dacă problema primală este de minim , în rutele interzise luăm costuri cij pozitive ,mult mai mari
ca restul costurilor din căsuţele neinterzise.
În soluţia bazică optimă primală aceste căsuţe interzise nu apar ,contribuţia lor la fminim fiind prea
mare.
VIIIG. MODELE DE MAXIM CU UNELE RUTE INTERZISE
Fie problema de maxim echilibrată cu ruta F2-B2 interzisă deci vom lua în căsuța interzisă un cost
foarte mic (de exemplu 0.1 lei /t pe această rută interzisă) :
VIII G TABEL CU DATE PENTRU (REPIV1)
F \ B B1 B2 B3 Oferte
F1 2 3 1 20 t
F2 4 NU / 0.01 7 30 t
F3 5 6 9 40 t
Cereri 35 t 27 t 28 t 90 t
VIII H. MACHETA MODELULUI CU VENIT MAXIM ȘI UNELE RUTE INTERZISE

(REPIV1)
F F1 F2 F3 Semn
B B1 B2 B3 B1 B2 B3 B1 B2 B3 Limite
Restric. x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1. F1 1 1 1 = 20 t
2. F2 1 1 1 = 30 t
3. F3 1 1 1 = 40 t
4. B1 1 1 1 = 35 t
5. B2 1 1 1 = 27 t
6. B3 1 1 1 = 28 t
23
Venit 2 3 1 4 0.01 7 5 6 9 MAXIM
VIII I. SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM (REPIV1)

I)VPP(cantităţi transportate) III) VDP(Surplus de venit lei / tonă)
x1 = 5 tone de la F1 la B1 ye1=0 lei/t surplus de venit de la F1 la B1
→x2 = 15 tone de la F1 la B2 ye2=0 lei/t surplus de venit de la F1 la B2
→x3 = 0 tone de la F1 la B3 →ye3= - 5 lei/t surplus de venit de la F1 la B3
x4 =30 tone de la F2 la B1 ye4=0 lei/t surplus de venit de la F2 la B1
x5 = 0 tone de la F2 la B2 ruta →ye5= -4.99 lei/t surplus de venit de la F2 la B2
interzisă)
x6 = 0 tone de la F2 la B3 →ye6= - 1 lei/t surplus de venit de la F2 la B3
x7 = 0 tone de la F3 la B1 ye7= 0 lei/t surplus de venit de la F3 la B1
II) VPE(Diferenţe între cantităţile IV)VDP(Venituri marginale)
xe1 = 0 tone rămase la F1 y1=u1= 0 lei creștere venit/încă 1 t de la F1
→xe2= 0 tone rămase la F1 →y2=u2= 2 creştere venit / încă 1 t de la F2
→ xe3= 0 tone rămase la F3 →y3=u3= 3 lei creştere venit / încă 1 t de la F3
→xe4= 0 tone neajunse la B1 →y4=v1= 2 lei creştere venit / încă 1 t către B1
→xe5= 0 tone neajunse la B2 →y5=v2= 3 lei creştere venit / încă 1 t către B2
→xe6= 0 tone neajunse la B3 →y6=v3= 6 creştere venit / încă 1 t către B3
VIII J. MODELE DE MINIM CU UNELE RUTE INTERZISE
Fie problema de minim echilibrată cu ruta F1-B3 interzisă deci vom lua în căsuța interzisă un cost
foarte mare (de exemplu 1000 lei /t pe această rută interzisă) :
F \ B B1 B2 B3 B4 Oferte
F1 3 1 NU / 1000 2 45 t
F2 5 4 6 8 75 t
Cereri 20 t 10 t 40 t 50 t 120 t
VIII K. MACHETA MODELULUI CU CHELTUIELI MINIME ȘI UNELE RUTE

INTERZISE (REPIC1)
F F1 F2
B B1 B2 B3 B4 B1 B2 B3 B4 Semn Limite
Restric. x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8
1. F1 1 1 1 1 0 0 0 0 = 45 t
2. F2 0 0 0 0 1 1 1 1 = 75 t
3. B1 1 0 0 0 1 0 0 0 = 20 t
4. B2 0 1 0 0 0 1 0 0 = 10 t
5. B3 0 0 1 0 0 0 1 0 = 40 t
6. B4 0 0 0 1 0 0 0 1 = 50 t
Cheltuieli 3 1 1000 2 5 4 6 8 MINIM
VIII L. SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME (REPIC1)

24
I)VPP(cantităţi transportate) III) VDP(Deficit de cheltuieli lei / tonă)
→x1 =0 tone de la F1 la B1 →ye1=4 lei/t deficit de cheltuieli de la F1 la B1
→x2 =0 tone de la F1 la B2 →ye2=3 lei/t deficit de cheltuieli de la F1 la B2
→x3 =0 tone de la F1 la B3(ruta →ye3=1000 lei/t deficit de cheltuieli de la F1 la B3
interzisă)
x4 =45 tone de la F1 la B4 ye4=0 lei/t deficit de cheltuieli de la F1 la B4
x6 =10 tone de la F2 la B2 ye6= 0 lei/t deficit de cheltuieli de la F2 la
x8 = 5 tone de la F2 la B4 ye8= 0 lei/t deficit de cheltuieli de la F2 la B2
II) VPE(Diferenţe între cantităţile IV)VDP(Cheltuieli marginale)
→ xe1 = 0 tone rămase la F1 →y1 =u1 = - 6 lei creștere cheltuieli/încă 1 t de la F1
xe2=0 tone rămase la F1 y2=u2=0 creştere cheltuieli / încă 1 t de la F2
→ xe3=0 tone neajunse la B1 →y3=v1=5 lei creştere cheltuieli / încă 1 t către B1
→xe4=0 tone neajunse la B2 →y4=v2= 4 lei creştere cheltuieli / încă 1 t către B2
→xe5=0 tone neajunse la B3 →y5=v3= 6 lei creştere cheltuieli / încă 1 t către B3
→xe6=0 tone neajunse la B4 →y6=v4=8 creştere cheltuieli / încă 1 t către B4
PROBLEME DE ASSIGNMENT
Aceste probleme sunt de tip transport de maxim în care F1,…,Fm sunt solicitanţi de slujbe iar B1,
…,Bn sunt angajatorii. Coeficienţii cij sunt valori economice ale solicitantului Fi la angajatorul Bj .
xij sunt variabile bivalente : xij =1 dacă Fi este angajat de Bj şi 0 în caz contrar.
În plus a1=…=am=1 şi b1=…bn=1
Fie problema de repartiţie de maxim a cinci solicitanţi Fi pentru două posturi Bj pe care o echilibrăm
:
1. F1 80 50 0 1
2. F2 70 0 0 1
3. F3 90 30 0 1
4. F4 20 70 0 1
5. F5 0 60 0 1
Cereri 1 1 3 5
Explicație
C11 = 80 din celula F1-B1 semnifică faptul că la testul-grilă de 100 întrebări ,dat de solicitantul F1 la
angajatorul B1 , acest solicitant a răspuns corect la 30 întrebări.Idem pentru celelalte celule nenule.
C22 = 0 din celula F2 – B2 semnifică faptul că solicitantul F2 nu are calificarea necesară pentru postul
oferit de angajatorul B2 sau că F2 a lipsit de la testul-grilă dat de B2. Idem pentru c51 = 0.
Transformăm problema pentru a aplica metoda simplex şi o rezolvăm ca problemă de optimizare cu
neconoscute binare xi = 0 sau 1 :
VIII M. MACHETA MODELULUI DE OPTIMIZARE TIP ASSIGNMENT(ASSIGN1)
F F1 F2 F3 F4 F5
Semn
Limite
B B1 B2 B3* B1 B2 B3* B1 B2 B3* B1 B2 B 3* B1 B2 B3*

Restricţ x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 x10 x11 x12 x13 x14 x15
ii
1. F1 1 1 1 = 1
2. F2 1 1 1 = 1
25
3. F3 1 1 1 = 1
4. F4 1 1 1 = 1
5. F5 1 1 1 = 1
6. B1 1 1 1 1 1 = 1
7. B2 1 1 1 1 1 = 1
8. B3* 1 1 1 1 1 = 1
F 80 50 0 70 0 0 90 30 0 20 70 0 0 60 0 MAXIM
Soluţia optimă cu necunoscute binare este :

x1= 0 ; x2= 0 ; x3= 1 / x4= 0 ; x5= 0 ; x6= 1 / x7= 1 ; x8= 0 ; x9= 0 / x10 =0 ; x11 =1; x12 =0 /
x13 = 0 ; x14 =0 ; x15 =1 și fmaxim = 16
Rezultă că F1 , F2 și F5 nu vor fi angajați , F3 va fi angajat de B1 iar F4 va fi angajat de B2 .
IX. MINIMZAREA TIMPULUI TOTAL DE EXECUȚIE A UNUI PROIECT PRIN METODA

DRUMULUI CRITIC
Exemplul IX 1 : ORZGRAU
Fie proiectul agricol al campaniei de recoltare orz-grâu .(ORZGRAU)
Calculăm duratele de execuție tij ale activităților de mai jos cu formula :

tij = Volumul activității / (Numărul de utilaje sau executanți x Norma lor pe unitate timp)
Se cere drumul critic , durata minimă Tmin și rezervele de timp ale activităților necritice pentru varianta
CPM
Soluţie
Avem tabloul cu activităţi ale proiectului :
TABEL IX A TABEL CU DATE PENTRU (ORZGRAU)

Cod Denumire activitate Activit tij
Activit. Anter.
A Recoltat orz - 5
B Transport boabe orz A 4
C Balotat paie orz A 6
D Transport baloţi paie orz C 3
E Construit şiră paie orz D 5
F Arat şi grăpat după orz D 5
G Recoltat grâu D 8
H Transport paie grâu G 6
I Balotat paie grâu G 8
J Transport baloţi paie grâu I 4
K Construit şiră paie grâu J 5
L Condiţionat orz-grâu sămânţă H 4
M Treierat orz-grâu staţionar H 3
N Arat şi grăpat după grâu J 6
O Pregătit terenul pentru porumb masă verde F,N 2
P Însămânţat porumb masă verde O 3
Mai întâi construim graful proiectului pe baza coloanei cu activităţi anterioare din tabelul precedent.
GRAFIC IX B GRAF DE STRUCTURA PENTRU (ORZGRAU)
26
Pe baza grafului precizăm datele pentru programul DCRITIC :

a) n= 10 vârfuri ;
b) p=2 arce = numărul maxim de arce care unesc direct două vârfuri oarecare
c) Semimatricea cu duratele de la fiecare vârf vi la vârfurile vj care urmează
după el (j>i) .
v2 v3 v4 v5 v6 v7 v8 v9 v10
v1 5,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
v2 4,6 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
v3 3,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
v4 8,0 0,0 0,0 5,0 0,0 5,0
v5 6,8 0,0 0,0 0,0 0,0
v6 4,0 0,0 0,0 4,3
v7 6,0 0,0 5,0
v8 2,0 0,0
v9 3,0
În tabelul care urmează se calculează intervalele de fluctuaţie ale vârfurilor v1 – v10 :
Vârf ti ↓ Arc ti* ↑ Arc

vI marcat marcat
v1 0 - 5–5=0 A
v2 0+5=5 A Min(11-4;11-6)=5 C
v3 max(5+4;5+6)=11 C 14-3 = 11 D
v4 11+3=14 D Min(22-8;40-5;45-5)=14 G
v5 14+8=22 G Min(30+6;30+8)=22 I
v6 max(22+6;22+8)=30 I Min(45-4;45-3;34-4)=30 J
v7 30+4=34 J Min(45-5;40-6)=34 N
v8 max(34+6;14+5)=40 N 42-2=40 O
v9 40+2=42 O 45-3=42 P
v10 max(30+4;30+5;34+5; P 45 -
42+3;14+5)=45
27
REZULTATE
Tabel 1 cu vârfuri și momente minime ti și maxime ti* de ajungere în aceste vârfuri

Vârfuri V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10
ti 0 zile 5 11 14 22 30 34 40 42 45
*
Xi = ti 0 zile 5 11 14 22 30 34 40 42 45
Tabel 2 cu activităţi critice şi necritice :

Cod ACTIVITATE ÎNCEPUT SFÂRŞIT Stare Critică
Activit. PLECARE SOSIRE RUTA Iminim Imaxim Sminim Smaxim
A v1 v2 1 0 0 5 5 Critică
B v2 v3 1 5 7 9 11 -
C v2 v3 2 5 5 11 11 Critică
D v3 v4 1 11 11 14 14 Critică
E v4 v10 1 14 40 19 45 -
F v4 v8 1 14 35 19 40 -
G v4 v5 1 14 14 22 22 Critică
H v5 v6 1 22 24 28 30 -
I v5 v6 2 22 22 30 30 Critică
J v6 v7 1 30 30 34 34 Critică
K v7 v10 1 34 40 39 45 -
L v6 v10 1 30 41 34 45 -
M v6 v10 2 30 42 33 45 -
N v7 v8 1 34 34 40 40 Critică
O v8 v9 1 40 40 42 42 Critică
P v9 v10 1 42 42 45 45 Critică
Drumul critic este v1 A v2 C v3 D v4 G v5 I v6 J v7 N v8 O v9 P v10 cu lungimea maximă de

45 zile egală cu durata minimă a proiectului agricol .
Tabel 3 cu rezervele de timp ale activităţilor necritice.

Cod ACTIVITATE Rt Rl Ri Rs R Ri/(tij +Ri)
Activit. PLECARE SOSIRE RUTA
B v2 v3 1 2 2 2 2 2/6=33 %
E v4 v10 1 26 26 26 26 26/31=83.9 %
F v4 v8 1 21 21 21 21 21/26 =80.8 %
H v5 v6 1 2 2 2 2 6/8 = 75 %
K v7 v10 1 6 6 6 6 6/11 =54.5 %
L v6 v10 1 11 11 11 11 11/15 =73.3 %
M v6 v10 2 12 12 12 12 12/15=60 %
Dacă f este volumul forţei de muncă pentru durata tij iar f* este volumul forţei de muncă pentru
durata tij + Ri , avem tij.f = (tij + Ri ). f* deci f* / f = tij / (tij + Ri ).
De exemplu pentru activitatea B raportul între volumul noii forţe de muncă f* şi volumul vechii
forţe de muncă f este f* / f = 4 / 6 = 67 % .
28
29
Problema minimizării timpului total de execuţie a proiectelelor agricole se poate

formula direct ca problemă de programare liniară .
Pentru proiectul agricol al campaniei de recoltare orz-grâu de mai sus , avem macheta
modelului liniar :
TABEL IX C MACHETA MODELULUI LINIAR CU DURATA MINIMA (ORZGRAU)

Vârfuri  V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 Semn Limite
Activităţi 
x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 x10 (zile)
A -1 1  5
B -1 1  4
C -1 1  6
D -1 1  3
E -1 1  5
F -1 1  5
G -1 1  8
H -1 1  6
I -1 1  8
J -1 1  4
K 0 -1 1  5
L -1 1  4
M -1 1  3
N -1 1  6
O -1 1  2
P -1 1  3
Timp exec. - 1 1 MINIM
Căsuțele goale conțin coeficienții egali cu 0.
TABEL IX D SOLUȚII OPTIME PENTRU MODELUL DE OPTIMIZARE (ORZGRAU)

1)VPP (timpii maximi ti* in stadiul Vi ) 3)VDE(zile deficit de timp în stadiul Vi )
x1= 0 zile maxim pentru a ajunge în V1 ye1=0 zile deficit de timp în stadiul V1
2)VPE(Rezerve intermediare de timp Ri ale 4)VDP(Stările critice / necritice ale

30
activităților A-P) activităților A-P)

→xe1= 0 zile este rezerva intermediară pt. A →y1= 1 A este activitate critică
xe2= 2 zile este rezerva intermediară pt.B y2= 0 B este activitate necritică
→xe3= 0 zile este rezerva intermediară pt.C →y3= 1 C este activitate critică
→xe4= 0 zile este rezerva intermediară pt.D →y4= 1 D este activitate critică
xe5= 26 zile este rezerva intermediară pt.E y5= 0 E este activitate necritică
xe6= 21 zile este rezerva intermediară pt.F y6= 0 F este activitate necritică
→xe7= 0 zile este rezerva intermediară pt.G →y7= 1 G este activitate critică
xe8= 2 zile este rezerva intermediară pt.H y8= 0 H este activitate necritică
→xe9= 0 zile este rezerva intermediară pt.I →y9= 1 I este activitate critică
→xe10= 0 zile este rezerva intermediară pt.J →y10= 1 J este activitate critică
xe11= 6 zile este rezerva intermediară pt.K y11= 0 K este activitate necritică
xe12= 11 zile este rezerva intermediară pt.L y12= 0 L este activitate necritică
xe13= 12 zile este rezerva intermediară pt.M y13= 0 M este activitate necritică
→xe14= 0 zile este rezerva intermediară pt.N →y14= 1 N este activitate critică
→xe15= 0 zile este rezerva intermediară pt.O →y15= 1 O este activitate critică
→xe16= 0 zile este rezerva intermediară pt.P →y16 =1 P este activitate critică
fminim = gmaxim = 45 zile
Variabila primală xi (i = 1,…,10) reprezintă timpul maxim t*i scurs de la data începerii
proiectului până se ajunge în stadiul Vi , în presupunerea că s-au efectuat toate activităţile de pe
toate drumurile care sosesc în Vi .
Restricţiile primale referitoare la activităţile A – P ale proiectului specifivă faptul că pentru
orice activitate care pleacă din Vi şi ajunge în Vj ( i,j =1,…,10 , i < j ) şi care are durata ti j
,această durată trebuie respectată deci avem restricţia xj  xi + ti j adică - xi + xj  ti j .
Funcţia-obiectiv primală este durata totală de execuţie a proiectului f = x10 – x1 = minim
Modelul dual are necunoscutele proprii y1 ,…, y16 cu semnificaţia : yi = 1 dacă activitatea
corespunzătoare este critică şi yi = 1 în caz contrar .
Modelul dual are restricţiile pe coloanele machetei de mai sus , toate fiind egalităţi iar
funcţia-obiectiv duală g are coeficienţii pe ultima coloană cu limite a machetei precedente şi se
caută gmaxim adică drumul critic cu lungimea maximă de la V1 la V10 .
Dealtfel un asemenea model ca cel dual , a fost formulat în secţiunea 2.4 pentru găsirea
drumului de lungime maximă într-o reţea.
Soluţia optimă primală de mai sus este : x1 = 0 ; x2 = 5 ; x3 = 11 ; x4 = 14 ; x5 = 22 ;
x6 = 30 ; x7 = 34 ; x8 = 40 ; x9 = 42 ; x10 = 45 adică chiar valorile t*i (i = 1,…,10) din tabelul 1
cu rezultate găsite mai sus .
Variabilele de egalizare primale xe1 , …, xe16 sunt chiar rezervele intermediare Ri ale celor
16 activităţi A-P ale proiectului , care au fost calculate mai sus în tabelul 3 cu rezerve de timp
ale activităţilor necritice. Avem fminim = 45 zile .
Soluţia optimă a modelului dual este : y1= y3 = y4 = y7 = y9 = y10 = y14 = y15 = y16 = 1 , iar
restul
de variabile duale sunt nule . Variabilele duale nenule corespund activităţilor critice
A,C,D,G,I,J,N,O,P găsite mai sus iar lungimea maximă a drumului critic este gmaxim = 45 zile.
31
Exemplul IX : LINIEFAB
Proiectul unei linii de fabricație pentru un sortiment nou în industria alimentară

(LINIEFAB)
CPM
Soluţie
TABEL IX E TABEL DE DATE PENTRU (LINIEFAB)
Cod Denumire activitate Activit Durata
Activit. anter. tij
A Prospectarea pieții pt. un sortiment nou - 5 zile
B Obținerea documentelor de funcționare - 7
C Proiectarea liniei de fabricație A,B 7
D Alcătuirea listei de echipamente C 1
E Alcătuirea listei de materiale C 2
F Comandă și recepție echipamente D,E 2
G Comandă și recepție materiale D,E 4
H Instalare linie de fabricație F,G 8
I Probe linie de fabricație F,G 2
J Angajarea forței de muncă pt.un sortiment nou H 2
K Instruirea forței de muncă pt.un sortiment nou I 2
L Producție și ambalare sortiment nou J,K 10
(prima șarjă)
GRAFIC IX F GRAF DE STRUCTURA PENTRU (LINIEFAB)

d) n= 8 vârfuri ;
e) p=2 arce = numărul maxim de arce care unesc direct două vârfuri oarecare
f) Semimatricea cu duratele de la fiecare vârf vi la vârfurile vj care urmează după el (j>i) .
32
v2 v3 v4 v5 v6 v7 v8 v9
v1 5;7 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0
v2 7;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0
v3 1;2 0;0 0;0 0;0 0;0 0;0
v4 2;4 0;0 0;0 0;0 0;0
v5 8;0 5;0 0;0 0;0
v6 0;0 2;0 0;0
v7 2;2 0;0
v8 10 ; 0

Vârf ti ↓ Arc ti* ↑ Arc
vi marcat marcat
v1 0 - Min(7-7:7-5)=0 B
v2 Max(0+5;0+7)=7 B 14-7=7 C
v3 7+7=14 C Min(16-2;16-1)=14 E
v4 Max(14+1;14+2)=16 E Min(20-4;20-2)=16 G
v5 Max(16+2;16+4)=20 G Min(28-8;28-2)=20 H
v6 20+8=28 H 30-2=28 J
v7 20+2=22 I 30-2=28 K
v8 Max(28+2;22+2)=30 J 40-10=30 L
v9 30+10=40 l 40 -
REZULTATE
Vârfuri V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9
ti 0 zile 7 14 16 20 28 25 30 40
Xi = ti* 0 zile 7 14 16 20 28 28 30 40

Cod ACTIVITATE ÎNCEPUT SFÂRŞIT Stare
Activit. PLECARE SOSIRE RUTA Iminim Imaxim Sminim Smaxim Critică
A V1 V2 1 0 2 5 7 -
B V1 V2 2 0 0 7 7 C
C V2 V3 1 7 7 14 14 C
D V3 V4 1 14 15 15 16 -
E V3 V4 2 14 14 16 16 C
F V4 V5 1 16 18 18 20 -
G V4 V5 2 16 16 20 20 C
H V5 V6 1 20 20 28 28 C
I V5 V7 1 20 26 22 28 -
J V6 V8 1 28 28 30 30 C
K V7 V8 1 22 28 24 30 -
33
L V8 V9 1 30 30 40 40 C
Drumul critic este v1 B v2 C v3 E v4 G v5 H v6 J v8 L v9 cu lungimea maximă de 40 zile egală

cu durata minimă a proiectului liniei de fabricație .

Cod ACTIVITATE Rt Rl Ri RsR Ri /(tij +Ri)
Activit. PLECARE SOSIRE RUTA
A V1 V2 1 2 2 2 2 2/7=30 %
D V3 V4 1 1 1 1 1 1/2 =50 %
F V4 V5 1 2 2 2 2 2/4 =50 %
I V5 V7 1 6 0 6 0 6/8=75 %
K V7 V8 1 6 6 0 0 0%
Dacă f este volumul forţei de muncă pentru durata tij iar f* este volumul forţei de muncă
pentru durata tij + Ri , avem tij.f = (tij + Ri ). f* deci f* / f = tij / (tij + Ri ).
De exemplu pentru activitatea D raportul între volumul noii forţe de muncă f* şi volumul
vechii forţe de muncă f este f* / f = 50 % .
Formulăm problema minimizării timpllui total de execuție a liniei de fabricație din

exemplul IX.2 ca problemă de programare liniară.
TABEL IX G MACHETA MODELULUI LINIAR CU DURATA MINIMA (LINIEFAB)

Vârfuri  V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 Semn Limite
Activităţi 
x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 (zile)
1. A -1 1  5
2. B -1 1  7
3. C -1 1  7
4. D -1 1  1
5. E -1 1  2
6. F -1 1  2
7. G -1 1  4
8. H -1 1  8
9. I -1 1  5
10. J -1 1  2
11. K -1 1 2
12. L -1 1 10
Timp exec. - 1 1 MINIM
TABEL IX H SOLUȚII OPTIME PENTRU MODELUL DE OPTIMIZARE (LINIEFAB)

*
1)VPP (timpii maximi ti in stadiul Vi ) 3)VDE(zile deficit de timp în stadiul V
34

activităților A-L) activităților A-L)
xe1= 2 zile este rezerva intermediară pt. A
→xe2= 0 zile este rezerva intermediară pt.B y1= 0 A este activitate necritică
→xe3= 0 zile este rezerva intermediară pt.C →y2= 1 B este activitate critică
xe4= 1 zile este rezerva intermediară pt.D →y3= 1 C este activitate critică
→xe5= 0 zile este rezerva intermediară pt.E y4= 0 D este activitate necritică
xe6= 2 zile este rezerva intermediară pt.F →y5= 1 E este activitate critică
→xe7= 0 zile este rezerva intermediară pt.G y6= 0 F este activitate necritică
→xe8= 0 zile este rezerva intermediară pt.H →y7= 1 G este activitate critică
xe9= 6 zile este rezerva intermediară pt.I →y8= 1 H este activitate critică
→xe10= 0 zile este rezerva intermediară pt.J y9= 0 I este activitate necritică
→xe11= 0 zile este rezerva intermediară pt.K →y10= 1 J este activitate critică
→xe12= 0 zile este rezerva intermediară pt.L →y11= 1 K este activitate critică
→y12= 1 L este activitate critică
Restricţiile primale referitoare la activităţile A – L ale proiectului specifivă faptul că pentru
Funcţia-obiectiv a modelului primal este durata totală minimă de execuţie a proiectului f
= x9 – x1 = minim .
Modelul dual are variabilele duale proprii y1 ,…, y12 cu semnificaţia : yi = 1 dacă activitatea
Modelul dual are restricţiile duale pe coloanele machetei de mai sus , toate fiind egalităţi iar
funcţia-obiectiv duală g are coeficienţii pe ultima coloană cu limite a machetei precedente şi
se caută gmaxim adică drumul critic cu lungimea maximă de la V1 la V9 .
x6 = 28 ; x7 = 28; x8 = 30 ; x9 = 40 adică chiar valorile maxime t*i (i = 1,…,10) găsite mai sus
în tabelul 1 cu rezultate.
35
12 activităţi A-L ale proiectului , care au fost calculate mai sus în tabelul 3 cu rezerve de timp
Soluţia optimă a modelului dual este : y2= y3 = y5 = y7 = y8 = y10 = y12 = 1 ,i restul de
variabile duale sunt nule. Variabilele duale nenule corespund activităţilor critice B, C , E , G , H ,
J , L găsite mai sus iar lungimea maximă a drumului critic este gmaxim = 40 zile .
Exemplul IX: CASA
Proiectul constructiei unei pensiuni agroturistice (CASA)

CPM
Soluţie
TABEL IX I TABEL CU DATE PENTRU (CASA)

Cod Denumire activitate Activit a ij tij bij tmij sij
Activit. anter.
A Procurare teren - 7 zile
B Autorizații de construcție A 1
C Angajare și instruire conctructori B 1
D Procurare materiale și utilaje construcție B 7
E Organizare șantier C 1
F Săpare fundație și turnare beton D, E 10
G Construcție ziduri , uși , ferestre F 15
H Acoperiș și hidroizolații G 10
I Montaj uși și ferestre G 5
J Instalație electrică H 2
K Instalație de încălzire H 5
L Instalații sanitare și faianță H 3
M Tencuieli exterioare H 4
N Tencuieli interioare J,K,L 4
O Pardoseală și gresie N 7
P Zugrăveli și vopsitorie O 3
Q Recepție lucrare I,M,P 1
GRAFIC IX J GRAF DE STRUCTURA PENTRU (CASA)
36

f) n= 13 vârfuri ;
g) p=3 arce = numărul maxim de arce care unesc direct două vârfuri oarecare
f) Semimatricea cu duratele de la fiecare vârf vi la vârfurile vj care urmează după el (j>i) .
v2 v3 v4 v5 v6 v7 v8 v9 v10 v11 v12 v13

v1 7;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0
v2 1;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0
v3 1;0;0 7;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0
v4 1;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0
v5 10;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0
v6 15;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0
v7 10;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0 5;0;0 0;0;0
v8 2;5;3 0;0;0 0;0;0 4;0;0 0;0;0
v9 4;0;0 0;0;0 0;0;0 0;0;0
v10 7;0;0 0;0;0 0;0;0
v11 3;0;0 0;0;0
v12 1;0;0
Vârf ti ↓
Arc ti* ↑ Arc
vi marcat Marcat
v1 0 - 7-7=0 A
v2 0+7=7 A 8-1=7 B
v3 7+1=8 B Min(15-7;14-1)=8 D
v4 8+1=9 C 15-1=14 E
v5 Max(8+7; 9+1)=15 D 25-10=15 F
v6 15+10=25 F 40-15=25 G
v7 25+15=40 G Min(69-5;50-10)=40 H
v8 40+10=50 H Min(55-2;55-5;55-3)=50 J
v9 Max(50+2;50+5;50+3)=55 J 59-4=55 N
v10 55+4=59 N 66-7=59 O
v11 59+7=66 O 69-3=66 P
37
v12 Max(40+5;50+4;66+3)=69 P 70-1=69 Q

v13 69+1=70 Q 70 -
REZULTATE
vi v1 v2 v3 v4 v5 v6 v7 v8 v9 v10 v11 v12 v13

ti 0 7 8 9 15 25 40 50 55 59 66 69 70
* 7 8 14 15 25 40 50 55 59 66 69 70
Xi = t i 0

Cod ACTIVITATE ÎNCEPUT SFÂRŞIT Stare
Activit. PLECARE SOSIRE RUTA Iminim Imaxim Sminim Smaxim Critică
A V1 V2 1 7 0 7 7 C
B V2 V3 1 8 7 8 8 C
C V3 V4 1 9 13 9 14 -
D V3 V5 1 15 8 15 15 C
E V4 V5 1 10 14 10 15 -
F V5 V6 1 25 15 25 25 C
G V6 V7 1 40 25 40 40 C
H V7 V8 1 50 40 50 50 C
I V7 V12 1 45 64 45 69 -
J V8 V9 1 52 53 52 55 -
K V8 V9 2 55 50 55 55 C
L V8 V9 3 53 52 53 55 -
M V8 V12 1 54 65 54 69 -
N V9 V10 1 59 55 59 59 C
O V10 V11 1 66 59 66 66 C
P V11 V12 1 69 66 69 69 C
Q V12 V13 1 70 69 70 70 C
Drumul critic este v1 A v2 B v3 D v5 F v6 G v7 H v8 J v9 N v10 O v11 P v12 Q v13 cu lungimea

maximă de 70 zile egală cu durata minimă a proiectului pensiunii agroturistice .
Cod ACTIVITATE Rt Rl Ri RsR Ri /(tij +Ri)

Actiit. PLECARE SOSIRE RUTA
C V3 V4 1 5 5 5 0 5/6=83.3%
E V4 V5 1 5 5 0 0 0%
I V7 V12 1 24 24 24 24 24/29=82.7 %
J V8 V9 1 3 3 3 3 3/5=60 %
L V8 V9 3 2 2 2 2 2/5=40 %
M V8 V12 1 15 15 15 15 15/19=78.9 %
38
Dacă f este volumul forţei de muncă pentru durata tij iar f* este volumul forţei de muncă
pentru
durata tij + Ri , avem tij.f = (tij + Ri ). f* deci f* / f = tij / (tij + Ri ).
De exemplu pentru activitatea I raportul între volumul noii forţe de muncă f* şi volumul vechii
forţe de muncă f este f* / f = 82.7 % .
Formulăm problema minimizării timpului total de execuție a pensiunii agroturistice din

exemplul IX.3 ca problemă de programare liniară.
TABEL IX K MACHETA MODELULUI LINIAR CU DURATA MINIMA (CASA)

Vârfuri V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V13 Limite
Semn
Activităţi 
x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 x10 x11 x12 x13 (zile)
1. A -1 1  7
2. B -1 1  1
3. C -1 1  1
4. D -1 1  7
5. E -1 1  1
6. F -1 1  10
7. G -1 1  15
8. H -1 1  10
9. I -1 1  5
10. J -1 1  2
11. K -1 1  5
12. L -1 1  3
13. M -1 1  4
14. N -1 1  4
15. O -1 1  7
16. P -1 1  3
17. Q -1 1  1
Timp exec. -1 1 MINIM
TABEL IX L SOLUȚII OPTIME PENTRU MODELUL DE OPTIMIZARE (CASA)

*
1)VPP (timpii maximi ti in stadiul Vi ) 3)VDE(zile deficit de timp în stadiul Vi )
39
x13 = 70 zile maxim pentru a ajunge în V10 ye13=0 zile deficit de timp în stadiul V13

activităților A-Q) activităților) A-Q)
→xe1= 0 zile este rezerva intermediară pt. A
→xe2= 0 zile este rezerva intermediară pt.B →y1= 1 A este activitate critică
xe3= 5 zile este rezerva intermediară pt.C →y2= 1 B este activitate critică
→xe4= 0 zile este rezerva intermediară pt.D y3= 1 C este activitate necritică
xe5= 0 zile este rezerva intermediară pt.E →y4= 1 D este activitate critică
→xe6= 0 zile este rezerva intermediară pt.F y5= 0 E este activitate necritică
→xe7= 0 zile este rezerva intermediară pt.G →y6= 0 F este activitate critică
→xe8= 0 zile este rezerva intermediară pt.H →y7= 1 G este activitate critică
xe9= 24 zile este rezerva intermediară pt.I →y8= 0 H este activitate critică
xe10= 3 zile este rezerva intermediară pt.J y9= 1 I este activitate necritică
→xe11= 0 zile este rezerva intermediară pt.K y10= 1 J este activitate necritică
xe12= 2 zile este rezerva intermediară pt.L →y11= 0 K este activitate critică
xe13= 15 zile este rezerva intermediară pt.M y12= 0 L este activitate necritică
→xe14= 0 zile este rezerva intermediară pt.N y13= 0 M este activitate necritică
→xe15= 0 zile este rezerva intermediară pt.O →y14= 1 N este activitate critică
→xe16= 0 zile este rezerva intermediară pt.P →y15= 1 O este activitate critică
→xe17= 0 zile este rezerva intermediară pt.Q →y16 =1 P este activitate critică
→y17 =1 Q este activitate critică
Restricţiile primale referitoare la activităţile A – Q ale proiectului specifivă faptul că pentru
Funcţia-obiectiv primală este durata totală de execuţie a proiectului f = x13 – x1 = minim
.
Modelul dual are variabilele proprii duale y1 ,…, y17 cu semnificaţia : yi = 1 dacă activitatea
Modelul dual are restricţiile duale pe coloanele machetei de mai sus , toate fiind egalităţi iar
funcţia-obiectiv duală g are coeficienţii pe ultima coloană cu limite a machetei precedente şi
se caută gmaxim adică drumul critic cu lungimea maximă de la V1 la V13 .
40
x6 = 25 ; x7 = 40; x8 = 50 ; x9 = 55 ; x10 = 59 ; x11 = 66; x12 = 69 ; x13 = 70 adică chiar valorile

t*i (i = 1,…,13) găsite mai sus în tabelul 1 cu rezultate.
17 activităţi A-L ale proiectului , care au fost calculate mai sus în tabelul 3 cu rezerve de timp
Soluţia optimă duală este : y1= y2 = y4 = y6 = y7 = y8 = y11 = y14 = y15 = y16 = y17 =1 ,iar
restul de variabile duale sunt nule. Variabilele duale nenule corespund activităţilor critice A,B,
D , F , G , H , J , N, O , P, Q găsite mai sus iar lungimea maximă a drumului critic este gmaxim
= 70 zile .
X. MODELE NELINIARE DE ALOCARE OPTIMĂ A RESURSELOR ÎN

AGRICULTURĂ
În agricultură factorii sau resursele de producție se impart în două categorii distincte:

1)Factorii obligatorii care se aplică în cantități constante și dau producția-martor.
Exemple:a) aratul și semănatul la plantele de cultură,recoltarea și transportul producției-martor
b) furajarea și adăpatul animalelor domestice
2) Factorii opționali care se aplică in cantități variabile și dau producția suplimentară care
se adaogă la producția-martor pentru a da producția totală.
Exemple : irigarea, fertilizarea chimică la planteele de cultură.
Optimele precum şi ratele medie şi marginală ale profitului oricărui produs Y în raport cu
orice factor opțional X, se prezintă grafic conform figurii de mai jos(vezi pagina urmatoare).
În acest desen apar în mod clar următoarele intervale de valori ale factorului X și optime :
1. Intervalul de creștere economică [0 ; XM ] în care venitul suplimentar ,cheltuielile
suplimentare,profitul suplimentar,rata medie şi cea marginală ale profitului suplimentar cresc .
RDP > RMP → ERP > 1 → Creșterea de efort (%) > Creșterea de efect (%)
1A.Subntervalul de creştere accelerată [0 ; XD] în care rata marginală a profitului crește.
IB. Subintervalul de creştere încetinită [XD ; XM] în care rata marginală a profitului scade.
A. Optim de echilibru (RMP=MAXIM)

RDP = RMP → ERP = 1 → Creșterea de efort (%) = Creșterea de efect (%)
2. Intervalul de saturație economică [XM ; XE] în care venitul suplimentar,cheltuielile

suplimentare și profitul suplimentar cresc ,rata medie şi cea marginală a profitului scad .
RDP < RMP → ERP < 1 → Creșterea de efort (%) < Creșterea de efect (%)
B. Optim economic (PROFIT= MAXIM)

RDP=0 → ERP = 0
3. Intervalul de declin economic [XE ; XT] în care venitul suplimentar creşte ,cheltuielile
suplimentare crește , profitul suplimentar ,rata medie și cea marginală a profitului scad.
-1 < RDP < 0
C. Optim tehnic (VENITUL = MAXIM)
RDP = -1
4. Intervalul de declin tehnico-economic [XT ; XR] în care venitul suplimentar scade,
41
cheltuielile suplimentare cresc, profitul suplimentar scade,rata medie şi cea marginală

ale profitului suplimentar scad.
RDP < -1
D. Prag de rentabilitate (Profitul = 0 )
RMP = 0
5. Intervalul de faliment economic [XR ; +∞] în care cheltuielile suplimentare cresc ,profitul
suplimentar este negativ .
RMP< 0
NOTE:
1) În graficul de mai jos ,deși CS este funcție neliniară cubică în raport cu X ca și VS , PS , pe
intervalul (0: XR) graficul lui CS are forma liniară.
2) În unele cazuri sunt prezente numai zonele 1. , 2. și 3. deci X  [0 ; XT] .
Exemplu La cultivarea plantelor excesul de apă de irigație , îngrășăminte chimice , densitate
la hectar peste optimul tehnic poate fi dăunător în timp ce la creșterea animalelor excesul de
furaje pente optimul tehnic nu este decât risipă (animalele consumă furaje până la sațietate)
42
43
XA. UN FACTOR ȘI UN PRODUS
Exemplul 1 (F1P1E1)
I. DATE DE INTRARE:
1) M=1 produs (Porumb)

2) N= 1 factor(NPK)
3) Y={2000}+{[4X+0.002X2 – 0.00003X3]
Aici X este cantitatea de NPK (Kg / ha de porumb) iar Y este producţia de porumb(Kg /
ha) .
În prima acoladă se găseşte producţia-martor de porumb (Kg / ha) , nefertilizat chimic .
În a doua acoladă se găsește producţia suplimentară de porumb(Kg / ha) datorată fertilizării
chimice.
4) Cheltuieli constante : CC=900 lei / ha
Aceste cheltuieli includ toate cheltuielile productive şi neproductive cu două excepţii:
- cheltuielile cu fertilizarea chimică;
- cheltuielile cu recoltarea şi transportul producţiei suplimentare de porumb datorată fertilizării
chimice .
5)Costul factorului : CF=1 leu / Kg NPK .
6)Cheltuieli cu recoltarea şi transportul porumbului : CRT =0.05 lei / Kg porumb
7) Preţul de vânzare al porumbului : PV=0.8 lei / Kg porumb
8) Suprafaţa cultivată : S=20 ha
II. REZULTATE :
II.REZULTATE-MARTOR
2.1 PRODUCTII-MARTOR(Se realizează pentru X= 0 Kg NPK/ha)

Producţia fizică-martor Y0 = 40000kg porumb ;
Venitul-martor V0 = 32000 lei ;
Cheltuielile-martor C0 = 20000 lei ;
Profitul-martor P0 = 12000 lei ;
2.2 INDICATORI AI PRODUCȚIEI-MARTOR

Producția fizică-martor unitară : YU0 = Y0 / S = 2000 Kg porumb / ha
Producția fizică-martor care aduce profit : YM0 = C0 / PV = 1250 Kg porumb = 62.5 % din
producția fizică-martor unitară.
Costul unității de producție fizică-martor : CY0 = C0 / Y0 = 0.5 lei / Kg porumb
III. MAXIME ÎN ALOCAREA DE RESURSE
MAXIME MAXIM MAXIM

REZULTATE ECONOMIC: TEHNIC:
XE=195.8 Kg NPK/Ha XT=234 Kg NPK/Ha
3.1 PRODUCȚII SUPLIMENTARE :
44
PRODUCȚIE FIZICĂ SUPLIMENTARĂ YS 12693 Kg porumb 13222 Kg

porumb=Maxim
VENIT SUPLIMENTAR VS 10154 lei 10578 lei=Maxim
CHELTUIELI SUPLIMENTARE CS 4550 lei 5345 lei
PROFIT SUPLIMENTAR PS 5604 lei=Maxim 5233 lei
3.2 PRODUCȚII TOTALE :
PRODUCȚIE FIZICĂ TOTALĂ YG 52693 Kg porumb 53222 Kg
porumb=Maxim
VENIT TOTAL VG 42154 lei 42578 lei=Maxim
CHELTUIELI TOTALE CG 24550 lei 25345 lei
PROFIT TOTAL PG 17604 lei =Maxim 17233 lei
3.3 INDICATORI AI PRODUCȚIILOR TOTALE :
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ YUG 2635 Kg porumb/ha 2661 Kg porumb/ha
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ MINIMĂ CARE 1534 Kg porumb/ha 1584 Kg porumb/ha
ADUCE PROFIT YMG =59.2 % din YUG =59.5 % din YUG
COSTUL UNITĂȚII PRODUCȚIEI TOTALE CYG 0.466 lei/Kg porumb 0.476 lei/Kg porumb
3.4 INDICATORI AI PROFITULUI TOTAL:
RATA MEDIE A PROFITULUI 0.71 lei profit/1 leu 0.68 lei profit/1 leu
cheltuit cheltuit
RATA MARGINALĂ A PROFITULUI 0 lei creștere profit/1 -1 leu creștere profit/1
leu creștere cheltuieli leu creștere cheltuieli
ELASTICITATEA RATEI PROFITULUI 0 % creștere profit/ -1.47 % creștere profit/
1 % creștere cheltuieli 1 % creștere cheltuieli
Exemplul 2 (F1P1E2)
I. DATE DE INTRARE
1) M=1 produs Y (Grâu)
2) N= 1 factor X (NPK)
3) Y={1500}+{[3X+ 0.0015X12 – 0.00002X13]}
Aici X este cantitatea de NPK (Kg / ha de grâu) iar Y este producţia de grâu(Kg / ha) .
În prima acoladă se găseşte producţia-martor de grâu(Kg / ha) , nefertilizat chimic .
În a doua acoladă se găsește producţia suplimentară de grâu(Kg / ha) datorată fertilizării
himice.
4) Cheltuieli constante : CC= 800 lei / ha
Aceste cheltuieli includ toate cheltuielile productive şi neproductive cu două excepţii:
- cheltuielile cu fertilizarea chimică;
- cheltuielile cu recoltarea şi transportul producţiei suplimentare de grâu datorată fertilizării
chimice .
5)Costul factorului : CF= 1 lei / Kg NPK .
6)Cheltuieli cu recoltarea şi transportul grâului : CRT = 0.08 lei / Kg grâu
7) Preţul de vânzare al grâului : PV= 0.9 lei / Kg grâu
8) Suprafaţa cultivată : S= 10 ha grâu
REZULTATE :
45
II.REZULTATE-MARTOR
2.1 PRODUCTII-MARTOR (Se realizează pentru X= 0 Kg NPK/ha)

Producţia fizică-martor Y0 = 1500 kg grâu ;
Venitul-martor V0 = 13500 lei ;
Cheltuielile-martor C0 = 9200 lei ;
Profitul-martor P0 = 4300 lei ;
2.2 INDICATORI AI PRODUCȚIEI-MARTOR

Producția fizică-martor unitară : YU0 = Y0 / S = 1500 Kg grâu / ha
Producția fizică-martor care aduce profit : YM0 = C0 / PV = 1022 Kg grâu / ha = 68.1 % din
producția fizică-martor unitară.
Costul unității de producție fizică-martor : CY0 = C0 / Y0 = 0.613 lei / Kg grâu
MAXIME MAXIM MAXIM

REZULTATE ECONOMIC: TEHNIC:
XE=199.1 Kg NPK/Ha XT=250 Kg NPK/Ha
PRODUCȚIE FIZICĂ SUPLIMENTARĂ YS 4989 Kg grâu 5313 Kg grâu=Maxim
PRODUCȚIE FIZICĂ TOTALĂ YG 19989 Kg grâu 20312 Kg grâu=Maxim
PROFIT TOTAL PG 6400 lei = Maxim 5156 lei
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ YUG 1998.9 Kg grâu/ha 2031.2 Kg grâu/ha
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ MINIMĂ CARE 1287.7 Kg grâu/ha 1347.2 Kg grâu/ha
ADUCE PROFIT YMG =64.4 % din YUG =66.3 % din YUG
COSTUL UNITĂȚII PRODUCȚIEI TOTALE CYG 0.580 lei/Kg grâu 0.597 lei/Kg grâu
RATA MEDIE A PROFITULUI 0.552 lei profit/1 leu 0.508 lei profit/1 leu
cheltuit cheltuit
RATA MARGINALĂ A PROFITULUI 0 lei creștere profit/1 -1 leu creștere profit/1
leu creștere cheltuieli leu creștere cheltuieli
ELASTICITATEA RATEI PROFITULUI 0 % creștere profit/ -1.97 % creștere profit/
1 % creștere cheltuieli 1 % creștere cheltuieli
XB. DOI FACTORI-UN PRODUS
Exemplul 3 (F2P1E1)
46
I. DATE
1) M = 1 produs : Y = Porumb(Kg/ha)
2) N = 2 factori : X1 = NPK(Kg/ha) ; X2 = Apa de irigatie(m3/ ha)
3) Y= [2000] + {[4X1 +0.002X12 - 0.00003 X13]+[0.8X2+0.00008 X22 -0.000000 X23]+
+2[0.00001X1X2]}
Prima paranteză patrată conține producția-martor iar acolada conține productiile suplimentare
datorate NPK , apei si interacțiunii lor.
4)Cheltuieli constante CC=900 lei/ha
5)Costurile factorilor CF1 = 1 leu / kg NPK ; CF2 = 0.1 lei/m3 apa
6)Costul recoltării CR= 0.05 lei/Kg porumb
7)Prețul vânzarii porumbului PV=0.8 lei/Kg porumb
8)Suprafața cultivată cu porumb S= 20 ha
REZULTATE
II.REZULTATE-MARTOR
2.1 PRODUCTII-MARTOR( Se realizează pentru X1= 0 kg NPK/ ha ; X2 = 0 m3 apa irigatie)

Producția fizica – martor Y0 = 40000 Kg porumb
Venitul-martor V0 = 32000 lei
Cheltuielile – martor C0 = 20000 lei
Profitul-martor P0 = 12000 lei
2.2 INDICATORI AI PRODUCTIEI-MARTOR

Producția-martor unitară YU0 = 2000 Kg porumb / ha
Producția-martor minimă care aduce profit YM0 = 1250 Kg porumb/ha = 62.5 % din
producția fizică-martor unitară de porumb.
Costul unității de productie fizică-martor CY0 = 0.5 lei/kg porumb
MAXIM MAXIM
MAXIME ECONOMIC: TEHNIC:
XE1= 196.9 Kg NPK/Ha XT1= 235Kg NPK/Ha
REZULTATE XE2= 1785 m3 apă XT2= 1926 m3 apă
irigație/Ha irigație/Ha
PRODUCȚIE FIZICĂ SUPLIMENTARĂ YS 35148 Kg porumb 35866 Kg porumb
=Maxim
PRODUCȚIE FIZICĂ TOTALĂ YG 75147 Kg porumb 75865 Kg porumb
=Maxim
47

PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ YUG 3757 Kg porumb /ha 3793 Kg porumb /ha
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ MINIMĂ CARE 1829 Kg porumb /ha 1897 Kg porumb /ha
ADUCE PROFIT YMG =48.7 % din YUG = 50 % din YUG
COSTUL UNITĂȚII PRODUCȚIEI TOTALE CYG 0.389 lei/Kg porumb 0.4 lei/Kg porumb
RATELE MEDII ALE PROFITULUI TOTAL 1.25 lei profit din 0.995 lei profit din
RMP1 , RMP2 fertilizare/1 leu cheltuit fertilizare/1 leu cheltuit
cu NPK cu NPK
2.87 lei profit din 2.63 lei profit din
irigare/1 leu cheltuit cu irigare/1 leu cheltuit cu
apa apa
RATELE MARGINALE ALE PROFITULUI TOTAL 0 lei creștere profit din -1 leu creștere profit din
RDP1, RDP2 fertilizare/1 leu creștere fertilizare/1 leu creștere
cheltuieli cu NPK cheltuieli cu NPK
0 lei creștere profit din -1 leu creștere profit din
irigare/1 leu creștere irigare/1 leu creștere
cheltuieli cu apa cheltuieli cu apa
ELASTICITĂȚILE RATELOR PROFITULUI TOTAL 0 % creștere profit din -1.01 % creștere profit
ERP1, ERP2 fertilizare/1 % creștere din fertilizare/1 %
cheltuieli cu NPK creștere cheltuieli cu
0 % creștere profit din NPK
irigare/1 % creștere -0.39 % creștere profit
cheltuieli cu apa din irigare/1 % creștere
cheltuieli cu apa
3.5 INDICATORI AI SUBSTITUIRII FACTORILOR
RATA MEDIE A SUBSTITUIRII RMS 3.91 m3apă/1 Kg NPK 3.34 m3apă/1 Kg NPK
au adus același profit au adus același profit
RATA MARGINALĂ A SUBSTITUIRII RDS 3.43 m3 creștere apă/ 10 m3 creștere apă/
1 Kg scădere NPK 1 Kg scădere NPK
ar menține același profit ar menține același profit
ELASTICITATEA RATEI SUBSTITUIRII ERS 0.88 % creștere apă/ 2.3 % creștere apă/
1 % scădere NPK 1 % scădere NPK
Exemplul 4 (F2P1E2)
I. DATE
1) M = 1 produs : Y = Grâu(Kg/ha)
2) N = 2 factori : X1 = Azotat de amoniu(N)(Kg/ha) ; X2 = Superfosfat(P)(Kg/ ha)
3) Y= [1500] + {[4X1 + 0.002X12 – 0.00004X13]+[2X2+ 0.0001X22 – 0.00003X23 ]+
2[0.0001X1X2]}
48
Prima paranteză patrată conține producția-martor iar acolada conține producțiile suplimentare
datorate N , P si interacțiunii lor.
4)Cheltuieli constante CC = 800 lei/ha
5)Costurile factorilor CF1 = 1.1 lei/kg N ; CF2 = 0.9 lei/Kg P.
6)Costul recoltării CR= 0.08 lei/Kg grâu
7)Prețul vânzării porumbului PV= 0.9 lei/Kg grâu
8)Suprafața cultivată cu porumb S=10 ha grâu
Notă :N=Azotat de amoniu;P=Superfosfat
REZULTATE
II.REZULTATE-MARTOR( X1= 0 kg N/ ha ; X2 = kg P / ha)

2.1 PRODUCȚII-MARTOR
Producția fizică – martor Y0 = 15000 Kg grâu
Cheltuielile – martor C0 = 9200 lei
Producția-martor unitară YU0 = 1500 Kg grâu / Ha
Producția-martor minimă care aduce profit YM0 = 1022.2 Kg grâu/ha = 68.1 % din producția-
martor unitară.
Costul unității de producție fizică-martor CY0 = 0.613 lei/kg grâu
MAXIME MAXIM MAXIM

ECONOMIC: TEHNIC:
REZULTATE XE1= 167 Kg N/Ha XT1= 200.7 Kg N/Ha
XE2= 103.1 Kg P/Ha XT2= 151.7 Kg P/Ha
PRODUCȚIE FIZICĂ SUPLIMENTARĂ YS 7153 Kg grâu 7670 Kg grâu=Maxim
PRODUCȚIE FIZICĂ TOTALĂ YG 22153 Kg grâu 22670 Kg grâu=Maxim
PRODUCȚIE TOTALĂ UNITARĂ YUG 2215.3 Kg grâu/ha 2267 Kg grâu/ha
PRODUCȚIW TOTALĂ UNITARĂ MINIMĂ CARE 1393 Kg grâu /ha 1487 Kg grâu/ha
ADUCE PROFIT YMG =62.9 % din YUG = 65.6 % din YUG
COSTUL UNITĂȚII PRODUCȚIEI TOTALE CYG 0.566 lei/Kg grâu 0.590 lei/Kg
RATELE MEDII ALE PROFITULUI TOTAL 1.14 lei profit din N/1 0.915 lei profit din N/1
49
RMP1 , RMP2 leu cheltuit cu N leu cheltuit cu N

0.49 lei profit din P/1 2.17 lei profit din P/1
leu cheltuit cu P leu cheltuit cu P
RATELE MARGINALE ALE PROFITULUI TOTAL 0 lei creștere profit din -1 leu creștere profit din
RDP1, RDP2 N/1 leu creștere N/1 leu creștere
cheltuieli cu N cheltuieli cu N
0 lei creștere profit din -1 leu creștere profit din
N/1 leu creștere P/1 leu creștere
cheltuieli cu N cheltuieli cu P
ELASTICITĂȚILE RATELOR PROFITULUI TOTAL 0 % creștere profit din -1.10 % creștere profit
ERP1, ERP2 N/1 % creștere cheltuieli din N/1 % creștere
cu N cheltuieli cu N
0 % creștere profit din -4.6 % creștere profit
P/1 % creștere cheltuieli din P/1 % creștere
cu P cheltuieli cu P
3.5 INDICATORI AI SUBSTITUIRII FACTORILOR
RATA MEDIE A SUBSTITUIRII RMS 3.02 Kg P/1 Kg N 5.53 Kg P/1 Kg N
au adus același profit au adus același profit
RATA MARGINALĂ A SUBSTITUIRII RDS 2 Kg creștere P/ 1.22 Kg creștere P/
1 Kg scădere N 1 Kg scădere N
ELASTICITATEA RATEI SUBSTITUIRII ERS 0.66 % creștere P/ 0.22 % creștere P/
1 % scădere N 1 % scădere N
XC. UN FACTOR-DOUĂ PRODUSE
Exemplul 5 (F1P2E1)
I. DATE
1) M = 2 produse : Y1 = Grâu(Kg/ha) ; Y2 = Porumb(Kg/ha)

2) N = 1 factor : X = NPK(Kg/ha)
3) Y1 = [1500] + [3X1 +0.0015X12 – 0.00002X13] ; Y2 = [2000] + [4X2 +0.002X22 – 0.00003X23]
4)Cheltuieli constante : CC1= 800 lei/ha grâu ; CC2= 900 lei/ha porumb
5)Costul factorului CF = 1 leu / kg NPK
6)Costurile recoltarii și transportului CRT1= 0.07 lei/Kg grâu ; CRT2= 0.05 lei/Kg porumb
7)Pretul vanzarii grâului PV1= 0.9 lei/Kg grâu ; pretul vanzarii porumbului PV2= 0.8 lei/Kg
porumb
8)Suprafețele cultivate S1 = 10 ha grâu ; S2 = 20 ha porumb.
REZULTATE
II.REZULTATE-MARTOR( X1= 0 kg NPK/ ha grâu; X2 = 0 kg NPK / ha porumb)
2.1 PRODUCTII-MARTOR
50
Productia fizica – martor Y10 = 15000 Kg grâu ; Y20 = 40000 Kg porumb

Cheltuielile – martor C0 = 29050 lei din care C10 = 9050 lei pentru grâu și C20 = 20000 lei
pentru porumb
Producțiile fizice-martor unitare : YU10 = 1500 Kg grâu / ha; YU20 = 2000 kg porumb/ha
Productiile-martor minime care aduc profit :
YM10 = 1005.5 Kg grâu/ha = 67 % din producția fizică-martor unitară de grâu ;
YM20 = 1250 Kg porumb/ha = 62.5 % din din producția fizică-martor unitară de porumb.
Costurile unităților de productie fizică-martor :
CY10 = 0.603 lei/kg grâu ; CY20 = 0.500 lei/kg porumb
MAXIM MAXIM
XE1= 200.8 kg NPK/ ha X1= 251.2 kg NPK/ ha
REZULTATE grâu; XE2 = 195.8 kg grâu; X2 = 234.2 kg
NPK/ ha porumb NPK/ ha porumb
PRODUCȚII FIZICE SUPLIMENTARE 5010 Kg grâu; 5312 Kg grâu=Maxim
YS1,YS2 12693 Kg porumb 13222 Kg porumb=
Maxim
CHELTUIELI SUPLIMENTARE CS = CS1+CS2 6909 lei=2359 lei 8229 lei=2884 lei
pt.fertilizare grâu pt.fertilizare grâu
+4550 lei pt.fertilizare +5345 lei pt.fertilizare
porumb porumb
PRODUCȚII FIZICE TOTALE 20009 Kg grâu ; 20312 Kg grâu=Maxim
YG1,YG2 52693 Kg porumb 53222 Kg
porumb=Maxim
CHELTUIELI TOTALE CG 35959 lei=11409 lei 37279 lei=11934 lei
pt.fertilizare grâu+ pt.fertilizare grâu+
24550 lei pt.fertilizare 25345 lei pt.fertilizare
porumb porumb
PRODUCȚII TOTALE UNITARE YUG1,YUG2 2001 Kg grâu/ha ; 2031 Kg grâu/ha
2635 Kg porumb/ha 2661Kg porumb/ha
PRODUCȚII TOTALE UNITARE MINIME CARE 1268 Kg grâu/ha 1326 Kg grâu/ha
ADUC PROFIT YMG1,YMG2 =76.7 % din YUG1; =65.3 % din YUG1;
1534 Kg porumb/ha 1584 Kg porumb/ha
51
=58.2 % din YUG2 =59.5 % din YUG2

COSTURILE UNITĂȚII PRODUCȚIILOR TOTALE 0.57 lei/Kg grâu; 0.587 lei/Kg grâu
CYG1,CYG2 0.466 lei/Kg porumb 0.476 lei/Kg porumb
RATELE MEDII ALE PROFITULUI 0.91 lei profit total din 0.66 lei profit total din
RMP1,RMP2 grâul fertilizat/1 leu grâul fertilizat/1 leu
cheltuit cu grâul cheltuit cu grâul
fertilizat; fertilizat;
1.23 lei profit total din 0.98 lei profit total din
porumbul fertilizat/1 leu porumbul fertilizat/1 leu
cheltuit cu porumbul cheltuit cu porumbul
fertilizat fertilizat
RATELE MARGINALE ALE PROFITULUI 0 lei creștere profit total -1 leu creștere profit
RDP1 , RDP2 din grâul fertilizat/1 leu total din grâul
creștere cheltuieli cu fertilizat/1 leu creștere
grâul fertilizat; cheltuieli cu grâul
0 lei creștere profit total fertilizat;
din porumbul fertilizat/1 -1 leu creștere profit
leu creștere cheltuieli cu total din porumbul
porumbul fertilizat fertilizat/1 leu creștere
cheltuieli cu porumbul
fertilizat
ELASTICITĂȚILE RATELOR PROFITULUI 0 % creștere profit total -1.56 % creștere profit
ERP1,ERP2 din grâul fertilizat/1 % total din grâul
creștere cheltuieli cu fertilizat/1 % creștere
grâul fertilizat; cheltuieli cu grâul
0 % creștere profit total fertilizat;
din porumbul fertilizat/1 -1.02 % creștere profit
% creștere cheltuieli cu total din porumbul
porumbul fertilizat fertilizat/1 % creștere
cheltuieli cu porumbul
fertilizat
3.5 INDICATORI AI VALORIFICĂRII
FACTORULUI DE CĂTRE PRODUSE
RATA MEDIE A VALORIFICĂRII RMV 0.75 Kg NPK la 0.68 Kg NPK la
porumb/1 Kg NPK la porumb/1 Kg NPK la
grâu au adus același grâu au adus același
profit profit
RATA MARGINALĂ A VALORIFICĂRII RDV 0.3 Kg creștere NPK la 1.03 Kg creștere NPK la
porumb/1 Kg scădere porumb/1 Kg scădere
NPK la grâu ar menține NPK la grâu ar menține
același profit același profit
ELASTICITATEA RATEI VALORIFICĂRII ERV 0.4 % creștereNPK la 1.52 % creștereNPK la
porumb/1 % scădere porumb/1 % scădere
NPK la grâu ar menține NPK la grâu ar menține
52
Exemplul 6 (F1P2E2)
I. DATE
1) M = 2 produse : Y1 = Floarea Soarelui(Kg/ha) ; Y2 = Porumb(Kg/ha)
2) N = 1 factor : X = Apa de irigație(m3 /ha)
3) Y1 = [1500] + [0.3X +0.00003X2 – 0.00000009X3] ;
Y2 = [2000] + [0.8X + 0.00008X2 – 0.0000001X3]
4)Cheltuieli constante : CC1= 800 lei/ha floarea soarelui ; CC2= 900 lei/ha porumb
5)Costul factorului CF =0.1 lei/ m3 apă irigație
6)Costurile recoltarii și transportului :
CRT1= 0.05 lei/Kg floarea soarelui ; CRT2= 0.04 lei/Kg porumb
7)Pretul vanzarii florii soarelui PV1=1leu/Kg floarea soarelui ; pretul vanzarii porumbului PV2=
0.8 lei/Kg porumb
8)Suprafețele cultivate S1 = 5 ha floarea soarelui ; S2 = 20 ha porumb.
REZULTATE
II.REZULTATE-MARTOR( X1= 0 m3 apă/ ha floarea soarelui; X2 = 0 m3 apă/ ha porumb)
2.1 PRODUCTII-MARTOR
Producțiile fizice – martor : Y10 = 7500 Kg floarea soarelui ; Y20 = 40000 Kg porumb
Cheltuielile – martor C0 = 23975 lei din care C10 = 4375 lei cheltuieli pentru floarea soarelui și
C20 = 19600 lei cheltuieli pentru porumb
Producțiile fizice-martor unitare : YU10 = 1500 Kg floarea soarelui / ha; YU20 = 2000 kg
porumb/ha
Productiile-martor minime care aduc profit :
YM10 = 875 Kg floarea soarelui /ha = 58.3 % din din producția fizică-martor unitară de floarea
soarelui;
YM20 = 1225 Kg porumb/ha = 61.2 % din din producția fizică-martor unitară de porumb.
Costurile unităților de productie fizică-martor :
CY10 = 0.583 lei/kg floarea soarelui ; CY20 = 0.490 lei/kg porumb
MAXIM MAXIM
XE1= 988 m3 apă/ ha XT1= 1184 m3 apă/ ha
REZULTATE floarea soarelui; floarea soarelui;
XE2 = 1783 m3 apă / ha XT2 = 1921 m3 apă / ha
porumb porumb
PRODUCȚII FIZICE SUPLIMENTARE 1194 Kg floarea soarelui 1239 Kg floarea
YS1,YS2 22277 Kg porumb soarelui=Maxim ;
53
22462 Kg
porumb=Maxim
CHELTUIELI SUPLIMENTARE CS = CS1+CS2 5011 lei=554 lei 5395 lei=654 lei
pt.irigare floarea pt.irigare floarea
soarelui; soarelui;
+4457 lei pt.irigare +4741 lei pt.irigare
porumb porumb
PRODUCȚII FIZICE TOTALE 8694 Kg floarea soarelui 8739 Kg floarea
YG1,YG2 62277 Kg porumb soarelui
62462 Kg porumb
CHELTUIELI TOTALE CG 28986 lei=4929 lei 29370 lei=5029 lei
pt.irigare floarea pt.irigare floarea
soarelui + soarelui +
24057 lei pt.irigare 24341 lei pt.irigare
porumb porumb
PROFIT TOTAL PG 29531 lei = Maxim 29339 lei = Maxim
PRODUCȚII TOTALE UNITARE 1739 Kg floarea soarelui 1748 Kg floarea
YUG1,YUG2 /ha ; soarelui /ha ;
PRODUCȚII TOTALE UNITARE MINIME CARE 986 Kg floarea 1006 Kg floarea
ADUC PROFIT YMG1,YMG2 soarelui /ha soarelui /ha
=56.7 % din YUG1; =57.5 % din YUG1;
=48.3 % din YUG2 =48.7 % din YUG2
COSTURILE UNITĂȚII PRODUCȚIILOR TOTALE 0.567 lei/Kg floarea 0.575 lei/Kg floarea
CYG1,CYG2 soarelui; soarelui;
0.386 lei/Kg porumb 0.390 lei/Kg porumb
RATELE MEDII ALE PROFITULUI 1.16 lei profit total din 0.894 lei profit total din
RMP1,RMP2 floarea soarelui irigată/1 floarea soarelui irigată/1
leu cheltuit cu floarea leu cheltuit cu floarea
soarelui irigată; soarelui irigată;
3 lei profit total din 2.79 lei profit total din
porumbul irigat/1 leu porumbul irigat/1 leu
cheltuit cu porumbul cheltuit cu porumbul
irigat irigat
RATELE MARGINALE ALE PROFITULUI 0 lei creștere profit total -1 leu creștere profit
RDP1 , RDP2 din floarea soarelui total din floarea soarelui
irigată/1 leu creștere irigată/1 leu creștere
cheltuieli cu floarea cheltuieli cu floarea
54
0 lei creștere profit total -1 leu creștere profit

din porumbul irigat/1 total din porumbul
leu creștere cheltuieli cu irigat/1 leu creștere
porumbul irigat cheltuieli cu porumbul
irigat
ELASTICITĂȚILE RATELOR PROFITULUI 0 % creștere profit total -1.21 % creștere profit
ERP1,ERP2 din floarea soarelui total din floarea soarelui
irigată/1 % creștere irigată/1 % creștere
cheltuieli cu floarea cheltuieli cu floarea
0 % creștere profit total - 0.36 % creștere profit
din porumbul irigat/1 % total din porumbul
creștere cheltuieli cu irigat/1 % creștere
porumbul irigat cheltuieli cu porumbul
irigat
3.5 INDICATORI AI VALORIFICĂRII
FACTORULUI DE CĂTRE PRODUSE
RATA MEDIE A VALORIFICĂRII RMV 0.346 m3 apă la 0.287 m3 apă la
porumb/1 m3 apă la porumb/1 m3 apă la
floarea soarelui au adus floarea soarelui au adus
RATA MARGINALĂ A VALORIFICĂRII RDV 0.5 m3 creștere apă la 1.076 m3 creștere apă la
porumb/1 m3 scădere porumb/1 m3 scădere
apă la floarea soarelui ar apă la floarea soarelui ar
menține același profit menține același profit
ELASTICITATEA RATEI VALORIFICĂRII ERV 1.45 % creștere apă la 3.751 % creștere apă la
porumb/1 % scădere apă porumb/1 % scădere apă
la floarea soarelui ar la floarea soarelui ar
menține același profit menține același profit
XI. STOCURI OPTIME
Un stoc este o acumulare de bunuri materiale care urmează să fie folosite în producţie sau
valorificate în consum .
Intensitatea aprovizionării cu bunuri materiale nu poate fi totdeauna egală cu intensitatea
cererii acestor bunuri pentru producţie / consum deci se impune necesitatea stocării lor .
Exemple de stocuri în agricultură
- Stocuri de produse agricole vegetale în silozuri ;

- Stocuri de produse zootehnice în depozite ;
- Stocuri de îngrăşăminte,insecticide ,ierbicide la furnizori ;
- Stocuri de carburanţi şi piese de schimb în atelierele mecanice ;
- Stocuri de seminţe pentru semănat la unităţile producătoare de seminţe ;
- Stocuri de material seminal pentru însămânţări artificiale la animale în unităţile de de profil ;
- Stocuri de produse agricole vegetale sau zootehnice procesate în industria alimentară ;
- Stocuri de produse alimentare sau nealimentare în depozitele unităților comerciale;
55
- Depozite bancare în lei sau valută ;

- Stocuri de documente sub formă electronică sau printate în uități de profil.
Stocarea bunurilor materiale , numite convenţional şi articole , presupune comandarea şi

transportarea lor în stoc cu costul de aprovizionare ca (lei / serie) ; aceste bunuri materiale sunt
imobilizate în stoc, lipsind din procesul de producţie / consum şi trebuind ferite de depreciere sau
sustragere , deci ele comportă un cost de stocare cs (lei / articol.unitate de timp ).
Dacă intensitatea cererii pentru producţie / consum de articole , depăşeşte intensitatea
stocării acestora , numărul de articole din stoc poate deveni zero , creindu-se penurie de articole
cu costul de penurie cp (lei / articol.unitate de timp ) .
XIA. Stocuri cu aprovizionare instantanee
Cu privire la modul de aprovizionare cu articole , vom presupune că aprovizionarea se face

instantaneu cu un număr r de articole , r fiind acelaşi pentru perioade de timp egale , de
lungime t între două aprovizionări consecutive adică stocurile sunt cu cerere constantă .
Fie perioada de timp totală de lungime T pentru care există cererea totală de N articole .
În prima perioadă de timp de lungime t se aduc în stoc r = m articole faţă de n articole
planificate (m ≤ n ) ; aceste m articole consumându-se în procesul de producţie / consum , în
următoarea perioadă de timp de lungime t se aduc alte m articole , etc.
La sfârşitul perioadei de timp totale de lungime T , cererea totală de N articole este
integral satisfăcută iar volumul stocului este zero .
Datorită condiţiei m ≤ n , rezultă că există subperioade de timp de lungime t – u la
sfârşitul perioadelor de timp de lungime t , în care volumul stocului ajunge zero (penurie de n
– m articole) deci apare costul de penurie cp (lei / articol.unitate de timp ).
În ipoteza consumului liniar de articole din stoc , volumul stocului evoluează astfel : în
subperioadele de timp [ it ; it+u] stocul scade de la m articole la zero articole iar pe
subperioadele de timp [ it +u ; (i+1)t] există penurie de n – m articole , urmată de o nouă
aprovizionare cu m articole (i = 0,1,…,k-1) . Aici k este numărul de aprovizionări în serii de
câte m articole .
Intensitatea stocării planificate este  = (n / t) articole / unitate de timp iar a celei realizate
este
’ = (m / u) articole / unitate de timp .
Intensitatea cererii este λ = (N / T ) articole / unitate de timp .
Vom presupune că  = ’ = λ adică n / t = m / u = N / T şi că avem k aprovizionări în
serii de câte m articole în subintervale de timp de lungime u , aşa că vom avea :
k=T/t=N/n;T/u=N/m
Costul aprovizionării cu o serie de m articole este ca (lei / serie), costul stocării acestei
serii este
(m / 2).u.cs unde m / 2 este volumul mediu de articole stocate pe perioada de timp de lungime
u iar costul penuriei a n – m articole este ((n-m) / 2). (t-u).cp unde (n – m) / 2 este numărul
mediu de articole care lipsesc din stoc pe subperioada de timp de lungime t – u de la sfârşitul
perioadei de timp de lungime t .
Costul total al aprovizionării, stocării şi penuriei pentru cele N articole necesare în
perioada de timp totală de lungime T , va fi :
56
 m nm 
C(n,m)=k  ca   u  c s   (t  u)  c p 
 2 2 
Dar k = N / n ; u = m.(T / N ) şi t - u = (n-m).( T / N ) aşa că vom minimiza funcţia de

variabilele n , m a costului total de aprovizionare , stocare şi penurie :
1 m2 (n  m) 2
C(n,m)=  N  ca   T.cs   T  cp
n 2n 2n
Derivăm parţial în raport cu n şi m :
C 1 m2 n 2  m2
  2  N  c a  2  T  cs   T  cp  0
n n 2n 2n 2
C m nm
  T  cs   T  cp  0
m n n
adică :
2.N.ca+ m2.T.(cs+cp) – n2.T.cp =0
m.(cs+cp) - n.cp = 0
Cu notaţia ρ = cp / (cs+cp ) deci 0< ρ < 1 acest sistem are soluţia (punctul staţionar) :
N ca 1
n0  2    ; m0    n0
T cs 
Se verifică condiţiile :
2C 2C
2C n 2 nm
1  2  0 ;  2  2  0 pentru n = n 0 şi m = m 0
n  C 2C
mn m 2
deci în adevăr avem un minim .

Numărul optim de aprovizionări cu n0 articole planificate va fi : k0 = N / n0 .
Lungimea optimă a intervalelor de timp între două aprovizionări va fi : t0 = T / k0
Durata optimă a subperioadelor de timp fără penurie va fi : u0 = ρ.t0 .
Valoarea minimului este :
1 m2 (n  m 0 ) 2
C(n 0 ,m0 )=Ca  Cs  Cp   N  c a  0  T.cs  0  T  cp
n0 2n 0 2n 0
Dacă cs este neglijabil în raport cu cp , avem ρ → 1 deci m0 → n0 şi penuria dispare
(stocurile sunt cu articole suficiente ) .
În acest caz avem :
N ca N T
n0  2    m0 ; k 0  ; t0   u0 ;
T cs n0 k0
N.ca T.cs .n 0
C(n 0 )  Ca  Cs  
n0 2
57
Exemplul 1 (STOC1)
La o fermă zootehnică , necesarul anual de furaje concentrate este de N = 200 tone
pentru a)T1 = 180 zile (sezon de iarnă la rumegătoare : bovine,ovine,caprine) respectiv
b)T2 = 365 zile (porci , păsări)
Costul de aprovizionare este ca = 100 lei / serie iar cel de stocare este cs = 0.5 lei / tonă.zi .
Absenţa furajelor concentrate duce la cheltuieli suplimentare astfel că costul de penurie este
cp = 3.5 lei / tonă.zi .
Se cer valorile optime n0 , m0 , k0 , t0 , u0 , C(n0 , m0) .
Soluţie
În ambele cazuri avem avem ρ = cp / (cs + cp ) = 0.875
a) În cazul T1 = 180 zile rezultă :
n 0 = [(2.N.ca) / (T1 .cs )]1 / 2 . (1 / ρ1 / 2 ) = 22.54 tone planificate pe serie .
m0 = ρ.no = 19.72 tone realizate pe serie.
k 0 = N / n0 = 9.87 serii .
t0 = T1 / k0 = 20.28 zile între două aprovozionări succesive .
u0 = ρ.t0 = 17.75 zile fără penurie .
C(n0 , m0 ) = 1774.82lei din care Ca = 887.74 lei pentru aprovizionare adică 50 din total ,
Cs =776.49 lei pentru stocare adică 43.75 % din total și Cp =110.93 lei pentru penurie adică 6.26
% din total.
b) În cazul T2 = 180 zile rezultă :
n 0 = [(2.N.ca) / (T2 .cs )]1 / 2 . (1 / ρ1 / 2 ) = 15.83 tone planificate pe serie .
m0 = ρ.no = 13.85 tone realizate pe serie.
k 0 = N / n0 = 12.63 serii .
t0 = T2 / k0 = 28.9 zile între două aprovozionări succesive .
C(n0 , m0 ) = 2527.625 lei din care Ca = 1263.68 lei pentru aprovizionare adică 50 din total ,
Cs =1105.72 lei pentru stocare adică 43.75 % din total și Cp =157.96 lei pentru penurie adică 6.26
%
din total.
Exemplul 2 (STOC2)
O moară de făină are capacitatea de a măcina N = 100 tone grâu în T=90 zile.
Costul de aprovizionare este ca = 500 lei / serie iar cel de stocare este cs = 10 lei / tonă.zi .
Absenţa grâului duce la cheltuieli suplimentare astfel că costul de penurie este cp = 50 lei /
tonă.zi .
Se cer valorile optime n0 , m0 , k0 , t0 , u0 și C(n0 , m0) .
Soluţie
Avem ρ = cp / (cs + cp ) = 0.833 . Rezultă :
n 0 = [(2.N.ca) / (T.cs )]1 / 2 . (1 / ρ1 / 2 ) = 11.55 tone grâu planificate pe serie .
m0 = ρ.no = 9.62 tone grâu realizate pe serie.
k 0 = N / n0 = 8.66 serii .
t0 = T / k0 = 10.39 zile între două aprovizionări succesive .
C(n0 , m0 ) = 8660.25 lei din care Ca = 4330.13 lei adică 50 % din total ; Cs = 3608.44 lei adică
41.67 % din total și Cp = 721.69 lei adică 8.33 % din total .
58
XI B. Stocuri optime cu aprovizionare treptată
Intensitatea ofertei este de  articole / unitete de timp iar intensitatea cererii este de 
articole / unitate de timp. Presupunem că  >  pentru a putea constitui stocul . Fie  = cp / ( cs
+ cp ) 0 ; 1 .
Avem t1 = r ; t2 = r + s ; t3 = r + s + u ; t4 = r + r + u + v .
În intervalul de timp 0 ; t1 de lungime r , se oferă  s articole şi se cer  s articole deci
stocul conţine ( -  )r articole .
În intervalul de timp t1 ; t2 de lungime s se consumă în totalitate stocul de ( -  )r articole
deci :
(1) ( -  )r =  s
În intervalul de timp t2 ; t3 de lungime u se creează deficitul de stoc de u articole .
În intervalul de timp t3 ; t4 de lungime v se reia oferta de vr articole şi se cer vr
articole pînă la lichidarea deficitului de stoc aşa că :
(2) u = ( -  ) v
Cheltuielile pe intervalul total de timp 0 ; t4 de lungime r + s + u + v sunt formate din :
a) Cheltuieli de lansare a producţiei ca (lei) ;
b) Cheltuieli medii de stocare egale cu cs . ( -  ) r . (r+s) ) / 2 pe intervalul de timp 0 ; t2 de
lungime r + s .
c) Cheltuieli medii de penurie cp.u.(u + v) / 2 pe intervalul de timp t2 ; t4  de lungime u + vt .
Cheltuielile totale pe unitatea de timp sunt :
f(s,u,t,r) = ca + cs . ( -  ) r . (r+s) ) / 2 + cp.u.(u +v) / 2  / ( r +s + u +v)
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă : r =  s / ( -) şi vr =  u / ( -) aşa că avem :
(3) f(s,u) =  ca ( -) + ( cs.s2 + cp.u2 ) / 2 / (s + u)
Anulând derivatele parţiale  f /  u = 0 ;  f /  t = 0 găsim soluţia care se dovedeşte a fi
punct de minim :
59
2ca (   ) s0 c u 0
(4) s0  ; r0  ; u 0  s  s0 ; v 0 
cs  cp 
Cheltuelile totale minime pe unitatea de timp sunt f0 = f (su0, u0) .

În cazul cînd cs este neglijabil în raport cu cp deci 0 , penuria dispare deci avem u =v =
0 aşa că f(s) = ca(-) +.css2 / 2 / (s) iar f ’(u) = 0 are soluţia :
2ca (   )
s0 
cs
care este punct de minim . Valoarea minimului este f0 = f(u0)
Exemplul 3 (STOC3)
La o fermă zootehnică avem costul de lansare a bazei furajere ca = 1200 lei , cel de stocare este
cs = 0.5 lei / tonă.zi iar cel de penurie este cp = 3.5 lei / tonă.zi . Avem  = 0.5 tone / zi şi  = 0.4
tone / zi.
Se cer valorile optime u0 , t0 , s0 , r0 şi f0 .
Soluţie
Avem  = cp / (cs + cp ) = 0.875 deci din relaţiile (4) rezultă :
r0 = 183 zile ; s0 = 46 zile ; u0 = 7 zile ; ; v0 = 26 zile .
Valoarea f0 = f ( s0 , u0 ) = 9.17 lei/zi rezultă din relaţia (3) . Valoarea f0 este formată din fa =
4.58 lei/zi cheltuieli pentru lansarea stocului adică 50 % din total, fs = 4.01 lei/zi cheltuieli
pentru stocare adică 43.75 % din total și fp = 0.57 lei/zi cheltuieli pentru penurie adică 6.25 %
din total.
Avem t1 = r0 = 183 zile ; t2 = r0 + s0 = 229 zile ; t3 = r0 + s0 + u0 = 236 zile şi
t4 = r0 + s0 + u0 + v0 = 262 zile .
În intervalul 0 ; 183 zile se oferă  r0 = 96 tone furaje şi se consumă  r0 = 73.28 tone
furaje deci în a 183 – zi avem stocul de 22.72 tone furaje .
În intervalul 183 zile ; 229 zile se consumă în întregime stocul de 22.72 tone furaje .
În intervalul 229 zile ; 236 zile se creează un deficit de stoc de  u0 = 26.2 tone de furaje .
În intervalul 236 zile ; 262 zile se reia oferta de  v0 = 13.10 tone furaje şi se consumă
 v0 = 10.48 tone furaje iar deficitul de furaje dispare în a 262 - a zi .
În continuare procesul de ofertă şi consum se reia cu aceiaşi paramatri optimi .
Exemplul 4 (STOC4)
La o fabrică de produse din carne avem costul de lansare a stocului ca = 4000 lei , cel de
stocare este cs = 10 lei / tonă.zi iar cel de penurie este cp = 50 lei / tonă.zi . Avem  = 10 tone / zi
şi  = 8 tone / zi.
Se cer valorile optime u0 , t0 , s0 , r0 şi f0 .
Soluţie
Avem  = cp / (cs + cp ) = 0.833 deci din relaţiile (4) rezultă :
60
r0 = 16 zile ; s0 = 4 zile ; u0 = 1 zi ; ; v0 = 3 zile .

Valoarea f0 = f ( s0 , u0 ) = 326.6 lei/zi rezultă din relaţia (3) . Valoarea f0 este formată
din fa = 163.6 lei/zi cheltuieli pentru lansarea stocului adică 50 % din total, fs = 136.08 lei/zi
cheltuieli pentru stocare adică 41.67 % din total și fp = 27.22 lei/zi cheltuieli pentru penurie
adică
8.33 % din total.
Avem t1 = r0 = 16 zile ; t2 = r0 + s0 = 20 zile ; t3 = r0 + s0 + u0 = 21 zile şi t4 = r0 + s0 + u0 + v0 =
24 zile .
În intervalul 0 ; 16 zile se oferă  r0 = 163.30 tone carne şi se consumă  r0 = 130.64 tone
carne deci în a 16 – zi avem stocul de 32.66 tone furaje .
În intervalul 16 zile ; 20 zile se consumă în întregime stocul de 32.66 tone carne .
În intervalul 20 zile ; 21 zile se creează un deficit de stoc de  u0 = 6.53 tone de carne .
În intervalul 21 zile ; 24 zile se reia oferta de  v0 = 32.66 tone furaje şi se consumă
 v0 = 26.13 tone furaje iar deficitul de furaje dispare în a 24 – a zi .
În continuare procesul de ofertă şi consum se reia cu aceiaşi paramatri optimi .
XII. ÎNLOCUIREA OPTIMĂ A ECHIPAMENTELOR
Echipamentele suferă în timpul utilizării uzură fizică deci necesită cheltuieli de întreţinere şi
reparare.
Apariţia de echipamente noi provoacă uzura morală a celor vechi care trebuie înlocuite.
Momentul optim al înlocuirii echipamentelor vechi are ca scop minimizarea cheltuielilor medii
de
întreţinere şi reparare luând în calcul şi cheltuielile de cumpărare şi instalare şi valoarea de
recuperare prin revînzare sau casare(valorificarea materialelor refolosibile şi recondiţionarea
pieselor vechi) a acestor echipamente .
XIIA. Modele discrete de înlocuire optimă a echipamentelor
Fie C0 cheltuielile de cumpărare şi instalare a unui echipament la momentul 0 şi fie C1 ,…, Cn

cheltuielile de întreţinere şi reparare a echipamentului la momentele de timp 1,…, n .
Fie Vn valoarea de recuperare prin revânzare sau casare a echipamentului la momentul de timp
n.
Cheltuielile medii pe perioada de timp 0 ; n  sunt :
f(n) = ( C0 – Vn ) + (C1+…+Cn ) / n
care trebuie să fie minime la momentul optim n0 cu f(n0 – 1) > f(n0) < f(n0 + 1) .
În cazul în care dorim actualizarea cheltuielilor , fie d rata dobânzii şi  = 1 / (1+d)
coeficientul de actualizare ( 0 <  < 1 ) .
În acst caz cheltuielile medii pe perioada de timp 0 ; n  vor fi :
g(n) = ( C0 – n. Vn ) + (C1+ .C2 +…+ n – 1 .Cn ) / n
care trebuie să fie minime la momentul optim n0 cu g(n0 – 1) > g(n0) < g(n0 + 1) .
Pentru d = 0 deci  = 1 reobţinem modelul fără actualizarea cheltuielilor .
Exemplul 1(ECHIP1)
61
Fie un echipament dintr-o fabrică de produse lactate cu costul de achiziție C0 = 50 unităţi

monetare şi valorile descrescătoare V1,…,Vn şi respectiv crescătoare C1,…,Cn în aceleaşi unităţi
monetare , date de tabelul următor pentru n = 10 ani :
N 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Vn 30 25 22 18 15 10 8 7 5 0
Cn 2 5 8 14 21 25 28 30 34 38
a) Se cere momentul optim n0 al înlocuirii echipamentului fără actualizarea cheltuielilor ;

b) Se cere momentul optim n0 al înlocuirii echipamentului cu actualizarea cheltuielilor la o
rată a dobânzii d = 5 % deci  = 0.95
Soluţie
a) Calculele se exprimă în tabelul de mai jos.
N Vn Cn C0 – V n C1+…+Cn (C0 - Vn )+(C1+…+Cn) f(n)

1 30 2 20 2 22 22
2 25 5 25 7 32 16
3 22 8 28 15 43 14.33
4 18 14 32 29 61 15.25
5 15 21 35 50 85 17
6 10 25 40 75 115 19.17
7 8 28 42 103 145 20.71
8 7 30 43 133 176 22
9 5 34 45 167 212 23.55
10 0 38 50 205 255 25.5
Avem n0 = 3 ani cu cheltuieli medii minime f(n0) = 14.33 unităţi monetare .

b) Calculele se exprimă în tabelul de mai jos .
N Vn Cn n.Vn C0 –  n.Vn n – 1.Cn C1+…+  n – 1. Cn (C0 - Vn )+(C1+…+  n – 1.Cn) f(n)

1 30 2 28.50 21.50 2 2 22 22
2 25 5 22.56 27.44 4.45 6.75 32 16
3 22 8 18.26 31.14 7.22 13.97 43 14.33
4 18 14 14.66 35.34 12 25.97 61 15.25
5 15 21 11.61 38.39 17.10 43.07 85 17
6 10 25 7.35 42.65 19.34 62.41 115 19.17
7 8 28 5.59 44.41 20.58 82.99 145 20.71
8 7 30 4.64 45.36 20.95 103.94 176 22
9 5 34 3.15 46.85 22.56 126.50 212 23.55
10 0 38 0 50 23.95 150.45 255 25.5
Avem n0 = 3 ani cu cheltuieli medii minime actualizate f(n0) = 15.04 unităţi monetare .
Exemplul 2 (ECHIP2)
62
Fie un echipament dintr-o fabrică de mezeluri cu costul de achiziție C0 = 120 unităţi monetare
şi valorile descrescătoare V1,…,Vn şi respectiv crescătoare C1,…,Cn în aceleaşi unităţi monetare
, date de tabelul următor pentru n = 8 ani :
N 1 2 3 4 5 6 7 8
Vn 100 80 70 60 50 40 30 20
Cn 5 8 11 14 19 25 32 45
c) Se cere momentul optim n0 al înlocuirii echipamentului fără actualizarea cheltuielilor ;

d) Se cere momentul optim n0 al înlocuirii echipamentului cu actualizarea cheltuielilor la o
rată a dobânzii d = 8 % deci  = 0.93
Soluţie
c) Calculele se exprimă în tabelul de mai jos.
N Vn Cn C0 – V n C1+…+Cn (C0 - Vn )+(C1+…+Cn) f(n)

1 100 5 20 5 25 25
2 80 8 40 13 53 26,5
3 70 11 50 24 74 24.7
4 60 14 60 38 98 24,5
5 50 19 70 57 127 25.4
6 40 25 80 82 162 27
7 30 32 90 114 204 25.1
8 20 45 100 159 259 32.4
Avem n0 = 4 ani cu cheltuieli medii minime f(n0) = 24.5 unităţi monetare .

d) Calculele se exprimă în tabelul de mai jos .
N Vn Cn n.Vn C0 –  n.Vn n – 1.Cn C1+…+  n – 1. Cn (C0 - Vn )+(C1+…+  n – 1.Cn) f(n)

1 100 5 93 27 5 5 32 32
2 80 8 68.8 51.2 7.44 12.44 73.64 36.82
3 70 11 56 64 9.46 21.90 85.90 28.63
4 60 14 44.4 75.6 11.2 33.10 108.70 27.17
5 50 19 34.5 85.5 14.06 47.16 132.66 26.53
6 40 25 25.6 94.4 17.25 64.41 158.81 26.47
7 30 32 18 102 20.48 84.89 186.89 26.7
8 20 45 11.2 108,8 27 111.89 220.80 27.59
Avem n0 = 6 ani cu cheltuieli medii minime actualizate f(n0) = 26.47 unităţi monetare .
XIIB. Modele continue de înlocuire optimă a echipamentelor
c) Fie C0 cheltuielile de cumpărare şi punere în funcţiune a unui echipament la momentul de

timp
t=0
63
Fie V(t) valoarea de recuperareprin revânzare sau casare a echipamentului la momntul de timp
t.
V(t) este funcție descrescătoare în raport cu t și V(0)=C0.
Fie C(t) valoarea cheltuielilor de întreținere și reparare a echipamentului la momentul de
timp t.
C(t) este funcție crescătoare în raport cu t și C(0) = 0 .
Cheltuielile cumulate de întreținere și reparare a echipamentului în intervalul de timp [0,t]
sunt :
t
D(t )   C ( r )dr
0
D(t) este funcție crescătoare în raport cu t ,D(0)=0 și D ‘(t) = C(t).

Cheltuielile medii pe unitatea de timp au forma f(t)=( C0 + D(t) -V(t))/t = minim .
Condiția necesară de minim este f ” (t) = 0 adică ( C(t) – V ’(t)).t – C0 - D(t) +V(t) = 0 , cu
soluția pozitivă t0 care este momentul optim de revânzare sau casare a echipamentului , cu
cheltuieli f(t0) = minime.
Exemplul 3 (ECHIP3)
C(t) = a(m+1).tm este funcție crescătoare în raport cu t și C(0)=0 .
V(t) = V0 – b.tn este funcție descrescătoare în raport cu t și V(0) = V0 .Avem :
t t t
r m1
D(t )   C ( r )dr  a (m  1)  r dr  a (m  1)
m
 t m 1
0 0
m 1 0
Rezultă :
C  D (t )  V (t ) at m1  bt n  C0  V0
f (t )  0   min.
t t
Condiția necesară de minim este f ’(t) =0 adică : am.tm+1 + b(n-1).tn – (C0 – V0) = 0 .
Fie t0 soluția pozitivă a acestei ecuații pentru care f ’(t) < 0 pentru t< t0 și f ’(t) > 0 pentru
t>t0 deci t0 este punct de minim pentru f(t) așa că t0 este momentul optim al revânzării /
casării echipamentului.
C0  V0
Caz particular m=1 deci t0  m 1 este punct de minim pentru f(t).
am
C0  V0
Mai particular pentru m=1 avem t0  .
a
d) În cazul în care dorim actualizarea cheltuielilor, fie d rata dobânzii și δ= 1/(1+d)

coeficientulde actualizare a cheltuielilor și veniturilor.
Cheltuielile medii pe perioada de timp [0 , t] au forma :
t
C  D(t )  V (t ) t
g (t )  0 unde D(t)=  C ( r ) r dr deci D( t )  C (t ) t
t 0
‘
Condiția necesară de minim este g (t) = 0 adică :
[C(t) δ t – V ’(t) δ t –tV(t) δ t-1 ].t –C0 – D(t) + V(t) δ t = 0
cu rădăcina pozitivă t0 pentru care g ’(t) < 0 pentru t< t0 și g ’(t) > 0 pentru t>t0 deci t0
este
64
punct de minim pentru g(t) așa că t0 este momentul optim al revânzării /casării
chipamentului
iar g(t0) = minim.
Pentru d = 0 deci  = 1 reobţinem modelul fără actualizarea cheltuielilor de la punctul c).
Caz particular
Pentru C(t) = 2at și V(t)= V0 – bt avem :
t
t t ln    t  1 C0  V0  t 1 1
D(t )   2ar r dr  deci g(t)=   (b  ) t
0
(ln  ) 2
t t (ln  ) 2
ln 
Rădăcina pozitivă t0 a ecuației g ‘ (t) = 0 pentru care g ’(t) < 0 pentru t< t0 și g ’(t) > 0
pentru
t>t0 este punct de minim pentru g(t) așa că t0 este momentul optim al revânzării /casării
echipamentului iar g(t0) = minim.
XIII. OPTIMIZAREA PREȚULUI DE VÂNZARE A UNUI PRODUS AGRICOL
Se urmăreşte maximizarea venitului din vînzarea produsului agricol, a stimulării consumului de

produse agricole ca o cale principală de relansare a producţiei agricole .
Fie x preţul de vînzare variabil (lei / Kg) al unui produs agricol , fie y cantitatea
variabilă din produs , vândută într-un interval de timp de lungime T , la preţul de vânzare x şi
fie z =x.y valoarea variabilă în lei a cantităţii vândute la preţul de vânzare x .
Fie xc preţul de vânzare curent al produsului , fie yc cantitatea vândută
la preţul de vînzare curent xc şi fie zc = xc.yc valoarea în lei a cantităţii vândute la preţul de vânzare
curent xc .
Fie xp un preţ de vânzare de probă pentru testarea pieţii , pentru care avem în acelaşi interval de
timp
de lungime T , cantitatea de produs vândută yp şi valoarea în lei a cantităţii vândute zp la preţul de
vânzare xp.
Este clar că avem funcţia y = f(x) descrescătoare în raport cu x , datorită limitării
puterii de
cumpărare a cumpărătorilor potenţiali .Avem z = x.f(x) .
Dorim să calculăm preţul de vânzare economic xe pentru care valoarea în lei a cantităţii
vândute ze = xe.f(xe) este maximă .
a) Cazul produselor de necesitate nespecificată
În acest caz cantitatea de produs y scade direct proporţional odată cu creşterea preţului
de vînzare x , deci cantitatea de produs vândută are forma y = a.x + 2.b cu a < 0 .
Coeficienţii a , b se găsesc din condiţiile :
yc = a.xc + 2.b ; yp = a.xp +2.b deci a = (yp – yc ) / (xp – xc) şi b = (xp.yc – xc.yp) / 2.(xp – xc)
Avem z = x.y = a.x2 + 2.b.x deci z = maxim pentru z’ = 2a.x + 2.b = 0 aşa că
xe = b / -a deci ye = b şi ze = xe.ye = maxim .
65
Exemplul l (PRET1)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 2.5 lei / Kg în T =10 ore o cantitate yc = 8 kg
fasole VERDE pentru care a primit suma zc = 20 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 3 lei tot în T = 10 ore o cantitate
yp = 6 Kg fasole VERDE pentru care a primit suma zp= 18 lei.Din formulele de mai sus rezultă preţul de
vînzare economic xe = 2.25 lei /Kg cu care în T = 10 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 9 Kg fasole verde
şi s-ar primi suma maximă ze = 20.25 lei .
Exemplul 2 (PRET2)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 3 lei / Kg în T = 8 ore o cantitate
yc = 10 kg mazăre verde păstăi pentru care a primit suma zc = 30 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 4 lei tot în T = 8 ore o
cantitate yp = 7 Kg mazăre verde păstăi pentru care a primit suma zp= 28 lei.Din formulele de mai sus
rezultă preţul de vînzare economic xe = 3.17 lei /Kg cu care în T = ore , s-ar vinde cantitatea
ye = 9.5 Kg şi s-ar primi suma maximă ze = 30.08 lei .
b) Cazul produselor de necesitate mare
În acest caz cantitatea de produs y scade lent odată cu creşterea preţului de vînzare x ,
deci cantitatea de produs vândută are forma y = a.x2 + b cu a <0 .
yc = a.xc2 + b ; yp = a.xp2 + b
Avem z = x.y = a.x3 + b.x deci z = maxim pentru z’ = 3a.x2 + b = 0
aşa că xe = (b / ( - 3a))1 / 2 deci ye = 2b / 3 şi ze = xe.ye = maxim .
Trebuie să avem b / ( - 3a) > 0 şi cum a < 0 , trebuie ca să avem b >0 ,
66
condiţie totdeauna îndeplinită pentru că funcţia f este descrescătoare .
Exemplul 3 (PRET3)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 1 leu / Kg în T =10 ore o cantitate
yc = 60 kg cartofi pentru care a primit suma zc = 60 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 1.2 lei tot în T = 10 ore o cantitate
yp = 50 Kg cartofi pentru care a primit suma zp= 60 lei..
Din formulele de mai sus rezultă preţul de vînzare economic xe = 1.1015 lei /Kg cu care în
T = 10 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 55.15 Kg cartofi şi s-ar primi suma maximă ze = 60.7502 lei .
Exemplul 4 (PRET4)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 1.5 lei / Kg în T = 9 ore o cantitate
yc = 20 kg varză albă pentru care a primit suma zc = 30 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 2 lei tot în T = 9 ore o cantitate
yp = 14 Kg varză albă pentru care a primit suma zp= 28 lei.
T = 9 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 18.48 Kg varză albă şi s-ar primi suma maximă ze = 30.33 lei .
c) Cazul produselor de necesitate mijlocie
În acest caz cantitatea de produs y scade mai întâi lent apoi brusc odată cu creşterea
preţului de vînzare x , deci cantitatea de produs vândută are forma y = 1 / (a.x2 + b ) cu
punctul de inflexiune
xi = (b / 3a )1 /2
1 / yc = a.xc2 + b ; 1 / yp = a.xp2 + b
Avem z = x.y = x / (a.x2 + b) deci z = maxim pentru z’ = ( - a.x2 + b ) / (a.x2 + b )2 = 0
aşa că xe = (b / a)1 / 2 deci ye = 1 / 2b şi ze = xe.ye = maxim .
Trebuie să avem b / a > 0 de unde xp > xc.(yc / yp)1 / 2 .
67
Dacă această condiţie nu este îndeplinită , trebuie să alegem alt xp .
Exemplul 5 (PRET5)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 2 lei / Kg în T =10 ore o cantitate yc = 10 kg
conopidă pentru care a primit suma zc = 20 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 2.5 lei / Kg , tot în T = 10 ore , o
cantitate yp = 8 Kg conopidă pentru care a primit suma zp= 20 lei.
Condiţia xp > xc.(yc / yp)1 / 2 este îndeplinită .
T = 10 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 9 Kg conopidă şi s-ar primi suma maximă ze = 20.1246 lei .
Exemplul 6 (PRET6)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 4 lei / Kg în T =4 ore o cantitate yc = 4 kg
pere pentru care a primit suma zc = 16 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 6 lei / Kg , tot în T = 4 ore , o
cantitate yp = 3 Kg pere pentru care a primit suma zp= 18 lei.
Condiţia xp > xc.(yc / yp)1 / 2 este îndeplinită .
T = 4 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 2.73 Kg pere şi s-ar primi suma maximă ze = 18.09 lei .
d) Cazul produselor de necesitate mică
În acest caz cantitatea de produs y scade brusc odată cu creşterea preţului de vînzare
x , deci cantitatea de produs vândută are forma y = 1 / (a.x + b )2
1 / yc = (a.xc + b)2 ; 1 / yt = (a.xt + b)2
68
Avem z = x.y = x / (a.x + b)2 deci z = maxim pentru z’ = (b – a.x) / (a.x+b)3

= 0 aşa că xe = b / a deci ye = 1 / 2b şi ze = xe.ye = maxim .
Exemplul 7 (PRET7)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 3 lei / Kg în T =10 ore o cantitate
yc = 10 kg căpşuni pentru care a primit suma zc = 30 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 4 lei / Kg , tot în T = 10 ore ,
o cantitate yp = 7 Kg căpşuni pentru care a primit suma zp= 28 lei.
T = 10 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 14.56 Kg căpşuni şi s-ar primi suma maximă ze = 30.9077 lei .
Exemplul 8 (PRET8)
Un vânzător a vândut la piaţă cu preţul curent xc = 10 lei / Kg în T = 8 ore o cantitate
yc = 3 kg afine pentru care a primit suma zc = 30 lei .
A doua zi a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 8 lei / Kg , tot în T = 8 ore ,
o cantitate yp = 4 Kg afine pentru care a primit suma zp= 32 lei.
T = 8 ore , s-ar vinde cantitatea ye = 6.88 Kg afine şi s-ar primi suma maximă ze = 33.91 lei .
XIV. OPTIMIZAREA PREȚULUI DE VÂNZARE A N PRODUSE AGRICOLE
Se urmăreşte maximizarea venitului din vînzarea produselor agricole, a stimulării consumului de

produse agricole ca o cale principală de relansare a producţiei agricole .
În această secţiune vom maximiza venitul din vânzarea a n produse concurenţiale în aceeaşi piaţă
69
de desfacere.
Pentru simplificare vom aborda numai cazul în care cele n produse sunt toate de necesitate
nespecificată .
Fie x1,…,xn preţurile de vânzare ale celor n produse.
Valoarea în lei a cantităţilor vândute din cele n produse este :
n n n
z   d ijxixj + c i xi
i 1 j 1 i 1
Fie D= [dij] (1 i n ; 1 j n ) matricea simetrică de ordin n a coeficienţilor termenilor de

grad 2 din z, fie c = (ci) (1 i n) vectorul –coloană cu n componente al coeficienţilor termenului
de grad 1 din z şi fie X = (xi) (1 i n) vectorul –coloană cu n componente al necunoscutelor.
Despre matricea D se presupune a fi negativ definită deci are toate valorile proprii strict
negative(vezi secţiunea 1.1.2 , punctul D) deci funcţia y are un maxim pentru vectorul –coloană
cu n componente strict pozitive X0 = - (1/2).D-1.c adică vectorul preţurilor celor n produse,
care asigură cea mai mare valoare în lei a vînzărilor.
Pentru matricea D presupunem a fi îndeplinite şi condiţiile: dii < 0 ; (i=1,…,n) (cele n
produse sunt autoconcurenţiale) . Pentru dij (i ≠ j) avem cazurile :
dij < 0 dacă produsele cu numerele i şi j sunt concurenţiale (de exemplu legume diferite) ;
dij > 0 dacă produsele cu numerele i şi j sunt complementare (de exemplu legume şi fructe) ;
dij = 0 dacă produsele cu numerele i şi j sunt independente (de exemplu pâine şi legume)
Fie r numărul coeficienţilor dij ≠ 0 deci în funcţia z avem m= n + r coeficienţi necunoscuţi
dij , ci
necunoscuţi care se vor determina experimental alegând m seturi de preţuri de probă (x1i,…,xni) ;(i=1,
…,m) (inclusiv setul de preţuri curente) care vor aduce m valori ale valorii vânzărilor z1,…,zm . Se obţine
astfel un sistem liniar de m ecuaţii cu m necunoscute nenule dij , ci .
Desigur pentru a rezolva sistemul liniar vom transforma matricea necunoscutelor dij în vector
Exemplul 9 (PRET9)
Fie două produse concurenţiale : mere ionatan şi mere golden.

Un vânzător a vândut într-o piaţă cu preţul curent xc = 2.5 lei / Kg în T = 3 zile , o cantitate yc = 30
kg mere ionatan pentru care a primit suma zc = 75 lei .
În continuare a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 3 lei / Kg tot în T = 3 zile , o cantitate
yp = 25 Kg mere ionatan pentru care a primit suma zp= 75 lei.Din formulele din secţiunea 2.1.3, punctul
6a) rezultă a = -10 ; b = 27.5 deci preţul de vînzare economic xe = 2.75 lei /Kg cu care în T = 3 zile , s-
ar vinde cantitatea ye = 27.5 Kg mere ionatan şi s-ar primi suma maximă ze = 75.625 lei .
Un alt vânzător a vândut în altă piaţă cu preţul curent xc = 3 lei / Kg în T = 3 zile , o cantitate yc = 20
kg mere golden pentru care a primit suma zc = 60 lei .
În continuare a vândut la aceeaşi piaţă cu preţul de probă xp = 3.5 lei / Kg tot în T = 3 zile , o cantitate
yp = 17 Kg mere golden pentru care a primit suma zp= 59.5 lei.Din formulele din secţiunea 2.1.3,
punctul 6a) rezultă a = - 6 ; b = 19 deci preţul de vînzare economic xe = 3.17 lei /Kg cu care în T = 3
zile , s-ar vinde cantitatea ye = 19 Kg mere golden şi s-ar primi suma maximă ze = 60.17 lei .
Dacă cei doi vânzători ar vinde produsele lor în aceeaşi piaţă , merele ionatan şi golden fiind produse
concurenţiale , valoarea totală a vânzărilor celor două soiuri de mere este mai mică decât valoarea
70
vânzărilor pentru fiecare soi în parte adică z1 = (-10x12 + 55 x1 ) şi respectiv z2 = (- 6x22 + 39 x2 ) , avînd
forma :
(1) z = (-10x12 + 55 x1 ) + (- 6x22 + 39 x2 ) + (2 a12 x1x2 ) cu a12 < 0 .
Dacă cele două produse ar fi fost complementare (de exemplu mere şi pere) am fi avut a12 > 0 .
Valoarea coeficientului de concurenţă a12 se determină astfel :
Cei doi vînzători vând soiurile lor de mere în aceeaşi piaţă cu preţurile x1c = 2.5 lei / Kg mere ionatan
şi respectiv x2c = 3 lei / Kg mere golden timp de T = 3 zile şi volumul vânzărilor împreună este zc =
115.05 lei .Înlocuim pe x1 cu 2.5 , x2 cu 3 şi z cu 115.05 în relaţia (1) şi găsim a12 = -1.33 deci valoarea
vânzărilor ambelor soiuri de mere în aceeaşi piaţă are forma:
(2) z = (-10x12 + 55 x1 ) + (- 6x22 + 39 x2 ) + (- 2.66 x1x2 )
Anulăm derivatele parţiale ale lui z în raport cu x1 şi x2 :
z / x1 = -20x1 + 55 – 2 .66x2 = 0 ; z / x2 = -12x2 + 38 – 2.66x1 = 0
Soluţia acestui sistem liniar este x1e = 2.4 lei / Kg mere ionatan ; x2e = 2.64 lei / Kg mere golden .
Această soluţie este punct de maxim pentru funcţia z deoarece :
2z / x12 = - 20 < 0 ; 2z / x22 = -12 < 0 şi 2z / x1x2 = -2.66 deci :
 = (2z / x12). (2z / x22) – [(2z / x1x2)]2 = (-20).(-12)- (-2.66)2 > 0 .
Valoarea maximă a volumului vânzărilor pentru cele două soiuri de mere împreună , se obţine
din relaţia (2) , înlocuind pe x1 cu 2.4 şi pe x2 cu 2.64 şi găsim ze = 118.69 lei = Maxim.
Valoarea volumului vânzărilor pentru merele ionatan este z1 = (-10x12 + 55 x1 ) + (- 1.33 x1x2 )
iar valoarea volumului vânzărilor pentru merele golden este z2 = (- 6x22 + 39 x2 ) + (- 1.33 x1x2 )
Pentru x1 = 2.4 şi x2 = 2.64 avem z1e = 65.97 lei şi z2e = 52.72 lei iar ze = z1e+z2e =118.69 lei.
Volumul vânzărilor pentru merele ionatan este y1 = (-10x1 + 55 ) + (- 1.33 x2 ) iar volumul vânzărilor
pentru merele golden este y2 = (- 6x2 + 39 ) + (- 1.33 x1 ) . Pentru x1 = 2.4 şi x2 = 2.64 obţinem valorile
optime ale volumelor vânzărilor : y1e = 27.49 Kg mere ionatan ; y2e = 19.97 Kg mere golden .
XV. DECIZII OPTIME DUPĂ DIFERITE REGULI
Un proces decizional este format din :

1) Mulţimea variantelor V1,…,Vm ;
2) Mulţimea stărilor S1,…,Sn ;
3) Mulţimea valorilor economice ai j ale fiecărei variante VI în raport cu fiecare stare Sj .
4) Mulţimea probabilităţilor p1,…,pn ale stărilor S1,…,Sn ( p1+…+pn = 1) .
Sintetic , procesul decizional are forma de tabel :

STĂRI  S1 …………………………………Sn
VARIANTE 
V1 a11 …………………………………a1n
. . .
. . .
. . .
. . .
Vm am1………………………………….amn
Probabilităţi p1 …………………………………...pn
XVA. Decizii optime în condiţii de incertitudine

71
În acest caz nu se cunosc probabilităţile p1,…,pn ale stărilor S1,…, Sn iar aceste stări se
presupun egal probabile.
Alegerea deciziei optime se ia după una din regulile :
I) Regula optimistului(maxi-max)
Varianta optimă este aceea dintre variantele V1,…,Vm pentru care avem :
Max(Max a i j )  Max A i
i j i
(cea mai mare valoare din valorile economice maxime Ai ale liniilor).
II) Regula pesimistului (maxi-min)
Max(Min a i j )  Max Bi
i j i
(cea mai mare valoare din valorile economice minime Bi ale liniilor).
III) Regula mixtă (Hurwicz)
Fie 0;1 coeficientul de optimism şi 1-  0; 1 coeficientul de pesimism.

Max[  Max a ij  (1  )  Min a ij ]  Max C i ( )

i j j i
(cea mai mare din valorile economice mixte Ci ( ) ale liniilor).
IV) Regula mediei maxime (Laplace)
a i1  ...  a i m
Max( )  Max M i
i m i
(cea mai mare dintre valorile economice medii Mi ale liniilor) .
V) Regula regretului minim(Savage)
Regretul variantei Vi faţă de starea Sj este :
bij  Max a ij  a ij
i, j
72
Min(Max b ij )  Min R i
i j i
(cel mai mic din regretele maxime Ri ale liniilor).
4.1.2 Decizii optime în condiţii de risc
În acest caz se cunosc probabilităţile p1,…,pn ale stărilor S1,…, Sn .
Vom calcula mediile ponderate:

1 = a11p1+…+a1npn
……………………
m = am1p1+…+amnpn
abaterile-standard :
1=a11p12 +…+a1npn2 - 121/2
…………………………….
m=am1p12 +…+amnpn2 - m21/2
şi coeficienţii de risc :
r1 =  1 / 1 ,…, rm =  m / m .
Varianta optimă în condiţii de risc va fi aceea dintre variantele V1,…,Vm pentru care avem :
Mediile maxime: Max  i sau riscurile minime : Min ri

i i
Exemplul 1 (DECIZIE1)
Un agent economic are un magazin şi vrea să mărescă vânzările.
Variante:
V1 = Construirea unui magazin nou în altă zonă ;
V2 = Închirierea unui spaţiu nou de vânzare în altă zonă ;
V3 = Extinderea magazinului existent;
V4 = Mărirea numărului de ore între care este deschis magazinul existent .
Stări ale pieții:
S1 = Cerere mare ;
S2 = Cerere mijlocie;
S3 = Cerere mică .
Tabloul decizional are forma :

STĂRI  S1 S2 S3
VARIANTE 
V1 50 30 10
V2 80 70 60
V3 100 90 20
V4 80 70 50
Probabilităţi 0.5 0.2 0.3
73
Valori economice din acest tabel decizional :

a11 = 50 euro/m2 . zi este valoarea vânzărilor în varianta V1 și starea pieții S1 .Idem pentru
celelalte valori economice din acest tabel.
a) Să se aleagă decizia optimă dacă nu se cunosc probabilităţile stărilor S1, S2, S3

(incertitudine) iar coeficientul de optimism este α = 0.4
b) Să se aleagă decizia optimă dacă se cunosc probabilităţile stărilor S1, S2, S3 (risc).
Soluţie
a) Decizii optime în condiții de incertitudine (Stările S1, S2, S3 se presupun egal probabile)
I) Regula optimistului
A1 = Max(a1 j )  50;A 2 = Max(a 2 j )  80;A 3 = Max(a 3 j )  100;A 4  Max(a 4 j )  80

j j j j
așa că Max ( 50 ; 80 ; 100 ;80) =100 deci V3 este varianta optimă după regula optimistului.
II) Regula pesimistului
Min(a1 j )  10; Min(a 2 j )  60; Min(a 3 j )  20; Min(a 4 j )  50

j j j j
așa că Max( 10 ;60 ;20 : 50) = 60 deci V2 este varianta optimă după regula pesimistului.
III) Regula mixtă cu coeficientul de optimism    0 ; 1

Pentru coeficientul de optimism    0 ; 1 avem :
C1 ()=  Max(a1 j )  (1  )  Min(a 1 j )  50  10.(1  )  40  10;
j j
C2 ()=  Max(a 2 j )  (1  )  Min(a 2 j )  80  60.(1  )  20  60 ;

j j
C3 ()=  Max(a 3 j )  (1  )  Min(a 3 j )  100  20.(1  )  80  20 ;

j j
C4 ()=  Max(a 4 j )  (1  )  Min(a 4 j )  80  50.(1  )  30  50 ;

j j
Pentru α = 0.4 avem C1(0.4)=26 ; C2(0.4)=68 ; C3(0.4)=52 ; C4(0.4)=62 așa că

Max ( 26 ; 68 ; 52 ; 62 ) = 68 deci V2 este varianta optimă după criteriul mixt cu
oeficientul de optimism α = 0.4
IV) Regula mediei maxime
Avem mediile liniilor :

74
a11  a12  a13 a  a  a 23

M1 =  30;M 2 = 21 22  70;
3 3
a  a  a 33 a  a  a 43
M 3 = 31 32  70;M 4 = 41 42  66.7 ;
3 3
așa că Max( 30 : 70 : 70 : 66.7 ) = 70 deci variantele V2 şi V3 sunt optime după regula mediei
maxime.
V) Regula regretului minim

Valoarea maximă aij pentru i = 1,2,3,4 şi j = 1,2,3 este egală cu 100 deci tabloul regretelor bij
este :
STĂRI  S1 S2 S3
VARIANTE 
V1 50 70 90
V2 20 30 40
V3 0 10 80
V4 20 30 50
R 1  Max(b1 j )  90;R 2 = Max(b 2 j )  40;

j j
R 3 = Max(b3 j )  80;R 4  Max(b 4 j )  50;

j j
sșa că Min(90 : 40 : 80 : 50 )=40 deci V2 este varianta optimă după regula regretelor minime .
b) Decizii optime în condiții de risc ( Stările S1 , S2 și S3 au probabilitățile 0.5 ; 0.2 și 0.3)
Avem mediile :
1 = 50 x 0.5 +30 x 0.2 +10 x 0.3 = 34 ; 2 = 80 x 0.5 +70 x 0.2 +60 x 0.3 = 72 ;
3 = 100 x 0.5 +90 x 0.2 +20 x 0.3 = 74 ; 4 =850 x 0.5 +70 x 0.2 +50 x 0.3 = 69 ;
așa că Max(34 :72 :74 : 69 )= 74 deci varianta V3 este optimă după criteriul mediei ponderate
maxime .
Avem abaterile-standard :
1 = 502 x 0.5 +302 x 0.2 +102 x 0.3 - 342 1 / 2 = 17.44 ;
2 = 802 x 0.5 +702 x 0.2 +602 x 0.3 - 722 1 / 2 = 8.72 ;
3 = 1002 x 0.5 +902 x 0.2 +202 x 0.3 - 742 1 / 2 = 48.41 ;
4 = 802 x 0.5 +702 x 0.2 +502 x 0.3 - 692 1 / 2 = 13
Avem riscurile :
75
r1 =  1 /  1 = 0.51 ; r2 =  2 /  2 = 0.12 ; r3 =  3 /  3 = 0.65 ; r4 =  4 /  4 = 0.19 ;
așa că Min (0.51 ; 0.12 ; 0.65 ; 0.19 ) = 0.12 deci varianta optimă este V2 după criteriul
riscului minim .
Exemplul 2 (DECIZIE2)
Un fermier are o microfermă de vaci cu lapte şi vrea să mărescă profitul din vânzarea laptelui.
Variante:
V1 = Cumpărarea de vaci cu lapte ;
V2 = Efectivul de vaci cu lapte = staționar ;
V3 = Vânzarea de vaci cu lapte;
Stări ale bazei furajere(dependentă de precipitații):

S1 = Furaje ieftine(precipitații abundente) ;
S2 = Furaje moderate ca preț(precipitații normale);
S3 = Furaje scumpe(Precipitații puține) .
Tabloul decizional are forma :
STĂRI  S1 S2 S3
VARIANTE 
V1 2000 1600 900
V2 1700 1200 600
V3 1900 1500 1000
Probabilităţi 0.3 0.5 0.2
Valori economice din acest tabel decizional :

a11 = 2000 lei / zi este valoarea profitului din vânzarea laptelui în varianta V1 și starea bazei
furajere S1 .Idem pentru celelalte valori economice din acest tabel.
c) Să se aleagă decizia optimă dacă nu se cunosc probabilităţile stărilor S1, S2, S3

(incertitudine) iar coeficientul de optimism este α = 0.6
d) Să se aleagă decizia optimă dacă se cunosc probabilităţile stărilor S1, S2, S3 (risc).
Soluţie
a) Decizii optime în condiții de incertitudine (Stările S1, S2, S3 se presupun egal probabile)
I) Regula optimistului
A1 = Max(a1 j )  2000; A 2 = Max(a 2 j )  1700;A 3 = Max(a 3 j )  1900

j j j
așa că Max(2000 ; 1700 ;1900) =2000 deci V1 este varianta optimă după regula optimistului.
76
II) Regula pesimistului
B1 = Min(a1 j )  900; B2 =Min(a 2 j )  600; B3 =Min(a 3 j )  1000

j j j
așa că Max ( 900 ; 600 ; 1000) = 1000 deci V3 este varianta optimă după regula pesimistului.
III) Regula mixtă cu coeficientul de optimism    0 ; 1

Pentru coeficientul de optimism    0 ; 1 avem :
C1 ()=  Max(a 1 j )  (1  )  Min(a 1 j )  2000  900.(1  )  1100  900;
j j
C 2 ()=  Max(a 2 j )  (1  )  Min(a 2 j )  1700  600.(1  )  1100  600 ;

j j
C3 ()=  Max(a 3 j )  (1  )  Min(a 3 j )  1900  800.(1  )  1100  1000

j j
Pentru α = 0.6 avem C1(0.6)=1560 ; C2(0.6)=1260 ; C3(0.6)=1660 așa că

Max ( 1560 ; 1260 ; 1660 ) = 1660 deci V3 este varianta optimă după criteriul mixt cu
oeficientul de optimism α = 0.6
IV) Regula mediei maxime
Avem mediile liniilor :
a11  a12  a13 a  a  a 23 a a a

M1 =  1500;M 2 = 21 22  1167;M 3 = 31 32 33  1467
3 3 3
așa că Max( 1500 ; 1167 ;1467) = 1500 deci varianta V1 este optimă după regula mediei
maxime.
V) Regula regretului minim

Valoarea maximă aij pentru i = 1,2,3 şi j = 1,2,3 este egală cu 100 deci tabloul regretelor bij
este :
STĂRI  S1 S2 S3
VARIANTE 
V1 0 400 1100
V2 300 800 1400
V3 100 500 1000
R1  Max(b1 j )  1100;R 2 = Max(b2 j )  1400;R 3 = Max(b3 j )  1000

j j j
77
sșa că Min(1100 : 1400 : 1000 )=1000 deci V3 este varianta optimă după regula regretelor
minime .
b) Decizii optime în condiții de risc ( Stările S1 , S2 și S3 au probabilitățile 0.3 ; 0.5 și 0.2)
Avem mediile :
1 = 2000 x 0.3 +1600 x 0.5 +900 x 0.2 = 1580 ;
2 = 1700 x 0.3 +1200 x 0.5 +600 x 0.2 = 1230 ;
3 = 1900 x 0.3 +1500 x 0.5 +1000 x 0.2 = 1520 ;
așa că Max(1580 ; 1230 ; 1520)= 1580 deci varianta V1 este optimă după criteriul mediei
ponderate maxime .
Avem abaterile-standard :
1 = 20002 x 0.3 +16002 x 0.5 +9002 x 0.2 - 15802 1 / 2 = 381.57 ;
2 = 17002 x 0.3 +12002 x 0.5 +6002 x 0.2 - 12302 1 / 2 = 382.23 ;
3 = 19002 x 0.3 +15002 x 0.5 +10002 x 0.2 - 15202 1 / 2 = 312.41 ;
Avem riscurile :
r1 =  1 /  1 = 24.1 % ; r2 =  2 /  2 = 31.1 % ; r3 =  3 /  3 = 20.5 %
așa că Min (24.1 % ; 31.1 % ; 20.5 % ) = 20.5 % deci varianta optimă este V3 după criteriul
riscului minim .
Procesul decizional de mai sus este static adică valorile economice ai j sunt constante , ceace
este adevărat la un moment dat .
În realitate valorile economice ai j se schimbă în timp , decizii premature sau tardive ajungând
să fie inoperante .
În procesul decizional dinamic vom avea :
ai j (t) = i j .t2 + i j .t + i j ; (i j , i j < 0 )
Aceste valori economice au valori pozitive în intervalele
[ (i j – ( i j )1 / 2 ) / ( - 2 i j) ; (i j + ( i j )1 / 2 ) / ( - 2 i j) ] unde i j = ( i j )1 / 2 – 4. i j. i j
şi au valoarea maximă pentru momentul de timp i j / ( - 2 i j) .
Momentul minim în luarea unei decizii este :
 ij  ij   ij   ij 
T1  Min   iar cel maxim este T2  Max  
i, j  2    i, j  2   
 ij
  ij

Pentru fiecare valoare concretă t T1; T2 modelul devine static şi varianta optimă V0 se
alege ca mai sus.
Exemplu
STĂRI  S1 S2
VARIANTE 
V1 -t2+10t-24 -t2+6t-5
V2
-t2+7t-12 -t2+7t-10
78
Avem a11(t) = -t2+10t-24 > 0 pentru t 4;6 ;

a12(t) = -t2+6t-5 > 0 pentru t 1;5 ;
a21(t) = -t2+7t-12 > 0 pentru t 3;4 ;
a22(t) = -t2+7t-10 > 0 pentru t 2;5
Avem T1 = Min (4;1;3;2) = 1 ; T2 = Max ( 6;5;4;5) = 6 .
Pentru orice t 1;6 modelul devine static şi se alege varianta optimă ca mai sus .
XVI. DECIZII SECVENȚIALE
Fie polinomul de grad 3 :
Y= A3..X3 + A2.X2 +A1.X +A0 cu condițile A3<0 și A2 > 0
Graficul se va numi cubică concavă și va avea forma:
Impunem condițiile :
1) Pentru X = C avem Y = M adică :
A3.C3 + A2.C2+A1.C = M - Y0
2) Valoarea M a lui Y in X=C este maximă deci Y ’ (C) =0 adică :
A3.C2+2.A2.C+A 1= 0
3) Aria de sub grafic și axele OX , OY pentru X ϵ [ 0 ; D] este egală cu S adică :
A3 . (D4/4) + A2 . (D3 / 3) + A1 . (D2 /2) = S – Y0 . D
De aici rezultă :
4 3.C 2 .( S  Y0 .D )  D 2 .( 3.C  D ).( M  Y0 )
A3  2 2 . (4)
C .D 6.C 2  8.C.D  3.D 2
3 8.C 3 .( S  Y0 .D )  D 2 .(6.C 2  D 2 ).( M  Y0 )
A2  2 2 . (5)
C .D 6.C 2  8.C .D  3.D 2
6 2.C 4 .( S  Y0 . D )  C.D 3.( 2.C  D ).( M  Y0 )
A1  2 2 . (6)
C .D 6.C 2  8.C .D  3.D 2
CAZURI PARTICULARE
I) CUBICA ASCENDENTĂ
79
Y= A3..X3 + A2.X2 +A1.X +A0 cu condițile A3<0 , A2 > 0 și C=D :
Graficul se va numi cubică ascendentă și va avea forma:
7) Pentru X = D avem Y = M adică :
A3.D3 + A2.D2+A1.D = M - Y0
8) Valoarea M a lui Y in X = D este maximă deci Y ’ (D) =0 adică :
A3.D2+2.A2.D+A 1= 0
9) Aria de sub grafic și axele OX , OY pentru X ϵ [ 0 ; D] este egală cu S adică :
A3 . (D4/4) + A2 . (D3 / 3) + A1 . (D2 /2) = S – Y0 . D
De aici rezultă :
12.( S  Y0 .D )  8.D.( M  Y0 )
A3  (10)
D4
24.( S  Y0 .D )  15. D.( M  Y0 )
A2  (11)
D3
12.( S  Y0 .D )  6. D.( M  Y0 )
A1  (12)
D2
II) CUBICA DESCENDENTĂ
Y= A3..X3 + A2.X2 +A0 cu condițile A3<0 , A2 > 0 și A1 = 0 :
Graficul se va numi cubică descendentă și va avea forma:
13) Pentru X = C avem Y = V adică :
A3.C3 + A2.C2 = V - A0
80
14) Pentru X = D avem Y = U adică :

A3.D3 + A2.D2 = U - A0
Rezultă :
A0 .( D 2  C 2 )  ( D 2 .V  C 2 .U )
A3  (15)
C 2 .D 2 .( D  C )
A0 .( D 3  C 3 )  ( D 3.V  C 3.U )
A2  (16)
C 2 .D 2 .( D  C )
APLICATII NUMERICE
CONTROLUL SECVENȚIAL AL RESURSELOR
Exemplul 1 (RESURSA1)
X(t) = consumul de apă de irigaţie la porumb.

Alegem polinomul concav simetric de la punctul 2.
Avem DS=150 zile , XT = 3000 m3 apă / ha iar punctul de inflexiune este
m.DS =120 zile deci α = 0.8
Din relaţiile de la punctul 2) , obţinem :
X1 = 0.457143 ; X2 = - 0.001905
Funcţia consumului de apă de irigaţie la porumb va fi :
X(t) = 0.457143 t - 0.001905 t2
Funcţia consumului cumulat de apă de irigaţie la porumb va fi :
XC(t) = 0.228571 t2 - 0.000635 t3
Avem XC(150) = XT =3000 m3 apă / ha .
Pentru NC = 10 controale la DS / NC = 15 zile, avem în tabelul 1 coeficienţii diversificaţi
ai consumului de apă de irigaţie la porumb : CX(j) = XT / X(tj) (tj = 15,45,60,…,150)
Tabel 1
Nr.control Ziua control Rezultat Coef.diversificat
1 15 6.43 466.67
2 30 12 250
3 45 16.71 179.49
4 60 20.57 145.83
5 75 23.57 127.27
6 90 25.71 116.67
7 105 27 111.11
8 120 27.43 109.38
9 135 27 111.11
10 150 25.71 116.67
81
De exemplu dacă în ziua 90-a a controlului Nr.6 , avem consumul real de apă de irigaţie
XR(6) = 20 m3 /ha , coeficientul diversificat la data acestui control ,fiind CX(6) = 116.6667 ,
vom avea XTA(6) = 20 x 116.6667 = 2333 m3 apă / ha prin care se estimează la momentul t6 = 90 zile ,
cantitatea XT = 3000 m3 / ha .
Decidem ca din a 91-a zi a perioadei de vegetație a porumbului , să recuperăm deficitul de apă
de 3000 – 2333 = 667 m3 apă / ha
Exemplul 2 (RESURSA2)
b) X(t) = consumul de furaje concentrate la porci (Kg)

Alegem polinomul convex-concav de grad 3 de la punctul 4.
Avem DS=240 zile , XT = 800 Kg / cap iar punctul de inflexiune este
m.DS =120 zile deci m = 0.5
Din relaţiile de la punctul 4. , obţinem :
X1 = 0 ; X2 = 0.000347 ; X3 = - 0.000001
Funcţia consumului de furaje concentrate la porci va fi :
X(t) = 0.000347 t2 - 0.000001 t3
Funcţia consumului cumulat de furaje concentrate la porci va fi :
XC(t) = 0.000116 t3 - 0.0000002 t4
Avem XC(240) = XT =800 Kg furaj / cap.
ai consumului de furaje concentrate la porci : CX(j) = XT / X(tj) (tj = 0,60,90,…,240):
Tabel 2
1 30 0.29 2972.73
2 60 1.04 768
3 90 2.11 379.26
4 120 3.33 240
5 150 4.56 175.54
6 180 5.63 142.22
7 210 6.38 125.39
8 240 6.67 120
De exemplu dacă în ziua 120-a a controlului Nr.4 , avem consumul real de furaje
concentrate XR(4) = 3 Kg /cap , coeficientul diversificat la data acestui control ,fiind CX(4) = 240 ,
vom avea XTA(4) = 3 x 240 =720 Kg / cap prin care se estimează la momentul t6 = 120 zile , cantitatea
XT = 800 Kg / cap
Decidem ca din a 121-a zi a perioadei de furajare a porcilor , să recuperăm deficitul de furaje concentrate
de 800 – 720 = 80 Kg / cap
CONTROLUL SECVENȚIAL AL PRODUCȚIILOR
Exemplul 3 (PRODUCTIA1)
82
Y(t) = producţia de lapte de vacă ( litri ) .

Alegem polinomul concav asimetric de grad 3 de la punctul 5.3.2 în care schimbăm peste tot litera X cu
litera Y .
Avem DS=308 zile , YT = 5000 litri lapte iar punctul de maxim al producţiei de lapte este m.DS =123 zile
deci m = 0.4
Din relaţiile de la punctul 3. din secţiunea 3.2 , obţinem :
Y1 = 0.461280 ; Y2 = - 0.002438 ; Y3 = 0.000003
Funcţia producţiei de lapte va fi :
Y(t) = 0.461280 t – 0.002438 t2 + 0.000003 t3
Funcţia producţiei cumulate de lapte va fi :
YC(t) = 0.23059 t2 – 0.000813 t3 + 0.00000076 t4
Avem YC(308) = YT =5000 litri lapte .
ai producţiei de lapte: CY(j) = YT / Y(tj) (tj = 28,56,84,…,308):
Tabel 3
1 28 11.07 451.74
2 56 18.72 267.16
3 84 23.34 214.19
4 112 25.36 197.19
5 140 25.16 198.76
6 168 23.14 216.05
7 196 19.72 253.52
8 224 15.29 326.91
9 252 10.26 487.15
10 280 5.03 993.79
11 308 1 5000
De exemplu dacă în ziua 140-a a controlului Nr.5 , avem producţia reală de lapte YR(5) = 22 litri/cap.zi ,
coeficientul diversificat la data acestui control ,fiind CY(5) =198.7631 , vom avea YTA(5) = 22 x 198.7631 =
4373 litri / vacă prin care se estimează la momentul t5 = 140 zile cantitatea YT = 5000 litri lapte .
Decidem ca din a 141-a zi a perioadei de lactație a vacilor , să recuperăm deficitul producției de lapte
de 6000 – 4373 = 1627 litri lapte / cap
Experimental s-au stabilit pentru producţia de lapte de vacă din România la cele 11
controale ,următorii coeficienţi diversificaţi :
Nr.control 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Coef.diver- 237.3 236.7 250 261 280 295.7 327.1 357.6 398.3 456.3 518.5
Sificaţi
Exemplul 4 (PRODUCTIA2)
Y(t) = sporul zilnic în greutate al puilor de carne (g)

Alegem polinomul concav simetric de grad 2 din secţiunea 5.3.2 , în care schimbăm peste tot litera X cu
litera Y .
83
Avem DS=56 zile , YT = 2500 grame iar punctul de maxim al sporului zilnic în greutate al puilor este atins
la m.DS =56 zile deci m = 1
Din relaţiile de la punctul 2. din secţiunea 3.2 , obţinem :
Y1 = 2.391582 ; Y2 = - 0.021353
Funcţia sporului zilnic în greutate la pui va fi :
Y(t) = 2.391582 t - 0.021353 t2
Funcţia sporului zilnic în greutate cumulat la pui va fi :
YC(t) = 1.195791 t2 - 0.007118 t3
Avem YC(56) = YT =2500 grame .
ai sporului zilnic în greutate al puilor : CY(j) = YT / Y(tj) (tj = 7,14,21,…,56):
Tabel 4
1 7 15.69 159.29
2 14 29.30 85.34
3 21 40.81 61.26
4 28 50.22 49.78
5 35 57.55 43.44
6 42 62.78 39.82
7 49 65.92 37.93
8 56 66.96 37.33
De exemplu dacă în ziua 28-a a controlului Nr.4 , avem sporul zilnic în greutate real YR(4) = 50 g /
cap , coeficientul diversificat la data acestui control ,fiind CY(4) = 49.78 , vom avea YTA(4) = 50 x
49.78=2489 g / cap prin care se estimează la momentul t4 = 28 zile cantitatea YT = 2500 grame
Decidem ca din a 29-a zi a perioadei de furajare a puilor de carne , să recuperăm deficitul de greutate
de 2500 – 2489 = 11 grame / cap.

Modele Optimizare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Modele Optimizare

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

1

I. MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURĂ CULTURĂ MARE

I A.TABEL CU DATE PENTRU (SCOC1) ; (SCOV1)

I B. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI LIMITATE

Restricţii X1 (ha) X2 (ha) X3 (ha) X4 (ha)

1.Motorină(litri / ha) 150 180 190 200  17100 litri

I C. SOLUTII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU ZONA SUD-VEST(SCOC1)

I D. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VENIT GARANTAT ȘI

I E. SOLUTII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU ZONA SUD-VEST(SCOV1)

II. MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURĂ CULTURĂ MARE

II A. TABEL CU DATE PENTRU (SCOC2) ; SCOV2)

II B. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI

1.Motorină(litri/ha) 150 150 200 230  9000 litri

II C. SOLUTII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU ZONA CENTRU-NORD (SCOC2)

II D. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VENIT GARANTAT ȘI

1.Motorină(litri / ha) 150 150 200 230  9000 litri

II E. SOLUTII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU ZONA CENTRU-NORD

III. MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURĂ CULTURI FURAJERE

III A. TABEL CU DATE PENTRU (SCOC3) ; (SCOV3)

III B. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI

1.Motorină(litri /ha) 100 80 120 90  1000 litri

III C. SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU FURAJE (SCOC3)

III D. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VENIT GARANTAT ȘI

1.Motorină(litri) 100 80 120 90  1000 litri

III.E SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU FURAJE (SCOV3)

III F. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE ÎNTREGI ,

III G. SOLUȚII OPTIME ÎNTREGI CU VENIT MAXIM (SCOC4)

fmaxim = gminim = 44000 lei

III H. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE ÎNTREGI

Baloți fân Baloți Baloți Baloți

III I. SOLUȚII OPTIME ÎNTREGI CU CHELTUIELI MINIME (SCOV4)

fminim = gmaxim = 30700 lei

III J. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE BINARE ,

Furaje Fânuri Suculente Concentrate

III K. SOLUȚII OPTIME BINARE CU VENIT MAXIM (SCOC5 )

III L. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU VARIABILE BINARE ,

III M. SOLUȚII OPTIME BINARE CU CHELTUIELI MINIME (SCOV5)

IVA. TABEL CU DATE PENTRU VACI (RAȚIEL1)

IVB.MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI MINIME

IVC. SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU VACI (RAȚIEL1)

Ratie pentru o oaie în lactație de 50 kg şi 0.5 litri lapte/zi în sezonul de iarnă.

IVD. TABEL CU DATE PENTRU OI (RATIEL2)

IVE. MACHETA MODELULUI LINIAR DE OPTIMIZARE CU CHELTUIELI MINIME

1.Greutate rație 1 1 1 1  3.5 kg

IVF. SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU OI (RAȚIEL2)

V. MODELE PATRATICE DE OPTIMIZARE A RATIEI FURAJERE CU VENIT MAXIM

VA. TABEL CU DATE PENTRU VACI (RAȚIEP1)

VB. MACHETA MODELULUI PATRATIC CU CHELTUIELI LIMITATE ȘI VENIT

VC. SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU VACI (RAȚIEP1)

Ratie pentru o oaie în lactație de 50 kg şi 0.5 litri lapte/zi în sezonul de iarnă.

VD. TABEL CU DATE PENTRU OI (RAȚIEP2)

VE. MACHETA MODELULUI PATRATIC CU CHELTUIELI LIMITATE ȘI VENIT

Furaje Fân Porumb Morcovi Uruială Semn Limite

VF. SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU OI (RAȚIEP2)

VI. MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE A ROTAȚIEI CULTURILOR

VIA. TABEL CU DATE PENTRU (ROTCOC1) ,(ROTCOV1)

1800 1900 2000

VIB. MACHETA MODELULUI ROTATIEI CEREALELOR CU CHELTUIELI

PREMERGĂTOARE GRÂU PORUMB SOIA

VIC. SOLUȚII OPTIME CU VENIT MAXIM PENTRU CEREALE ( ROTCOC1)

Prescurtări : G=grâu;P=porumb;S=soia;SZ=sfeclă de zahăr

VID. MACHETA MODELULUI ROTATIEI CEREALELOR CU VENIT GARANTAT ȘI

VIE. SOLUȚII OPTIME CU CHELTUIELI MINIME PENTRU CEREALE (ROTCOV1)

VII. MODELE DE OPTIMIZARE A ROTAȚIEI CULTURILOR

VIIA. TABEL CU DATE PENTRU (ROTCOC2),(ROTCOV2)