CURS 6-7

APARAT DIGESTIV

I..STIMULENTE SI SUBSTITUENTII SECRETIILOR GASTRICE

A.STIMULENTELE SECRETIILOR GASTRICE sunt

a. EUPEPTICELE cresc pofta de mâncare.
1.Amarele stimulează reflex secreţia salivară şi gastrică.Datorita gustului foarte amar excita
receptorii gustativi astfel determina secretia salivara si gastrica .Se administrează înaintea
meselor principale cu 20-30 minute. Ele sunt
- tinctura china,tinctura gentiana ,tinctura nuca vomica
-uleiuri volatile din coaja de portocale

2• aromatice (condimente : ardei iute, hrean, muştar - stimulează secreţia gastro-intestinală

printr-o acţiune iritantă). Alte aromatice: chimion, anason - au efect antispastic, combat
meteorismul.

B.SUBSTITUENTII SECRETIILOR
1.MEDICAMENTELE ACIDIFIANTE SAU SUBSTITUENTII SECRETIILOR
GASTRICE se utilizează în caz de hipo- sau anaciditate gastrică.
Acidul clorhidric diluat (10%) se administrează oral sub formă de picături: 30-40-60 picături
într-o jumătate de pahar cu apă, ce se consumă în timpul meselor principale. Se suge cu paiul
pentru a nu ataca smalţul dentar.

Acidul citric se foloseşte în pediatrie. Combate şi proliferarea microbilor.

2.ENZIMELE PANCREATICE SAU SUBSTITUENTII FERMENTILOR DEGESTIVI

a/ENZIMELE PANCREATICE: tripsina, amilaza, lipaza

Se indică în dispepsii, insuficienţă pancreatică, pancreatite cronice, excese alimentare,
meteorism.

Se găsesc în Triferment drajeuri, Digestin capsule, Kreon capsule sau în alte preparate, care
mai pot conţine hemicelulază sau bilă de bou (Digestal Forte, Festal, Panzcebil, Zymogen);

Se administrează la mese sau la scurt timp după mesele principale. Se înghit întregi.

Alte enzime: bromelina, papaina.

II.COLERETICE SI COLAGOGELE

A.COLERETICELE –cresc cantitatea de bila

Pot fi de origine;
-animala-extractul de bila de bou din produsul colebil
-vegetala-extract de cinara din produsul de Anghirol
-de sinteza;-fenilpropafenol din Carbicol
- Fenobarbital-prin efectul de inductor enzimatic transforma colesterolul in saruri biliare.
- Acidul dehidrocolic (Fiobilin) provoacă o secreţie biliară abundentă, apoasă.

B.COLAGOGELE sau colecistokinetice prin contracţia vezicii biliare, respectiv a căilor biliare,
bila este evacuată din vezica biliară şi din coledoh,adica provoaca golirea vezicii biliare prin
contractia musculaturii.
Indicaţii: în stază biliară, diskinezii biliare; în infecţii ale căilor biliare; în dispepsii.
Contraindicaţii: în icter mecanic, colici biliare, hepatită acută.
Substanţe predominant colecistokinetice: sulfatul de Mg şi uleiul de măsline,fosfat de
sodiu,citrat de magneziu,sorbitol.
III.VOMITIVE SI ANTIVOMITIVE

A.Vomitivele sau emetice - se utilizează rar pentru evacuarea conţinutului stomacal în

intoxicaţii acute alimentare si toxiinfectii alimentare.

Per os se foloseşte preparate de Ipeca (conţine un alcaloid emetina), sub forma de

pulbere,sirop, tinctura.In doze mici au efec expectorant in doze mari vomitiv cu actiune lenta.

Este indicat mai ales la copii.

. Parenteral apomorfina - care stimulează zona chemoreceptoare bulbară.

B. Antivomitivele - au o frecventă utilizare ca medicaţie simptomatică în vărsături incoercibile

cu dereglări electrolitice, deshidratare.

1.Parasimpatoliticele: scopolamina are şi efect sedativ. E utilă în voma provocată de răul de

mişcare, sub formă de plasture (Scopoderm TTS).

2.Unele neuroleptice: în vărsăturile incoercibile: clorpromazina (Plegomazin).

Proclorperazina (Emetiral) oral, rectal sau i.m., folosită şi la copii.Tietilperazina (Torecan) -
ca antivertiginos în iritaţii vestibulare.

3.Antihistaminicele H1 blocante împotriva greţurilor şi vomei din răul de mişcare, în boala

Meniere. Ex. prometazina (Romergan), difenhidramina.

4. Alte antivomitive
•Metoclopramidul,derivat de benzamida, are acţiune centrală antivomitivă (mecanism
antidopaminergic) şi periferică de contracţie a cardiei, relaxare a pilorului şi creşterea
peristaltismului intestinal. Se foloseşte în boala ulceroasă, ca prokinetic, iar în doze mari e
eficace în voma severă produsă de citostatice.

•Domperidon (Motilium) un metabolit al metoclopramidului, are efect antiemetic de intensitate

medie.
•Ondansetronul (Zofran) este un antiemetic prin mecanism antiserotoninergic (antagonist 5-
HT3) eficace faţă de voma intensă produsă de citostatice şi de radiaţii.

•Piridoxina (Vitamina B6) în vărsăturile provocate de sarcină şi boala de iradiaţie.

•Se mai pot folosi anestezice locale, băuturi carbogazoase, ceai de mentă rece.

IV. ANTIULCEROASE

Medicamentele antiulceroase combat agresiunea clorhidro-peptică sau favorizează apărarea

mucoasei gastroduodenale.

A.ANTIACIDE, NEUTRALIZANTE ŞI PANSAMENTE GASTRICE

Se folosesc în caz de hiperaciditate gastrică, gastrită hiperacidă şi în tratamentul
ulcerului gastro-duodenal. Sunt capabile să neutralizeze acidul clorhidric din sucul digestiv.
•Antiacidele sistemice sau alcalinizante alcalinizează mucoasa stomacală, se absorb în organism
şi produc alcalinizarea urinii (bicarbonatul de sodiu).

•Antiacidele neutralizante acţionează numai local printr-o reacţie chimică de neutralizare.

•Pansamentele adsorb acidul clorhidric, formând un gel adeziv cu efect protector la nivelul
mucoasei.

•Bicarbonatul de sodiu NaHCO3

SINGURUL antiacid sistemic.

Se obtine prin saturarea unei solutii de carbonat de sodiu cu dioxid de carbon la temperatura
scazuta.

Se prezinta ca o pulbera alba,fara miros ,gust sarat ,lesios,solubil in apa

Are efect prompt, intens dar trecător, alcalinizant local şi sistemic. În doză mare poate stimula
secreţia gastrică acidă, iar după administrare prelungită favorizează formarea calculilor renali.

Contraindicat in HTA,insuficienta cardiaca congestiva ,datorita supraincarcarii de sodiu al

organismului.Produce astfel alcaloza metabolica.

Antiacide nesistemice

•Carbonatul de calciu CaCO3

Are efect neutralizant,absorbant,antidiareic.

Efecte secundare;reboundul hiperaciditatii,hipercalcemie si sindromul de lapte matern

CaCO3+2HCL-----CaCl2+H2O+CO2

Se asociază cu alte antiacide, pentru a se evita dozele prea mari care pot produce constipaţie.

•Compuşii de magneziu:
Oxidul de magneziu MgO ; formează în apă hidroxid de magneziu. Ionii de magneziu se
eliberează sub formă de clorură de magneziu cu efect laxativ/la doze de2-3 grame,si laxativ la5-
15 g.
Se obtine prin calcinarea carbonatului de magneziu.
Se prezinta sub forma de pulbera alba usoara amorfa,insolubila in apa, la aer se transforma lent
in carbonat
Hidroxidul de magneziu,cu actiune mai intensa si rapida .Cu HCl formeaza clorura de
magneziu si apa.
 Compusii de bismut
Carbonat bazic de bismut;antiacid,adsorbant,antidiareic.Se mai indica si in poliartrita
reumatoida sub forma injectabila,prin normalizarea aspectelor imunologice in cadrul acesei
afectiuni.
PANSAMENTE ANTIACIDE

Trisilicatul de magneziu determină formarea unui gel adeziv, cu efect protector şi tampon pe
mucoasa gastrică.
Hidroxidul de aluminiu Al(OH)3
Se obtine din sulfatul de aluminiu si amoniac.
Este o pulbera alba,amorfa,fara miros,fara gust,insolubil in apa ,are caracter
amfoter,reactioneaza atat cu acizi cat si cu baze formand saruri si hidroxizi.
In contact cu sucul gastric formeaza un gel neabsorbabil cu mare capacitate de acoperire a
mucoasei gastrice. Leaga si pepsina,acizii biliari si fosfatii alimentari.
Efectul secundar;constipatie,in insuficienta renala acumulare de aluminie in oase si SNC.

B.ANTISECRETOARE –INHIBITOARE ALE SECRETIEI GASTRICE SI ACIDULUI

CLORHIDRIC

a. Parasimpatoliticele determină inhibarea secreţiei bazale de acid clorhidric cu 40-50%; de

asemenea, diminuează tonusul şi peristaltismul gastric, cu întârzierea golirii stomacului şi
prelungirea efectului antiacidelor. Întârzierea golirii stomacului este benefică în ulcerul
duodenal, dar dăunătoare în ulcerul gastric.
Ex. atropina, propantelina.
Pirenzepina (Gastrozepin) are acţiune antisecretoare gastrică foarte selectivă, prezentând astfel
mai puţine efecte adverse.

b. Blocante H2-histaminergice sunt inhibitoare puternice ale secreţiei gastrice, care se dau
optim seara la culcare.
1.Cimetidina este inhibitor enzimatic, are acţiune antiandrogenică datorită afinităţii pe receptorii
androgeni, producând ginecomastie, galactoree.
2.Ranitidina (Zantac) derivat aminoalchilic cu nucleu furanic.
Se dă în doză de 150 mg ziua si 300 mg seara la culcare. Pentru profilaxia recurenţelor se
administrează în doza de 150 mg pe zi. E mai bine suportată decât cimetidina. Rar poate produce
leucopenie, trombocitopenie la obezi, efecte antiandrogenice (oligospermie) slabe.
3.Nizatidina (Axid) se absoarbe foarte bine digestiv, are durată de acţiune nocturnă lungă; se dă
şi injectabil.
4.Famotidina (Quamatel) este un compus cu potenţă mare, care nu produce inhibiţie enzimatică,
nu are efecte adverse de tip antiandrogenic.
c. Inhibitorii pompei de protoni
Actioneaza prin blocarea ATP-AZEI H/K(POMPA DE PROTONI)Aceasta enzima functioneaza
la nivelul membranei celulare glandulare gastrice asigurand efluxul protonilor in schimbul
influxului ionilor de potasiu.Enzima odata inhibata nu se mai produce efluxul de protoni si nu se
mai formeaza HCL in stomac.
1.Omeprazolul (Losec, Omeran) derivat cu structura pirimidin-benzimidazolica.Este un
prodrug,forma activa se formeaza in mediul acid al stomacului. Este un inhibitor foarte activ al
secreţiei gastrice acide. Este indicat în tratamentul ulcerului duodenal, esofagitei de reflux, de
primă alegere în sindromul Zollinger-Ellison.
POATE produce greaţă, fotosensibilizare, şoc anafilactic.
2.Esomeprazolul (Nexium) este izomerul S al omeprazolului, care se foloseşte pentru eradicarea
infecţiei cu Helicobacter pylori.

3.Pantoprazol derivat difluorurat de imidazol /cu forma asemanatoare ca omeprazolul in care

radicalului metil este inlocuit 2 atomi de hidrogeni cu 2 atomi de fluor.
C.CITOPROTECTOARE
1.Sucralfatul are acţiune antipeptică, formează un complex cu proteinele din nişa ulceroasă,
realizând un strat protector faţă de factorii agresivi. Nu se asociază cu antiacide, deoarece el
devine activ numai în mediu acid. Poate produce constipaţie, împiedică absorbţia digestivă a
tetraciclinei şi ciprofloxacinei.

2.Prostaglandinele: misoprostol (Cytotec), derivat de PGE1 este un protector al mucoasei

gastrice. Determină creşterea secreţiei de mucus, stimulează circulaţia gastrică, favorizează
regenerarea celulelor mucoasei gastrice. Are şi efect antisecretor. Se foloseşte şi în profilaxia
ulcerului şi gastropatiei provocate de antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS).

3.Subcitratul de bismut coloidal (De Nol) realizează pe suprafaţa leziunii ulceroase un depozit
cristalin aderent, protejând-o de agresiune. Efectul antiulceros este atribuit în principal însă
acţiunii antibacteriene faţă de Helicobacter pylori, cât şi inhibării proteazei secretată de germen.

V.LAXATIVE,PURGATIVE

Grăbesc tranzitul intestinal şi/sau măresc conţinutul în apă al materiilor fecale.

Laxativele au un efect mai blând, de uşurare a defecaţiei,de obicei fără modificarea consistenţei
acestora, iar purgativele au un efect energic, rapid, producând înmuierea materiilor fecale.
Indicaţii: în constipaţii acute, cronice, în intoxicaţii acute, după o cură cu antihelmintice, pentru
evitarea presei abdominale la bolnavii operaţi, cu hernie, hemoroizi, fisuri ano-rectale, înaintea
unei intervenţii chirurgicale la nivelul tubului digestiv pentru golirea colonului.

CI: la bolnavii cu apendicită, în ileus mecanic, în abdomen acut. Se dau cu precauţie la copiii
mici (risc de deshidratare), gravide (pot stimula motilitatea uterină cu pericol de avort), la batrâni
(pot produce colaps). Nu se dau la sugari.

a.PURGATIVELE IRITANTE SAU DE CONTACT - stimulează peristaltismul prin iritarea

chemoreceptorilor din mucoasa intestinală.
1.Substanţe cu acţiune în intestinul subtire: uleiul de ricin - se hidrolizează în duoden sub
acţiunea lipazei, punând în libertate acidul ricinoleic. Are efect rapid, în cca 1-3 ore, fiind indicat
în intoxicaţii. Se dă în doză de 15-30 g (1-2 linguri). RA: colici intestinale.
2. Substanţele active numai intestunul gros si în colon îşi produc efectul după cca 8 ore.
•Purgativele antrachinonice: conţin ca principii active glicozide, care suferă în intestin un
proces de reducere, transformându-se în substanţe iritante. Se găsesc în Frangula (scoarţa de
cruşin), Aloe, Senna, Rhei (rubarba). Se elimină prin lapte şi pot provoca uneori diaree la sugari.
Cruşinul intră în preparatele Carbocif, Cortelax, Normoponderol, iar senna în Regulax, Rixative,
Tisasen, Senna
•Substanţe sintetice: fenolftaleina (Ciocolax), bisacodilul (Dulcolax) şi sodiu picosulfat
(Dulcopic).

•Sulful elementar - sub acţiunea bacteriilor din colon se transformă în H2S, care stimulează
persistaltismul. Intră în preparatul Carbocif.

b.PURGATIVELE OSMOTICE (SALINE) - sunt săruri care se absorb în mică măsură,

reţinând apa prin osmoză. Provoacă eliminarea de scaune lichide la 1-3 ore de la administrare. Se
folosesc pentru evacuarea rapidă a intestinului.
•Sulfatul de magneziu (sarea amară) MgSO4.7H2O ; se dă în doză de 15-30 g (1-2 linguri),
dizolvat cu multă apă, la fel şi sulfatul de sodiu (sarea Glauber). Pot produce deshidratare.

Sarea amara se obtine prin tratarea carbonatului de magneziu cu acid sulfuric

Indicat ca si laxativ ,purgativ dar in sol. injectabila ca si anticonvulsivant.

•Lactuloza (Duphalac) este o dizaharidă, ce fermentează în acid acetic şi lactic se dă în

encefalopatia hepatică.

•Macrogolii sunt polietilenglicoli cu lanţ lung, chimic inerţi, care nu se absorb din tubul digestiv,
intrând în preparatele Forlax, Fortrans, alături de amestecuri de electroliţi pentru a nu tulbura
echilibrul ionic. Se dau 3-4 plicuri pe zi, dizolvate într-un pahar cu apă.

•Hexitoli: manitol, sorbitol.

c.LAXATIVELE DE VOLUM - asorb apa prin imbibiţie, mărindu-şi volumul, stimulând ca

urmare peristaltismul. Coloizii hidrofili: agar-agar-ul, mucilagul de Carrageen (Galcorin). Fibre
vegetale nedigerabile: triticum (Diom Fibra) adică tărâţa de grâu, psyllium obţinută din
păstaia seminţelor de Ispaghula (intră în preparatul Mucofalk-orange sau Mucofalk-apple); o
serie de alimente: pâinea integrală, smochinele, curmalele.

d.LAXATIVELE LUBREFIANTE - acţionează prin favorizarea progresiei conţinutului

intestinal. Docusatul (Sintolax) este un compus sintetic cu proprietăţi tensioactive, cu efect slab.
Uleiul de parafină este un compus inert, care nu se absoarbe, înmoaie scaunul, fiind eficace în
constipaţia de tip spastic. Doza este de 1-2 linguri, după mesele principale. Nu se asociază cu
docusatul, deoarece acesta îi favorizează absorbţia, cu formarea de parafinoame.
e.SUBSTANŢE CU ACŢIUNE RECTALĂ - acţionează prin iritarea mucoasei rectale şi
declanşarea reflexului de defecaţie. Se folosesc supozitoarele de glicerină (pentru adulţi şi
pentru copii).

VI,MEDICATIA ANTIDIAREICA

1)MEDICAMENTE CARE SCAD PERISTALTISMUL INTESTINAL

a. Parasimpatoliticele: atropina, scobutilul.

b.Opioidele: codeina, dionina. Opioide cu acţiune periferică: loperamida (Imodium) - nu

produce dependenţă.

2.SUBSTANŢE CARE ACŢIONEAZĂ LA NIVELUL MUCOASEI INTESTINALE

(ASTRINGENTE) - materiile tanante acţionează prin precipitarea proteinelor extracelulare. Se
pot folosi ceaiuri medicinale (de afine şi din plante care conţin compuşi cu caracter antibiotic,
antiseptic: coada racului, ştevia stânilor).

3.ADSORBANTE ŞI PROTECTOARE - adsorb compuşi toxici din conţinutul intestinal sau

protejează mucoasa. Cărbunele medicinal (Carbomix) adsoarbe substanţe bazice, acide, toxine,
gaze. Diosmectita (Smecta) creşte vâscozitatea gelului mucos de pe suprafaţa mucoasei digestive
şi are efect citoprotector. Subsalicilatul de bismut (Pink bismuth tablets) are efect antisecretor,
antiinflamator, antimicrobian. Se mai pot folosi substanţele mucilaginoase: polizaharide,
pectine (din mere, morcovi, gutui).

4. Medicamente etiotrope specifice  

Se adresează infecţiilor sau afecţiunilor care produc diareea.

 Se administrează: antibiotice, chimioterapice, antiprotozoarice.

 Nystatinum –antibiotic cu administrare orală. Se absoarbe puțin din tubul

digestiv, dând concentrații sferice reduse, insuficiente pentru eficiența în micoze viscerale. Este activ fața
de Candida albicans,Criptococus neoformans,Hystopasma capsulatum.

Se administrează pe cale orală, adulţi 500 000 – 1 000 000 unităţi de 3-6 ori pe zi minim 7 zile,
copii 500 000 – 1 000 000 unităţi pe zi, în 3 zile, nou născuţi 25 000 unităţi de 4 ori pe zi.

Preparat: Nistatina – comprimate 500 000 u.i, cutie x 20, 1500.

 Rifaximinum –Antibiotic din grupa rifamicinei cu efect antimicrobian.

Se administrează oral adulţi, 10-15 mg/kg/zi.

Preparate: Normix – comprimate 200 g cutie12; 36.

Granule pentru suspensie orală 100 mg/5 ml flacon 60 ml.

Tixteller – comprimate 550mg

 Fidaxomicina – Antibiotic bactericid ce inhibă sinteza de ARN de către ARN -polimerază

bacteriană. Este indicat în infectii date de Clostridium difficile. Se administrează oral, adulţi 1 comprimat
de două ori pe zi (la 12 ore), timp de 10 zile.
Preparat: Dificlir – comprimate 200 mg; cutie x 20; 60; 100.

Alte antiinfecţioase intestinale:

 Nifuroxazidum – derivat de nitrofuran, nu se absoarbe din intestin.

Antiseptic intestinal, activ pe majoritatea germenilor implicaţi în infecţii intestinale (Coli,
Salmonella, Shigella, Proteus).

Se administrează în diareea acută de cauză bacteriană, fără semne invazive.

Nu este indicat la prematuri sau la nou născuţi, sau interacţiune cu alcoolul.

 Se administrează oral, în 2-4 prize zilnice. Adulţi 800 mg/zi. Copii peste 30 luni 600-800 mg/zi;
între 1-30 luni 220-600 mg/zi. Durata medie a tratamentului este de 7 zile.

Preparat: Ercefuryl – capsule 200 mg, cutie x28.

 Furazolidonum Are absorţie redusă din tubul digestiv;

Activ faţă de colibacili, Salmonella, Shigella, Enterococ, Trichimonas Gardia.

Se administrează în enterite, enterocolite, toxiinfecţii alimentare, Trichomoniază, lambliază.

Se administrează oral, în timpul meselor. Adulţi 100 mg de 4 ori pe zi (la 6 ore). Copii sub un an,
8-16 mg de 4 ori pe zi; 1-5 ani 25-33 mg de 4 ori pe zi; peste 5 ani 50 mg de 4 ori pe zi.

Preparate: Furazolidon – comprimate 0,10 g (adulţi); 0,025 g (copii), cutie x 20.

Furazolidon A – comprimate 25 mg; 100 mg, cutie x 20; x10; 20; 25.

 Chlorquinaldolum - Activ faţă de enterococ, Candida, Trichomonas, Amoebicid.

Se administrează în infecţii intestinale, bacteriene, micotice;

Administrat prelungit determină neuropatie, mielooptică subacută.

Se administrează oral, după masă. Adulţi 100-200 mg de 3 ori pe zi.

Copii 10 mg/kg/zi.

Preparate: Clorchinaldol – drajeuri 100 mg, flacon x30.

Saprosan – drajeuri 100 mg, cutie x 10, 30; 1000.