INSTALATII SANITARE PENTRU STINGEREA INCENDIULUI

Acest  material  va  putea  suporta  modificari  pe  masura  ce  cititorul  reclama 
neclaritati sau pe masura ce legislatia se modifica. 
Cerintele  din  normativ  sunt  minimale.  Beneficiarul  sau  asiguratorul  pot  avea 
cerinte  suplimentare.  Acestea  vor  fi  implementate,  exceptie  fac  situatiile in  care 
cerintele suplimentare vin in contradictie cu legislatia romaneasca. 
Documentatia pentru avizul / autorizatia ISU trebuie sa fie intr‐un final structurata 
conform cerintelor OMAI 129. 

Componentele unui sistem de stingere a incendiilor sunt: 

T
1. rezerva de apa care are rolul de a asigura continuitatea functionarii pentru o perioada de timp
normata;
AF
2. statia de ridicare a presiunii care va contine cel putin o pompa activa si o pompa pilot; pompa de
rezerva  este  obligatorie  pentru  toate  instalatiile  automate  si  pentru  unele  configuratii  ale
sistemelor manuale;

3. reteaua  care  alimenteaza  sistemul  si  componentele  terminale  ale  sistemului  (sprinklere,
drencere, hidranti, etc).
R

4. conducte si alte accesorii /echipamente.

CAZUL A – GOSPODARIE DE APA PROPRIE 
D

1. Rezerva de apa este, in general, intangibila.

Intangibila  inseamna  ca  nu  poate  fi  utilizata  in  alt  scop  inafara  celui  pentru  care  a  fost 
dimensionata si dimensionarea trebuie sa se faca pentru timpul de interventie normat. 

Pentru instalatiile de stingere cu functionare manuala se poate diminua volumul rezervei de apa 
proportional cu un debit asigurat din alta sursa (cum ar fi reteaua orasului) doar daca regia de apa 
care gestioneaza sistemul certifica in scris ca poate asigura oricand o anumita valoare a debitului. 
Pentru instalatiile automate rezerva de apa nu se poate diminua proportional cu un debit asigurat 
din alta sursa. 

Timpii de interventie sunt precizati in normativul P118‐2 din 2013 cu modificarile din 2018. 

1 
 Pentru hidrantii exteriori durata de functionare este precizata mai jos:

T
AF
 
R

Pentru sprinklere durata de functionare este precizata mai jos:

D

 
Volumul rezervei de apa se determina inmultind debitul de calcul cu durata de functionare.
Exemplu:
sa cunoaste un debit de calcul de 30 l/s si o durata de functionare de 60 de minute. Volumul se determina astfel:

30 l/s x 60 min x 60 s min / 1000 = 108 mc.

Volumul calculat cu relatia de mai sus este volumul util. Volumul total este mai mare decat volumul util
datorita zonelor moarte de la nivelul rezervorului.
De retinut ca apa este un fluid incompresibil, nu va putea fi comprimata pentru a ocupa mai putin spatiu.
Un metru cub de apa contine 1000 litri.

Rezerva de apa poate sa fie comuna pentru mai multe tipuri de instalatii de stingere. Dar, se va asigura separarea
reteleor prin rana hidraulica sau printr-un sistem de senzori de nivel care sa actioneze asupra grupului de pompare.

2 
 
 2. Alegerea grupului de pompare: 

Pentru orice pompa / grup de pompare trebuie stabilit un punct de functionare. Punctul de 
functionare este dat de cuplul debit si presiune, valori rezultate prin calcul. 
 
Posibile unitati de masura pentru debit, in sistemul metric, cele mai curente variante sunt: 
l/s, l/minut, mc/h.  
Posibile unitati de masura pentru presiune, in sistemul metric, sunt: mCA, Pa. 
 
2.1 Pentru hidrantii interior debitul de calcul se va alege din Anexa 3 a normativului P118‐2. 
Trebuie sa cunoastem destinatia cladirii si alte caracteristici cerute de Anexa 3. 
2.2 Pentru hidrantii exteriori debitul de calcul se va alege din Anexele de la 6 pana 14. 
Fiecare anexa corespunde unui tip de cladire. (exemplu. Anexa 6 – locuinte; Anexa 7 – 
cladiri civile cu exceptia locuuintelor, etc). 
Pentru cladiri cu mai multe compartimente de incendiu, in 2018, s‐a introdus 
urmatoarea precizare. 
 

 
T  
AF
R
D

3 
 
 T
AF
R
D

 
2.3 Pentru instalatii cu sprinklere si drencere sau pentru alte sisteme automate debitul rezulta in urma
unui calcul detaliat realizat in ariile de declansare simultana situate in cea mai defavorabila si
respectiv cea mai favorabila pozitie din punct de vedere hidraulic.
2.4 Se pot face calcule aproximative daca inmultim intensitatea de stingere cu aria de declansare
simultana si cu un coeficient de neuniformitate de debit. De asemenea, pentru clasele de pericol de
incendiu LH si OH se accepta calcule de predimensionare. Se mentioneaza ca predimensionarile au
un puternic caracter de supradimensionare. Pentru clasele de pericol HHS (S-storage) si HHP (P-
production) precum si pentru spatii prevazute cu sprinklere de tip ESFR, CMDA, ceata de apa, etc.
nu se accepta predimensionari. Calculul se face dupa metodologia precizata in standardul European
SREN 12845 iar P118-2 se va citi cu ultima varianta a standardelor citate.
2.5 Clasele de pericol de incendiu sunt stabilite de catre inginerul de instalatii conform 12845 si P118-2.

Destinatia spatiului protejat cu sprinklere:

4 
 
 Parcaj subteran cu maim ult de 10 locuri de parcare (necesita echipare cu sprinklere conform
normativului de parcaje; La paragraful aferent parcajelor subterane normativul P118-2 face trimitere
catre legislatia specifica anume normativul de parcaje subterane.

T
AF
R
D

5 
 
  

T
AF
R
D

6 
 
 Exemplu de calcul aproximativ pentru aria de declansare simultana situata in pozitia cea mai
defavorabila hidraulic, aferenta unui parcaj subteran cu mai mult de 10 locuri pentru o cladire de
birouri. Se considera parcaj neincalzit astfel incat nu se poate asigura o temperatura de minim 5C
pe toata durata anului. Aria de declansare simultana are valori cu 25% mai mari daca sistemul ales
de tip apa – aer.

Toate spatiile ce urmeaza a fi prevazute cu sprinklere se incadreaza in clase de pericol de incendiu.

Pentru parcaj a se vedea Anexa 15 din P118-2 – se va citi cu ultima varianta a standardului SREN
12845. In acest moment ultimele modificari ale standardului sunt din 2019.

T
AF
R
D

 
Se observa : Clasa de pericol OH2.
(LH – low hazard; OH – ordinary hazard; HH – hight hazard). A nu se confunda clasele de pericol cu riscurile de
incendiu stabilite de catre arhitect.

7 
 
Pentru cateva clase de pericol de incendiu se observa in tabelul de mai jos intensitatile de stingere.

T
AF
 
Pentru parcaj, clasa de pericol de incendiu OH2, sistem apa-aer (spatiu neinclazit) aria de decalsare simultana este de
180 mp iar inetnsitatea de stingere este de 0,083 l/s/mp.

Intensitatea de stingere = debitul de apa ce trebuie deversat pe o unitate de suprafata astfel incat sa se obtina stingerea
focului.
Intensitatea de stropire = debitul efectiv deversat pe suprafata si trebuie sa aiba valori cel putin egale cu ale intensitatii
R

de stingere.
Unitea de masura este l/s/mp sau mm/min, legislatia romaneasca acceptand ambele variante. In standardul european
se lucreaza in mm / minut. Evident, cele 2 unitati de masura sunt interschimbabile.

Aria de declansare simultana reprezinta suprafata in care, in caz de incendiu, se considera ca se pot declansa in
D

acelasi timp toate sprinklerele.

Un debit aproximativ pentru acest caz este estimat astfel:

180 x 0,083 x 1,15 = 18 l/s.

Este obligatoriu de calculat si debitul in aria cea mai favorabil amplasata din punct de vedere hidraulic.

Pentru a stabili un punct de functionare este necesara si o presiune de calcul. Acest aspect nu se poate detalia aici.
pentru calculul pierderilor de sarcina liniare si locale se utilizeaza obligatoriu procedura din SREN12845 si sunt
necesare cunostinte de hidraulica ce nu pot fi reluate aici din considerente de timp. In mare putem spune ca sarcina
hidrodinamica necasara este egala cu suma dintre cota geodezica a celui mai dezavantajat sprinkler + presiunea de
utilizare + pierderi de sarcina liniare si locale.

Pentru instalatii cu actionare automata se vor utiliza doar grupuri de pompare agrementate 12845 – capitolul 10.

Toate grupurile de pompare pentru instalatii automate vor cuprinde: Pompa activa + pompa de rezerva si pompa pilot.
In functie de caracteristicile hidraulice acestea vin pe un singur sasiu sau pe mai multe sasiuri. In general nu vor fi
pompe dezmebrate ci se pune pe pozitie un sasiu cu totul. Daca pompele vin dezmembrate (nu incap pe tir altfel)
montajul si testele se fac doar in prezenta unui reprezentant al producatorului.

Statia de pompare pentru sprinklere se prevede obligatoriu cu sprinklere la tavan.

8 
 
Accesul se va face direct din exterior.

Este posibil (daca parametrii hidraulici permit) sa se grupeze pe acelasi grup de pompare hidrantii interiori si exteriori.
Nu se vor cupla insa, pe acelasi grup de pompare, instalatiile cu actionare automata si cele cu actionare manuala.

3. Retele de distributie:

4.1. Retelele interioare de distributie, pentru toate sistemele de stingere, vor fi din conducte metalice. In Romania
nu exista conducte de plastic agrementate pentru montajul in instalatiile interioare de stingere.
4.2. La exterior (ingropate sub adancimea de inghet) se pot utiliza si conducte din PEHD.
4.3. Retelele interioare pot fi de tip ramificat, inelar sau grid.
4.4. Hidrantii interiori se amplaseaza astfel incat fiecare punct combustibil sa fie atins de cel putin 1 jet. Este
obligatoriu ca fiecare punct combustibil sa fie atins de cel putin jeturi in urmatoarele situatii.

T
AF
R

Retelel interioare care alimenteaza hidranti interiori se prevad obligatoriu inelare daca sunt mai mult de 8 hidranti
interiori pe nivel. Axeste retele interioare se sectorizeaza astfel incat, in caz de avarii, sa nu fie scosi din functiune mai
mult de 5 hidranti interiori pe nivel. Vanele de sectorizare se vor amplasa la maxim 1,8 m fata de pardoseala si se vor
monta in pozitie normal deschisa. Hidrantii interiori se amplaseaza la maxim 1,5m fata de pardoseala (1,5m sunt
D

masuratai de la pardoseala pana la partea de sus a cutiei).

Exista hidranti interiori cu furtun plat (20m) si hidranti interiori cu furtun semirigid (30m). Hidrantii cu furtun semirigid au
valori ale presiunii de utilizare mult mai mari decat hidrantii cu furtun plat. De asemenea, cutia aferenta hidrantului cu
furtun semirigid este de aproximativ 2 ori mai adanca decat cea aferenta hidrantului cu furtun plat. Daca hidrantul se
mointeaza in firida rezistenta la foc a peretelui trebuie sa ramana nemodificata. Usa cutiei hidrantului trebuie sa se
poata deschide la minim 170 de grade.
Debitul pentru hidrantii interiori se va realiza obligatoriu de la hidranti aflati pe acelasi palier.

Hidrantii exteriori alimentati dintr-o gospodarie de apa proprie au o raza de actiune de maxim 120 m. (de la hidrant
pana la punctul posibil combustibil cel mai indepartat si cel mai de sus). Hidrantii exteriori se monteaza la minim 5m de
peretele exterior al cladirii protejate.

Sprinklerele se amplaseaza in functie de calsa de pericol si in functie de obstacole.

Aria aferenta unui sprinkler la functionarea simultana este specificata in tabelul de mai jos.

9 
 
 T
AF
R

 
Daca intre tavanul fals si placa de beton exista un spatiu cu o inaltime mai mare de 0,8m se prevede un rand de
D

sprinklere si pentru acest spatiu ascuns.

Sprinklerele se pot monta cu capul in jos sau cu capul in sus, intre deflectporul sprinklerului sdi placa de beton trebuie
sa avem o distanta intre 7,5 si 15 cm. Sprinklerele se monteaza cu deflectorul paralel cu linia tavanului.Distantele
maxime precizate in tabelul 7.4 nu pot fi adoptate pe ambele directii deorece s-ar depasi valorile aferente unui sprinkler
la functionarea simultana.
Sprinklerele cu antigel se monteaza doar cu capul in jos.
Pentru instalatiile apa – aer, mixte sau cu preactionare sprinklerele se monteaza doar cu capul in sus.
Relativ la conditiile de amplasare ale sprinklerelor trebuie consultata si o fisa tehnica.

4. Conducte si accesorii:
In acesta categorie avem: racordurile de tip A si / sau B, conducte de test, conducte de ocolire, distribuitoatre, conducte
de aspiratie si refulare, conducte de golire, camera aparatelor de control si semnalizare, etc.

B. Instalatie interioara (in interiorul limitei de proprietate) alimentata din reteaua orasului.
Acest lucru se poate face doar pentru instalatiile de hidranti interiori si exterioi si doar daca regia de apa certifica in
scris asigurarea neintrerupta a parametrilor de debit si presiune calculati de catre proiectant.
In acest caz pentru hidrantii exteriori raza de actiune este 150 – 200m iar debitul aferent unui hidrant stradal este de 5
l/s. 

10