Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Lucrare de absolvire
COORDONATORI
Şef lucrare drd. ION ISTUDOR
Şef lucrare drd. LUMINIŢA DUŢĂ
ABSOLVENT
IUNIE 2004
1
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
2
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
CUPRINS
Introducere……………………………………………………………......5
CAPITOLUL 1: Prezentare a domeniului bazelor de date....................7
1.1 Ce este şi cum se gestionează o bază de date?.............................7
1.2 – Arhitectura unei baze de date..................................................11
1.3 – Proiectarea bazelor de date......................................................12
1.4 – Securitatea datelor...................................................................15
CAPITOLUL 2: Niveluri şi modele de reprezentare
a datelor în bazele de date...................................16
2.1 – Modelarea logică a datelor......................................................16
2.2 – Modelul relaţional de baze de date.........................................18
2.3 – Modelul conceptual de baze de date.......................................21
2.4 – Reguli de verificare şi normalizare
a Modelării Conceptuale a Datelor (MCD)...........................23
2.4.1 – Restricţii de integritate şi reguli de verificare a MCD....23
2.4.2 – Dependenţe funcţionale ..................................................24
2.4.3 - Normalizarea....................................................................25
CAPITOLUL 3: Descrierea aplicaţiei.....................................................30
CAPITOLUL 4: Prezentare Microsoft Access –
Realizarea aplicaţiei.................................................30
4.1– Prezentare Generală Microsoft ACCESS 2000........................32
4.1.1 – Arhitectura Microsoft ACCESS......................................34
4.1.2 – Instrumentul Wizard........................................................35
4.1.3 – Crearea unei baze de date................................................36
4.1.4 – Deschiderea unei baze de date deja existente..................38
4.1.5 – Salvarea modificărilor aduse unei baze de date...............38
3
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
4
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
5
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
INTRODUCERE
5
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
6
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
CAPITOLUL 1
7
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
8
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
datele există efectiv numai pe timpul rulării programului, pe când într-o bază de date,
în general, datele sunt definite o dată pentru totdeauna şi nu mai sunt necesare
redefiniri ulterioare la fiecare prelucrare. Uneori se pot redefini date, dar, practic,
aceasta se întâmplă destul de rar. Limbajele LDD şi LC sunt, de cele mai multe ori,
extinderi ale unor limbaje de programere numire limbaje gazdă. Compilarea
succesiunilor de comenzi pentru descrierea datelor sau pentru operarea cu date se
reduce, în acest caz, la o precompilare, adică transformarea acestor comenzi într-o
succesiune de instrucţiuni ale limbajului gazdă care, prin executare, să dea efectul
dorit.
O altă modalitate de operare este aceea a transformării comenzilor în lansări de
programe executabile. Comenzile sunt descrise prin sintaxe specifice fiecărui tip de
SGBD, iar interpretarea şi activarea lor se face automat, prin rutine scrise, de obicei,
în limbajul gazdă. În acest fel, calităţile SGBD-ului depind în mare măsură de
calităţile limbajului utilizat.
În funcţie de modul de exploatare a bazelor de date, utilizatorii pot fi împărţiţi
în următoarele clase:
Utilizatorii obişnuiţi, care pot să obţină informaţiile fără să aibă
cunoştinţe de programare. Ei obţin informaţiile dorite prin comenzi
cunoscute şi, eventual, răspunzând la diferitele opţiuni pe care le indică
sistemul de calcul la un moment dat.
Programatorii de aplicaţii, care pot scrie programele în LC, acestea
fiind apoi compilate şi memorate în fişiere, putând fi lansate în execuţie de
utilizatori prin invocarea numelui asociat lor.
Administratorul bazei de date, care stabileşte structura iniţială a bazei de
date şi modul de memorare a datelor la nivel fizic, acordă utilizatorilor
drepturi de acces la baza de date sau părţi ale ei, stabileşte condiţiile pentru
asigurarea securităţii şi integrităţii datelor, modifică structura bazei de date
făcând periodic copii şi reconstituind eventual baza de date în cazul în care
9
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
10
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
O bază de date poate fi privită din mai multe puncte de vedere, precum:
- Punctul de vedere al utilizatorilor, care lucrează cu anumite părţi componente
ale bazei de date numite vederi. Vederile sunt descrise prin subscheme în sublimbaje
ale limbajului de descriere a datelor – SLDD. De asemenea, utilizatorii pot să
primească răspunsuri la diferitele cereri formulate prin intermediul limbajului de
prelucrare a datelor ce sunt specifice structurilor virtuale date de vederi.
- Punctul de vedere al administratorului bazei de date, care integrează toate
vederile referitoare la baza de date într-un model numit schemă conceptuală. Schema
conceptuală constituie nivelul logic al bazei de date.
- Punctul de vedere al implementatorului bazei de date; de cele mai multe ori,
el coincide cu administratorul bazei de date, care priveşte baza de date ca pe o colecţie
de fişiere memorate pe diferite medii externe, cum sunt discurile magnetice. Acestea
constituie nivelul fizic al bazei de date fiind de fapt singurul nivel existent efectiv.
Primele două nivele sunt descrise prin planuri ce constau în enumerarea
tipurilor de entităţi ce apar în baza de date, relaţiile între aceste tipuri de entităţi şi
modul de trecere de la noţiunile acestui nivel la nivelul imediat următor. În mod
curent, aceste planuri se numesc scheme externe, subscheme conceptuale, au vederi
pentru primul nivel şi scheme conceptuale pentru al doilea nivel. Descrierile la nivel
fizic sunt făcute prin scheme interne sau scheme fizice.
11
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
12
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
13
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
14
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
15
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
CAPITOLUL 2
Poate cea mai importantă parte din procesul construirii unei baze de date o
constituie studiul sistemului ce urmează să fie reflectat în baza de date. Stabilirea
informaţiilor relevante pantru sistem şi a relaţiilor dintre ele este un lucru esenţial
pentru etapele următoare.
Baza de date este un model al lumii reale şi nu poate reprezenta decât un număr
limitat de caracteristici în unele aplicaţii. Oricât de perfecţionat ar fi un model utilizat,
există aplicaţii care se pot concepe astfel încât să nu poată fi satisfăcute de baza de
date.
Pentru a construi o bază de date corespunzătoare unui sistem real dat, se face
mai întâi o apreciere generală a sistemului. În această apreciere se include informaţii
privind structura sistemului – elemente esenţiale ale acestuia care sunt cuprinse într-o
schiţă preliminară. Schiţa cuprinde, printre alte informaţii, şi modul în care sistemul
este văzut de diferite persoane implicate în sistemul respectiv. Se crează un model
informaţional în care sunt cuprinse principalele funcţiuni şi fluxuri de informaţii din
sistem. Sistemul trebuie privit unitar şi nu ca o alăturare a componentelor sale. În baza
de date, multe părţi sunt folosite în comun de diferitele componente ale sistemului.
Modelul utilizat frecvent în acest caz se numeşte modelul entitate – relaţie (E -
R) descris de Chen în 1976 şi perfecţionat ulterior. Acest model are drept obiecte
semantice, următoarele:
Entitatea, definită ca un lucru ce poate fi unic identificabil. Se
pot deosebi entităţi obişnuite (regular entities) şi entităţi speciale (weak
entities), a căror existenţă este dependentă de existenţa altor entităţi.
16
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
17
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
18
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
pe mulţimea atributelor şi asociind fiecărei funcţii tuplul obţinut din valorile funcţiei
respective, în ordinea corespunzătoare a atributelor.
Din punct de vedere al bazelor de date, cea de-a doua definiţie este de preferat,
deoarece permite prelucrarea informaţiilor corespunzătoare unui atribut fără a
cunoaşte poziţia acelui atribut în relaţie. Aceasta asigură o mai mare independenţă de
reprezentare a datelor, atât la nivel logic, cât şi la nivel fizic, putându-se efectua
modificări în definirea structurilor fără afectarea altor nivele. Pentru relaţiile ce
constituie o bază de date se fac diferite presupuneri iniţiale cum ar fi: neexistenţa unor
tupluri duplicate, neapariţia într-o ordine dată a tuplurilor sau a atributelor,
posibilitatea ca toate atributele să aibă numai valori atomice (nedecompozabile) şi
altele.
Se numeşte candidat de cheie a unei relaţii R coloana sau mulţimea de coloane
din R pentru care valorile corespunzătoare din oricare două tupluri nu coincid, deci
identifică tuplurile din cheia respectivă, şi nu conţin strict o submulţime de coloane cu
această proprietate. Pentru fiecare relaţie se alege un candidat de cheie care se
numeşte cheie primară a relaţiei. Tuplurile unei relaţii nu pot să conţină valoarea nulă
în coloanele ce aparţin cheii primare. Eventualii candidaţi de cheie diferiţi de cheia
primară se numesc chei alternative. Se numeşte cheie străină o coloană sau o mulţime
de coloane a unei relaţii R1 ale cărei (căror) valori dacă nu sunt nule, coincid cu
valori ale unei chei primare dintr-o relaţie neapărat distinctă de R1 .
Mulţimea tuturor schemelor relaţionale corespunzătoare unei aplicaţii se
numeşte schema bazei de date relaţionale, iar conţinutul curent al relaţiei la un
moment dat se numeşte bază de date relaţională. În modelul relaţional, entităţile sunt
reprezentate sub formă de relaţii în care schema relaţională conţine toate atributele
entităţii şi fiecare tuplu corespunde unui element al entităţii. La atributele entităţii se
pot adăuga în relaţie şi eventuale atribute suplimentare utilizate pentru exprimarea
relaţiilor între entităţi. O relaţie între entităţile E1 , E 2 ,..., E k se reprezintă ca o relaţie
19
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
în care fiecare tuplu ( e1 , e2 ,..., ek ) este un element al relaţiei iniţiale, ei fiind o cheie
pentru relaţia E i asociată.
Cele mai multe cereri privesc determinarea unor informaţii cu anumite
proprietăţi, iar răspunsul posibil este o relaţie care descrie toate elementele cu aceste
proprietăţi. Modul de reprezentare al răspunsului depinde de interfaţa dintre SGBD şi
utilizator.
Prelucrarea relaţiilor se face prin algebra relaţională sau calculul relaţional pe
tupluri sau domeniu.Operatorii relaţionali se pot grupa în operatori de bază, care pot
genera toată clasa operatorilor relaţionali şi operatori auxiliari. Operatorii relaţionali
de bază se împart în operatori de asamblare şi operatori unari.
Operatorii de asamblare sunt operatorii care primesc la intrare două relaţii şi
generează la ieşire una singură. Aceştia sunt: reuniunea, diferenţa, produsul cartezian.
Operatorii unari se aplică asupra unei relaţii şi generează o altă relaţie. Aceştia
sunt proiecţia şi selecţia.
Operatorii auxiliari pot fi deduşi din setul de operatori de bază. Aceştia sunt
compunerea, intersecţia şi împărţirea.
20
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Nivelul conceptual este nivelul central care reflectă datele structurate astfel
încât acestea să poată fi preluate şi prelucrate cu ajutorul unui SGBD. Schema
conceptuală stă la baza modelului conceptual care va permite definirea proprietăţilor
elementare ale obiectelor care interesează.
Modelul conceptual al bazei de date este reprezentat grafic prin diagrame,
entitate – relaţie. În aceste diagrame, entităţile sunt reprezentate sub formă de
dreptunghiuri ce conţin numele entităţii respective. Proprietăţile sunt reprezentate prin
elipse ce conţin numele entităţii respective, unite cu linii de entităţile la care sunt
asociate. Elipsa se desenează punctat dacă proprietatea este derivată şi dublat dacă
este multivaloare. Proprietăţile compuse au ataşate componentele lor, reprezentate tot
sub formă de elipse. Cheile sunt subliniate. Relaţiile sunt reprezentate sub formă de
romburi etichetate cu numele tipului relaţiei respective. Rombul se dublează dacă
relaţia indică legătura între o entitate specială şi entitatea de care depinde ea. Relaţia
este unită prin linii cu entităţile ce apar în ea, etichetate cu “one” sau “many” după
caz. Linia se dublează dacă participarea în relaţie a entităţii este totală. Orice subtip Y
al lui X se marchează cu o linie de la Y la X pe care se pune semnul de incluziune de
mulţimi (a lui Y în X).
În proiectarea bazei de date la nivel conceptual, se pot utiliza mai multe
modele, dintre care cel mai utilizat este modelul Entitate-Atribut-Corespondenţă.
O corespondenţă sau asociere reprezintă o legătură logică între două sau mai
multe realizări de entităţi. La nivelul limbajulul natural, este definită printr-un verb.
O corespondenţă poate avea proprietăţi particulare, date de atribute specifice.
O realizare a unei entităţi se numeşte mulţimea formată din câte o valoare pentru
fiecare atribut al relaţiei.
Valorile fiecărui atribut component a ceea ce numim entitate alcătuiesc o
realizare a entităţii respective.
21
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Spunem că există o dependenţă funcţională între două atribute când unei valori
a unei proprietăţi îi corespunde o singură valoare a altei proprietăţi.
Identificatorul unei entităţi este atributul a cărui realizare caracterizează în
mod unic a realizare a entităţii. În reprezentarea grafică, identificatorul se subliniază
cu o linie continuă.
Mulţimea entităţilor care participă la asociere formează colecţia acesteia;
numărul acestora dă gradul sau dimensiunea asocierii.
22
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
23
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
24
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
2.4.3 Normalizarea
25
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
26
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Normalizarea entităţilor
Normalizarea are drept scop eliminarea redondanţelor şi a anomaliilor de
actualizare. Deoarece prin cele menţionate anterior se elimină o parte dintre cazurile
de nerespectare a condiţiilor de normalizare, este necesaă să se asigure o atenţie
deosebită următoarelor situaţii:
27
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Normalizarea asocierilor
Situaţia este similară entităţilor, cu observaţia că pentru asocieri nu există
identificatori proprii, rolul acestora fiind îndeplinit de identificatorii entităţilor
participante.
ARTIST
1 1
TIP NUME ARTIST
NR_CD NUME ALBUM
DENUMIRE CD GEN MUZICA
CD
NR ALBUME ÎNREG
COD_CD
N NUME CD
NR_CD
PRODUCATOR ANAP_CD
ID_PROD 1 N ID_PROD
FIRMA PROD NUME ARTIST N REGIZOR
NUME PROD COD_REG N 1 COD_REG
PRENUME PROD
NUME CD NUME REG
PRENUME REG
NUME FILM
COMPANIA PROD
28
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
ARTIST
NUME ARTIST
NUME ALBUM
GEN MUZICA
N NR ALBUME ÎNREG
COD_CDM
PRODUCATOR
1 ID_PROD
NUME PROD
PRENUME PROD
MUZICA 1 CD 1 FIRMA PROD
COD_CDM 1 1 COD_CD NUME CD
NUME ALBUM N NUME CD
NUME ARTIST NR_CD
ANAP_CD N
ID_PROD
TIP 1 1 FILM
NR_CD 1 COD_CDFILM
DENUMIRE CD NUME FILM
GEN FILM
DURATA FILM
REGIZOR
NR DE CD-URI
COD_REG
NUME REG
PRENUME REG
NUME FILM
COMPANIA PROD
COD_CDFILM N
29
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
CAPITOLUL 3
3. DESCRIEREA APLICAŢIEI
30
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
31
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
CAPITOLUL 4
Microsoft ACCESS 2000 face parte din pachetul de programe Microsoft Office
şi este cea de-a cincea versiune a produsului de la lansarea sa iniţială în anul 1992.
Microsoft a vândut peste 75 milioane de copii ale produsului Microsoft Office (din
toate versiunile), din care peste 45 milioane sunt exemplare ale produsului Office 97.
Cum o parte din vânzările produsului Microsoft Office sunt reprezentate de vânzarea
produsului Microsoft Access, se poate afirma că produsul Access este cel mai popular
sistem de gestionare a bazelor de date cu aplicaţie pe PC-uri.
La începutul lunii iunie 1999 a fost lansată versiunea finală a produsului
Microsoft Office 2000. Acesta reprezintă o variantă îmbunătăţită a produsului
Microsoft Office 97 şi continuă totodată tendinţa de monopol a firmei Microsoft.
Astfel, pe lângă componentele tradiţionale ale pachetului Office: Word, Excel,
PowerPoint, odată cu versiunea 2000 au fost introduse următoarele componente:
Publisher, pentru realizarea unei aplicaţii; FrontPage, pentru crearea paginilor Web;
PhotoDraw, Pentru editarea imaginilor; Small Business Tools, pentru gestionarea
afacerilor mici.
Principalele caracteristici ale sistemului de gestiune a bazelor de date ACCESS
sunt:
Sistemul de gestiune a bazelor de date este relaţional şi lucrează sub sistemul
de operare Windows;
Este deschis comunicării cu alte sisteme de gestiune a bazelor de date;
Este compatibil cu tehnologia ActiveX care permite realizarea aplicaţiilor
client/server;
32
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
33
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
34
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
35
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Vom construi o bază de date nouă pe care o vom numi „Bază date CD.mdb”.
Pentru aceasta:
În fereastra principală se selectează Blank Access database şi se
activează butonul <OK>.
În fereastra de dialog (figura 4.2) se introduce numele bazei de date şi se
activează butonul <Create>, care va afişa rezultatul (figura 4.3).
36
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
37
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Dacă se doreşte modificarea sau consultarea unei baze de date creată anterior,
aceasta trebuie mai întăi deschisă. În fereastra principală se selectează Open an
existing file şi se activesză butonul <OK> care va deschide o nouă fereastră de dialog
Open asemănătoare cu fereastra de dialog File New Database în care se selectează
baza de date ce se doreşte a fi modificată.
38
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
39
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Stabilirea cardinalităţilor:
Corespondenţa APARTINE
o dinspre entitatea TIPUL (1,n)
• un tip poate aparţine cel puţin unui CD (cardinalitate 1);
• un tip poate aparţine mai multor CD-uri (cardinalitate n);
o dinspre entitatea CD (1,1)
• un CD poate avea cel puţin şi cel mult un tip (cardinalitate 1,1);
Corespondenţa PRODUCE
o dinspre entitatea PRODUCATOR (1,n)
• un producător poate produce cel puţin un film de-a lungul carierei (cardinalitate 1);
• un producător poate produce n filme(cardinalitate n);
o dinspre entitatea CD (1,1)
• un CD este produs de cel puţin şi cel mult un producător (cardinalitate 1);
Corespondenţa CONŢINE
o dinspre entitatea CD (1,1)
• un CD poate conţine cel puţin şi cel mult un film (cardinalitate 1);
o dinspre entitatea FILM (1,n)
• un film poate fi conţinut pe un CD (cardinalitate 1);
• un film poate fi conţinut pe n CD-uri (cardinalitate n);
Corespondenţa REGIZAT
o dinspre entitatea FILM(1,1)
• un film de cel puţin şi cel mult un regizor (cardinalitate 1);
o dinspre entitatea REGIZOR (1,n)
• un regizor poate regiza de-a lungul carierei cel puţin un film (cardinalitate 1);
• un regizor poate regiza de-a lungul carierei n filme (cardinalitate n).
Corespondenţa DEŢINE
o dinspre entitatea CD (1,1)
40
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
• un CD poate conţine cel puţin şi cel mult un album de muzică (cardinalitate 1);
o dinspre entitatea MUZICA (1,1)
• un album de muzică poate fi conţinut cel puţin şi cel mult un CD (cardinalitate 1);
Corespondenţa INTERPRETATĂ
o dinspre entitatea MUZICA (1,1)
• un album de muzică poate fi interpretat de cel puţin şi cel mult un cântăreţ/cântăreaţă/
formaţie (cardinalitate 1);
o dinspre entitatea ARTIST (1,n)
• un album artist poate lansa de-a lungul carierei cel puţin un album (cardinalitate 1);
• un album artist poate lansa de-a lungul carierei n albume (cardinalitate n).
ID_PROD
TIP_CD COD_CD
PRO
1,N
AP
DUC PRODUCATOR
1,N AR
E
TIP TIN 1,1
E 1,1 CD
CO
DE 1,1 1,1 N
TIN
ŢIN
E
E
COD_CD
COD_CDM
1,1 1,N F
MUZICA FILM
1,1 1,1
INTER
PRETAT REGIZAT
Ă COD_RE
NUME G
ARTIST
41
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
1,N 1,N
ARTIST REGIZOR
42
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Nivelul intern (modelul fizic) este cel ce corespunde structurii în care sunt
stocate datele în interiorul maşinii. Sunt specificate tabelele (fişierele), care le conţin
(nume, organizare, localizare), componentele fiecărui fişier (lungime, câmpuri,
plasare a acestora în cadrul fişierului), căile de acces la componentele tabelelor
(relaţii, legături între tabele).
În cadrul ferestrei Relationships, pentru a descrie procesul de construire a
relaţiilor dintre tabele, folosim operaţia drug and drop, de la cheia primară a tabelei
principale la cheia externă a tabelei secundare.
De exemplu pentru a crea relaţia între tabelele FILM şi REGIZOR. În
fereastra Edit Relationships, dacă selectăm proprietatea Enforce Referencial Integrity
(impune integritate referenţială) în cadrul aplicaţiei, aceasta înseamnă că datele nu pot
fi introduse în tabele în orice ordine.
43
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
44
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
unde sunt precizate câmpurile, tipul datelor folosite pentru definirea câmpurilor, şi
deasemenea o descriere a câmpurilor respective.
45
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Executarea unui clic pe săgeata derulantă deschide lista opţiunilor privind tipul
de dată al unui câmp.
Dimensiunea câmpului (Field Size). Putem crea un câmp de tip Text cu
dimensiune fixă stabilind valoarea proprietăţii Field Size. În mod prestabilit, ACCESS
creează un câmp de tip text care poate cuprinde 50 de caractere.
Formatul de afişare a datelor (Format). O dată de tip Long Integer poate fi
afişată sub mai multe forme. ACCESS permite şi realizarea unor formate nestandard,
personalizate.
Numărul de zecimale (Decimal places). În cadrul acestei proprietăţi se
stabileşte numărul de zecimale ce pot fi atribuite câmpului. Există o listă de opţiuni şi
se pot selecta valori cuprinse între 0 şi 15 sau Auto pentru determinarea automată a
numărului de zecimale.
Formatul de introducere (Input Mask). Reprezintă impunerea unui anumit
format pentru toate datele incluse în cadrul acestui câmp.
Eticheta (Caption). Aceasta permite specificarea unui anumit nume atribuit
câmpului, în cazul în care acesta este utilizat în cadrul formularelor sau când tabela
este afişată.
Valoarea iniţială (Default Value) este o valoare care este atribuită automat, în
momentul când utilizatorul nu introduce nici o valoare în acel câmp.
Regula de validare (Validation Rule). Regulile de validare testează valoarea
introdusă într-un câmp.
Textul de validare (Validation Text) reprezintă textul care va apărea pe bara
de mesaje în cazul în care valoarea introdusă nu respectă criteriul impus de regula de
validare.
Cerut (Required). Prin această proprietate se stabileşte dacă prin introducerea
unei înregistrări în cadrul tabelei este obligatorie şi completarea respectivului câmp.
46
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Indexat (Indexed). Dintr-o listă derulantă se poate alege între un index care
admite valori duplicat sau unul care cere ca fiecare valoare a câmpului să fie unică.
Eliminarea unui index inexistent se realizează prin selecţia opţiunii No.
Proprietăţile descrise mai sus se aplică câmpurilor ce conţin date de tip
numeric. O parte dintre ele se regăsesc şi în cadrul câmpurilor ce conţin alte tipuri de
date, existând totodată şi proprietăţi specifice acestora.
47
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
48
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
49
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
5. Dacă avem mai multe tabele şi/sau cereri de interogare, trebuie să ne asigurăm
că între ele există legăturile necesare pentru a răspunde cerinţelor impuse de
noua cerere de interogare.
6. Dacă nu există legăturile necesare între tabele, se stabilesc prin glisarea
mouseu-lui de pe câmpul de legătură din tabela principală spre cel din cea
secundară; câmpurile numerice de legătură Field Size trebuie să fie byte,
integer sau long integer.
50
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
51
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
52
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
criteriul ales a fost ca numale CD-urilor selectate să poarte numele filmului Pitates of
the Carribbean.
53
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
54
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
În primul exemplu de interogare SQL, s-a selectat din tabela CD: codul,
numele (sortat ascendent) şi anul apariţiei, iar din tabela TIP, s-a selectat denumirea
CD-urilor. Criteriul ales este ca denumirea CD-urilor să fie „soft”.
55
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
56
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
57
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
4.4 Formulare
58
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
În cea de-a doua fereastră Form Wizard (figura 2.23), se selectează modul în
care sunt prezentate datele în cadrul formularului. Unul dintre aceste moduri este
Justified.
59
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
60
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
61
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
62
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Elementele grafice, care se pot adăuga unui formular, se prezintă sub formă de
controale. Aceste controale pot fi apelate prin selectarea lor din cadrul barei de
instrumente Toolbox (figura 4.28).
63
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Checg Box – casetă de validare care, atunci când este selectată comută între starea
On şi Off.
Combo Box – casetă combinată formată dintr-o casetă de text editabilă, în care
putem introduce o valoare şi o listă din care putem alege o valoare dintr-un set.
List Box – casetă ce conţine o listă derulantă de opţiuni din care putem selecta o
valoare.
Command Button – buton de comandă care, atunci când se execută clic pe el,
comută un eveniment care execută o comandă macro Access sau o procedură VBA de
tratare a evenimentelor.
Unbound Object Frame – include în formular sau în raport un obiect OLE creat
cu o aplicaţie server OLE, cum ar fi Microsoft Graph sau Microsoft Draw.
Bound Object Frame – afişează conţinutul unui câmp OLE al unei înregistrări,
dacă acesta conţine un obiect grafic.
64
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
65
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
4.4.2 Subformulare
66
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Limbajul Visual Basic for Applications Access 2000 (VBA), este un limbaj
orientat pe obiecte şi pe evenimente. O bază de date Access este formată dintr-o
mulţime de obiecte, care se pot folosi din VBA.
Unele obiecte predefinite din Access au asociate colecţii, care sunt de
asemenea obiecte. Fiecare colecţie grupează obiecte de acelaşi tip. Pentru a nu se crea
confuzii, putem spune că în Access sunt predefinite tipuri de obiecte, fiecare tip de
obiect având asociată o colecţie, în care regăsim obiectele din tipul respectiv.
Obiectele dintr-o colecţie sunt practic obiecte definite de utilizator – formulare,
rapoarte, tabele, etc. – sau create automat de Access 2000.
O procedură, reprezintă o secvenţă de instrucţiuni, care realizează o prelucrare
bine definită din punct de vedere funcţional. Acestea pot fi apelate ori de câte ori este
nevoie, fără a mai fi necesară rescrierea lor. În felul acesta se reduce considerabil
efortul de programare.
67
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Obiectul DoCmd
Dispune numai de metode, care se pot utiliza pentru a executa diferite acţiuni
VBA (deschiderea unui formular, a unui raport, executarea unei interogări acţiune).
Sintaxa generală utilizată de acest obiect în momentul în care se invocă o metodă este:
[application.] DoCmd.nume_metodă [argument_1,...]
• application – un obiect de tip Application;
• nume_metodă – una dintre metodele acestui obiect;
• argument1,... – parametri ai metodei apelate.
68
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Constanta Descriere
acViewDesign Se afişează fereastra Design, de modificare a structurii
unei tabele.
acViewNormal Se afişează fereastra Datasheet, cu întregistrările
conţinute de tabelă. Acest parametru este implicit, în
cazul în care nu se specifică nici una dintre cele trei
constante.
acViewPreview Se afişează fereastra de previzualizare înainte de
imprimare a înregistrărilor conţinute de tabela
specificată.
Tabelul 4.1
Constanta Descriere
acAdd Tabela este deschisă numai pentru adăugarea de
înregistrări.
acEdit Tabela este deschisă pentru toate operaţiile de actualizare
(adăugare, modificare, ştergere).
acReadOnly Nu este permisă actualizarea înregistrărilor.
Tabelul 4.2
Constanta Descriere
69
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Tabelul 4.3
Constanta Descriere
70
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
Tabelul 4.4
DoCmd.OpenQuery
nume_interogare [,mod_vizualizare][,mod_editare]
•mod_vizualizare – constantă care stabileşte modul de deschider a interogării.
Valorile acestei constante sunt aceleaşi ca în cazul metodei OpenTable.
•mod_editare – constantă cu aceeaşi semnificaşie ca în cazul metodei
OpenTable.
Quit – are ca efect ieşirea din baza de date şi din Microsoft ACCESS.
DoCmd.Quit [opţiuni]
•opţiuni – constantă care indică dacă eventualele obiecte nesalvate vor fi salvate
la ieşirea din ACCESS.
71
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
În cazul de faţă, pentru baza de date de CD-uri, au fost create formulare, care
uşurează deschiderea tabelelor, cererilor de interogare, rapoartelor sau celorlalte
formulare sub diferite vizualizări (design, normal, preview), prin folosirea de butoane
de comandă, care au ataşate secvenţe de cod VBA.
Primul formular creat (figura 4.32), este un formular ce deschide alte trei
formulare, care la rândul lor, deschid tabele, cereri de interogare, respectiv formulare
şi rapoarte. Deasemenea mai conţine şi butoane de ieşire din formular în baza de date,
respectiv de ieşire din Access.
Formularul Tabele conţine butoane care deschid tabelele bazei de date.
Formularul Cereri Interogare, conţine butoane de deschidere a cererilor de ionterogare
efectuate pe baza de date. Formularul RapForm conţine butoane de deschidere a
formularelor şi rapoartelor efectuate pe baza de date.
Pentru a lega secvenţele de cod de butoanele formularelor, în modul Design al
formularului, selectăm butonul respectiv, şi folosind fereastra de dialog Properties
alegem numele butonului (Caption), numele (Name), şi în secţiunea event, la
evenimentl dorit se alege Event Procedure şi se leagă butonul respectiv de secvenţa de
cod (figura 4.31).
72
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
73
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
74
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
End Sub
75
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
76
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
77
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
78
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
79
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
4.5 Rapoarte
80
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
81
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
82
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
83
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
84
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
85
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
CAPITOLUL 5
5. CONCLUZII
86
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
87
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
GLOSAR
88
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
89
Proiectarea bazelor de date relaţionale pentru gestionarea unei biblioteci de CD-uri folosind Microsoft Access
BIBLIOGRAFIE
90