Psoriazis

1.Definitie
Psoriazisul este o boala dermatologica cronica care determina o crestere rapida exagerata a
celulelor pielii, avand ca rezultat aparitia unor placi tegumentare ingrosate (hipercheratozice),
albicioase.
Psoriazisul este mai frecvent in randul adultilor, dar poate aparea si in randul copiilor si
adolescentilor.
Aceste leziuni pot varia ca dimensiuni si au o localizare preponderent la nivelul:
genunchilor ;
coatelor ;
scalpului ;
mainilor ;
picioarelor ;
regiunii sacrale (partea inferioara a spatelui).

2.Diagnostic
Diagnosticul este in majoritatea cazurilor clinic, bazat pe aspectul si distributia leziunilor.
Diagnosticul diferential se face cu :
-dermatita seboreica,
-lupus eritematos sistemic,
-eczema,
Biopsia este rareori necesara. Boala este evaluata in functie de severitate, drept usoara
moderata sau grava.

3.Semne si simptome :
In functie de aspectul si de localizarea placilor, pot fi definite mai multe tipuri de psoriazis.
Forma cea mai frecventa este psoriazisul vulgar.
Alte forme sunt:
-psoriazisul gutat (in picatura),
-inversat,
-eritrodermic
-pustulos.

Psoriazisul vulgar – este caracterizat prin prezenta unor placi rosii, bine delimitate, rotunde sau ovale,
acoperite de cruste groase, albe, care se descuameaza.
Sunt localizate in general pe coate, genunchi, scalp si fese.

Psoriazisul gutat – se manifesta prin aparitia brusca a unor placi cu diametrul de 0, 5 -1, 5 mm, in
special pe trunchi, la copii si adultii tineri.
Aceasta forma de psoriazis este cauzata de medicamente sau de o alta boala (de exemplu:
 faringita ,  streptococica)

Psoriazisul inversat – placile apar in interiorul articulatiilor (in regiunea axilara, inghinala, in
apropierea organelor genitale) si sunt mai mult umede decat uscate, iar uneori devin dureroase
deoarece sunt supuse frictiunii.

Psoriazisul eritrodermic – se caracterizeaza prin aparitia progresiva sau subita a unui eritem difuz
(aproape toata suprafata pielii este rosie si inflamata), iar placile psoriatice sunt mai putin proeminente
sau chiar absente.
Psoriasizul eritrodermic apare deseori la pacientii cu psoriazis vulgar, datorita utilizarii neadecvate a
corticosteroizilor topici sau sistemici sau a fototerapiei (terapie cu lumina).

Psoriasizul pustulos – caracterizat prin prezenta unor placi acoperite de pustule albe, in special pe
suprafetele palmare si plantare (talpile).

4.Cauze si factori de risc :

 Cauza psoriazisului este necunoscuta, dar istoricul familial pozitiv este frecvent, ceea ce
sugereaza o componenta genetica in numeroase cazuri (antecedentele familale de psoriazis sunt
identificate intr-o treime din cazuri).

Mecanismul psoriazisului corespunde unei reinnoiri accelerate a celulelor epidermei (stratul

superficial al pielii), la fiecare 4 zile, desi ciclul normal este de 28 zile. Dat fiindca durata de viata a
celulelor este aceeasi, acestea se acumuleaza si formeaza crustegroase. 

Desi cauza nu se cunoaste cu precizie, au fost identificati factorii ce declanseaza psoriazisul:

-stresul, iritatiile locale (fenomenul Koebner- fenomen care apare in afectiunile cutanate, in
special in psoriazis si in lichenul plan, in care leziunile caracteristice apar in forma liniara ca raspuns
la un traumatism cum ar fi arsurile, taierile sau excoriatiile)
-unele medicamente (clorochina, beta blocante, indometacina, litiu, interferon alfa) 
-intreruperea tratamentului cu unele medicamente (cortizon) 
I -ingestia unor substante toxice (alcool, tutun, etc) 
-arsurile solare
-tulburari ale somnului

Factori de risc:
-predispozitia genetica la peste o treime din pacienti, unul sau mai multi membri ai familiei
sufera de asemenea de psoriazis. Daca unul dintre parinti prezinta aceasta afectiune, riscul pentru copil
variaza intre 5 si 10% ;
-reactiile imunologice fata de o alta boala (varicela) ;
-reactia fata de un medicament (litiu, beta-blocante) sau un vaccin ;
-o infectie sistemica (faringita sau angina streptococica)  ;
-stresul ;
-leziunile cutanate ;
-clima uscata ;
-expunerea prelungita la radiatiile solare sau la unele substante chimice (dezinfectanti, diluanti
de vopsea) 

5.Tratament :
 Psoriazisul este o afecţiune care nu ameninţă direct viaţa, dar netratată poate agrava starea de
sănătate a pacientului până la imobilizarea la pat în cazul declanşării Artritei Psoriazice.
In funcţie de aspectul clinic al bolii şi de gradul de severitate cât şi pentru evitarea infecţiilor
sau reacţiilor adverse, tratamentul trebuie să fie personalizat şi strict supravegheat de medicul
dermatolog.

Tratament topic – majoritatea cazurilor de Psoriazis sunt uşoare spre moderate, putând fi
tratate de cele mai multe ori doar cu unguente şi creme care se aplică local pe zona afectată.
Fototerapia – lumină ultravioletă (UV) naturală solară sau eliberarea controlată de lumină UV
artificială pentru tratamentul formelor moderate spre severe: expunerea naturală la lumina solară, în
combinare frecventă cu balneoterapia, fototerapia cu ultraviolete B, fotochimioterapie cu psoralen şi
ultraviolete A (PUVA).
Tratament sistemic – administrat intern pe cale orală sau injectabil pentru formele severe de Psoriazis.
Tot aici putem preciza terapia biologică dezvoltată prin inginerie genetică şi care acţionează ţintit pe
placa de Psoriazis, asigurând o curăţare eficientă a acesteia.

GONOREEA

Gonoreea este o boala cu transmitere sexual si care este cauzata de bacteria Neisseria gonoree.
Este o infectie bacteriana a uretrei masculine si a uretrei feminine, colului uterin sau ambelor la
femeie. Gonoreea poate afecta rectul, anusul, gatul sau organele pelvine si rar conjunctiva (membrana
ce captuseste pleoapa si suprafata ochiului).
In fiecare an sunt raportate aproximativ 1 milion de cazuri, in timp ce un numar cel putin
identic nu sunt raportate. Consecintele medicale si sociale sunt semnificative. Poate cauza infertilitate
la femei si este un factor de risc major pentru infectia HIV. In medie, un barbat va fi infectat la fiecare
al 4-lea contact sexual cu o femeie infectata, in timp ce o femeie va fi infectata la fiecare al 2-lea
contact sexual cu un barbat infectat.

1. Mod de transmitere
 Infectia gonococica se transmite prin contact sexual vaginal, anal sau oral. Copiii se vor infecta
la nastere, in cazul in care mamele sunt infectate.
Gonoreea poate fi transmisa in orice moment de catre o persoana infectata cu Neisseria
gonoree, indiferent daca acea persoana are sau nu simptome. O persoana bolnava este contagioasa
pana la efecturea tratamentului.
Daca o persoana a avut gonoree nu este protejata impotriva unei viitoare infectii. O expunere noua la
gonoree duce la reinfectare chiar daca inainte s-a urmat tratament si boala a fost vindecata.

2. Simptome
Simptomele gonoreei apar, de obicei, dupa o perioada de 2 zile pana la 3 saptamani, dupa
expunerea la infectie. Unele femei si barbati sunt asimptomatici pana cand apar complicatii severe.

Simptome la femei:
- disurie (senzatie dureroasa si de usturime la urinat)
- secretii vaginale galbene
- fragilitate vasculara (producerea cu usurinta a sangerarilor)
- dispareunie (dureri la contactul sexual).

Simptome la barbati:
- secretie ureterala laptoasa alb-galbuie
- disurie (senzatie dureroasa si de usturime la urinat)
- inrosirea si umflarea deschiderii uretrei la nivelul penisului
- dureri abdominale joase
- durere si edematiere (umflare) la nivelul testiculelor.

Simptomele gonoreei care s-a raspandit in alte parti decat organele genitale (infectie gonococica
diseminata) includ:
- eruptii
- dureri articulare (artrita)
- tendoane inflamate.
 3. Diagnostic

Depistarea simptomelor este foarte dificila in multe dintre cazuri. Astfel ca persoanele nu stiu ca
sunt infectate pentru o perioada lunga de timp. Cele mai multe dintre persoanele asimptomatice, vor
afla ca sunt infectate atunci cand partenerul lor este diagnosticat.
Singura metoda sigura de a depista infectia este testarea (culturi din secretiile uretrale sau
vaginale) pentru infectia gonococica.
Diagnosticul se face pe baza culturilor din secretiile vaginale sau uretrale. Pentru recoltarea acestor
secretii se foloseste un tampon de bumbac, care este apoi trimis la laborator pentru testare. Rezultatele
sunt disponibile in aproximativ 3 zile. Recoltarea nu este dureroasa si poate fi facuta chiar si la
persoanele asimptomatice.

4. Complicatii
Infectia gonococica este periculoasa, chiar daca este asimptomatica. Infectia gonococica netratata
se poate complica cu urmatoarele:

La nou-nascuti
- conjunctivita. Majoritatea nou-nascutilor cu gonoree au conjunctivita
- infectie diseminata prin sange (sepsis)
- inflamatii ale articulatiilor (artrita)
- infectii ale scalpului pe locul dispozitivului de monitorizare fetala
- infectiile lichidului si tesuturilor din jurul creierului si maduvei spinarii (meningita).

La femei :
- boala inflamatorie pelvina. Riscul de infertilitate creste la fiecare episod al bolii
- abces ovarian sau tubo-ovarian
- inflamatii ale glandelor Bartholin
- sarcina ectopica
- durere cronica pelvina
- infertilitate
La barbati:
- infectii ale uretrei (uretrita)
- epididimita, o inflamatie si infectie a epididimului (un tub lung, infasurat strans care se gaseste
inspatele fiecarui testicul si care colecteaza sperma)
- inflamatia prostatei
- infertilitate.

5. Tratament
Desi poate avea complicatii grave daca ramane netratata, infectia gonococica poate fi vindecata.
Tratamentul consta in administrarea de antibiotice (de obicei Penicilina, Eritromicina sau
Tetraciclina). Este foarte important ca tratamentul sa fie urmat corect, pentru a fi eficient. Din pacate,
tratamentul antibiotic nu poate trata complicatiile deja cauzate de infectia gonococica.
Medici specialist recomandati:
- medic de familie
- internist
- ginecolog.

6. Profilaxie
Recomandarile pentru prevenirea infectiei gonococice sunt identice cu cele pentru prevenirea altor
boli cu transmitere sexuala.
Cea mai buna metoda de prevenire a infectiei gonococice este abstinenta (nici un contact sexual)
sau contactul sexual cu un singur partener neinfectat, care la randul lui nu are un alt partener sexual.
O alta recomandare este folosirea protectiei in timpul contactului sexual. Prezervativul, folosit
adecvat de la inceputul pana la sfarsitul fiecarui contact sexual, este cea mai buna protectie. Spumele
sau gelurile spermicide si diafragmele sunt mai putin eficiente si nu ar trebui sa inlocuiasca
prezervativul, ci sa fie folosite impreuna cu acesta.