George Bacovia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Pagină semiprotejată
Question book-4.svg
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a
afirmațiilor pe care le conține.
George Bacovia
George Bacovia.jpg
George Bacovia
Date personale
Nume la naștere George Andone Vasiliu Modificați la Wikidata
Născut 4/16 septembrie 1881 Modificați la Wikidata
Bacău, Regatul României[2] Modificați la Wikidata
Decedat 22 mai 1957 (75 de ani)[3][2][4][5] Modificați la Wikidata
București, Republica Populară Română[6][2] Modificați la Wikidata
Înmormântat Cimitirul Bellu Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Agatha Bacovia Modificați la Wikidata
Naționalitate Flag of Romania.svg română
Cetățenie Flag of Romania (1952-1965).svg România Modificați la Wikidata
Ocupație scriitor
poet Modificați la Wikidata
Limbi limba română[1] Modificați la Wikidata
Studii Universitatea din București Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitor literatura română interbelică
Mișcare/curent literar simbolism[*] Modificați la Wikidata
Operă de debut Plumb
Influențe[ascunde]
Charles Baudelaire, Edgar Allan Poe, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Alexandru
Macedonski
Logo of the Romanian Academy.png Membru post-mortem al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Literatura română
Pe categorii
Istoria literaturii române
Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români
Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii
Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
v • d • m
George Bacovia (născut George Andone Vasiliu) n. 4/16 septembrie 1881, Bacău,
Regatul României[2] – d. 22 mai 1957,[3][2][4][5] București, Republica Populară
Română[6][2]) a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar
francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici
unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi
pe care-i admira, dar și, cum spune versul bacovian, „din Eminescu, Heine și
Lenau.” La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o
receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa drept cel mai important poet
simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă.

Cuprins
1 Biografie
1.1 Copilăria
1.2 Studiile
1.3 Perioada interbelică
1.4 După război
2 Opera
2.1 Volume antume
2.2 Ediții postume (selectiv)
3 Premii și distincții
4 Note
5 Bibliografie critică selectivă
6 Legături externe
7 Fragmente audio si citate
Biografie
Copilăria
George Andone Vasiliu s-a născut în casa comerciantului Dimitrie Vasiliu și a Zoei
Vasiliu pe actuala stradă G. Bacovia nr. 13 în Bacău. Copilul în vârsta de doar 6
ani începe să învețe limba germană. Apoi între 1889-1890 urmează clasa întâi la un
pension din Bacău. În 1891 îl aflăm înscris la Școala Primară Domnească nr. 1 din
Bacău. Trei ani mai târziu absolvă cursul primar, în luna iunie. În același an se
înscrie la Gimnaziul Ferdinand din Bacău. Toamna rămâne închis o noapte întreagă,
din neatenția paracliserului, în turnul bisericii Precista din orașul natal.
Această întâmplare îi va inspira poezia Amurg violet, scrisă în 1899. Anii
traumatici din liceu și atmosfera cam rece îi inspiră un alt poem celebru, "Liceu".
În 1898 își pune pe note câteva poezii precum și altele de Mihai Eminescu și Ștefan
Petică. Vădește mare talent la desen. Se dovedește foarte bun executant la vioară
și la alte instrumente din orchestra școlii, pe care o și dirijează. Se evidențiază
la gimnastică. În 1899 obține premiul I pe țară la concursul Tinerimii române
pentru "desen artistic de pe natură". Îi apare în Literatorul din 30 martie poezia
Și toate, scrisă cu un an înainte, semnată V. George.

Studiile

George Bacovia - Bust de Milița Petrașcu

În 1900 se înscrie la Școala Militară din Iași, de unde se retrage în al doilea
semestru, neputând suferi disciplina cazonă. Compune poezia Plumb, o va finisa
totuși abia în 1902. În 1901 se înscrie în cursul superior al Liceului Ferdinand.
Absolvă liceul din Bacău în 1903. Scrie poezia "Liceu", ca răspuns la un chestionar
adresat de minister absolvenților din acel an, în vederea reformei învățământului
inițiată de Spiru Haret. Se înscrie la Facultatea de Drept din București. Citește
într-una din ședințele salonului literar al lui Macedonski poezia Plumb, care
produce o puternică impresie.
Citește în 1904 la cenaclul lui Macedonski Nervi de toamnă, obținând același
succes. Colaborează la revista Arta de la Iași. Se retrage de la Facultatea de
Drept din București. Se stabilește în 1905 În București, împreună cu fratele său
Eugen. Un an mai târziu în 1906 se reîntoarce la Bacău, stabilindu-se în locuința
din strada Liceului.Scrie poezia Lacustră. În 1907 se înscrie la Facultatea de
Drept din Iași și reîncepe cu anul I. Rămâne la Iași și anul următor. Colaborează
la revista lui I.M. Rașcu Versuri, mai târziu Versuri și proză.Între 1909-1910
merge la Iași numai în perioada examenelor, restul timpului locuind la Bacău iar în
1911 obține diploma de licență în drept și se înscrie în baroul din Bacău. Plătește
zece ani cotizație, dar nu profesează. Colaborează la Românul literar al lui Caion
în 1912. Suplinitor la Școala Primară din Bacău și la Călugara, suburbie a
Bacăului. Colaborează la Flacăra. Copist la Prefectura din Bacău. Din 1913 devine
ajutor contabil la aceeași prefectură dar se îmbolnăvește și demisionează.

Perioada interbelică
În 1914 se internează la sanatoriul Dr. Mărgăritescu din București. Publică în
suplimentul literar al ziarului Seara. Trimite la tipar volumul Plumb. În 1915
editează la Bacău, în colaborare, revista Orizonturi noi. Publică poezii, proză,
recenzii, sub mai multe pseudonime. Strânge relațiile de prietenie cu Alexandru
Macedonski.

Casa Bacovia din București, astăzi muzeu

În 1916 devine copist la Direcția învățământului secundar și superior din
Ministerul Instrucțiunii. În iulie apare în librării volumul Plumb. În timpul
războiului, în octombrie, este trimis cu arhiva direcției sale în evacuare la Iași.

În perioada 1917-1919 e funcționar în București. În 1920 devine șef de birou clasa

a III-a în Ministerul Muncii. În 1921 este avansat șef de birou clasa a I-a în
același minister. Se îmbolnăvește de plămâni și demisionează. Un an mai târziu se
reîntoarce la Bacău.

În 1924 apare la Râmnicu-Sărat ediția a II-a a volumului Plumb. Este numit

suplinitor de desen și caligrafie la Școala comercială de băieți din Bacău.În 1925
devine primul director al revistei Ateneul cultural. În 1926 tipărește pe cont
propriu la Bacău volumul Scântei galbene. Îi apare și volumul Bucăți de noapte,
editat de poeta Agatha Grigorescu. Între 1926-1928 funcționează ca profesor
suplinitor de desen și caligrafie la Școala comercială de băieți din Bacău.

Masa de lucru a poetului

În 1928 se căsătorește cu Agatha Grigorescu și se stabilește la București, unde
soția sa era profesoară. În 1929 retipărește volumele Plumb și Scântei galbene sub
titlul Poezii, la Editura Ancora. Reapare sub conducerea sa revista Orizonturi noi.
În 1930 este numit referent la Direcția Educației Poporului. Îi apare volumul Cu
voi.... Din noiembrie 1930 până în octombrie 1933, locuiește în Bacău, fără
serviciu. În 1931 i se naște unicul fiu, Gabriel, iar în 1932 Societatea
Scriitorilor îi aprobă o pensie lunară de 1000 lei.

Din 1933 se stabilește cu familia în capitală, unde rămâne până la sfârșitul

vieții. În 1934 i se tipărește volumul antologic Poezii. În 1936 publică volumul
Comedii în fond. În 1940 i se majorează pensia acordată de S.S.R la 2000 lei lunar.
Se înființează Casa de pensii a scriitorilor, de unde obține o pensie de 10.000 lei
lunar. În 1944 apare volumul intitulat Opere, care reunește toate scrierile sale
publicate anterior.

După război
În 1945 este numit bibliotecar la Ministerul Minelor și Petrolului. Este editat în
1946 volumul Stanțe burgheze, pentru care va fi criticat de autoritățile comuniste.
Este pus la index, dar la mijlocul anilor '50 este repus în circulație. E
sărbătorit ulterior de Ministerul Artelor, care-l și angajează. În 1956 i se
publică volumul Poezii. Moare în ziua de 22 mai 1957 în locuința sa din București
(cart. Giurgiului).

Opera

Muzeul Bacovia din Bacău

Despre George Bacovia s-a spus inițial că e un poet simbolist, dar criticii au
remarcat ulterior că își depășește epoca, aparținând poeziei române moderne. Dacă
în primul său volum, Plumb, publicat în 1916, imediat după ce carnagiul din Primul
Război Mondial se dezlănțuise, influența poeziei simboliste era foarte vizibilă,
abia din volumele următoare, în Scântei galbene sau Comedii în fond, Bacovia
descoperă rețeta poeziei moderne, apropiată de proza poetică. Criticii interbelici
au văzut în Bacovia un neosimbolist (George Călinescu) sau "o bisericuță dintr-un
lemn" (E. Lovinescu), un poet cu o materie poetică insuficientă. Abia după cel de-
al Doilea Război Mondial, poezia sa este afiliată curentelor de gândire mai noi,
fiind pusă în paralel cu teatrul absurdului (M. Petroveanu), cu anumite curente ale
modernismului poetic, cu suprarealismul, dicteul automat, imagismul sau chiar
expresionismul dar și cu școli filozofice cum ar fi existențialismul (Ion Caraion)
etc.

Volume antume
Plumb, București, 1916
Scîntei galbene, Bacău, 1926
Bucăți de noapte, București, 1926
Poezii, București, 1929
Cu voi..., București, 1930
Poezii, prefață de Adrian Maniu, București, 1934
Comedii în fond, București, 1936
Opere, București, 1944
Stanțe burgheze, București, 1946
Poezii, București, 1956 (ediție revăzută și adăugită de autor, 1957)
Ediții postume (selectiv)
Gaudeamus. Versuri. Versi. Ediție bilingvă româno-italiană, Di Felice Editore, 2015
Plumb. Versuri. Piombo. Versi. Antologie bilingvă româno-italiană, selecție,
traducere, biobibliografie și eseu critic de Geo Vasile. Roma, Fermenti Editrice,
2008.
Cu voi. Con voi. Florilegiu româno-italian, selecție, traducere, biobibliografie și
postfață de Geo Vasile, București, Editura Ideea Europeană, 2007.
Lacustră, ediție bibliofilă alcătuită de Mircea Coloșenco, București, Muzeul
Literaturii Române, 2001.
Opere, prefață, antologie, note, bibliografie de Mihail Petroveanu, text stabilit,
variante de Cornelia Botez, București, Editura Minerva, 1978.
Opere, ediție de Mihail Petroveanu și Cornelia Botez, București, Editura Fundației
Culturale Române, 1994.
Opere, ediție alcătuită de Mircea Coloșenco, București, Editura Univers
Enciclopedic, 2001.
Opere, București, Editura Semne, 2006.
Plumb. Versuri și proză, prefață de Nicolae Manolescu, București, Editura pentru
Literatură, 1965.
Plumb / Plomo, ediție bilingvă româno-spaniolă, București, Editura Minerva, 1974.
Plumb / Lead, ediție bilingvă româno-engleză, București, Editura Minerva, 1980.
Plumb, Iași, Editura Junimea, 1982.
Plumb, Timișoara, Editura Helicon, 1994 (reed. 1996).
Plumb, Iași, Institutul European, 1997.
Plumb (poezii, proză), București. Editura Albatros, 1998.
Plumb / Plomb, ediție bilingvă româno-franceză, Pitești, Editura Paralela 45, 1998
(reed. 2004).
Plumb, ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic, aprecieri critice de Elisabeta
Lăsconi, București, Editura Gramar, 2001 (reed. 2004, 2007).
Plumb, București & Cnișinău, Litera Internațional , 2001.
Plumb, București, Editura Humanitas, 2007.
Plumb de iarnă / Lead of winter, ediție bilingvă româno-engleză, Norcross, Ga.,
Criterion, 2002.
Poemă în oglindă / Poème dans le miroir, ediție bilingvă româno-franceză, Cluj,
Editura Dacia, 1988.
Poeme alese / Poemi scelti, ediție bilingvă româno-italiană, București Editura
Fundației Culturale Române, 2002.
Poezii, ediție îngrijită și repere istorico-literare de Cornelia Botez, București,
Editura Minerva, 1980.
Poezii, Galați, Editura Porto-Franco, 1991.
Poezii, București, Editura Universal Dalsi, 2001.
Poezii / Versek, ediție bilingvă româno-maghiară, București, Editura Gramar, 2003.
Poezii . Proză, postfață și bibliografie de Ion Bogdan Lefter, București, Editura
Minerva, 1983 (reed. 1987).
Proză, București, Editura Minerva, 1980.
Rar, poeme rostite la radio, București, Casa Radio, 2005.
Scrieri alese, prefață de Ov. S. Crohmălniceanu, București, Editura pentru
Literatură, 1961.
Stanțe burgheze, cu 32 de desene inedite ale autorului și câteva ciorne, Bacău,
Look Design, 2000.
Versuri, București, Editura Saeculum, 1996.
Versuri și proză, ediție îngrijită, tabel cronologic, note, repere critice și
bibliografie de Ion Nistor, prefață de Mircea Anghelescu, București, Editura
Albatros, 1985 (reed. 1987, 1990).
Versuri și proză, București, Editura Eminescu, 1987.
Blei und andere Gedichte. Dionysos, Boppard, ins Deutsche: Christian W. Schenk,
2018, ISBN 978-1-9807-2919-8.
Premii și distincții
În 1923 a fost premiat de Ministerul Artelor pentru volumul Plumb.
În 1925 primește premiul pentru poezie al Societății Scriitorilor Români, ex aequo
împreună cu Lucian Blaga
În 1934 Premiul Național de poezie este acordat lui George Bacovia și lui Tudor
Arghezi
Note
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ a b c d e f Баковия Джордже, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
^ a b Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ a b George Bacovia, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
^ a b George Bacovia, Brockhaus Enzyklopädie
^ a b „George Bacovia”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 31 decembrie 2014
Bibliografie critică selectivă
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de George Bacovia
Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia (viața poetului), București, Editura pentru
Literatură, 1962.
Mihail Petroveanu, George Bacovia, București, Editura pentru Literatură, 1969.
Gheorghe Grigurcu, Bacovia, un antisentimental, București, Editura Albatros, 1974.
Ion Caraion, Bacovia. Sfârșitul continuu, București, Editura Eminescu, 1975; ediția
a II-a, București, Editura Cartea Românească, 1979.
Dinu Flamând, Introducere în opera lui G. Bacovia, București, Editura Minerva,
1979.
Daniel Dimitriu, Bacovia, Iași, Editura Junimea, 1981.
Alexandra Indrieș, Alternative bacoviene, București, Editura Minerva, 1984.
Mircea Scarlat, George Bacovia - nuanțări, București, Editura Cartea Românească,
1987.
Vasile Fanache, Bacovia. Pitești, Editura Paralela 45, 2001.
Constantin Trandafir, Poezia lui Bacovia, București, Saeculum, 2001.
Mihai Cimpoi, Secolul Bacovia, București, Editura Fundației Culturale Ideea
Europeană, 2005.
Dicționarul scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel
Sasu, A-C, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995.
Dicționarul esențial al scriitorilor români, București, Editura Albatros, 2000.
Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, A-B,
București, Editura Univers Enciclopedic, 2004.
Legături externe
Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B
GeorgeBacovia.uv.ro - Site dedicat marelui poet