Sunteți pe pagina 1din 91

Gregorian Bivolaru

Programul planetar de acţiune urgentă

APOCALIPSA!!!
volumul 2

0-m

Acest program planetar vizează evitarea (doar prin intermediul ajutorului


ce ne vine de la Dumnezeu a) unei catastrofe ce a fost prevestită şi
totodată înfăţişată printr-o înfricoşătoare viziune în faţa a peste 70 de
mii de fiinţe umane de către Fecioara Maria în cursul apariţiilor şi al
manifestărilor ei miraculoase ce au avut loc la Fatima în anul 1917

©SMAMBAIA
Gregorian Bivolaru
profesor yoga

Programul planetar de acţiune urgentă

„NU
APOCALIPSAH!"
volumul 2

Acest program planetar vizează evitarea


(doar prin intermediul ajutorului ce ne vine de la Dumnezeu a)
unei catastrofe ce a fost prevestită şi totodată înfăţişată
printr-o înfricoşătoare viziune în faţa a peste 70 de mii de fiinţe
umane de către Fecioara Maria în cursul apariţiilor
.'. şi al manifestărilor ei miraculoase ce au avut loc
la Fatima în anul 1917

Arhanghelul Metatron este Ingerul Feţei lui Dumnezeu şi mijlocitorul


teofaniilor. El consemnează în Cartea Vieţii toate faptele noastre şi ne ajută
să ne conştientizâm puterea noastră de a iubi şi sensul existenţei noastre.

SHAMBALA, 2010
Tehnoredactare şi copertă: Cabriela Popa
Colaboratori: Alin Mândru, lulian Popa
Corectură text: loana Caragheorgheopol, Geanina Georgescu

Ved.ica.tA cu umilinţă această carte (ui DUMNEZEU TATĂL


a carui Inţetepciune absolutăj Bunatate, lubire, Oinniprezenţă
.
ţi Ornnipotenţă r\e uirneste fără tncetare $i ne copteseşte
adeseori. îi mutţumim •*/ pe această cale că ne-a inspirat şi
ne-a ghidat.

Consacrăn\ roadele acestui efort Fecioarei Maria ca un


modest on\agiu pentru imensa ei iubire divină pe care o revarsa
asupra acestei planete $i pentru afecţiunea ei profundă $»'
maternă pe care o manifestă asupra acestei ţări (ROMÂNIA)
care tocmai de aceea este supranumită GRÂPINA Ei.

ATENŢIE!!!
In această lucrare sunt revelate anumite secrcte dumnezeieşti ce sunt (cel
mai adesea) rezervate celor pujini şi .treji* care vor fi capabili să le descopere
«2010, Shambala şi să le folosească neîntârziat spre a se apropia din ce în ce mai mult de
Toate drepturile asupra acestei lucrări aparţin Editurii SHAMBALA. realitatea mislerioasă şi grandioasă a lui DUMNEZEU TATĂL prin intermediul
Toţi cei care doresc să publice această lucrare sunt scutiji de plata anumitor experienţe mistice directe ce le vor fi cu uşurinţă accesibile numai
copyrightului, care este astfel oferit gratuit, cu condiţia de a nu se prin intermediul CRAMULUI DE PRAQICÂ atentă, perseverentă, umilă, blândă,
omite sau adăuga nimic la textul lucrării. afectuoasă şi plină de răbdare.
înţelegerea anumitor aspecte şi manifestări dumnezeieşti ca fiind, totodată,
ISBN 978-973-8279-67-4
tainice energii ce au anumite FRECVENJE DE VIBRATIE şi care declanşează de
fiecare dată procese subtile, profund benefice, divine de tezonan\ă oc'ultă
universul nostru lăuntric va transforma (sperăm) într-un mod profund şi rodnic
viziunea .CLASICÂ* asupra lui DUMNEZEU şi ne va ajuta chiar extraordinar de
TipiritU: GANESHA mult să-L descoperim neînlârziat şi să-L simjim, în felul acesla, din ce în ce mai
PUBI.ISHING HOUSt
Aeapi | nucniwr | upir | pwmoumdc aproape de fiecare dată.
Teb 021-423.20.58 • 0754.035.732 Pe lângă faptul câ DUMNEZEU este în veşnicie TOTUL, totodată, El este şi
www.ganm.ro
multitudinea proceselor de re/onan'ă ocultS' care există fără încetare.
ANEXA D
O SEMNIFICATIVĂ TRECERE DE LA ENIGMATICUL
DUH SFÂNT, CE ÎL ASISTÂ ÎN PERMANENŢĂ PE
DUMNâZEU TATÂL, LA TAINELE SUFLULUI SUBTIL
CARE, PRIN INTERMEDIUL RESPIRATIEI, FACE
ÎNTOTDEAUNA SĂ APARÂ O INEFABILÂ TRECERE
CÂTRE MINTE Şl CÂTRE CONŞTIINŢĂ
Metafora plină de taine a .SUFLULUI VIEŢII', de la efectele fiziologice ale unei
funcţii vitale şi pană la principiile tainice ale vieţii şi ale gândirii, este prezentă
tn ncnumărate limbi, nu numai cele tn care se exprimă spiritualitatea biblică şi
pccidentală, ci şi fn cele orientale, cum ar fi iimba sanscrită sau limba chine/ă.
în limba ebraică, ruah, care este suflul tainic sau duhul, este totodată o deplasare
materială a aerului (el poate fi tradus chiar prin termenul .vint") şi fn acelaşi timp el
apare ca un EFECT ENIGMATIC AL VOINŢEIDIVINE. Acest enigmatic efect al Voinţei
divine omnipotente este o energie feminină manifestată la fnceputuri de Dumnezeu
ea reprezintă ENICMATICUL DUH SFÂNT sau, altfel spus, DUHUL SFÂNf.
După cum ţtim, acest Duh Sfânt planează deasupra apelor primordiale fn textul
Facerii biblice fn ipostaza de putere feminină manifestatoare, macrocosmica, ce
mplineşte de fiecare dată tot ceea ce
Voinţa omnipotenti a lui Dumnezeu
intenţionează să manifeste. Duhul
Sfânt are drept corespondent tn
limba greacă termenul .pneuma', iar
tn limba latină are drept echivalent
termenul .spiritus', care au aceeaşi
semnificaţie concretă. Aceşti termeni
au, de asemenea, utilizări figurate
filozofice şi religioase care sunt
cât se poate de asemănătoare. în
tradiţia orientală avem cuvântul
sanscrit .prana', iar fn limba chineză
cuvântul .chi". Acestea sunt noţiuni
tainice care |in de aspecte fiziologice
ce se află fn lcgătură cu sfera
spiritualului, fn ciuda faptului ci
există mari diferenţe fajă de cuvântuj
grecesc .pneuma' şi de cuvântul
latin .spiritus'.
PtOGUMU WACII ■■;":■ ANEU o - o swsincAUVÂ IKCIK M U IMGWAIICU DUI srÂxi. u IUNHI JUUUU n i m . ^

Dacă Incepem această analiză de la în sfera macrocosmicâ, mistenoasa prana suscită nu numai mişcările specifice
aspectul fiziologic, constatăm că .suflul", ce apar în atmosferă, ci orice fel de mişcare, orice schimbare, orice transformare,
.suflarea" şi mai ales acţiunea care ti orice modificare, orice schimb de forţe şi energii mai mult sau mai pujm subtile
corespunde (în limba română ,a răsufla", care există în întregul Univers (Macrocosmos). Aşa cum despre suflul subtil sau
,a respira") se referă la inspiraţie şi expirajie aşa-zisul .vânt" [vayu) se spune în scrierile sacre că este însuflejitorul şi .RECELE
şi la efectele acestora. ÎNTREGULUI UNIVERS" {.Rig Veda' 10, 168), la fel despre misterioasa prana,
Metafora vantului este frccventâ In care este energia vitală fundamentală, se afirmă în .Atharva Veda" (X, 4, 15):
poezie. Respira|ia celui care doarme este în .Luaji aminte câ întotdeauna, în întregul Univers, totul se bazează pe suflu, ţ i
mod curent evocată şi privitâ într-un mod toate căle sunt, din acest suflu îţi trag viaja ţi existenja". în felul acesta, putem cu
poetic. uşurinjă înjelege că acest termen {prana) depăşeşte simpla metaforă respiratorie
§i corespunde totodată viejii, unei vieji tainice, unei energii motrice subtile (cum
Pe lângă nojiunea semitica, biblică de
ar fi .anima', care în limba latină înseamnă .suflet"). Dincolo de toate acestea,
suflu (ruan), care este totodată vănt material
Tn felul acesta este fundamentată revelajia despre atman (cuvănt care a trecut şi
şi Duh Sfant sau suflu divin, existâ în
el, de asemenea, de la sensul de .suflu tainic" la acela de .principiu absolut,
tradiţia orientală un principiu diferit, dar
esenjial, nemuritor, individual" sau, altfel spus, a fost ulterior definit ca Sine
comparabil, căci în limba sanscrită este
Suprem Nemurilor). Prezenja sa se face cunoscută în a doua perioadă vedică sub
prezentă aceeaşi metaforă a mişcării aerului
denumirea de Paramatman sau Sinele Absolut al lui Dumnezeu ce exista în însăşi
şi a respiraţiei, care sunt aspecte de bază mai ales în doctrina spirituală a Vedelor şi
esenja ultimă a Macrocosmosului şi care totodata este Brahman, Dumnezeu Tatăl
în anatomia sublilă a sistemului yoga. Termenul .prana' este alcătuit din prefixul
ce reprezintă marele mister a tot ceea ce există.
.pra-', care în traducere românească înseamnâ .înainte", »în fajă", şi rădăcina
sanscrită .an', care în traducere românească înseamnă ,a sufla". Dacă privim cu în ceea ce priveşte economia universului fiinjei umane, o triplă folosinjă
atenţie, descoperim că acest semantism pare mult mai complex decât acela al transpare: 1)aceea de prana singulară şi absolută; 2) aceea de prana care face cu
cuvintelor .pneuma' sau .spiritus'. în mod cert, în limba sanscrită această nofiune pulinţă inspirajia; 3) aceea combinată care face să apară apana ce declanşează
reprezintă viaţa, mai precis mişcarea, atat a trupului, cat şi a minţii, a conjtiinţei, expirajia şi, în sfârţit, cele cinci .sufluri tainice* distincte care sunt numite: prana,
împreună cu multiplele funcjii psiho-fiziologice. Toate acestea îşi au corespondenja udana, samana, vyana şi apana, fiecare având o funcjie distinctă:
în denumirea sanscrită .vayu", care în traducere românească înseamnă .vânt". 1. Un suflu care gestionează respirajia şi hrănirea - prana;
Prana provine din Macrocosmos şi în universul fiinjei umane această energie
2. Un suflu superior care face cu putinjă vorbirea şi cântecul - udana;
misterioasă este promotoarea mişcărilor de tot felul. Ea este în acelaşi timp ghid
3. Un suflu tainic concentrat ce face cu putinţă digestia şi care esle într-o tainicâ
şi t'rână a minjii şi chiar a conjtiinţei, dinamism al tuturor facultăjilor, însojitoarea
legătură cu focul subtil • sâmana;
impresiilor senzoriale, distribuitoarea tuturor elementelor de bază care îi sunt
4. Un suflu aşa-zis dispersat
necesare organismului şi care fac să apară coerenţă şi armonie la nivelul trupului.
care comandă mişcările sângelui,
Ea este cea care permite emisia vocală sau, altfel spus, cea care face cu putinj.l
declanşează procesele de
vorbirea; ea este baza auzului şi a pipăitului, izvorul bucuriei şi al vioiciunii, este
transpirajie şi acliunile specifice
cea care a|â(5, nebănuită, focul digestiv, cea care provoacâ uscăciunea, eliminând
ale muşchilor - vyana;
umiditatea, cea care elimină impurităjile, cea care străpunge canalele (nad/'-urile)
groase şi. fine, cea care modelează embrionul. Ea devine cauza delerminantă a 5. în sfârşit, un suflu inferior
prelungirii viejii atunci când se află din abundenjă în universul fiinjei umane şi care gestionează eliminarea
în trup, fără a fi deloc perturbata. Atunci când se manifestă sub forma enigmaticei excrementelor solide şi lichide,
eliminarea fluidelor menstruale ... J
energii ojas, ce rezultâ prin transmutarea biologică a potenfialului sexual în
energie misterioasă, ea provoacă în universul fiinjei umane o mulţime de efecte
benefice exlraordinare şi declanşează chiar unele minuni atunci când este ridicată
Tn cazul femeilor şi a spermei
Tn cazul bărbatului $i face să fie
ţjSt w?" i

evacuat, prin naştere, fetusul - :


şi acumulatâ în etajele superioare ale fiinţei.
apana. M 7
MOCMMUl rtANnut m ACTHAf UtCfNlA . N U A P O C A I IF -0 IICU DUH SJANI. IA IAIS1U SUHU1

O subtilă §i complexă psiho-fiziologie decurge în felul acesta şi este expusă în care corespunde cuvântului .chi' este
anumite texte vedice. formată din alăturarea altor două ideograme.
Cestionarea voluntară a acestor .sufluri tainice', §i în special a primului suflu, Prima dintre ele desemnează la modul foarte
prana, constituie cea de a 4-a etapă a sistemului yoga, în viziunea înţeleptului concret, orezul (una dintre sursele principale
Patanjali: .aceasta estepranayama sau, altfel spus, stăpanirea plină de înţelepciune de hrană In cadrul civilizajiei chineze), iar la
a energiei subtile prana '. modul general ea semnifică .sursa de viajă §i I
în străvechiul text yoghin .Halha Yoga Pradipika' (II, 2) se spune: .Atunci când de energie a oamenilor, a animalelor precum
suflul (prana) este agitat, mintea este de asemenea agitată. Atunci când suflul este §i a tuturor celorlalte fiinţe vii'. Cea de-a
nemişcat, yoghinul atinge în felul acesta cu uşurinţă starea de fixitate a minjii. lată doua ideogramă care alcătuieţte termenul
de ce trebuie să fie într-un mod înjelept controlat şi disciplinat suflul (prana).' .chi' este formată din trei linii orizontale
Atunci cand apare procesul tainic al morţii, cele cinci sufluri subtile părăsesc şi are sensul de .abur*, .suflu vilal', .nor',
trupul şi în felul acesta, odată cu ele, sufletul iese şi el din trup. în tratatul indian „energie* etc. Astfel, prin alăturarea celor
.Vaikhanasa Crihya Sutra' se spune: .atunci când cele cinci sufluri tainice sunt două ideograme, termenul .chi" Tnseamnă
eliberate din funcjiile lor respective şi apoi părăsesc trupul şi împreună cu ele .curgerea inefabilă a ceea ce constituie sursa
încetează chiar expirajia §i inspirajia, sufletui^iese şi se îndreaptă către tărâmul pe energiei vitale a tuturor fiinţelor".
care îl merită, fiind eliberat prin Voinja lui Dumnezeu (Brahmari) din trup, care Termenul .chi' desemnează, dincolo
este părăsit întocmai ca un vas ce este golit. Apoi este direcjionată, pujin câte de taina suflului, forţa vitală ascunsă, iar
pujin, în sus întreaga căldură a trupului. Ea se ridică, la un moment dat, părăsind dispariţia sa înseamnă moartea. Asocierea termenului .chi' cu termenul .jing'
trupul precum vântul, şi atunci se produce un sunet specific expulzării aerului din (careîn traducere românească înseamnă .principiu" sau .natură tainică esenţială'),
gât. în cele din urmă, el scapă din trup şi, fiind liber, iese în Universul lumii de produce termenul .jingchi', ce corespunde ideii de parte subtilă, tainică a
dincolo şi se îndreaptă spre tărâmul unde trebuie să ajungă, în strânsă legătură cu principiului viejii, care mai poate fi interpretat §i ca parte spirituală distinctă de
faptele, gândurile şi manifestările predominante pe care le-a avut.' sufletul carnal şi se referă, totodată, la cuvântul chinez .po', care are o semnificajie
Pe această cale, care conduce prin nojiunea lărgită de .suflu tainic' de la asemănătoare cu a .sufletelor* vegetale şi animale ale iniţiaţilor greci. în concepţia
fi/iologic la sacru, etapa finală a viejii fiinjei umane poate să ducă la descopcrirea iniţiaţilor chinezi, viaţa umană este o condensare de chi. Atunci când acest chi
unui Principiu suprem, care nu este condensat, apare §i se menjine viaja. Atunci când acest chi este dispersat, se
este altul dec.1t Dumnezeu. lată produce la scurt timp după aceea moartea. Fiind, totodaiă, un principiu tainic,
ce spune un text indian: .Acest macrocosmic, acest suflu unic, etem, îmbracă toate stările §i este într-o perpetuă
tainic suflu vital central este, modificare. Forja sa însufleje§te §i totodată face să existe orice entitate individuală:
fără îndoială, Indra. Acjionând pământul, cerul, fiinja vie. Chiar §i atunci când toate aceste individualităji sunt
într-un anume mod din centru, efemere, ele nu afectează niciodată principiul absolut etern. Acest chi primordial,
el dinamizează şi «aprinde» prin originar, ce este definit în tradijia chineză sub numele de yuan chi, este considerat
puterea sa (indriya) celelalte în tradiţia taoistă ca fiind sursa cea enigmalică a lui Tao: .Un vânt tainic fără aer,
sufluri vitale; şi pentru că le un curent fără apă, o substanjă fără încetare generată §i renăscuiă, ce este distrusă
dinamizează şi le «aprinde» §i mereu, mereu renăscută...*. Acest chi se află în orice fiinţă vie, există în cer,
(indh), el este numit «cel care este prezent în astre, în pământ, în foc §i în apă, care au toate .suflu tainic* chiar
aprinde» (indha). El a primit, §i atunci când nu au viajă. Acest chi este omniprezent în Univers §i este mereu în
astfel, numele tainic Indra, mişcare. El poate, astfel, să fie identificat cu suflul cel tainic ce este cunoscut de
deoarece zeilor le place mult yoghini sub numele de prana.
ceea ce este misterios şi ascuns."
în nenumărate credinje, suflul tainic uman este adeseori asociat Tntr-un mod
(.Shatapalha Brahmana' 6, 1, 1)
intim cu sângele §i joacă un rol esenjial pentru anumite manifestâri vitale. El este
în limba chineză, ideograma
numit uneori .suflet", iar alteori .spirit'. în tradijia Samo ce exislă în Finlanda,
rtOGUMUl rUSFTU D. AHltM U'GINIÂ.NU APOCAUPSATr

suflul reprezintă suflelul principal şi rezidă,


ANEXA E
într-un mod tainic, în inimă. La acest
popor, unitatea scheletului, atât la animal, PROFETII ULUITOARE DESPRE ROMÂNIA,
câl şi la om, este o garanţie a unităţii fiinfei: CE SUNT REVELATE DE CODUL MISTERIOS
în felul acesta, zeii pot, atunci când vor,
să reconstituie carnea sa şi să îl anime cu
(DUMNEZEIESC) AL „BIBLIEI"
acest suflu tainic.
Ideea unui suflu vital sau a mai multor .lar tu Daniele, ţ/'ne ascunse cuvintele şi apoi pecetluieşte această
.sufluri tainice* este exploatată Intr-o cartepână la sfârşitul lumii' (Daniel 12, 4)
manieră elaborată la mai multe popoare,
Cercetările unor oameni de ştiinjă au confirmat, în ultimii ani, o ipoteză (de
unde sănătatea şi boala depind de prezen|a
altfel, mai veche, dar nedemonstrată) care susjinea că în .Biblie" există inclus,
sau de disparifia unei părţi din cele 19
alături de informafiile spirituale evidente, şi un anumit cod secret care poate
sufluri ce animă sufletul şi care în unele
dezvălui evenimente care au avut loc cu mii de ani după ce a fost scrisă .Biblia".
tradi|ii trebuie să fie menfinute sau trebuie
să fie recuperate prin anumite modalită|i Codul biblic a fost descoperit în versiunea originală a .Bibliei', In limba ebraică,
adecvate, ce constituie totodată procedee în .Vechiul Testament". Cel care a descoperit codul biblic este Dr. Eliyahu Rips,
terapeutice. care este la ora actuală unul din cei mai mari experfi din lume în teoria grupurilor,
un domeniu al matematicii care stă la baza fizicii cuantice.
In Europa, alături de conceptele greceşti şi latine metaforice, respectiv pneuma Eliyahu Rips este un om modest. El are, mai mereu, tendinfa de a acorda
şi spiritus, valoarea primară a .suflului tainic* rămâne esenfială în credinjele care altora meritul pentru propriile sale realizări, astfel încât, la prima vedere nimeni
există, atât înaintc, cât şi după apariţia creştinismului. Există o aceeaşi asimilare a nu ar bănui că de fapt el este un matematician de renume mondial. Majoritatea
inspirului şi a expirului sub forma a ceea ce am putea numi .respirul* cu o forjă ziariştilor care l-au văzut au fost tentaţi să susfină cS descoperirile sale nu au
tainică vitală. Aceasta există nu numai în lumea ebraică, ci şi în cea islamică. lată nimic deosebit care ar trebui luat în seamă. Descoperirea lui Rips a fost însă
un exemplu semnificativ din poezia persană: .între starea de credinfă putemică şi confirmatâ de matematicieni de renume de la Harvard, Yale şi Universitatea
starea de necredinfă, separarea o face un suflu. între certitudine deplină şi îndoială, EbraicS. Acest cod a fost verificat, de asemenea, şi de un specialist în cifruri }i
separarea o face un suflu. Fii întotdeauna bucuros atunci cand traieşti din plin prin coduri de la Ministerul Apărării al SUA şi a mai trecut cu succes de trei expertize
intcrmediul suflului prezent, ce te face să trăieşti, căci via|a însăşi este prezentă fn efectuate de specialiştii la care a făcut apel o importantă revistă de matematică
suflul care există în această clipă si după aceea trece.* {.Ruba'iyyat' - Catrenele lui din SUA.
Omar Khayyam)
Teoria legată de codul
în timp ce tradifia ebraică foloseşte termenul .ruah', care înseamnă .suflu* sau biblic a devenit cunoscută
.Duhul Divin*, în limba arabă coranică există cuvântul .rîh', care în traducere în mass-media şi a fost luată
românească înseamnă .suflu tainic', .vânt*, şi de asemenea există cuvântul arab mai în serios, abia după
.ruh', pe care II putem traduce în limba română atât prin .suflet*, cât şi prin un tragic eveniment prezis
.mintc', dar care păstrează ideea de emanaţie enigmatică subtilă, ce provine de la cu ajutorul codului care,
Dumnezeu. Despre acest suflu tainic se afimiă că este transmis de îngeri pentru a datorită faptului că nu a fost
fi apoi insuflat în om. luat în seamă de persoana
Observarea de către om, încă din timpuri imemoriale, a unei relafii extrem de direct vizată, s-a adeverit
complexe şi intime între respiraţie (şi, de asemenea, pulsaţia cardiacă) şi viaj3 a
condus la concluzia că disparifia acesteia declanşează, apoi, moartea şi a condus,
printr-o muljime de dezvoltări ulterioare, la aparijia gândirii mitice şi rafionale,
făcând să apară noţiunea de cmanaţie, de efluviu tainic al viefii, de forţă vitală şi
mai apoi, din păcate. lată
derularea evenimentelor:
La 1 septembrie 1994,
wjfms^
S4.
^Ha
ziaristul american Michael * ^ ^ ^ ' ' ^ ,
chiar de putere divină.
10
«f| ptocn«iAnA.\n«OEACTiu«u«asTÂ/guAi>ocAiiPs\ ■ £• ĂNfXA f - flOf F|ll UWnOAU WS \f LATf t (DU«NRIHSOAl.»IM«l*

Drosnin a plecat la lerusalim pentru a-i înmâna lui Ytzhak Rabin următoarea transmise d e C N N ,
scrisoare: . U n matematician israelian a descoperit în «Biblie» un cod secret toate aceste fiind MYSTATUTESAND. YLAWSANOISAACDWELTI
descoperite înainte NGERARAfDTHE OFTHEPLACEASKEDHIM
care pare să dezvăluie amănunte ale unor evenimente care au avut şi au loc la O F H I S K U E A N D H T S A I 0 S H EI S M Y S I S T E R F 0
sute şi mii de ani după ce a fost scrisă «Biblia». Motivul pentru care vă aduc la ca evenimentul să se RHEFEARf DT0SAY HEISMYWIFELESTSAID
cunoţtinţă acest fapt este acela că, singura dată când numele dumneavoastră producă*. HETHEMEfOFTHErt CESH0UL0KILLMEF0R
R E B E K A H f E C A U S E T H EW A S FAIRT0L00KUP0
complet, Ytzhak Rabin, apare în Biblie, este intersectat de expresia «criminal Teoria lui Rips N A N D I T C A M E T O P A S S W H F NH E H A D B E E H T H E R
va asasina». Faptul nu ar trebui tratat cu indiferenţă, deoarece atât asasinarea despre codul biblic FAl O N G T I M E T H A T A t M I M F l F CHK I N G 0 F T H F P
consideră .Biblia* ca HILISTUESL00KETJ0UTAT AWINDOWANDSA
lui Anwar el-Sadat, cât şi alentatele cărora le-au câzut victime John şi Robert
o gigantică grilă d e NANDBEHC SSPORTINGWITHRF B
Kennedy sunt, de asemenea, codificate în «Biblie»... Cred că sunte|i într-un real EKAHHZSI CHCAt L E D I S A A
pericol, dar acest pericol poate fi evitat*. La 4 noiembrie 1995, a venit cumplita cuvinte încrucişale. CAH0SAZI TYSHEISTHYWI
adeverire: un glonţ tras în spatele lui Ytzhak Rabin, de către un om care se credea Pentru a găsi codul, F E A N D H 0 » S A I 0 S T T HlOli S H EI S M Y S I S T E R A N
Rips a eliminat 0 I S A A C S A I D U N T 0 H IHBHC' U S E I S A I D L E S T
învestit cu o misiune divină. Aceasta a fost o crimă codificată în .Biblie* acum IDIEFORfE RAHOASIHTLTC HSAIDWHATIST
toate spaţiile dintre
peste 2000 de ani.
cuvinte şi a transformat întreaga .Biblie* originală într-un şir continuu d e litere,
Acelaşi ziarist - Michael Drosnin - a mai urmărit să-l avertizeze pe şeful
cuprinzând 3 0 4 . 8 0 5 caractere. Informajiile sunt obţinule prin selectarea fiecărei
Cartierului General al Serviciului de Contrainformajii al Israelului despre războiul
a N-a literă, unde N are o valoare precisă şi corespunzător aleasă - d e exemplu:
din Golf şi de intenjia Irakului de a lansa rachete asupra Tel Avivului. Rips îi
cu ajutorul unui calculator, sunt câutate în această matrice formată d e textul
arătase ziaristului o secvenjă din codul biblic unde cuvintele .Hussein', .Scud*
biblic adus In forma descrisă mai sus, cuvinte şi fraze ascunse d e codurile d e
şi .rachetă rusească' apăreau codificate împreună. De asemenea, .Hussein a
interval. Se începe de la prima literă a .Bibliei* şi se caută penlru fiecare secvenjă
ales o zi* era o expresie ce apărea în acea secvenjă. Aprofundând căutările în
de intervale posibilă cuvintele pe care noi le solicilăm, care sunt descifrate cu
acest sens, Rips a găsit în cod .foc în 3 Şevat* - dată din calendarul ebraic ce
intervale de una, două, trei litere e t c , până la câteva mii. Apoi se repetă aceeaşi
corespundea zilei de 18 îanuarie 1991. Aceasta a şi fost ziua în care Irakul a lansat
opera|ie de căutare începând de la cea de-a doua literă şi continuând astfel până
prima rachetâ Scud împotriva Israelului,
la ultima literă a .Bibliei". După ce găseşte cuvântul-cheie, calculalorul începe
confirmând datele oferite de cod. La
să caute informa|ii asociate aflate cât mai aproape de acesla. Astfel, d e exemplu,
întrebarea lui Drosnin: .Cine putea şti
unde a fost găsit numele Rabin, se aflau alături şi alte dale: Amir (care s-a dovedil
cu 3000 de ani înainte că va fi un război
ullerior a fi chiar numele asasinului), Tel Aviv, anul ebraic 5756 care începea în
în Golf, ca să nu mai vorbim de lansarea
septembrie 1995, toale aceste informaţii reale fiind codificate în acelaşi pasaj.
unei racheie împotriva Israelului pe
18 ianuarie?*, Rips a răspuns foarte Primul indiciu modern al codificării .Bibliei" a fost găsit, cu peste 5 0 de ani
tranşant: .Dumnezeul'. în urmă, d e către H . M . D . Weissmandel, un rabin din Praga. Acesta observase
După aceste evenimente prezise că, dacă sărea 5 0 d e litere, şi apoi alte 5 0 şi apoi încă alte 5 0 , găsea cuvântul
de cod şi mai apoi adeverite, Michael .Tora", înscris la începulul .Facerii" biblice. D e asemenea observase că aceeaşi
Drosnin declara următoarele: ,în mod secvenţă d e inlervale ortografia din nou cuvântul .Tora* în .leşirea", . N u m e r i i " şi
cât se poate de limpede, codul nu este .Deuteronom". Weissmandel nu a dat niciodată această descoperire publicităjii.
la fel ca profeţiile lui Nostradamus, nu Discipolii săi au publicat însă, ulterior, o carte cu tiraj limitat, .Torat Hemed", î n
este ceva de genul .o stea se va arăta 1958, în care se făcea pe scurt referire la cercetările rabinului Weissmandel în
pe cer de la Răsărit şi un mare rege va legătură cu codul, pe care acesla le efecluase î n perioada premergătoare celui
cădea*, cuvinte ce pot fi interpretate de-al Doilea Război Mondial.
ulterior.astfel încât să corespundă Unul dintre aceşti discipoli, rabinul Azriel Tauber, a relalat că în acei ani,
oricărui eveniment care se petrece în dinaintea aparijiei calculatoarelor, Weissmandel transcrisese întregul text al Torei
realitale. Nu, aici este vorba de detalii NOSTRA.OAMUS pe fişe cuprinzând câtc 100 de litere, dispuse pe 10 rânduri d e câte 10 litere, şi
la fel de precise ca acelea din ştirile apoi căutase cuvinte ortografiate cu litere aflate la intervale echidistanle.
12 13
ftOCMMU flANnWt Of ACTlt'M UKBffA ,SU APOCAIIPSA2* ANOU i - rtof €Ţii UUTOAH txsnt IOMÂMA, a susr Kvtun M COOU MRTHK» (DuwaniESO Auutro*
»■
Primul savant modern, omul Nimeni nu poatc înjclcgc, încă, modul în care a fost creat codui. Toţi oamenii
care a Inţeles mecanica sistemului de ştiinjă care au constatat realitatea codului biblic, sunt de acord cu faptul că
nostru solar şi a descoperit forţa nici cele mai rapide calculatoare de care dispunem în ziua de azi şi nici toate
gravitaţiei, Sir Isaac Newton, era şi computerele de pe pământ lucrând împreună n-ar fi putut să codifice .Biblia',
el Tncredin|at de faptul că în „Biblie" aşa cum a fost ea codificată acum 3000 de ani. Rips declară: .Este vorba de o
există un cod secret care dezvăluie minte care depaşeşte cu mult orice imaginajie a noastrâ. Informajia inclusă în
viitorul. Newton a învăţat ebraica cod este probabil infinită*.
şi a urmărit aproape jumătate din Nimeni nu ştie dacă nu cumva, fiecare dintre noi, cu tot trecutul şi viitorul
viaţă să descopere acest cod. Isaac sâu, nu figurează în vreun cod de nivel superior şi încă necunoscut al .Bibliei* si
Newton considera acest cod mult dacă aceasta nu este într-adevăr o .carte a v i e j i i ' . Toji marii conducâtori ai lumii
mai important dec.it legea atrac|iei din timpul celui de-al Doilea Război Mondial - Roosevelt, Churchill, Stalin, Hitler
universale. - sunt menţionaji în cod. Cuvintele .America', .revolujie* şi anul 1776 apar la un
loc, Napoleon este codificat alături de Franja, dar şi de Waterloo şi Elba.
J.M. Keynes, biograful lui
Newton, susjine că acest cod biblic a .Când am folosit un calculator, am dat lovitura', relatează Rips. El a povcstit că
fost o obsesie pentru marele savant. a găsit mai multe cuvinte codificate decat prevedea domeniul statisticii în virtutea
Când Keynes a văzut documentele .legilor hazardului', iar atunci a fost cel mai fericit moment din viaja sa. Rips a
lui Newton, a avut un şoc: cea mai elaborat un model matematic complex care, atunci când a fost implementat pe un
mare parte a lucrărilor lui Newton nu program de calculator, a confirmat faptul că .Vechiul Testament" este, Tntr-adevăr,
se refereau, aşa cum se astepta el, la matematică sau la astronomie, ci la teologie codificat. Rips s-a împotmolit însă în drumul spre .victoria finală", care trebuia să
ezoterică. Acele scrieri dezvăluiau faptul ca marele fizician era încredinţat că fie o metodă simplă şi eleganta de a dovedi realitatea codificarii .Bibliei'. Pentru
în . B i b l i e ' era ascunsa o profejie a istoriei omenirii. Newton avea certitudinea a reuşi, a fost ajutat de fizicianul israelian Doron Witzum, care a completat
că .Biblia*, de fapt chiar întregul Univers, erau nişte criptograme alcătuite de modelul matematic. în rezumatul de pe pagina de deschidere a referatului asupra
Dumnezeu, pe care el voia să le descifreze. experimentului lor iniţial, intitulat .Secvenje de litere echidistante în «Facerea»'
se menţiona: .Analiza indică faptul că în textul «Facerii» sunt intercalate
Newotn nu a reuşit însă să descopere acest cod. Munca sa nu a dat niciun informajii ascunse sub forma unor
rezultat, oricare au fost formulele matematice aplicate. Descoperirea care i-a 1
secvenţe de litere echidistante. " ! M 1 ' z a y z j m a j i n a n
scăpat lui Newton a fost făcută de Eliyahu Rips, pentru că matematicianul israelian Rezultatul este semnificativ în
dispunea de un instrument esenjial pe care Newton nu îl avea: un calculator. Se proporţie de 99,998%*. Rips
1 |? 1 u x D » n ' u a u o j s
pare că textul ascuns al .Bibliei" a fost codificat cu un fel de .zăvor* temporizat şi colegii lui cautaseră numele r i n • î "• VQ î n n n ' î ) ' a
care nu a putut fi deschis pană la descoperirea calculatorului. a 32 de mari învăjaji, înjelepji S1 ' '? K 1 3 U(J|i nuDO n '? s
Cu tot scepticismul unor matematicieni, nimeni nu a putut găsi vreo eroare din epoca biblică până în
în demonstraţia matematică. Nimeni nu a putut să infirme cu argumente solide vremurile moderne, pentru a D 3 - n Hi | n r i î | n | j
faptul uluitor că .Biblia" era codificata şi că dezvSluia evenimente care ulterior determina dacă numele şi datele 7 vnv p i ' 36 n r ? i n i p
s-au petrecut după descrierea ei. calendaristice ale naşterii şi
Unii oameni de ştiinjă, mai convenjionalijti, nu au acceptat codul. Astfel, de morţii lor erau codificate In prima D T i ->
YnsDmiiosovp
exemplu, a fost cazul lui Avraham Hasofer, care a atacat codul biblic înainte ca carte a .Bibliei". n ' n u i in£ i Ţu n nn i r
Rips să fi publicat dcmonstrajia matematică. Hasofer a argumentat că este posibil
ca anumite tipuri de configurajii să existe în orice ansambluri mari de date. Pe de altă parte, cautaseră " i v n i x 16 S ? 3 D^iV^V

La atacul lui Hasofer, Rips a replicat că este posibil ca, de exemplu, să găseşti aceleaşj nume şi date în traducerea n * n V o n i n(J V n n J a Î an
ebraică a romanului .Război şi
într-un ansamblu de date suficient de mare numele lui Saddam Hussein. Dar este 1 D1 D i i ' a s s n s n sîiV:
aproape imposibil să găseştî termenii .Scud', .rachetâ rusească* precum şi data pace', al lui Dostoievski, precum
declanşării războiului, Tn acelaşi loc, dezvăluite Tntr-un mod anticipat. şi în alte două texte originale x n i 1 )S3D?r J î nr a u
15
ASIM i - rtonîu wuncwu otsnt IOMISU. a «JNT Kvtun ot coou MIMIIK» {WJMNOIIBQ AI JUM I*

ebraice. In . B i b l i e ' , nurriele şi datele erau codate laolaltă, pe când în .Război propriul său program de
§i pace" §i în celelalte două câr*i n u . Probabilitatea ca informajiile codificate să calculator şi a refăcut
apară datoritâ unor coincidenje accidentaie s-a dovedit, în cele din urmă, a fi căutările făcute de
de 1 la 10 milioane. în cadrul experimentului său final, Rips a luat cele 32 de Rips în codul biblic, în
nume şi 64 de date şi le-a amestecat în 10 milioane de combinajii diferite, astfel legătură cu datele despre
încât 9 999 999 dintre ele să n u corespundă §i doar o singură combinajie să cele 32 de personalităţi
fie corectâ. Apoi a efectuat o verificare pe calculator pentru a vedea care dintre ale căror nume apăreau
cele 10 milioane de combinajii dădea cel mai bun rezultat şi a constatat că codificate în .Biblie*.
numai în .Biblie* numele şi datele corecte apâreau împreună. .Niciuna dintre Spre marea uimire a
combinajiile aleatorii nu era corectâ. Rezultatele erau 0 contra 9 999 999 sau, lui Gans, informaţiile
altfel spus, 1 la 10 milioane.* existau: datele la care
.Distincţia dintre prezent, trecut §i viitor esle doar o iluzie, oricât ar fi de se născuseră şi muriseră
persistentă." a spus Albert Einstein în 1955. acele personalităţi, erau
Experimente de căutare a unui cod asemănâtor celui biblic au fost realizate codificate î n .Biblie*
şi pentru alte lucrări literare al căror texl a fost introdus pe calculator, cum ar fi, împreunâ cu numele lor.
de exemplu, .Crimă şi pedeapsă*, un alt roman al lui Dostoievski, având un text Lui Gans nu i-a venit să
ce cuprinde 304.805 litere, fiind deci comparabil cu şirul de litere din .Biblie*. creadă, dar tot mai era convins că nu există niciun cod în .Biblie*. Astfel, el a
în acest caz, numele lui Ytzhak Rabin nu apărea deloc, în nicio secvenjă de hotărât să caute şi alte informajii în legătură cu cele 32 de personalităji ale căror
intervale. Alle nume codificate în .Biblie', cum ar fi Shakespeare sau Kennedy nume apâreau codificate în .Bibiie', în speranja că va găsi ceva cu care să dea la
apăreau şi aici. Cu toate acestea, în timp ce în .Biblie" cuvintele ce apăreau după iveaiă falsul din experimentui lui Rips, eventual chiar şarlatania matematicianului
numeie lui Kennedy erau .va m u r i ' , iar oraşul Dallas era codificat în acelaşi israelian. Gans a plec.it de la ipoteza că, dacă există un cod adevărat, atunci el
pasaj, în .Crimă şi pedeapsă" nu apărea niciun fel de asociajie logică. La fei, ar trebui să conţină §i informaţii exacte despre localilăţile unde s-au născut cele
.Shakespeare' apărea o singurădată în romanul lui Dostoievski, dar nicidecum în
32 de persoane codificate. După aproximativ 400 de ore de câutări, Cans a
asociere cu numele unor opere literare care i-au aparjinut. Testele realizate pentru
verificat concordanţa celor 32 de nume cu localităţile lor natale. în plus, Cans
a verifica dacă există diverse codificSri §i în alte scrieri l-au ajutal pe Rips să-şi
a mai realizat o căutare asemănâtoare pentru alte 34 de personalităji cunoscute,
susjină leoria §i să concluzioneze: .Fireşte că dacă s-ar căuta suficiente exemple
pentru care a verificat concordanja nume - loc de naţtere, iar rezultatul a fost
într-o altă carte, s-ar găsi până la urmâ unele cuvinte asociate logic sau apărând la
exact. Concluzia lui Cans a fost că în .Biblie* sunt codificate informajii despre
un loc. Dar numai în «Biblie» apar informajii asociate în mod constanl şi coerent.
trecut şi viitor care exclud din punct de vedere matematic orice coincidenţă, iar
Nimeni nu a descoperit nimic asemănStor în nicio altă carte, în nicio traducere §i
în niciun alt lext ebraic acest gen de informajii nu se gâsesc în niciun alt text. După spusele lui Gans,
original, cu excepjia experimentele pe care le-a realizat în legătură cu codui .Bibliei* l-au transformat
«Bibliei.*. dintr-un ateu convins într-o persoană profund religioasă.
Rips j i Wiztum au prezentat articolul lor uneia dintre cele mai importante
Un criptograf veteran reviste americane de matematică, Statistical Science. Mai mulji matematicieni
de la strict secreta care lucrau pentru acea revistă au verificat demonstrajia matematică ce susjine
National Security existenţa codului. Teoria codului .Bibliei* a trecut cu succes §i aceste tesle, fiind
Agency din SUA, Harold astfel acceptată de Statistical Science.
Cans, era sigur că în continuare vă prezentăm unele exemple de personalităji marcante ale
putea dovedi falsitatea căror nume apar codificate în .Biblie', precum §i menjiuniie despre acestea pe
demonstrajiei realizată care le oferă codul. Homer apare codificat ca fiind .poet grec*; Shakespeare
de Rips pentru codul apare codificat ca .reprezentant pe scenă*, alături fiind codificate §i unele opere
biblic. Gans a realizat ale lui: .Hamlet" §i .Macbeth*. Şi Beethoven §i Bach apar codificaji în .Biblie",
16 17
KOCtAMU «ACTU.'Ml

pentru fiecare apărând menţiunea ,c ompozitor german". Marea criză economică prin care a trecut SUA, în 1929, este codificata
Mozart apare şi el în cod alături de cuvintele .compozitor* si .muzică", iar Impreună cu prăbusirea piejei bursiere. .Colapseconomic* şi .criză" apar laolaltă
Rembrandt este codificat .pictor olandez'. în .Biblie" alături de cuvântul .acjiuni". Anul în care s-a declanşat criza, 1929 -
Fiecare progres al tehnologiei moderne a fost înregistrat în codul biblic. adică 5690 în calendarul ebraic - este codat în acelaşi pasaj. Un alt eveniment
Fraţii Wright apar codificaţi alături de cuvânlul .avion", Edison este codificat cu bulversant pctrecut pe scena politică a Statelor Unite, căderea lui Richard Nixon,
.electricitate" şi .bec electric', iar Marconi este codificat cu .radio*. Nevvton în urma afacerii Watergate, este de asemenea codificat în .Biblie". .Watergate*
apare codificat cu .gravitajie*. Dupâ cum am menţionat anterior, Newton intuia apare împreună cu .Nixon* şi cu anul în care acesta a fost silit să demisioneze -
existenţa unui cod ascuns în .Biblie", pe care însă nu l-a aflat; codul însă, .ştia* 1974. în pasajul în care a fost codat .Watergate', textul codat al .Bibliei* formează
de Newton, deoarece, în codul biblic, alături de expresia .codul biblic' apare şi o întrebare: .Cine este elî Presedinte, dar a fost alungat."
numele lui Newton. De asemenea, cu şase luni Tnaintea alegerilor pentru presedenjia SUA din
Einstein apare codificat In .Biblie* 1992, codul a dezvăluit alegerea lui Clinton. Alături de .Clinton* apărea viitorul
doar o singură dată. Enunţul ,s-a său titlu: .preşedinte".
prezis o persoană cu mintea ageră* Aselenizarea primei nave pământene pe Lună este codificată şi ea în .Biblie'.
apare în acelaşi loc. Cuvântul .ştiintă", , O m pe Lună' apare în cod împreună cu .nayă spajială* şi .Apollo 11*. Până
peste care se suprapune expresia şi data la care Neil Amstrong a făcut primul pas pe Lună - 20 iulie 1969 - se
, o nouă şi excelentă înţeiegere" regăseşte în .Biblie*. Cuvintele lui Amstrong: ,Un pas mic pentru om, un salt
intersectează numele savantului. Şi uriaş pentru omenire* îşj găsesc ji ele ecoul în codul biblic: în pasajul unde
chiar deasupra lui .Einstein', textul aparedata aselenizării, .Luna* este intersectată de expresia .Realizat de omenire,
ascuns menţionează ,el a răsturnat realizat de om*.
realitatea prezentă". Teoria relativităjii,
Cu acest gen de exemple am mai putea continua, însă cele oferite până acum
principala descoperire a lui Einstein,
sunt suficiente pentru a demonstra realitatea codului. Ar mai fi lotuşi interesant să
este de asemenea codificată în
aflaji rezultatele unor cautari în codul .Bibliei' ce au avut drept scop aflarea mai
.Biblie'. fmpreună cu numele lui
multor informajii despre Romania. Au fost astfel găsite informajii impresionante
Einstein în matricea în care figurează
despre Jara noastră, chiar dacă nu s-a folosit un program foarte performant de
unica lui menţiune, împreună cu
căutare în codul biblic. Textele biblice pe care noi le-am avut la dispozijie pentru
teoria relativităjii, codul oferă indiciul
căutare au fost următoarele:
.adăugaji o a cincea parte', pe care l-a
urmărit şi Einstein în studiile sale despre ,a cincea forţă'. - textul original în ebraică al .Facerii', aşa cum apare el în cea mai cunoscută
versiune a .Bibliei' - .Biblia de la lerusalim';
în iulie 1994, lumea a asistat la cea mai mare explozie observată în sistemul o traducere în
nostru solar. O cometă a supus planeta Jupiter unui bombardament echivalent cu greceşte a .Evangheliei
forţa a peste un miliard de megatone, generând globuri incandescente de mărimea după Matei', recunoscută
Pământului. Coliziunea cometei cu Jupiter este codificată de două ori în .Biblie", ca fiind foarte valoroasă;
o dată în .Facerea" şi a doua oară în .Isaia*. Cometa Shoemaker Levy, apare de - cea mai veche şi
ambele dăji cu numele complet - numele astronaujilor care au descoperit-o în mai importantâ traducere
1993, iar impactul cu Jupiter este codificat aproape ca o reprezentare grafică. Tn în engleză a textului
codul biblic, numele cometei şi numele planetei Jupiter se intersectează de două .Noului Testament",
ori iar data impactului era menjionată anticipat în iulie. Astfel, evenimentul pe cunoscută sub numele
care astronomii fuseseră în măsură să-l prevadă doar cu cateva luni înainte de a de .King James Version"
se produce, a fost prezis In codul .Bibliei* cu 3000 de ani Tnainte de a avea loc. şi publicatăîn 1611.
Despre ocuparea Tibetului de către chinezi, în codul biblic apare: .Şi i-a pus
Chiar dacă cele
sub pază în temniţă", expresie care intersectează cuvântul .Tibet*. mai numeroase şi mai
18 19
iNn«WAaiUNtU«GlMA.NU APOCAU
ANKA t - ftaqii utwiOAK ottm toMÂNu, a SUM KVHAU oi coow MKIIMOS (DUHSiaitso AI jiiim-
autentice informaţii în codul .Bibliei". în aceastâ secvenjă de text cxpresia: .His own house Jesus',
pot fi găsitc apelând care se traduce prin .însăşi casa lui lisus", intersectcază numele Romaniei. Toate
Tn special la textul aceste informajii din codul biblic vin să confirme profejiile despre jara noastră şi
original al .Bibliei", anume că Romania a fost aleasă de Dumnezeu să fie centrul spiritual al planetei
cel Tn ebraicâ, datorită în vremurile ce vor urma.
Tncarcăturii spirituale
Majoritatea oamenilor consideră câ .Biblia" este o simplă carte şi doar
excepţionale pe care pentru o mică parte dintre aceţtia, .Biblia' este o lucrare divin inspiratâ. Având
o are textul biblic, în vedere informajiile despre codul biblic, putem spune că a Tnceput un nou
anumite date se pot mod de explorare a .Bibliei'. Toji cei care au avut posibilitatea să se convingâ
afla chiar Tn cazul Tn de existenja codului biblic consideră acum că, ceea ce numim noi .Biblie' -
care apelăm la unele cartea propriu-zisă - este doar primul său stadiu (nivel). .Biblia' s-a dovedit a
traduceri inspirate ale fi şi un program de calculator, nu doar o carte pe care Rips a introdus-o Tntr-un
.Bibliei". Cu toate computer, ci un program pe care autorul său l-a conceput ca fiind interactiv şi
că în cele trei surse mereu adaptabil. Codul .Bibliei* se prezintă ca o serie de revelajii temporizate,
conţinute Tn programul fiecare dintre ele fiind programată pentru a corespunde niveluiui epocii sale.
de căutare în codul biblic (menţionate mai sus) nu am avut la dispoziţie traducerea Eliyahu Rips spunea referitor la cod: .Cantitatea de informajii din codul biblic
integrală a .Bibliei", chiar şi o bază de date limitată a fost de natură să ofere unele este incalculabilă si ea este probabil infinită. lar acesta nu este decât Tnceputul,
intbrmaţii profunde. Pentru traducerea în română a pasajelor din .Biblie" a fost primul nivel ji cel mai simplu al codului biblic. Codul este mai pujin asemănător
folosit textul .Bibliei" Tn limba romană. unui joc de cuvinte Tncrucişate, cât mai degrabă asemeni unei holograme. Noi
în textul ebraic original al .Facerii", numele României apare codificat de 17 observăm doar. matricea, adică unele tablouri bidimensionale, cand probabil ar
ori. Cele mai relevante informaţii le-am considerat a fi prezente în următoarele trebui să privim Tn cel pu|in trei dimensiuni, dar deocamdată nu stim cum".
trei exemple:
-Tn secvenţa de mai jos, alături de .România* (ortografierea ebraică a numelui
jării noastre este încadrată Tn text) apar ormătoarele citate: .lată Eu (Dumnezeu)
sunt cu tine şi te voi păzi pe orice cale vei merge..." şi apoi ,nu te voi lăsa până
nu voi Tmplini toate câte Ji-am spus". (Facerea 28, 15).
• într-o altă secvenţă din originalul .Facerii" Tn care apare codificat numele
.România", textul care intersectează numele Jării este următorui: ,Şi, cutremurându-
se, lacov a zis: «Cât de misterios este locul acesta! Aceasta nu e alta decât numai
casa lui Dumnezeu, aceasta este poarta cerului!»* (Facerea 28, 17)
- Tn cea de-a treia situaţie, numele codificat .România* este intersectat de
citatul următor: .Şi a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse şi l-a pus
în grădina cea din Eden, ca s-o lucreze si s-o păzească" (Facerea 2, 15)
în textul .Evangheliei după Matei" tradus Tn limba greacă, numele .România"
apare de două ori. Informajii mai importante au fost gasite Tn secvenja pe care
o prezentăm mai jos: numele .României" este codificat mai sus de următorul
pasaj: ,Zis-a lui Stăpânul: .Bine, slugă bună şi credincioasă, peste pujine ai fost
credincioasă, peste multe te voi pune; intră acum întru bucuria Domnului tău."
(Matei 25,21)
în cazul .Noului Testament* tradus in engleză, numele .România" apare
de două ori. Vă prezentâm o secvenjă concludentă §i pentru această căutare
20
Faptă, intervenţie a unei anumite fiinţe în universul lăuntric sau în lumea exterioară
GLOSAR DE TERMENI care va avea ulterior drept rezultat o reacjiune (un efect, un răspuns rezonant)
concordantS si proporjionalâ ca intensitate, amploare etc.
ABNEGAŢIE Din perspectiva tradijiei spirituale yoghine, toate acjiunile ale căror roade nu sunt
Calitate spirituală pozitivă, superioară, manifestată prin devotament dus până la consacrate lui Dumnezeu au un efect de înlănţuire j i de condijionare asupra fiinjei
sacrificiu, care evidenjiază transcenderea într-o foarte mare măsură a egoismului umane, aceasta trebuind să suporte ulterior In totalitate consecinjele faptelor sale. Prin
şi depăjirea egoului. Abnega|ia se manifestă prin acţiuni pline de dăruire care consacrarea fiecărei acjiuni importante lui Dumnezeu, fiinja umană poate s3 acjioneze
presupun jertfirea intereselor proprii, uneori şi a vieţii, în slujba unei cauze divine Intotdeauna (tn funcţie de răspunsul primit la consacrare) In conformitate cu Voinja
ori pentru binele planetar sau al altor oameni. Asemenea fapte se impun mai ales în divină. Deloc Intâmplător, In .Bhagavad Cita', cartca sacră a hinduismului, Krishna II
situaţii deosebite (de exemplu: calamităţi naturale, războaie, revoluţii, împrejurări învajă pe Arjuna că acjiunea divin integrată este superioară non-ac|iunii.
care pun In pericol viaţa oamenilor etc), când apărarea sau înfăptuirea aspiraţiilor în universul fiinjei umane, cele cinci calităji senzoriale esenjiale (tanmatra): auz, simj
divine ale altor oameni nu poate avea loc decât prin sacrificarea intereselor tactil, văz, gust si miros corespund celor cinci instrumente de cunoaştere (jnanedriya),
personale. denumite generic: urechi, piele, ochi, limbă si nas, care sunt dublate de cinci
Omul simte imboldul de a acjiona în acest fel mai ales atunci când este însufleţit instrumente de acjiune (karmendriya), denumite generic: corzi vocale, mâini, picioare,
organe genitale j i anus. Acestea din urmă sunt cele care permit fiinjei umane (fie că
de un anumit ideal divin, sublim, care în situajii excepţionale trebuie apărat sau poate
este conjtienta, fie că nu este conjtientă de aceasta) $3 acjioneze sau s3 reacjioneze la
fi realizat numai prin sacrificii. Alegerea j i stabilirea idealului, care trebuie întotdeauna
stimulii exteriori In conformitate cu percepjiile senzoriale specifice lor.
s5 fie înalt j i divin, are o deosebită însemnătate. Spiritul de abnegajie se deosebejte
substanjial de bravadă, în care fiinja îji periclitează cu nesăbuinjă siguranja personală ji în tradijia hindusa, Dumnezeirea exercitâ cinci acjiuni sau funcţii cosmice prin
chiar viaja fără ca acest lucru s5 fie necesar, riscul fiind căutat cu orice prej, numai .de care guverneaza Lumea: emanajia (srishti), menjinerea (slhiti), resorbjia (samhara),
ocultarea (tirodhana) şi rev5rsarea grajiei (anugraha). Conform spusclor Injeleptului
ochii lumii*. Spiritul de abnegajie este, de asemenea, opus atitudinii de nepâsare faja
Abhinavagupta, aceste cinci acjiuni divine fundamentale sunt exercitate şi la scara
de soarta celorlalji oameni.
microcosmica, într-o corespondenja analogică, de catre omul supus devenirii, chiar
în ceie mai neînsemnate acjiuni ale viejii sale individuale, dar aceasta se petrece cel
ABSOLUTUL SUPREM mai adesea într-un mod inconjtient. Totodară, există cinci tipuri esenjiale de acjiuni
în mod intuitiv, Absolutul Suprem poate fi definit ca Principiul ultim, vejnic, imuabil, care afecteaza substanja j i energia: ridicarea (utkshepana), coborârea (apakshepana),
infinit, care stă la baza Universului, a întregii Manifestări. Absolutul reprezintă ceea ce contracjia (akunchana), expansiunea (prasarana) si proiecjia (gamana).
este independent de orice condijii }i relajii, care nu este supus niciunei restricjii, care nu
Din punct de vedere calitativ, acjiunile pot fi: 1. materiale; 2. eterice; 3. subtile
are limite j i este necondijionat, misterios, atotputernic, perfect, desăvârjit.
(astrale); 4. meniale; 5. spirituale.
Cunoajterea Absolutului Suprem este subiectul esenjial al tuturor sistemelor
Un element definitoriu al acjiunii cste scopul, jinta către care se orienteaza aceasta.
metafizice spirituale. în tradijia milenară a înjelepciunii, Absolutul este semnificat de
în lumina tradijiilor spirituaie ale omenirii, fiinja umana trebuie s5 acjioneze numai în
asemenea prin nojiunile Spirit Absolut, idee absolută sau eu absolut (Sine Suprem), sens benefic, manifestându-se la unison cu Voinţa divină. Deloc întâmplător, o rostire a
care este factorul esenjial al Universului, identificat în fiinja umană cu o scânteie tradijiei populare afirmă: .Bine faci, bine gSsejti". De asemenea, o altă rostire tnjeleaptâ
nemuritoare, divină (cunoscută în tradijia orientală sub numele de Alman, Sinelc spune: .Unde-s mulji, puterea creşte", evidenjiind forja superioara a acjiunii realizate la
Suprem Nemuritor). unison de un grup fratern ji unit de fiinje umane într-un sens benefic, prin comparajie
Absolutul Suprem reprczintS totodată Spiritul universal sau Divinul In ipostaza Sa cu acjiunea singulară.
impersonalS, abstractă. Absolutul Suprem sau, altfel spus, Lumina Luminiloreste izvorul
originar şi ultima Jintă către care, conştient sau inconjtient, se orientează tot ceea ce ADEVĂR
existâ. Prin aspirajie frenetică si meditajie intens concentrata, fiinja umană sinceră şi Cuvântul .adevăr* este conex cu latinescul .veritas'. în limba greaca, pentru
tenace Isi poate revela Sinele Oivin din propria sa natură lăuntricS, putând apoi să cuvăntul .adevSr' exista termcnul .aletheia' (care se poate traduce In limba română
fuzioneze, mai întâi temporar, iar apoi în mod permanent, cu el, precum o picSturS prin expresia: .care nu este ascuns"). Atunci c5nd se vorbejte despre Adevărul Divin ca
care se topeşte în infinitul ocean al Absolutului universal, atingând astfel Suprema atare, se face tntotdeauna, tn mod inevitabil, referinjâ directă la Principiul Suprem, c5ci
Eliberare spiritualS. Absolutul este deci unul şi acelaji în ipostaza sa de Spirit Universal In afara Principiului Suprem, nimic - făr3 excepţie - nu dcjine propriul s3u fundament.
Infinit, el existand deopotrivă în veşnicie şi în timpul limitat. El cste: Pură ExistenţS, Pură Aceasta referire la Principiul Suprem originar implic5 în mod necesar că orice relajie
ConjtiinjS, Pură Beatitudine. a noastră cu Adevărul Divin trebuie sa treacă prin recunoajterea subordonarii noastre
22 23
•41 PR0GR\MUlPL»v\EfARDEAqiUNEURGEMA.NUAPOCALIPSA!::' ^ -

faţa de imperativele obiettive, taimce ale imuabilelor legi pnru ipiale 51 supraumane. spiritul fngust de grup? Din nefericire, putem observa cu usurinjă c3 r3spunsul la această
latâ pentru ce se spune c3 numai Adevărul Ultim, atunci când este revelat tn propriul tntrebare indic3 frecvent c3 este vorba de un foarte mic num3r de fiinţe umane, care
nostru univers lăuntric, ne face cu adevărat să devenim liberi din punct de vedere constituie cercul extrem de tnchis al prietenilor cei sinceri ai AdevSrului Ultim. Un
spiritual. Apostolul loan subliniază acest aspect fundamental tn .Evanghelia" sa, atunci asemenea grup spiritual este grupul celor pujini j i aleji, în cadrul c3ruia este p3strat3 j i
când citează cuvintele lui lisus: .Cunoajteji Adevărul, şi atunci Adevărul vâ va elibera." transmis3 comoara inestimabil3 a Eternei înjelepciuni, care constituie, am putea spune,
depozitul cel atemporal j i universal al Adev3rului Ultim Divin.
Adevărul afirmă sau evidenjiaz3 o corespondenj3 sau o anumită oglindire care face
posibilă cunoajterea autcntica. Cunoajterea adevărului evidenţiază de fiecare datâ
un anumit proces de rezonan\& oculti' Intre un lucru sau o fiin|ă şi conjtiinja aceluia ALIENARE (ÎNSTRĂINAREA FIINŢEI U M A N E DE DUMNEZEU)
care vrea să le cunoască, proces care-i permite s3 descopere, tn felul acesta, chiar tn Alienarea desemneazS o condijie existenjialS maladiv3, dizarmonioas3, tn care se
Universul său lăuntric care este adevărul referitor la acel lucru sau acea fiinţă. manifest3 o stare predominant3 de scindare a conjtiinţei individuale a fiinjei, stare ce
poate fi identificată de c3tre cei tnzestraji cu luciditate spiritual3 ca fiind o stare de
Adevărul Ultim sau, altfel spus, Adevărul Divin este întotdeauna Unul j i tocmai de
Înstr3inare a fiinţei umane faj3 de Dumnezeu. Sentimentul predominant de înstr3inare
aceea se poate vorbi despre caracterul unic al Adevărului Ultim, c3ci, fn esenja sa, el
pe care fiinja uman3 caracterizat3 de alienare II tr3iejte atunci este resimjit mai ales ca
este fără tncetare absolut identic cu Principiul Suprem, care este nediferenjiat de această
0 scindare între minte şi suflet. Alienarea face ca fiinja uman3 s3 simt3 atunci o acut3
Unitate originară. Cei înţelepţi afirmă că, de fapt, Adevărul Ultim nu a fost si nu va fi
slare de Instr3inare sufleteasc3. Alienarea survine ca urmare a fapiului c3 tn constiinja
vreodată o crcajie a minţii umane. Adevărul Divin are tn vejnicie o existen;ă enigmalică
individuală a fiinţei umane s-a produs o anumit3 scindare major3 la nivel sufletesc sau
ce se susjine prin ea însăji, independent de noi. Rolul nostru, care totodată constituie
spiritual, care permite aparijia gradatS, adeseori sub forma unei creşteri maladive, a
una dintre menirile noastre fundamentale (pe primul loc fiind cunoajterea directă j i
unor convingeri rele, inferioare, ce sunt alimentate de felurite fndoieli demoniace, şi
nemijlocită, în propriul nostru univers lăuntric, a realităţii lui Dumnezeu Tatăl), implică
care genereazd manifestarea preponderentS a unei viziuni fragmentate asupra vieţii,
prin urmare să cunoaştem prin revelaţie directă şi nemijlocită Adevărul Divin.
alimentând astfel starea predominanta de separare a fiinjei umane fa|3 de Dumnezeu.
Abia atunci cand tn fiinja noastră tncepe s3 se reveleze In mod gradat Adevărul în cunoaşterea modern3, alienarea este cunoscut3 ca fiind un concept ce se reg3seşte
Ultim Divin, noi ieşim din starea de eroare, pentru c3 tn fiinja noastră apare pentru at3t tn domeniul psihologiei, cât si tn sociologie, filozofie, medicina si spiritualitate. Din
prima oară sclipirea mirifică, esenţială a Luminii eteme a Adevărului Ultim Divin, care punct de vedere filozofic, conceptul de alienare desemneaz3 existenja unei anumite
ne conferă accesul la adevărata cunoaştere, ce ne permite $3 tnjelegem realitatea, atât relaţii anormale, dizarmonioase, tntre fiinţa individuală ţ i lumea tn care ea trăiejte,
cea interioară, cât şi cea cxterioara, din perspectiva tainică a Adevărului Ultim Divin relajie care este caracterizata prin faptul că omul nu se mai poate integra tn mod real
al lui Dumnezeu Tatăl. Prin urmare, cunoaşterea Adevărului Ultim Divin tn propriul fn lumea din care face parte, percep3nd fn mod distorsionat lumea tnconjuratoare
nostru univers lăuntric face s5 apară o esenţială transformare a viziunii si a perspectivei ca fiindu-i străinâ j i ostilă. în concluzie, putem spune c3 starea de alienare are atât o
asupra realităţii. în locul viziunii personale şi eronate asupra realităţii (atât asupra semnificajie psihologic3 (ca stare de tulburare psihic3 j i , în cazul extrem, de nebunie),
realităpi fiinţei noastre, cât şi asupra realitSjii inconjuratoare) tn care ne-am allat, fără cât j i una sociologică (disolujia Ieg3turii fntre individ j i ceilalji) sau de naturS religioasă
îndoială, panS atunci, în fiinţa noastră se instalează si rămâne pentru totdeauna o noua (disolujia legăturii cu Divinitatea).
j i fundamentală viziune, care aparţine Adevarului Ultim Divin. Această transformatoare
viziune a Adevărului Ultim Divin ne oferă jaloanele divine de care avem nevoie pentru
a privi asa cum trebuie - cu înjelepciune - atât realitatea fiinţei noastre, cât şi întreaga ARHANCHELI
realitate înconjurătoare. Cei Inţelepţi spun că, de fapt, Adevărul Ultim Divin aparţine Enlil3|ile angelice (cunoscute tn tradijia orientală sub numele de deva) sunt fiinje
sferei gigantice, misterioase a înjelepciunii pure a lui Dumnezeu. de luminS al c3ror principal rol tn Manifestare este acela de a intermedia relajia dintre
Toji marii înjefepţi, toji yoghinii avansaji j i toji marii sfinţi care au atins Suprema Dumnezeu Tatăl j i Creajia Sa. Universul cel tainic al acestor spirite divine este structurat
Realizare Divină au reuşit într-o anumitS etapă a evolujiei lor spiriluale să-şi reveleze în ca o gigantica ierarhie condusă de Dumnezeu Tatăl. Tradijia crejtin3 menjioneaz3
propriul lor univers lăuntric Adevărul Ultim Divin. Numai tn felul acesta, prin revelarea c3 exist3 nou3 .treple' sau .coruri" angelice grupate fn trei triade, prin intermediul
Adevărului Ultim Divin tn propria lor fiinjă, ei au reujit cu adevărat s3-L cunoască pe c3rora Dumnezeu TatSl guvernează j i inspiră Intr-un mod divin diferitele niveluri ale
Dumnezeu Tatăl şi totodată au reujit s3-ji transforme viziunea personală, eronată într-o Manifest3rii. Ele sunt structurate conform leg/7 rezonanţei oculte*.
nouă şi fundamentală viziune divină, eternă şi universal valabilă. lerarhia Arhanghelilor aparjine celei de-a treia triade (alc3tuil3, tn ordinedescendenti,
Adevărul Ultim Divin luminează acele tradijii care se dcschid către preluarea si din corul întaietorilor, al Arhanghelilor j i al îngerilor), care este j i cea mai apropiata
asimilarea luminilor suverane ale Realităjii Esenjiale Misterioase. Ştiind toate acestea, ar de nivelul de conjtiin|3 uman. Iat3 cum prezint3 Sf. Dionisie Areopagitul, celebrul
merita s3 ne tntrebăm acum caţi, mai ales dintre aceia care p3streaz3 o orientare spiritualâ angelolog crejlin, acest cor angelic In lucrarea sa .lerarhia cereascS': .Corul Sfinjilor
tradijională si autentic3, iau tn considerare Adev3rul Ultim Divin pentru el tnsuşi, tntr-un Arhangheli se afl3 pe aceeaji treap!3 cu corul întâietorilor Cerejti j i cu corul Sfinjilor
m o d complel dezinteresat, situ3ndu-se dincolo de toate atajamentele afective j i de îngeri. (...) Sfânla treaptă a Arhanghelilor (...) comunic3 atât cu preasfinjii întâietori, cât
24 25
4 | | PR0GRA.MUlPLANETAR0EAQlUNEbRC[STÂ.NUAPOCALIPSA! ■ ^ -

şi cu sfinţn îngeri. Cu cei dintâi pentru că este întoarsa (orientata) spre Inceputul cel tradijia ezoterica occidentala ca fiind protectorul j i inspiratorul alchimijtilor.
care este mai presus de Fiinţă (Dumnezeu), iar cu îngerii pentru că ea este în acelaşi Arhanghelul Metatron este îngerul Fejei lui Dumnezeu ji mijlocitorul teofaniilor.
timp ji o treaptă (ierarhie angelică) talmâcitoare, primind iluminările dumnezeiejti de la El consemnează tn Cartea Vicţii toate faptele noastre j i ne ajută să ne conjtic-ntizăm
întâietori, în mod ierarhic j i vestindu-le îngerilor în chip Ingeresc j i , tn continuare, prin puterea noastră de a iubi j i sensul existenjei noastre.
îngeri, descoperindu-ni-le nouă, pe mSsura sfinţeniei fiec3ruia dintre noi, şi iluminăndu-
ne astfel In chip dumnezeiesc.* ARHAT
Fiinţa umană care reujejte, datorita purităjii şi deschiderii sale sufletejti, să intre In Adept avansat care a atins cel mai Inalt nivel pe calea spirituala superioarâ (arya-
comuniune profunda cu ierarhia angelică a Arhanghelilor, Iţi poate trezi j i ampliftca, marga). Datorita realizării sale spirituale extrem de Inalte, o asemenea fiinjă umana are
prin intermediul lor, o gamă foarte variată de stări, cum ar fi: bucuria, Implinirea, destul de pujine lucruri de învăjat. Un arhat a dobândit certitudinea abolirii definitive
umilinja, iubirea pentru Dumnezeu, aspiraţia spirituala, detajarea, pacea, luciditatea ji a oricărei impurificâri (asrava) j i este în tntregime detajat, sau altfel spus, în totalitate
dragostea pentru toate celelalte fiinţe umane. liber de orice pasiune sau dorinjă inferioara (klesha). Fructul esenţial al starii de arhat
Exista nenumăraţi Arhangheli, unii dintre ei fiind binccunoscuţi în lumea crejtină j i este Eliberarea spirituală suprema, ce este însoţită, totodată, de un rest de condijionare
chiar sârbătoriji la anumitc date precise. Trei dintre ei sunt menţionaţi In mod explicit tn infimâ, care îi permite sa ramânâ în această lume. Un arhat ajunge la Eliberarea supremă
.Biblie': Mihail, Gabriel şi Rafael, iar Tn textele apocrife apar j i numele altora, cel mai completă la scurt timp după ce p3răsejţe definitiv această lume prin procesul pe care îl
cunoscut dintre acejtia fiind Uriel. Dar Arhanghelii nu sunt cunoscuji numai In tradijia numim moarte. Un arhat reprezinta, am pulea spune, idealul tradiţiei budiste originare.
crejtină, ci şi în cea cbraică, islamică şi în diferitele tradiţii orientale, ei jucând mai Spre deosebire de un bodhisattva, care vrea să fie de folos lumii j i să salveze toate
alcs rolul de intermediari între icrarhiile angelice superioare şi umanitate. De-a lungul fiinjele vii, arhat-ul este mai ales preocupat de propria sa transformare spiritualâ. Un
istoriei planctare, difcriţi Arhangheli au inspirat j i susţinut anumite colectivităţi umane. arhat este In totalitate liber de cele zece înlănjuiri (samyojana) care condiţionează
Fiecare Arhanghel cste descris Tn mod tradiţional ca având anumite atribute fiinţele umane tn ciclul reîncarnărilor. Aceste zece înlănjuiri sunt:
specifice, astfel tncât ajutorul său este cerut In mod predilect în anumite situaţii. Astfel, 1. Iluzia personalităjii;
Arhanghelul Mihail, considcrat a fi cel mai important dintre toţi, este binecunoscut 2. îndoielile demoniace;
In special pentru rolul său protector. Tocmai de aceea, el este deseori reprezentat In 3. Atajamentul fajă de felurite rituri j i reguli;
iconografia crcstină tradijională biruind un balaur, simbol al forţclor întunericului. Fiind 4. Dorinjele tnrobitoare ale simjurilor;
prin cxcelenjă eroul luptător al lui Dumnezeu, este Intotdeauna reprezentat ca fiind 5. Resentimentul;
tănăr si foarte frumos j i el li inspiră si îi susţine pe toţi cei care luptă cu curaj împotriva 6. Atajamentul sau atracfia pătimajă pentru obiectele j i formele lumii materiale;
forţelor răului. 7. Dorinţa atingerii stării lipsite de trup sau, altfel spus, a corporalităţii subtile;
Arhanghelul Gabriel (Gavriil) este men|ionat de patru ori în .Biblie", de fiecare data 8. Orgoliul;
având rol de mesager divin. El este Ingerul Bunei Vestiri, care i-a anun|at Fecioarei 9. Agitajia;
Maria naşterea Mântuitorului. în tradijia islamicâ, Gabriel este considerat spiritul divin 10. Ignoranja.
al adevărului, sub protecjia căruia s-a născut Islamul. Profetul Mahomed afirma că Un arhat estc fn unanimitate considerat ca fiind o fiinjă umană care ji-a eliminat
Arhanghelul Gabriel, cel cu 140 de perechi de aripi, i-a dictat .Coranul" vers cu vers. în propriile impurităji tn totalitate j i a objinut satisfacjia deplină a aspiraţiilordivine. El este
reprezentarile iconografice crejtine, Arhanghelul Gabriel ţine Tn mână un crin, simbol cel care ji-a abandonat tn totalitate egoul j i a atins ţelul suprem. Prin aceasta, conjtiinja
al purităjii şi al splendorii divine. sa este fn totalitate liberă, datorita atingerii celei mai Tnalte stări de cunoajtere spirituaiă,
Arhanghelul Rafael (Rafail) cste cel care a dus păstorilor vestea naşterii Mânt uitorului. ce este unanim considerată ca fiind perfectJ.
El este considerat protectorul tinerilor, al copiilor şi al călătorilor. în .Zohar' (.Cartea
Splendorii') se afirmă că Arhanghelul Rafael .este însărcinat cu tămăduirea planetei j i , ASCEZÂ
datorita acestei purificări, (...) omul poate fi vindecat oricand de toate bolile sale*. De Acest cuvânt provine din limba greacâ, unde există termenul .askesis', care In
aceea, el este considerat protectorul }i inspiratorul tuturorcelor care au drept ideal nobil traducere românească fnseamna .exercijiu necesar" sau .antrenament adecvat*.
în viaţă vindecarea j i alinarea sufcrinţei semenilor lor (medici, tămăduiton). Reprezentat Filozoful Platon definejtc asceza ca fiind un antrenament binevenit ce ne purifica, ne
adeseori tn haine de pelerin, imaginea acestui Arhanghel radiaza o bunatate coplejitoare. transformă fiinja j i trupul într-un mod profund j i face Tn felul acesta să se trezească tn
Arhanghelul Uriel este cunoscut tn special pentru rolul său de salvator din orice noi starea de înţelepciune.
situajie dificila. în .Cartea lui Enoh*, el este denumit .tngerul veghetor j i protector al La modul general vorbind, asceza vizeaz3 un control deplin asupra anumitor funcjii
celor aflaji sub spaimâ şi teroare*. El susjine orice acjiunc de pocăinţă şi de transformare trupejti j i cel mai adesea ea urmărejte detajarea j i transcendcrea anumitor patimi j i
lăuntrică, dar totodata el este şi cel care aduce pedeapsa divină celor râi j i perverji. descatujarea sufletului de sfera viejii instinctuale sau de anumite vicii ori obiceiuri
Reprezentat simbolic ţinând o flacără tn palmă, acest Arhanghel este considerat tn nefaste. Prin asceză, fiinja umanâ ajunge la o stare de profunda transformare spirituală.
26
27
PROCRAMULPlANETARDEAqiUNEUIlCENTÂ.NUAPOCAUP^ i&»
Prin intermediul ascezei sunt trezite }i dinamiza'e virtuţile spirituale, iar fiinţa umană de asceză. Dat fiind faptul căfiecare asce/5 nnplică austeritate, se poate spune că asceza
descoperă câ li este cu putinţă să dobândească stăpânirea de sine j i totodată îşi înfrânge beneficâ este o condijie a stăpânirii de sine. La modul fundamenta! vorbind, asceza se
patimile }i se eliberează de lanţul viciilbr. Asceza este unul dintre elementele de bază bazează pe aspirajia fiinjelor umane de a reveni la o slare originară net superioara
atât ale spiritualităjii In general, cât şi ale spiritualităţii creţline In particular. Asceza condijici trupcşti, chiar absolută. Unii tnjelepji au considerat că fuziunile amoroase
este echivalentă cu o sui generis filozofie activă ce face cu putinţă trezirea virtujilor. bazate pe continentă sexualS* perfectă }i pe consacrarea fructelor lui Dumnezeu Tatăl
Prin intermediul ascezei, fiinja umanS ,se dezbracă' de omul cel vechi ţi Iţi tncepe fac parte din planul lui Dumnezeu penlru ca fiinja umană să redobândească viaja
ascensiunea spirituală din treaptă In treaptă. Prin intermediul ascezei sunt trezite paradiziacă originară. Este binecunoscut faptul că tn .Facerea* biblică se vorbeşte tn
anumite virtuji, dintre care despre unele am putea spune că ele sunt precum nişte aripi mod simbolic despre starea androginală a fiinjei umane }i există aluzii In unele texte că
prin intermediul cărora sufletul se inalţă către starea de contemplajie. jocurile amoroase dintre Adam }i Eva se bazau pe continenti sexua/a*®. Fiecare asceză
Trezirea gradată a anumitor virtuţi prin asceză este cel mai adesea posibilă doar ce este într-un mod ferm asumată implică realizarea atentă }i sistematică a unui anumit
printr-o detaşare corespunzâtoare şi prin abandonarea anumitor elemente irajionale, antrenament, In vederea atingerii unui anumit |el superior. Perseverenja, răbdarea }i
amalgamate ţi In mod evident nespirituale care există In anumite straturi ale Universului vigilenţa sunt, fiecare dintre ele, o formă de asceză.
fiinjei umane. In fond, eforturile ascetice constituie, totodată, o luptă spirituală ce In asceza creţfină este în mod constant prezentă ideea cont/'nenje»' sexuale®, care se
vizează redobândirea unei stâri de unitate divină a fiinţci. Prin intermediul unei asceze realizează însă exclusiv în forma abstinenjei sexuale, numită în mod generic .înfrânare*,
ce este dusa la bun sfârşit, In cele din urmă spiritul ajunge să domneascâ nu numai prin contrast cu .desfrănarea", care înseamnă în realitate incapacitatea de a stăpâni
asupra irupului, ci }i asupra întregii naturi umane. Fiecare asceză presupune un efort energia sexuaia. Este, însă, evident că abstinenja sexuala nu exclude deloc tentajiile
pe măsură, ce trebuie să fie adecvat }i perseverent. Acest efort vizează transformarea erotice (care sunt numite ispiliri, vezi cazul atâtor sfinji greu incercaţi tn perioada
radicală a direcjiei viejii fiinjei umane. în felul acesta, omul ce este subjugat de trup de început), deoarece aceasta nu urmăreşte transmutaţia biologica a potenjialului
moare pentru ca astfel să se poată naşte omul profund transformat, ce este pe cale să substanjial în energie, ce este urmată de ridicarea }i sublimarea creatoare a accstei
atingă starea de îndumnezeire. energii imense în etajele supcrioare ale fiinjei. în aceasta abordare, pulsiunile vilale,
sexuale bazale sunt respinse }i ajung doar după un considerabil efort spiritual ascetic să
fn sfera Creajiei, spiritul ascetic se exercită prin depăţirea gradată a stârii de dualitate
fie con}tientizate şi apoi superior integrate.
materială }i In felul acesta se face trecerea catre unitatea plină de înţelepciune a Creajiei.
In sfera spirituală, numai renunjarea la obiceiurile trupe}ti nefaste poate să elibereze
forjele tainice ale spiritului, făcând astfel posibilă trezirea virtujilor. Asceza asumatâ este ASPIRAŢIE
un stil de viaţă ce respinge în mod ferm amalgamarea valorilor aparente, pervertirea Aspirajia (termen conex cu latinescul .spirare', care inseamnă .a respira', ,a
fiinţei umane, degradarea naturii }i a mediului fizic. Printre altele, o formă cu totul rasufla') reprezinta ansamblul tendinjelor }i al energiilor subtile ce sunt Tn mod specific
mobilizatoare, care, dacă suni suficient de puternice }i de constante, ne însuflejesc }i ne
speciaia a ascezei implică }i transmutajia biologică, sublimarea }i convertirea iubirii
dau un imbold lăuntric într-un sens superior, înălţându-ne con}tiin|a fie către realilăţi
naturale Tn eros divin mistic.
tainice, sublime, fie către un înalt ideal.
Este de la sine tnjeles că asceza implică de fiecare dată o autodisciplină. Ea presupune
efortul susţinut de a face binele }i de a evita în permanenjă râul. Asceza este o pregătire Manifestarea în fiinja a stării de aspirajie determină înloldeauna declansarea unei
continuă care, prin anumite acumulări cantitative, face apoi cu putinjă un salt calitativ, serii de transformări, mai mult sau mai pujin durabile, ale frecvenţei predominante de
ce apare de fiecare dată la momentul potrivit. Spre exemplu, postul, răbdarea }i chiar vibrajie, care sunt de natură să ne modifice considerabil punclul nostru obişnuit de
rugăciunea sunt anumite forme de asceză. Orice antrenament al sufletului, al minjii }i al vedere ori, altfel spus, modul nostru familiar de a gândi }i de a percepe realitatea.
trupului care vizează o anumită transformare lâuntrică sau trezirea virtujilor, ori victoria Manifestarea unei aspirajii elevate în Microcosmosul fiinţei noastre, dacă este privită
asupra tentajiilor este o asceză. Fiinja umană care duce o viajă de renunjare, cum ar fi din punctul de vedere al Legii Rezonan[ei Oculte', presupune de fiecare data o
eremitul sau călugărul, este un ascet prin excelenjă. transformare neta a frecvenţei noaslre preponderenle de vibrajie, atat a celei globale,
cât }i a celor specifice, mai ales în anumite elaje launirice ale fiinjei. Astfel, analogic
în cazul fiinjelor umane care practică In mod constant fuziuni amoroase bazate
vorbind, starea de aspiraţie poate fi asemănată cu acjiunea de comulare a unui aparat
pe continen{& sexuală9, consacrarea roadelor lui Dumnezeu Tatăl, iubire reciprocâ }i
de emisic-recepjie de pe lungimea sa obişnuită de undă, pe care se afla până atunci, pe
transfigurare, se poate spune că ele sunt angrenate pe calea unei anumite asceze. Orice
o-alta lungime de undă, net superioară, pe care imediat după aceea el va fi apoi acordat,
tehnică spirituală autentică ce implicâ o austeritate este, totodată, o asceză. Orice efort
spre a putea emite }i recepjiona pe noua frecvenţă de vibrajie, corespunzătoare acelei
spirituai adecvat }i autentic este, totodată, o asceză. Se poate, de asemenea, vorbi de o
lungimi de undă noi, care esie net superioara.
asceză atunci când fiinjele umane se angrenează tn bătălia finală ce se dezlănjuie tntre
puterile binelui }i puterile râului. Atât abstinenja sexuală, cât }i continenta sexuală* In cazul oricărei aspirajii elevate, sublime pe care o manifestâm, este înainte de loate
ce se bazează pe iubire reciprocă, pe consacrarea roadelor lui Dumnezeu Tatăl, pe necesar să dispunem de o energie subtiia, vitală lăunirică suficient de mare }i tolodata
transfigurare }i pe sublimarea energiilor rezullante, reprezinlă, fiecare dintre ele, o formă să avem energia voinjei foarte puiernică. De indaiă ce sunt înlrunite aceste două
28 29
PROGRAMUl PLANETAR DE AQIUNE URCENTÂ . N U APOCALIPSA5S'
tondiţii de mai sus, 51 care pot d considerate ca fnnd de bază, putem să manifestam Tatăl }i prin intermediul Atotputernicici Sale, s3 ispdţim prin eforturi adecvate pedeapsa
aspiraţia noastră stiblimă, prin intermediul unei intenţii ferme, intense }i cât mai clare. dumnezeiasc3 binemeritatS care ne aţteapt3 Tn viitorul apropiat, datorită fărădelegilor
La scurt timp dup3 aceea sau, Tn unele situaţii, aproape fulgerător, se declanseazS j i p3catelor acumulate de omenire. Dac3 avem o credin{3 puternic3 }i deplinS în
în Microcosmosul fiinţei noastre felurite procese complexe de rezonanţă ocultS' cu Dumnezeu, devine In felul acesta cu putin(3 s3 cerem cu umilinţS ca Atotputernicia
anumite sfere tainice de energie nesfărşitâ din Macrocosmos, care provoacă fenomenele dumnezeiasc3 s3 fie invocat3 j i , In felul acesta, cu ajutorul lui Dumnezeu s3 reujim
pe care le-am expus anterior. s3 ispSjim într-un mod spiritual pedeapsa dumnezeiasc3 pe care o merit3m datorit3
f3r3delegilor şi p3catelor care s-au acumulat In sfera acestei planete in decursul timpului.
ATOTPUTERNICIA DUMNEZEIASCĂ Prin intcrmediul Atotputerniciei dumnezeiejti a fost manifestatâ intreaga Creaţie şi
Atotputernicia dumnezeiasc3 este un atribut al lui Dumnezeu, prin intermediul prin intermediul aceleiaji Atotputemicii este posibilS alegcrea ţi chiar victoria noastrS.
căruia Dumnezeu se face cunoscut oamenilor. Spre exemplu, tradiţia biblică se Aceastd Atotputemicie universal3 ţi f3r3 egal a lui Dumnezeu este liberă. Datontă
bazează pe amintirea Atotputerniciei lui Dumnezeu. Pretutindeni unde Dumnezeu se Atotputerniciei Sale, Dumnezeu face tot ceea ce El vrea. Totuji, este esenfial să re|inem
manifestă, El poate s3 li salveze si să ti protejeze pe aleşii Săi şi face pentru ei tot ceea c3 aceastS Atotputernicie a lui Dumnezeu este Tn vesnicie binevoitoare şi plinS de
ce El vrea. Pentru fiin|a umană limitata, superficială şi ignorantS este dificil ca ea să iubire. Prin Atotputemicia Sa, Dumnezeu ac|ioneaz3 at3t In cadrul temporal al istoriei,
conceapa sau să intuiască faptul c3, deoarece omul a fost creat, Inc3 de la Tnceputuri, c3t }i In vesnicie, fiindu-l In permanen|3 cu putin|3 s3 domine at3t astrele, c3t şi toatc
după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, fiecare fiin|ă umană poate s3 invoce }i să forjclc v3zute şi nev3zute ale Tntregului Univers. Forţa dumnezeiasc3 se prezint3 ca
ccara manifestarea prin fiin|a ei a Atotputemiciei lui Dumnezeu Tatăl, care totodată fiind o putere divinS Iiber3 care domin3 In permanen|3 totul şi susjine totodatS Intregul
este un atribut esenţial al lui Dumnezeu, ce face cu putinjS pentru noi, oamenii, să Univers.
îl cunoaştem. Dat fiind faptul c3 există fundamentala lege divină .cere }i |i se va da, Nenum3rate texte ale înţelcpciunii, rjar şi anumite texte religioase proclamS
caută şi vei găsi, bate }i |i se va deschide', în lumina acestei legi este cu putinjă pentru st3p3nirea }i domni.a absolut3 a lui Dumnezeu asupra a tot ceea ce există, asupra a
fiecare dintre noi să invocăm cu umilinjă, si totodată cu o credinţă dcplină, realitatea tot ceea ce este vizibil }i invizibil. lată un fragment dintr-un astfel de text: .Doamne
tainică a Atotputemiciei lui Dumnezeu, pentru ca în felul acesta să devină cu putinţâ s3 Dumnczeule, Tu care esti Tmp3ratul atotputernic al acestui Univers, totul se afl3
realizăm, prin intermediul ajutorului tainic ce ne vine de la Dumnezeu Tatăl, tot ceea Tn puterea Ta }i nu exist3 nimeni care $3 Te Infrunte... Tu eşti cel care ai f3cut cerul,
ce este bun, frumos, adevSrat si plăcut lui Dumnezeu. Atunci cand cerem cu umilinţă şi stelele, Soarele, planetele }i P3m3ntul.' Aceast3 Atotputernicic dumnezciasc3 este
cu o credinţă deplină, invocând totodat3 manifestarea Tn fiinja noastră a Atotputerniciei salvatoare, prin ea Dumnezeu creeazS totul, menţine totul }i distruge, dac3 El vrea,
dumnezeieşti (datoritS f3g3duin|ei si legământului divin fundamental c3 atunci cand totul. Nimic nu fi scap3 vreodat3. Pentru Dumnezeu nimic nu este imposibil, datorit3
cerem, ni se va da), devine implicit cu putinţă ca prin fiinţa noastrâ, ce se transformă Atotputemiciei Sale. Unul dintre numele lui Dumnezeu este chiar Atotputernicul.
atunci Intr-un tainic canal divin, sa se manifeste Atotputemicia dumnezeiască, prin Dat3 fiind Atotputernicia Sa, Dumnezeu este unic, El cste Tatal tuturor popoarelor,
intcrmediul căreia poate fi InfSptuit binele pe care l-l cerem lui Dumnezeu, aspirând la al Universului }i al Tntregii lumi. Domnia Sa asupra Tntregului Univers este suprem3,
unison ca prin fiinja noastră s3 se realizeze doar Voia Sa atotputernică, ce este o tainică totalS }i f3r3 egal. Prin intermediul Atotputerniciei lui Dumnezeu, tot ceea ce exist3 ca
energie. în felul acesta devine cu putin|â ca In fiinţa noastrâ să fie invocată, cu umilinţs posibilitate devine realizabil. întreaga lume, c3t }i tot Universul este rodul Atotputerniciei
şi cu o crcdînjă deplinS, at3t manifestarea tainicS a Atotputemiciei divine, c3t }i energia iui Dumnezeu. Grajie Atotputerniciei Sale vesnice }i fara egal, Dumnezeu susjine Tn
enigmatic3 a Graţiei lui Dumnezeu }i energia misterioas3 a Voinţei Sale omnipotente. permanentS totul. Totodat3, Dumnezeu Imbr3|iseaz3 toate c3te sunt, f3r3 Tncetare. Lui
Ştiind aceasta, nu trebuie s3 ezi(3m, atunci c3nd rcalizăm metoda supremS şi ei'icientă, s3 nimic nu li scap3, nimic nu se află Tn afara Sa. El Tmbr3|i}ează totul, chiar }i atunci
cerem cu umilinjă şi cu o credin|3 depiinS, pentru ca realitatea tainic3 a Atotputemiciei c3nd fiinţcle con}tiente nu sunt capabile s3 îl simi3, s3 îl descopere }i s3 îl Imbr3ţiseze
dumnezeieşti s3 fie invocată }i apoi s3 fie direcţionatS, In str3ns3 Ieg3tur3 cu aspiraţia cu iubire. Dat3 fiind Atotputemicia Sa, Dumnezeu susjine toate care sunt In Fiinja Sa,
noastrS sincer3 de a proteja planeta P3m3nt şi Intreaga umanitate de catastrofa care ar ce imbr3ti}eaz3 f3r3 Incetare totul. Atunci c3nd suntem preg3ti{i }i ne deschidem Intr-
putea s3 aparS 1n viitorul apropiat, datontâ acumul3rii păcatclor j i a f3r3delegilor care un mod total }i a}a cum se cuvine c3tre El, Dumnezeu ni se reveleaz3 }i totodat3
ne expun s3 merităm pedeapsa dumnezeiasc3. Aceasta ne ajteapt3 In viitorul apropiat, ne face s3 descoperim Atotputemicia, Omniscienja }i Omniprezenfa Sa. Dincolo de
dac3 prin eforturile noastre adecvate }i susţinute nu vom reuţi s3 isp3}im pedeapsa aparenje, dincolo de convingerile s3rmanelor fiinţe umane ignorante }i superficiale,
dîvinS pe care o merit3m datorită f3r3delegilor j i p3catelor ce s-au acumulat In dccursul exist3 o muljimc de dovezi c3 Dumnezeu exist3. Nimeni nu a reuşit }i nici nu va reu}i
timpului In sfera acestei planete. vreodat3 s3 dovedeascS, oricdte teorii ar inventa, c3 Dumnezeu nu existi. La tntrebarea
neghioab3 pc care }i-o pun cei smintiji }i pro}ti: .Cine anume L-a f3cut pe Dumnezeu?!'
Este important s3 ne dăm seama c3 doar Dumnezeu TatSl manifestS Tn permanenjă, exist3 un r3spuns evident }i totodat3 coplc}itor, care ni se reveleaz3 Intr-un mod
In veşnicie, o Atotputernicie deplin3 şi fără egal. Dat fiind faptul c3 noi, oamenii, am fost intuitiv doar atunci c3nd descoperim realitatea atotcuprinz3toare, infinitS, ve}nic3,
creaji dup3 chipul ţi asem3narea Sa, devine Tns3 cu putin|3 s3 invocSm In fiinţa noastră omniscient3, omnipotent3 }i omniprezent3 a lui Dumnezeu Tatal. în felul acesta, avem,
realitatea acestei Atotputernicii, spre a reuşi, cu ajutorul ce ne vine de la Dumnezeu
30 31
PROGRAMUl PtANETAR DE AQIUNE URCENTÂ . N U APOCALIPS,
i l realizea/3, in moduri numai de El jtiute, tn sfera Creaţiei j i a ManifestSrii Sale pline
totodat3, în pcrmanenj3 acces l.i zeo de mn de dovezi simultane că Dumnezeu existâ, de mistere. Ocultarea sau ascunderea pe care Dumnezeu Ta|3l o realizează, fiind j i
că El este atotputemic, că El este iubire j i astfel dispare pentru totdeauna întrebarea r3m3n3nd totodati în vejnicie atotputernic, este o realitate evident3 pentru cei înjelepji.
neghioabă: .Cine anume L-a făcut pe Dumnezeu?!*, deoarece descoperirea' realităţii în felul acesta, Dumnezeu a conceput Intreaga Manifestare ca pe o imensă .ghicitoare"
Sale grandioase j i coplejitoare elimină implicit această întrebare neghioabă prin însăţi în care creatura are la dispozijie în permanen|3 tot ceea ce are nevoie pentru a dezlega,
revelarea existenţei lui Dumnezeu, existenţă care se situează dincolo de orice indoială aja cum ea poate j i crede de cuviin|3, ghicitoarea plină de t3lcuri enigmatice a acestei
sau iluzie. Metoda supremă, eficientă, ce este expusă în această lucrare va contribui din Creaţii care totodat3 este trupul lui Dumnezeu j i In care Dumnezeu cel atotputernic
plin, prin intermediul gramului de practică, la revelarea într-un mod indescriptibil, dar se ascunde în permanen|3 j i se revelează numai acelora care sunt pregătip j i deschiji
totuţi profund şi copleşitor, a realităţii enigmatice a lui Dumnezeu Tatăl, careeste vejnic. în totalitate s3 îl cunoasc3 j i s3 îl iubcasc3. Este evident c3, dac3 Dumnezeu ar vrea,
Pentru aceasta, trebuie însă să îndrăznim să realizăm aşa cum ni se cere această metodă dată fiind Atotputernicia Sa, El ar putea s3 î j i fac3 cunoscuta prezenţa j i realitatea in
simplă, care ne va ajuta totodată să descoperim că Atotputernicia lui Dumnezeu există j i miliarde de moduri, care ar elimina fulger3tor j i pentru totdeauna îndoielile, speculajiile
că ea poate fi invocatS şi devine cu putintâ s3 se manifeste, mai ales în acele clipe, prin j i fantasmagoriile sSrmanilor sceptici superficiali j i ignoranji care sunt convinji c3 El nu
fiinja noastrâ, care devine un tainic canal d i v i n . Dincolo d e toate acestea, mărturisim c u exist3.
umilinţă că noi simţim prezenja j i realitatea misterioasă a lui Dumnezeu Tatăl şi aducem
o sinceră mârturie că ea există şi este accesibilă pentru toţi aceia care vor Indrăzni s3 M a i mult dec3t at3t, este esenjial să rejinem c3 la ora actualS chiar pe planeta
realizeze această metodă supremă j i eficientă aja cum ea este descrisă aici. Pentru P3m3nt exist3 milioane de mistere, există o muljime de taine j i de aspecte năucitoare
aceasta este însă necesar s5 da|i dovadS de răbdare j i să fiji atenji, pentru c3 aţa cum pe care nici jtiinţa actualS materialist3, nici oamenii de jtiin|3 obtuzi sau sceptici j i nici
se spune, .căile lui Dumnezeu sunt multe dintre ele nep3trunse, iar altele sunt pline de jtiinţa viitoare nu vor fi capabili s3 le explice. NumSrul misterelor este mult mai mare
taine*. De aceea, v3 sugerăm $3 realiza|i la Inceput cu perseveren{3, cu credinja deplină decât neînsemnatele firimituri de cunoajtere pe care jtiinţa actual3 le-a acumulat despre
}i cu umilin|3 această metod3 şi nu ve|i în(3rzia, dup3 un anumit interval d e timp, s3 Univers j i despre întreaga Creaţie. Dincolo de aparenţe, este evident at3t pentru cei
descoperiji c3 Dumnezeu vi se dezvăluie în mod gradat prin intermediul Atotputerniciei inţelepji, cât j i pentru sfinji j i pentru yoghinii avansaji c3 Dumnezeu a ales ca în cadrul
Sale. N u v3 ajteptaji îns3 ca toate acestea s3 se petreac3 atunci c3nd vreţi voi, c3ci acestui ciclu al Manifestării Sale, acesta s3 fie jocul SSu iluzoriu, In care El se ascunde,
toate acestea se vor petrece atunci c3nd ve|i fi cu adev3rat preg3ti|i, c3ci numai atunci cu toate c3 este atotputernic, omniscient j i omniprezent. A specula într-un mod cretin,
Dumnezeu vi se va dezvSlui, de Îndat3 ce veţi merita ca El s3 vi se reveleze, f3cându-Şi considerSnd câ Atotputernicia lui Dumnezeu este limitatS de bunStatea Sa sau de Voinţa
cunoscut3 prezenja Sa misterioas3, at3t In fiinţa voastrd, c3t si In jurul vostru. Sa, ar implica s3 îi negSm totodatS lui Dumnezeu perfecjiunea dumnezeiascl pe care
o are. Datâ fiind aceastS perfecjiune absolută }i inţelepciunea Sa totală este firesc să
Atotputernicia lui Dumnezeu TatSl implic3 faptul c3 Dumnezeu poate s3 fac3 tot ne d3m seama c3 Dumnezeu nu are de ce s3 fac3 r3u sau s3 vrea ceea ce este contrar
ceea ce El vrea. Totuji, este necesar s3 subliniem, pentru unii nerozi care ar putea s3 perfecjiunii j i înjelepciunii Sale absolute. Este, de asemenea, o aberajie s3 afirmSm c3
speculeze pe marginea acestei Atotputernicii a lui Dumnezeu, c3 Dumnezeu nu poate Dumnezeu nu poate, de fapt, s3 fac3 decât ceea ce a f3cut deja sau c3 El nu ar putea
niciodată s3 moarS, fiind vejnic, c3 Dumnezeu nu poate niciodată s3 p3c3tuiasc3, c3 s3 facd această lume j i întregul Univers mai bune decât sunt acum. lisus Hristos nu a
Dumnezeu nu împinge nicio creatur3 a Sa c3tre r3u, c3tre viciu sau cStre sSvârjirea pScâtuit j i nici nu a vrut s3 p3c3tuiasc3; El nu avea de ce s3 vrea aceasta, datoritâ faptului
f3r3delegilor sau a pScatelor, c3 Dumnezeu nu poate s3 mintă j i c3 El nu poate să se c3 atinsese starea de Indumnezeire j i de înţelepciune pe care o conferă descoperirea
Injele. Prin urmare, se poate spune c3 Dumnezeu este atotputernic j i c3 nimic din ceea Adevărului L'ltim D i v i n . Dat3 fiind Atotputernicia lui Dumnezeu, ordinea prezenta ce
ce El face nu îl limitează Tn vreun fel; El nu Înceteaz3, nici chiar pentru o fracjiune d e exista In aceasta Manifestare poate întotdeauna s3 fie suspendata printr-o intervenjie
secundă, s3 fie atotputernic, s3 r3m3n3 unicul Dumnczeu, s3 fie f3r3 Incetare bun, s3 divina j i aceasta evidenjiazS totodat3 realitatea evidentâ a miracolului dumnezeiesc.
fie plin de iubire j i s3 fie cel mai înjelept. Cu toate c3 Dumnezeu este atotputernic, Existenţa miracolelor dumnezeiejti pe aceast3 planet3 dovedejte totodat3 cu prisosinţă
El nu poate j i nu va s3v3rji niciodatS nicio nedreptate, c3ci puterea de a s3v3rji c3 Dumnezeu există, dacâ avem in vedere c3 toate eforturile oamenilor de jtiinjă nu pot
nedreptatea este contrarS st3rii Sale de Indumnezeire j i Atotputerniciei Sale, ce este $3 elucideze realitatea misterioasa a miracolelor dumnezeiejti care au existat, există j i
f3r3 tncetare dumnezeiasc3. Natura esen|ial3 intimă a lui Dumnezeu TatSl, care este vor exista pe aceastS pianetă.
infinită j i imbr3|ijeaz3 totul, implică imposibilitatea absolutd d e a comite răul j i trebuie
s3 subliniem c3 r3ul care există In aceastS lume nu depinde de Voinţa Sa. R3ul care Dac3 am considera prin reducere la absurd c3, dat3 fiind Atotputernicia Sa,
există In aceast3 lume estc rezultanta acjiunilor rele j i a f3r3delegilor sau a alegerilor Dumnezeu ar putea s3 mint.3, ar putea s3 tnjele j i ar putea s3 le ceară fiinjelor umane
rele pe care fiinţa umană are întotdeauna libertatea s3 le realizeze dupâ cum ea vrea. s3 îl urascS, sau s3 se revolte tmpotriva Lui, atunci aceasta lume ji-ar pierde totodată
Prin urmare, este absurd s3 specul3m într-un mod prostesc c3 Dumnezeu ar putea s3 Ordinea divin3, ji-ar pierde rostul j i totodatS tnjelepciunea lui Dumnezeu nu ar mai
fac3 r3u, c3 Dumnezeu ar putea s3 fie nedrept sau c3 Dumnezeu este acela care face avea niciun sens. Prin urmare, este esenjial s3 rejinem c3, d e j i Domnul Dumnezeu
sâ apar3 r3ul In aceast3 lume. Este Ins3 perfect adevSrat c3 Dumnezeu Tat3l, cu toate este St3p3nul a toate care sunt, al tuturor fSpturilor j i al tuturor lucrurilor j i cu toate
c3 este atotputernic, î j i oculteazS t o t u j i existenta j i realitatea Tn cadrul iocului pe care c3 Atotputernicia Sa este absolută, aceasta nu implicS posibilitatea ca El s3 facS chiar
32 33
•4| PR0CRA.MUlPUNnARDEAqiUNEURCENTÂ.NUAPOCALIPSA!!!- ^ -

orice. Omnipotenja este un atribut exclusiv al naturn dumnezeiejti, este o trăsătură se manifesta In fiinţa noastra, unde gcnercază transformări profunde j i totodată ea
esen(ială a perfec(iunii lui Dumnezeu. .Biblia" arată In termeni precişi că Dumnezeu poate fi direcjionata Tn vederea jelului pe care 11 urmărim prin realizarea la unison a
este atotputernic, de aceea Dumnezeu este numit .Cel Atotputernic". Dumnezeu poate acestei metode supreme j i eficiente.
totul, iar puterea Lui întrece orice închipuire omenească. Pentru El totul este posibil, dar Aja cum veji avea ocazia să observaji, în prima ctapă, pe măsură ce veji realiza
aceasta nu implică faptul că Dumnezeu este capabil să facă răul sau să facă nu conteaza această mctodă suprcmă j i eficientă, veji descoperi că Atotputernicia lui Dumnezeu
ce, care contrazice înjelepciunea, iubirea, bunatatea j i frumusejea misterioasă a naturii Tatal, ce va fi invocată în Universul vostru launtric, se va manifesta la inceput ca un
Sale nemuritoare. Nemărginita putere a lui Dumnezeu s-a manifestat prin facerea complex simultan de energii sublime, dumnezeiejti, care vă vor permite să descoperiji,
Lumii şi prin susţinerea Universului, prin miracolele j i minunile pe care le-a săvârjit, prin intermediul anumitor trăiri j i efccte uluitoare, realitatea enigmatică a Atotputerniciei
prin opera tainicâ de rascump3rare a omcnirii, prin aducerea catre El a păcâtojilor, lui Dumnezeu Tatăl.
prin materializarea planurilor Sale sublime, măreţe, pline de înjelepciune, ce vizează
transformarea umanităţii prin atingerea, la un moment dat, a stării de îndumnezeire de AURĂ (CÂMP ENERGETIC SUBTIL)
către toate fiinjele umane. Dat fiind faptul că Voinţa Sa se conformează naturii Sale pline Aura reprezinta totalitatea cnergiilor subtile acumulate în fiinjă, atât prin declanjarea
de înjelepciune, pline de iubire, pline de armonie, pline de bunătate, Dumnezeu poate unor fenomene tainice de rezonanţi ocultă' cu anumite focare energetice gigantice
face tot ceea ce se află în armonie cu perfecjiunea Sa. Anumite acjiuni sau anumite din Macrocosmos, cât j i prin declanjarea unor procese interioare de transmutare a
manifestari sunt incompatibile cu natura Sa dumnezeiasca j i ele se află în contradicjie cu potcnţialului creator-sexual, urmate de sublimarea energiilor rezultante în etajele
atributele Sale. Astfel, spre exemplu, Dumnezeu nu poate privi nelegiuirile sau pacatele superioare ale fiinţei. Aceste energii subtile, acumulate în fiinţă în ceea ce numim aură,
dintr-un punct de vedere care le-ar accepta j i le-ar considera ca fiind juste. Dumnezeu iradiaza sau, altfel spus, emana din Invelijurite energetice subtile ale fiinţei, în mod
nu se poate tăgădui pe Sine însuji, Dumnezeu nu poate să mintă, Dumnezeu nu poate direct proporjional cu gradul lor specific de acumulare. Aura vitalâ sau eterica este ceva
fi ispitit şi nici nu ispitejte vreodată pe nimeni. Atotputernicia Sa inctude, totodata, mai mică decAt aura generică a fiinjei j i de cele mai multe ori ea urmeaza îndeaproape
posibilitatea de a-Şi impune în mod deliberat anumite limite până la punctul când, spre contururile trupului.
exemplu, Dumnezeu înzestreaza creaturile Sale conştiente cu o voinja libera, când El
Aurele pot fi descoperite, prin clarviziune, ca fiind prezente atât în jurul fiinjelor
permite patrunderea păcatului în Univers, când El se abjine să intervina spre a mântui
umane, cât j i în jurul animalclor j i al plantelor. Aceste energii luminoase diafan
pe cineva cu forja sau când respectă legile pe care El însuşi le-a stabilit în prealabil In
colorate j i infinit nuanjate pot fi văzute In m o d spontan de yoghinii avansaji, de fiinjele
întregul Univers (In Macrocosmos). Tocmai de aceca, Dumnezeu acţionează tn mod
senzitive j i de cele cu aptitudini dc medium. Diferitele culori, nuanje, dimensiuni,
frecvent folosind o muljime de mijloace .obişnuite*, cum ar f i , spre exemplu, vindecarea
tonuri predominante de o anumită culoare sau zone distinct colorate ori pete ale aurei,
pe cale naturala a unei boli, cu toate că ar putea să îji demonstreze Atotputernicia -
observate sau contemplate prin clarviziune, ne arată cu precizie care este starea fizică,
aja cum o face uneori - dacă El vrea aceasta. întotdeauna, cel care a e d e cu tărie în
emojionaia, mentală j i spirituala a fiinjei care le emanâ. Toate învelijurile energetice
Dumnezeu este invitat să îji pună toată încrederea în Dumnezeu în orice situajie j i să
care alcătuicsc fiinja noastra constituie anumite grade de vibrajie aurică, ejalonate pe
se bazeze pe puterea creatoare, ocrotitoare, plînâ de înjelepciune 51 providenţială a lui
niveluri diferite de subtilitate, care se structurează sub forma aja-numitelor benzi subtil-
Dumnezeu. Fiinja umana gaseşte în Atotputernicia lui Dumnezeu un izvor de mângâicre
energetice, luminoase, distincte. Toate aurele umane sunt alcătuite din astfel de .benzi
şi de speranja atunci când îl descopera pe. Dumnezeu Tatâl. Pentru cel necredincios,
subtil-energetice', care pot fi mai mari sau mai mici, în funcjie de gradul mai mare
pentru cel sceptic, dimpotrivă, un Dumnezeu atât de puternic constituie întotdeauna o
sau mai mic de acumulare a acelor tipuri de energie subtilă j i pot fi diferit colorate,
ameninjare şi o sursă de teamă. Până j i demonii trcrnură, deoarece ei ştiu c3 în realitate
Tn funcţie de caracterul, starea de sanătate j i orientarea lăuntrică, psihică, mentala j i
Dumnezeu are o putere imensă asupra lor. Dacă Dumnezeu ar vrea, ar putea face ca
spirituala a fiinjei respective.
Intr-o fracţiune de secundă toji acejti demoni să fie distruşi pentru totdeauna, fără a
mai rămânc nimic din ei. Dumnezeu alege, însă, să li lase să acjioneze aşa cum ei vor, lata în continuare câteva nojiuni generale în legătură cu interpretarea anumitor culori
pentru a-i tenta pe toţi aceia care trebuie sa treacă prin astfel de încercari, pentru a fi sau nuanje diafane ale aurei umane: alb intens, strălucitor pentru starea de îndumnezeire
supuţi la un anumit examen care va decide în final dacă ei pot să trcacă de anumitc j i desăvârjire suprema, auriu pentru anumite forme de spiritualitate, albastru pentru
ctape, evidenţiindu-ji In felul acesta transformarea lăuntrică. Atunci când Atotputernicia afectivitate intensă, violet pentru anumite capacităji paranormale de a vindeca, roz
lui Dumnezeu este invocata tn fiinja noastră cu umilinja j i cu credinja deplină, devine intens pentru iubire sublimă pură j i afecjiune detajată de egoism, roju viu, intcns,
cu putinjâ s3 descoperim că aceasta este o realitate ce ni se dezvaluie în mod gradat, pentru vitalitate, roju urât, murdar pentru dorinţe inferioare, rele j i mânie, verde pentru
direct proporţional cu eforturile pe care le vom face atunci când vom realiza cu umilinja amplificarea puterii mentale j i a intelectului, brun intens sau tente de negru pământiu,
şi cu credinja dcplină aceasta metoda supremă eficienta. Prin intermediul gramului de murdar pentru diferite forme de sufcrinţă, tcnsiuni chinuitoare sau adeseori boală. O aură
practică, vom avea totodată posibilitatea să ne convingem, prin intermediul unor trăiri carc pe zi ce trece se strângc, micjorandu-se ca volum alarmant de repede, este un semn
indescriptibile, c3 Atotputernicia lui Dumnezeu există j i , atunci când ea este invocata, sigur (foarte secret) al apropierii iminente a morţii fizice, atunci c i n d , datorita efectelor
34 fcarma-ice, fiinţa în cauza urmcază să părăsească lumea materială. Faptul că yoghinii
35
avansaţi, sfinţu JI lnnţele înzcstrate cu o mare for|ă spirituală au o aură gigantică, de sute Pămantului. întălnind gazele din ionosferă, particulele solare încep să strălucească sub
sau chiar mii de kilometri ca rază de acţiune j i care emite lumini subtile cxtraordinar de diferite culori, de la r o j u j i verde pană la albastru j i violet, oferind un spectacol mirific.
pure j i de elevate (de diferite culori), este o realitate spirituală care reprezintă suportul Aurora apare ca o strălucire difuză pe cerul nopjii sau ca o perdea de raze care
unor vechi credinje, foarte raspandite în tradijia spirituală a umanităjii. pomesc de la orizont. Oar, uneori, pentru că interacţiunea dintre vântul solar j i câmpul
în arta religioasă crestină şi în tradi Jia spirituală autentică a Orientului şi a Occidentului, magnetic al Pamântului este în continuă modificare, aurora ia diferite forme j i culori,
zeii, sfin|ii 51 marii yoghini sunt reprezentaji adeseori ca fiind înconjura|i de o aură pură care se schimbă cu rapiditate.
şi diafană de lumină, care este numită halou spiritual. !n anumite rcprezcntări ceva mai în conformitate cu alte opinii, care sunt marginalizate fără argumente serioase de
schematice ale aurei remarcăm un nimb fascinant, care este în realitate un halou de jtiinţa oficială, aurorele polare se formează datoritâ faptului că interiorul Pământului,
lumină subtila ce inconjoară atunci, pe o distanţă redusă, doar capul. O aureolă este, în care este gol, este iluminat de un mic Soare central. Se poate ajunge In centrul planetei
schimb, un halou de lumină ceva mai mare, care înconjoară întregul trup. noastre prin cele două deschideri polare (men(ionăm faptul că, in conformitatc cu
Faimoasa tehnică de fotografiere aurică inventată de electrotehnicianul rus S. D. aceastâ teorie, j i alte planete ale sistemului nostru solar au o configura|ie asemănătoare).
Kirlian este un procedeu cu totul revoluţionar de punere în evidenţă a unor părţi din D e j i sunt cunoscute de tot mai multă lume j i acceptate in din ce fn ce mai multe medii,
aură; in acest mod se pot realiza chiar fotografii clare 51 nuan(at colorate ale halourilor aceste aspecte sunt (inute la index de către oficialifSţi. Pentru a afla noi informajii, NASA
sau aurelor .bioluminescente* ale tuturor fnnţelor vii. In mai multe rânduri, Kiriian a a lansat la 16 februarie 2007 sateliţii misiunii Themis, care monitorizează deschiderile
făcut astfel de fotografii în care se vede clar o aură completă, desi subiectul fotografiat polare. Misiunea Themis este coordonată de Universitatea din Berkeley, California.
avea un membru amputat. Printre altele, el a demonstrat extraordinar de evident, în
cursul experienţelor unice de acest gen (fotografii Kirlian) realizate în anii '50, intr-o AUTORITATE SPIRITUALÂ
staţiune agricolă sovietica, că atât maladiile animalelor, cât j i cele ale plantelor pot fi în rclaţiilc dintre fiinţele umane, autoritatea este o aptitudinedeosebitde importanta,
detcctate cu anticipaţie, analizând în prealabil aura lor (pusă in eviden|ă prin fotografii care descrie modul specific In care aceste relaţii se ordonează. Atunci când percepţia
Kirlian), chiar inaintea aparijiei primelor simptome ale stărilor patologice la ele. fiinjei umanc asupra lumii se supune dualităţii dintre cunoajtere j i putere, autoritatea nu
Este util din punct de vedere spiritual sa realizăm că, şi în situaţia in care o fiinţă poate fi conceputa decât ca fiind fie una epistemică (referitoare la actul cunoajterii), fie
umană ignoră sau nu vrea să ia in considerare învăţăturile yoghine secrete referitoare una deontica (refcritoare la acţiunea realizată fn concliţiilc imperative, ca expresie a unei
la curcnjii subtili colora(i, cosmici, aceştia tot vor f i , d e j i în m o d inconţtient, captaţi anumite forme de putere). în realitate, dincolo de aceste două forme de autoritate ce sunt
în aură, determinând In Microcosmosul lăuntric efecte bune sau rele, în func(ie de manifcstate în lumea umană, există j i autoritatea spirituala sau, altfel spus, autoritatca
predominanţele specifice ale curenjilor subtili coloraţi pe care totdeauna îi acumulăm în intenţională eminamente benefica, care este distinctâ j i totodata superioară celorlalte
fiinţă prin gândurile, stările, dorinjele j i trăirile noastre bune, foarte bune sau rele. Stări două j i carc exprimă In mod plenar Voinja complet liberă a lui Dumnezeu. Ea este o
predominante de bucurie, dragoste detaşată, altruism, bunătate, aspira(ie pură, fericire, formă superioară de autoritate In care nici cunoajterea j i nici puterea nu sunt prioritare.
armonie euforică, ne încarcă instantaneu aura c u nuanţe j i culori subtile elevate, în cazul autorităţii spirituale, nu mai ac(ioneaz3 logica evaluărilor liniare umane, ci aici
sublime, permi(andu-ne sa ne transformăm radical In bine, din punct de vedere vital, survine trans-logica supramentala, ce provine din Mintea infinită a lui Dumnezeu.
psihic, mental şi spiritual. în momentele-cheie ale istoriei umanităţii, Dumnezeu a transferat fiinţelor umane
merituoase forţa autorităţii Sale spirituale voluntare, care depăjejte intotdeauna celelalte
AURORĂ (BOREALĂ Şl AUSTRALĂ) două forme de autoritate umană (autoritatea bazată pe cunoajtere j i autoritatea bazată
Aurora este o manifestare luminoasă care se poate observa de regulă In regiunile pe putere).
arctice j i antarctice, Intre 65 j i 72 grade latitudine nordică sau sudică, Indeosebi In Atribuirea de către Dumnezeu a acestui tip superior de autoritate este un mare
cursul nopţii. în regiunile nordice, fenomenul este cunoscut sub numele de aurora mister dumnezeiesc, care cel mai adesea suscită In cei limitaţi, egoijti j i orgolioji mari
borealis (denumirea provine de la numele zei(ei diminejii, Aurora, în mitologia romană frământări j i tensiuni psihice, deoarece in viziunea lor îngustă, In carc ei îl uită sau
j i de la numele grecesc al vânturilor nordice, Boreas), iar la celălalt pol, în emisfera îl ignoră în mod voit pe Dumnezeu, fiinţele căruia El le-a dăruit acest tip superior de
sudică, acest fenomen este cunoscut sub numele de aurora australis. Aurora apare intr- autoritate nu ar părea că îndeplinesc standardclc limitate, tipic umane, ale unei autorităji
un mod neregulat j i adesea nu este vizibilă cu ochiul liber. epistemice (de cunoajtere) sau ale unei autorităţi deontice (de acţiune j i putere).
în conformitate cu teoriile oficiale ale astrofizicienilor, apariţia aurorei se datorează
particulelor emise de Soare, care se deplasează prin spaţiu cu viteze de până la 1000 BINE
km pe secundă. Aglomerarea mai multor astfel de particule alcatuiejte un nor de Definit Intr-un mod succint j i esenjial, binele este aproape intotdeauna o tainică
plasma, iar' valul de plasmă care vine dinspre Soare este numit vânt solar. Când acest manii'estarc divină care se caracterizeaza prin absenja răului. Binele este o tainică j i
vânt solar atingc câmpul magnetic al Pământului, unele dintre particulele încărcate cu distincta cnergie divina esenjială care provine din Fiinţa cea misterioasă j i nesfârjita
energie electrica sunt atrase de forţa magnetică In ionosferă, la 60-600 k m deasupra a lui Dumnezeu Tatăl. Binele este una dintre energiile tainice, perfecte j i esenţiale ale
36 37
lui Dumnezeu, care se află Intr-o misterioasă j i inefabilă legătură cu energiile esenţiale In Universul fiinjei umane tot din fiinţa infinita j i vejnică a lui Dumnezeu, energia
ale frumuH'ţii. adevSrului j i armoniei ce eviden{iază unitatea si perfecjiunea deplina a subtilS a binelui poate, prin amplificarea sa suficientă, s3 trezeascS ji s3 intensifice
Manifestării lui Dumnezeu Tar.1l. întocmai ca iubirea, binele poate fi simjit, descoperit iubirea spontanS a fiinţei umane pentru Dumnezeu Tat.il, f3c3nd-o 1n felul acesta s3 se
şi înţeles prin trăirea sa plenarâ, profundâ j i inefabilă în propriul nostru univers lăuntric. dăruiască In totalitate Lui, subordonându-ji In mod spontan j i firesc voinţa individuala,
Experienţa directă şi nemijlocitâ a energiei divine tainice a binelui se revelează intr-un egotica j i limitata, Voinjei supreme j i atotputemice a lui Dumnezeu Tatâl, pentru a sc
mod plenar şi misterios în fiinja noastră aproape de fiecare dată atunci când găndim uni intr-un mod profund ji perfect cu El. Procedând în felul acesta, fiinja umană ajunge
cu putere binele sau când facem fapte bune, fiind însuflejiţi de o stare de abnega{ic. astfel s3 fie f3r3 încetare integrată In Dumnezeu Tat.1l j i totodată Dumnezeu Tai.1l i se
Experienţa plenara, profunda si inefabilă a energiei fundamentale a binelui tn fiinţa reveleaz3 pe deplin In fiinţa sa interioar3. Aceasta este o etap3 fundamental3, în care
noastra este o dovadă edif icatoare, escnţială, lăuntrică a existenjei eterne j i atotputemice fiinja umană in cauz3 atinge cu ajutorul lui Dumnezeu Tatal starea divină, suprem3 de
a lui Dumnezeu. Energia fundamentală a binetui actionează la unison cu energiile îndumnezeire - care este caracteristic3 sfinjilor j i , de asemeni, marilor yoghini care au
frumusetii, adevărului, armoniei si iubirii. atins Eliberarea spiritualS ultimă.
Aceste cnergii de baz3 evidenjiază într-un mod misterios, pentru fiin|a umana Este semnificativ că tn .Vechiul Testament* cuvântul .bine* desemneazS doi termeni
care este capabilă s3 le intuiască existenja ji să le experimenteze In propriul univers distincţi, care sunt folosiji de peste 600 de ori. Studiul atent al acestui text ne ajut3 s3
I3untric, unitatea perfecta, suprasensibila si enigmatică a totului Creajiei lui Dumnezeu. Inţelegem c3 energia subtil3 tainică a binelui, care în anumite condiţii distincte (atunci
Datorita faptului că omul a fost înc3 de la începuturi creat dup3 chipul j i asemSnarea când gândim cu putere la bine sau atunci când, fiind plini de abnegajie, faptuim binele)
lui Dumnezeu Tatăl, el este singura creatura de pe această planeta care, prin exercilarea se revarsă j i se manifest3 datorit3 anumitor procese de rezonan'S ocultX* In j i prin
perfect Iiber3 a voinjei sale, poate sâ intre oric3nd tntr-o tainică şi inefabil3 stare de Universul fiinjei umane ,ne face in felul acesta s3 devenim buni', .ne impulsioneaz3 ca
rezonan{ă ocu/t3® cu energia subtilS esenjiala a binelui, f3c3nd-o astfel s3 se manifeste s3 facem binele', ,ne face să fim muljumiji', ,ne face s3 trăim o stare divinS de plăcere".
atât In Universul s3u lăuntric (Microcosmosul fiinţei sale), cât şi ln afara sa. Ertergia Este foarte semnificativ faptul c3 Dumnezeu Tatăl l-a sfătuit pe Cain s3 fac3 mult bine
subtil3, tainică a binelui îi permite, Inainte de toate, fiinjei umane care o trezeşte si o (pentru a anihila In felul acesta energia r3ului din fiinja sa) pentru a reuji in felul acesta s3
amplific3 în Universul s3u l3untric s3 se realizeze pe deplin şi totodată o face să atingă se st3p3neasc3 spre a nu mai s3v3rji p3cate (astfel ni se revelează legătura ascuns3 care
In mod gradat starea sublimă de îndumnezeire. Trezirea şi amplificarea energiei binelui existS între energia subtilS a rSului j i s3vârjirea feluritelor p3cate pe care aceasta energie
In Microcosmosul fiinjei umane face f3r3 indoială posibilă des3v3rjirea acesteia j i ti ne impulsioneaz3 j i ne determină (tentcaz3) s3 le facem). Tot în .Vechiul Testament* ni
permite atingerea uiiei st3ri plenare şi profunde de armonie divin3 şi fericire către care se spune c3 energia tainică a binelui care ne vine de la Dumnezeu .ne face s3 s3v3rjim
se fndreapta în mod firesc orice existenjă. binele', ,ne provoac3 o stare favorabilS de bucurie j i armonie', ,ne împodobejte cu
haruri divine mintea j i sufletul*. în anumite pasaje din .Vechiul Testament' ni se vorbejte
După ce este captata in Universul său launtric datorita proceselor de rezonan'ă
despre feluritc st3ri de bucurie, fericire j i Incântare sufleteasc3, c3t ji despre alte stSri
ocufta* encrgia subtilă a binelui care provine din Fiinţa cea vcsnica j i misterioasa a lui
j i senzajii plăcute, st3ri elevate j i cu totul deosebite care apar In fiin|a omului atunci
Dumnezeu Tatăl se va manifesta in si prin Microcosmosul fiinţei umane respective, at3t
c3nd in Universul s3u lăuntric se revarsă energia subtilă tainică a binelui. în .Vechiul
în interiorul acesteia, cât şi în afara ei, într-un mod specific, fiind aproape de fiecare
Testament", Dumnezeu Tatal este numit bunătalea perfectă, supremă j i nesfârjită care
dată modulatS si integratS (grajie unui proces complex si inefabil de .filtrare') tn funcjie
este unit3 In vejnicie cu binele. în .Noul Testament', cuvântul .bine" este folosit pentru
de ideile prcdominante si concepjiile pe care fiecare fiin|3 umană le are. Comuniunea
a indica energia subtilă tainicâ a binelui care provine din fiinja lui Dumnezeu Tatăl j i
misterioas3, euforică, inefabilă şi profunda care apare In mod gradat Tn Universul fiinjei
face cu putin{3 ca omul s3 s3v3rjeasc3 binele.
noastre datorită declanşSrii unui proccs de rezonan\ă ocultă" cu energia subtilă tainică
a binelui care se revarsă In fiinja noastr3 de la Dumnezeu ne reveleaz3 astfel într-un Tot In ,Noul Testament' ni se reveleazS c3, atunci când energia subtil3 tainică a
mod intuitiv existenţa legilor divine eterne ale lui Dumnezeu, care se af)3 la baza întregii binelui se revarsă din abunden|3 in Universul fiinţei umane, o face s3 beneficieze de
Creajn ji ne permite s3 descoperim printr-o experien|3 mistică inefabilă anumite repere unele privilegii j i daruri divine. în anumite pasaje din .Noul Testament* ni se spune
morale fundamentale. Rev3rsarea în fiinja noaslră a energiei subtile tainice a binelui c3: .Dumnezeu este binele perfect cel vejnic j i absolut" ji c3 .tot binele pe care Tl
ne ajută nu numai să descoperim în mod intuitiv legile divine eterne ale Creajiei lui poate face omul provine numai de la Dumnezeu'. RevSrsarea constantâ j i abundentS
Dumnezeu, ci totodat3 ne impulsioneaz3 Intr-un anume mod -Jb le respect3m. Energia a energiei-subtile tainice a binelui care provine de la Dumnezeu Tatăl în ji prin fiinţa
subtilă a binelui ne face s3 descoperim ulterior într-un mod usor, simplu ji spontan omului care gândejte cu putere binele ji care faptuiejte acţiuni bune face ca in el s3
tot ceea ce este bun şi divin necesar pentru noi ji totodata ne permite s3 descoperim apar3 j i s3 se intensifice starea cvident.1 de bun3tate, deoarece atunci In aura sa se
In mod intuitiv ceea ce ne este permis j i să evităm ceea ce nu ne este permis. Binele manifesta energiile subtile tainice ale binelui. Un asemenea om se eviden|iaz3 prin
ne revelează ceea ce este r3u j i în acelasi timp ne dezv3luie ceea ce ne este în mod anumite calit3|i: el devine perfect din punct de vedere moral datorita amplific3rii
categoric interzis pentru a nu viola armonia perfect3 a Creajiei lui Dumnezeu j i a legilor binelui In fiinja sa; Ti place in mod spontan s3 fac3 binete; este dispus s3-i ajute j i
divine. Acjionând într-o tainică armonie cu energia subtilS a iubirii, care şi ca se revarsă s3-i sf3tuiasc3 pe ceilalji oameni cum s3 făptuiască binele; el radiază o misterioas3
38 39
4 | PROCRAMUL PLA\FTAR DE ACJIUNE URCENîX . N U APOCAUPSA ^
forţa charismatica cu totul aparte; este în mod spontan admirat ;i considerat drept Binele este un concept care identifică natura a ceea ce este numit bine din punctul
un exemplu care este demn de urmat de către ceilalţi oameni; In fiinţa sa se trezesc de vedere al lui Dumnezeu sau indică ansamblul de Insuşiri care, tot din punctul de
misterioase puteri tâmâduitoare; este mereu vesel, bine dispus şi optimist; resimte în vedere al lui Dumnezeu, ne apare In felul acesta. Atunci când privim din punctul de
mod spontan stări intense ;i profunde de compasiune pentru cei care suferă; este pur vedere al lui Dumnezeu, vedem ceea ce este bun în viajă, simjim şi intuim ceea ce
;i îl iubeşte spontan ;i cu o mare putere pe Dumnezeu; In fiinja sa apare astfel o stare este bun în plăcerea sănătoasă, intuim ;i trăim ceea ce este starea de libertate atunci
pregnantă de candoare care atrage dupa sine trezirea stSrii de copil divin; este capabil când ea ni se revelează din perspectiva dumnezeiească. Fără îndoială că atunci când
să-i iubească pe ceilalji oameni cu o mare forţă şi tocmai de aceea el devine foarte ne referim la bine şi II privim din punctul de vedere al Binelui dumnezeiesc, ne referim
iubitor, este iertător şi indulgent; în el se trezeşte starea de înţelepciune; prezenja sa totodată Tn felul acesta la ceea ce am putea numi Binele suprem, sau altfel spus Binele
provoacă în ceilalji oameni o mare bucurie ;i o pregnantă satisfacjie morală; trupul divin. Prin urmare, binele (care ni se revelează ca fiind Binele suprem atunci când este
şi faja sa se transformă ;i devin într-un mod tainic frumoase, strălucitoare şi atractive; privit din punctul de vedere al lui Dumnezeu) este, ;i trebuie să fie Intotdeauna, bine
tn cazul femeilor, trupul ;i faja lor capăta un farmec misterios, magnetic; relajiile şi şi pentru fiinjele umane. întotdeauna, fără excepjie, Binele dumnezeiesc face totodata
comunicarea cu ceilalji oameni devin foarte câlduroase şi armonioase; inima acelui să se manifeste o anumită energie subtilă sublimă, tainică se poate fi numită .energia
om se trezeşte şi aceasta îi permite sa comunice într-un mod intim cu Dumnezeu; binelui'. Această energie însojeţte întotdeauna, fără excepjie, Binele dumnezeiesc
inteligenja i se trezeţte şi adeseori lui îi apar revelajii şi intuijii geniale; astfel de oameni suprem. Semnificajia efectivă a binelui Jine de energia subtilă tainică pe care Binele
sunt într-un mod unanim consideraji minunaţi, admirabili, încantători; astfel de oameni suprem o face să se manifeste. Prin urmare, Binele suprem poate fi înjeles drept
sunt nobili, sunt demni de stimă, onorabili, plini de omenie, loiali, îngăduitori, blanzi ceea ce este bun, totodată, din punctul de vedere al lui Dumnezeu şi care face să se
ţi generoşi. manifeste o energie subtiiă tainicâ, ce inundă fiinja umană, atunci când ea realizează
Binele divin suprem.
în „Vechiul Testament" se spune că, prin revarsarea energiei subtile tainice a binelui
în fiinţa sa, omul beneficiază astfel de bunăvoinja atotputemică a lui Dumnezeu. Acela Binele suprem dumnezeiesc trebuie să fie ales întotdeauna, de către toate fiinjele
care beneficiază de această revSrsare a energiei subtile tainice a binelui în fiinţa sa umane, şi criteriul care ne permite să descoperim că am făcut alegerea care trebuie }i
poate, imediat după aceea, să o retransmită cu usurinjă în aura aproapelui său care este am optat cu adevărat pentru Binele suprem, dumnezeiesc este energia subtilă tainică
pregătit sâ recepteze, la rândul său, prin transfer ;i impulsionare subtilă, energia tainică a a binelui care este atrasă tn Universul nostru lăuntric si care ne face sâ simjim o stare
binelui. în .Noul Testament* se spune că energia subtilă tainică a binelui care se revarsă Inăljătoare, divină specifică. Atunci când privim binele din punctul de vedere al lui
în om face să se trezească în acesta .harul lui Dumnezeu". De asemeni, se afirmă Dumnezeu, el ne apare ca fiind ceea ce este perfect potrivit Intregii naturi şi care a fost
că .energia cea tainică a binelui este aceea care face orice bine în om'. Tot în ,Noul manifestat de Dumnezeu. Binele dumnezeiesc, fiind totodatS absenja deplină a răului,
Tesiament" se spune că energia subtilă tainică a binelui care se revarsă în fiinja omului este totodată bine, armonie, frumuseje ;i adevăr şi pentru fiinţa umană. Atunci când
de la Dumnezeu îl face după aceea pe acel om să fie ;i să devină bun, credincios, drept, este privit din punctul de vedere a lui Dumnezeu, binele ne apare ca fiind unul dintre
sfânt, de o bunătate fără seamăn, plâcut, blând, uşor, serviabil, binevoitor, generos, aspectele Realităjii ultime. întotdeauna, binele $i energia sa subtilă tainică se identifică,
gentil. fără excepjie, cu Unicul, cu Dumnezeu Tatăl, sau altfel spus, cu Realitatea cea mai
autcntică ţi care este tocmai de aceea superioară fiinjei şi gândirii. Binele suprem (aţa
In .Noul Testamenf se spune că generozitatea perfectă ;i nesfarsi'tă a lui Dumnezeu se
cum ne apare el atunci cand este privit din punctul de vedere al lui Dumnezeu) j i fiinja
extinde asupra intregii Sale Creajii şi toji oamenii care gândesc cu putere ji în mod constant
dumnezeiascS sunt, Tn realitate, acelaţi lucru.
binele sau ll făptuiesc, beneficiază astfel imediat de această generozitate dumnezeiască,
ce se manifestă prin revărsarea energiei subtile tainice a binelui în fiinja lor. în ceea ce priveşte dorinjele ;i aspirajiile oamenilor, ele ar trebui să-L aibă
Autorii biblici care au văzut slava lui Dumnezeu, îi laudă în unanimitate bunătatea aproape tntotdeauna drept obiect pe Dumnezeu, deoarece tntotdeauna, fără
şi recunosc că .numai El are o bunătate imensă ;i nesfâr;itâ\ care se revarsă imediat în excepjie, Dumnezeu este Binele suprem, din care se manifestă fără încetare energia
fiinţa omului care gândeşte cu putere binele ;i îl făptuiejte.' subtilă tainică a binelui, care ne inundă fiinţa prin intermediul anumitor procese de
Prin revărsarea energiei subtile tainice a binelui, Dumnezeu are grijă de săracii rezonanţă ocultă' atunci când făptuim Binele divin, sau altfel spus, Binele suprem.
care îl imploră să-i ajute, tot El este Cel care în mod misterios conduce pasii celui De cele mai multe ori, datorită ignoranjei ;i superficialităjii Tn care se complace,
umil şi credincios prin felurite minuni ;i fenomene tainice de sincronicitate. Totodată, omul are tendinţa să numească ca fiind bun mai cu seamă obiectul dorinţei sale.
Dumnezeu Tat.1l ramâne In permanenjă fidel legământului Său fundamental care a fost în schimb, el are tendinja să numească ;i să considere drept râu obiectul aversiunii
astfel exprimat de lisus: .Cere-i plin de umilinja ;i credinţă lui Dumnezeu Tatal tot ceea sau al respingerii ;i al urii sale. Atunci când se complace Tn aceasta stare, omul
ce este bun ;i necesar transformării tale spirituale şi toate cele bune pe care I le vei cere, nu este capabil să descopere existenja Binelui suprem dumnezeiesc. Marea dramă
El Ji le va oferi. Muljume;te-I apoi cu anticipajie si plin de recunojtintâ lui Dumnezeu a filozofiei constă actualmente într-o evidentă eclipsă a nojiunii de Bine suprem
Tatăl pentru tot ceea ce îi ceri, chiar Tnainte de a primi ceea ce ai cerut, şi manifestă fără dumnezeiesc. Este important să rejinem că Binele suprem, sau altfel spus Binele
încetare o credinţă de nezdruncinat." dumnezeiesc, care face totodată să se manifeste energia tainică a binelui, ce
40
41
PROGRAMUl PIANETAR DE AQIUNE URGENTÂ . N U APOCALIPSAr
generează in fnn|a umană un anumit proces de re/onan'S ocultă' care este distinct c.u calităji divine, un evcmmenl sau un obiect avAnd un caracter sacru.
j i fi permite fiinţei umane sâ descopere, în felul acesta, Binele suprem dumnezeiesc, Partea rajională a credinjei religioase exprimă convingerea credinciosului în
este un bine intrinsec superior şi totodată el este cel mai Tnalt, am putea spune, posibilitatea existenţei sau a manifestării unui obiect, a unei acjiuni, a unui individ sau a
fntr-o sui generis ierarhie a binelui, în care se integrea/ă chiar şi contemplajia pură, unei însujiri umane care ar depăji posibilitâjileomului mediu, dar care sunt explicabile
sublimă. Prin urmare, orice acţiune divin integrată cuprinde totodată în ea, într-o cu ajutorul cunoajterii ştiinjifice.
anumită proporţie, Binele suprem dumnezeiesc şi vehiculează astfel energia subtilă Partea mistică a credinţei dcclară ca posibile sau petrecute, acjiuni sau calităţi naturale
specifică a binelui. La rândul ei, plâcerea sânătoasă conţine, de asemenea, Tn ea un ori umane, chiar dacă ele sunt considerate stranii sau nu se pot explica prin legile naturale
Bine suprem dumnezeiesc şi vehiculează totodată, într-o anumită, măsură energia cunoscutc. Printr-o astfel de credinjă fermă într-o putere supraumanS se explică adeseori
subtilâ a Binelui divin. capacitatea unor oameni de a vindeca suferinţe sau boli cu un singur cuvânt sau cu o stare
sufletească generoasă, încărcată de o profundă compasiune sau milă.
BUN-SIMŢ Credinţa noastră generează instantaneu fenomene subtile de rezonanţS ocultS9
Calitate spirituală ce rezultă din experienţa superioară de via|ă }i care ne cu anumite energii şi sfere de fbrjă invizibile din Macrocosmos. Aceasta se datorează
orientează în toate Tmprejurările; facultate de a diferenţia Tn mod spontan, fulgerător instalării în fiinja noastră a unor rezonan\e ocufte* constante specifice şi Tntăririi
şi intuitiv binele de rău, dreptul de nedrept, capacitatea de a sesiza Tntotdeauna afective a unor relajii cognitive, Tn condijiile în care demonstraţiile rajionale sunt
măsura corectă şi armonioasă a comportamentului adoptat. Bunul-simţ se exercită inconsistente sau imposibile. în acest sens, credinţa este o stare de încredere fermă,
ca orice alt simţ (văz, auz etc), omul percepând imediat şi spontan semnificaţia de nezdruncinat, în adevărul unui fapt, ceea ce determină angrenarea unuî fenomen
morală şi spirituală a diferitelor Tmprejurări concrete. Nu întâmplător, în tradijia de rezonan\S ocultS9 şi face posibilă realizarea a ceea ce noi credem. în realitate,
poporului nostru, cei lipsiţi de bun-simj sunt consideraţi ca fiind orbi sau surzi credinţele noastre cele mai intime şi mai profunde se împlinesc întotdeauna. Astfel,
din punct de vedere spiritual. Bunul-simţ caracterizează mai ales fiinţele evoluate fiinja umană devine întotdeauna, mai devreme sau mai tar/iu, exact ceea ce ea
spiritual, inimoase, pozitive, empatice, valoroase şi bine structurate lâuntric. crede din tot sufletul că este, Tn intimitatea şi profunzimea fiinţei sale. în mod foarte
semnificativ, lisus Hristos afirma: »De aţi avea credin'ă cât un griunte de muştar,
A avea bun-simţ înseamnâ a fi plin de compasiune, delicat sufletejte, bun, iubitor, .i(; zice acestui sicomor: *DezrădăcineazS-te şi te sSdeşte tn mare; si v-ar asculta."
săritor, modest, a fi în acord cu tine însuţi. Cel care cu adevărat este plin de bun-sim| şi .DacS ve{i avea crediniS în voi cSl un grSunte de mustar, ve{7 zice muntelui
are centrul subtil de forţă Anahata chakra bine dinamizat şi armonios, ceea ce îl acestuia: -Mută-te de aici dincolo; şi se va muta; şi nimic nu vS va fi vouS cu
face să resimtă permanent o empatie de natură superioară profundă şi spontană cu neputin'S'
tot ceea ce îl înconjoară. El ştie şi simte că .ceea ce jie nu-ţi place, altuia nu trebuie
niciodată să-i faci*. Tocmai de aceea el (cel cu bun-simj) nu face altuia ceea ce lui nu în concluzie, credinja este o certitudine afectivă, sentimentală, mentală, spiritualâ
i-ar place niciodată să i se facă. generată prin intermediul fenomenelor inefabile de Rezonan{3 ocultS* cu energii
subtile şi aspecte din Macrocosmos ce se produc în fiinja celui care crede cu putere.
CREOINŢĂ în accastă sferă de semnificajie se înscriu şi credinţele religioase j i spirituale, motivate
însă prin revelajie.
Certitudine subiectivă, opinie fermă, convingere lăuntrică putemică asupra unui
fapt sau a unei relaţii care nu este de domeniul evidenţei j i uneori nici nu se poate Atunci când ceea ce crede fiinja umană este însă doar parjial adevărat sau chiar
demonstra, cum este cazul Tn credinja religioasă. complet fals (neadevârat), totul poate degenera într-un fanatism distructiv şi lipsit de
în sens rajional, a crede este legat de estimarea şanselor de realizare sau de orice fundament spiritual.
nerealizare ale unui eveniment determinat. Credinţa conceptuală sau intelectivă în primul caz, credinja este treapta cea mai înaltă a cunoaşterii, superioară cunoa jterii
defineşte relaţia individului cu un obiect, o proprietate, un fenomen natural sau rajionale. Este cunoscut aforismul Sfantului Augustin: .Crede, ut intelHgas' (.Mai întSi sS
social care posedă o anume însemnălate pentru individ, care crede sau nu crede în crezi, pentru ca dupS aceea sS po\i fnje/ege*).
posibilitatea aparijiei lui. în al doilea caz, credinja reprezintă treapta inferioară a cunoajterii ji uneori chiar
în sens afectiv, a crede înseamnă a dori cu intensitate, a dori şi a spera cu se opune certitudinii jtiinjifice. Voga vede în credinjâ singura modalitate a omului de a
implicare emojională ca ceva să se petreacă sau să nu se petreacă. Credinja afectivă aspira spre Infinit j i o identifică cu trăirea Realităjii uhime. In fapt, în yoga se are în vedere
determină o intensă legătură sufletească şi declanjarea de acjiuni orientate spre conceperea credinjei drept o formă de cunoajtere datorată unor complexe ji inefabile
producerea sau evitarea desfăjurâni situajiei dorite sau respinse. fenomene de rezonanţS ocultS*.
Credinja religioasă vizează convingerea în existenja unei Puteri divine transcendente Comentând valoarca credinţei, Kant, ca ji postkantienii, o consideră drept un act
sau a unei Fiinje supreme, conjtiente şi capabile să creeze atât Universul, cât j i omul, cu de voinjă, de adeziune individuală, subiectivă, care exclude îndoiala j i se lipsejte de
toate calităţile j i limitele lor specifice. Uneori, credinţa religioasă poate fi caracterizată rajiunile logice adecvate j i comunicabile.
ca o subtilă îmbinare între încredere ji ajteptarea rajională j i afectivă, legată de o fiinjă
13
PROCRAMUL PLASETAR DE ACTIUNE URGENTÂ . N U APOCALIPSAffl';,,. ."<
CREOINŢA DEPLINĂ ÎN DUMNEZEU lisus Hristos a manifestat, la r3ndul S3u, o asemenea credin|3 deplină In faja
mormântului iui LazSr, ce fusese tngropat acolo de trei zile j i dup3 aceea, tn final, Şi-a
Credinja deplină In Dumnezeu este o taină despre care lisus ne vorbejte de multe
manifestat recunoştinja fajă de Dumnezeu, spunând: ,Tat3 Ceresc, îji muljumesc c3
ori atunci când se adresează Apostolilor Săi. Aja cum ne putem da seama, credinfa in
mi-ai ascultat ruga". lisus a descoperit acelaşi fel de credinj3 deplinâ şi la sutajul din
Dumnezeu trebuie s3 fie putemica şi de nezdruncinat, dar totodată această credinjă
Capernaum (Matei 8,10), precum şi la femeia canaaneanc3 (Matei 15, 28).
trebuie sa fie deplină sau, altfel spus, totală. Prin urmare, nu este suficient ca această
crcdinţa a noastră In Dumnezeu să fie puternicS, căci ea trebuie totodată să fie ji totalâ. în cazul realizării metodei supreme şi eficiente pe care o expunem aici, este esenjial
Prin urmare, atunci c3nd este vorba de credinja In Dumnezeu, este extrem de important s3 ne d3m seama c3 atunci c3nd realizăm de fiecare datS această metod3 suprem3 şi
ca această credinţă Tn El să fie, totodatâ, deplină. Combinând aceste aspecte, am putea eficientă, este totodată necesar s3 manifest5m o astfel de credinţS deplinS, c3ci numai o
să afirmăm c3, In realitate, credinţa perfectâ tn Dumnezeu trebuie să fie puternică, astfel de credin{3 deplină şi puternic3 face cu putinjd s3 reujim prin intermediul acestui
de nezdruncinat şi deplină sau, altfel spus, totală. Abia atunci când credinja noastră program planetar tot ceea ce ne propunem, datorită ajutorului pe care îl vom primi de
In Dumnezeu este puternică şi totală, ea este credinja despre care ne vorbejte lisus la Dumnezeu prin fiinţa noastră deschis3 c3tre Cel Preatnalt.
Hristos, deoarece numai o astfel de credinjă declanşează tn Universul nostru lăuntric
procese de rezonan'S ocultS* dumnezeiejti cu misterioasa credinţă absolută care CREDINŢA PUTERNICÂ, PROFUNDĂ Şl DE NEZDRUNCINAT ÎN DUMNEZEU
există In natura esenţială a lui Dumnezeu Tatăl. Aceasta este o taină la care merilă să Privind credinja tn Dumnezeu din punctul de vedere al Legii rezonan\ei ocuffe®,
reflectăm. în lumina acestei revelajii, este necesar s3 rejinem că una este să avem o se poate spune c3 atunci când avem o credinţă puternică tn Dumnezeu, declanj3m
credinjă puternică In Dumnezeu şi cu totul altceva este să avem o credinţă puternică totodală tn Universul nostru lăuntric procese de rezonan'S ocultS", care vor fi implicit
şi deplină sau, altfei spus, absolută tn Dumnezeu. Credinja deplină sau, altfel spus, divine, cu realitatea cea misterioasă. ominiprezentS, omniscientS si omnipotent3 a lui
credinja absolută despre care este vorba aici trebuie s3 fie asociată cu acea credinjă Dumnezeu. Acesta este un adevăr fundamental la care trebuie $3 reflectSm adeseori. O
despre care le-a vorbit lisus Hristos ucenicilor S3i atunci când le-a explicat de ce nu au astfel de credinjS puternică cc există in fiinja uman3 declanjeazS implicit In Universul
reuji: s3 alunge duhul cel necurat din inima tânărului lunatic: .Dac3 veji avea credinţă ei j i , totodată, prin intermediul Universului ei I3untric, procese tainice si constante de
cât un grăunie de mujtar, atunci veji zice muntelui acestuia: •Mută-:e de aici, acoio!» rezonantă ocultă6 cu realitatea misterioas3 a lui Dumnezeu TatSI. Tocmai de aceea, în
şi atunci acest munte se va muta, c3ci nimic nu va fi atunci pentru voi cu nepulinjă." cazul tn care realizSm metoda supremă şi eficien(3 trebuie s3 avem tn vedere c3, atunci
c3nd avem o credinţă foarte puternic3 tn Dumnezeu, tn felul acesta, prin fiinţa noastrS
lisus Hristos a repetat aceleasi cuvinte atunci când ucenicii s-au mirat ia vederea ce este deschisă către Cel Preatnalt, se vor manifesta din plin ajutoruj şi Atotputemicia
smochinului ce fusese blestemat de El cu o zi Inainte şi care se uscase. El a adăugat că lui Dumnezeu. în felul acesta, declanş3m toiodată în Universul nostru Iduntric procese
pentru a avea aceastS credin(3 deplină este necesar ca ei s3 nu se IndoiascS niciodat3 subtile, indescriptibile de rezonanţS ocultS9 divină, ce vor face ca prin fiinja noastră
deloc tn inima lor, ci $3 creadă fntr-un mod total că tot ceea ce vor zice se va face. Apoi, s3 se manifeste, direct proporjional cu credinja pe care o avem, tot ceea ce noi cerem
El a spus: ,Tot ceea ce veji cere şi care este bun j i just, atunci când v3 rugaji, trebuie s3 Intr-un mod umil j i sincer. Astfel, Grajia lui Dumnezeu Tatăl, Atotputemicia Sa, Voinţa
credeţi pe deplin c3 veţi primi şi In felul acesta tot ceea ce veţi cere, veji avea.* Sa se vor manifesta Tn Universul nostru lăuntric j i astfel, cu ajutorul Duhului Sfânt, vom
Aflând că au datoria s3 II ierte de japte ori pe zi pe fratele care a p3c3tuit Impotriva deveni fiecare dintre noi canalul In j i prin care Dumnezeu va manifesta tot ceea ce
lor, ucenicii au strigat: .Te rugăm, măreşle-ne credinţal* Atunci lisus a repetat făg3duinja cerem cu umilin|3 j i cu o mare credinţ3. Prin intermediul gramului de practicS, vom
pe care o f3cuse anterior In varianta: ,Dac3 veţi avea credinj3 deplin3 j i apoi veji zice descoperi c3 ceea ce se afirm3 aici este real. în .Biblie* se spune: .Aceast3 credin|3
dudului acestuia: «Dezrădăcinează-te ji s3dejte-te In marel», aceasta aja se va petrece putemic3 In Dumnezeu este o tncredere deplinS j i neclintită In toate cele care sunt
şi veji vedea c3 acest dud v3 va asculta'. La aceast3 credinjă deplină care poate $3 n3d3jduite. Ea este ji râmâne, totodată, o puternic3 Incredinjare j i o convingere de
genereze miracole face aluzie Apostolul Pavel. Dovada este c3 el precizeaz3 la un nezdruncinat referitoare la toate cele care exist3, dar nu se v3d*.
moment dat: ....chiar dac3 aj avea credin|3 deplin3, astfei tnc3t s3 mut ji munjii din loc'.
.Biblia* abund3 tn exemple referitoare la acest dar al credinţei depline, care este Departe de a fi o iluzie nebuloas3 a unor oameni fantasmagorici care nu se află cu
de natur3 s3 declanjeze miracole atunci când ea este totodată şi putemic3. Altfel spus, picioarele pe p3m3nt sau o Inchipuire deţartă a unor fiinje umane rupte de realitate,
acest gen de credinţâ este nu numai puternic3, ci şi depiinS sau, altfel spus, totală. credinja puternic3 în Dumnezeu este expresia unei încrederi totate j i linijtite într-un
în .Biblie* sunt menjionaji c3Jiva oameni care au avut o astfel de credin(3 deplinS: Dumnezeu misterios, atotputemic, dar totodatS real j i care se află tn pemianenjS nu
Noe, care a construit corabia într-o regiune dejertic3, tnainte s3 fi ap3rut cele mai mici numai aproape de noi, dar j i în noi, cu toate c3 este nev3zut. Această stare de credinj3
semne ale potopului; Avraam, care s-a ar3tat pregStit s3-l jertfeasc3 pe fiul s3u Isaac deplinâ în Dumnezeu izvorăjte întocmai ca o minunată asigurare atunci când simjim
pe altar; Moise, care a renunjat la comorile Egiptului şi a fost dispus s3 se angreneze realitatea prezenjei Sale j i dragostea Lui, iar această certitudine face s3 apar3 o ancorare
tn aventura care avea s3 se starşeascâ prin eliberarea poporului s3u; losua, care a f3cut extraordinar de putemic3 în ajutorul Lui, în ghidarea Lui, în protecjia Lui, In iubirea
turul lerihonului In ciuda batjocurii şi a glumelor proaste ce erau rostite pe seama sa de Lui, In Cuv3ntul Lui. Credinja puternicS în Dumnezeu este totodată caracterizatS de
locuitorii cetăţii... un respect profund, neîncetat j i sacru faţ3 de judec3jile Sale. Aceasta atrage dup3 sine
44

MMvliii.i.!
nevoia de a asculta de Voia j i de Cuvântul Lui. în .Biblie* se spune: ,Celui neprihănit cu umilin|2 şi credin|2: .Cred acum, Doamne Dumnezeule! Ajut2-m2, te implor, dup2
(pur), prin credinja sa puternica tn Dumnezeu, bine li va fi şi el bine va trăi*. într-un ait marea mil2 a Ta, pentru a spulbera in felul acesta necredinja meal*.
loc în .Biblie* se spune: ,F3r3 o crcdinja puternică In Dumnezeu este cu neputin|3 să-l Dup3 cum putem observa, adeseori se confundă termenii .convingere" şi ,credinJ3*.
fim plăcu'i Lui.* Este drept c3 acelaşi verb este folosit pentru ambele sensuri In .Biblie", dardiferenja este
După ce ne-a creat după chipul j i asem3narea Sa, Domnul ni se descopera In felurite considerabil3 fntre o convingere de naturS pur intelectual2 si o credin|3 puternică de
moduri prin natura noastrS. Atunci c3nd suntem pregătiţi şi deschişi s3-L descoperim, El naturS spiritualS. Dac3 analizSm cu atenjie, ne putem da seama cu ujurinj3 de aceast3
ni se revelează In şi prin constiinţă, El ni se dezvSluie prin inlermediul cuvantului plin diferen{3. Dup2 cum j t i m c u tojii, o ciedinjă puternic2, de nezdruncinat face s2 apară
de Tnjelepciune ce este scris. Numai nebunii j i proştii pretind c3 nu există Dumnezeu. miracole, dar o banal2 convingere nu va putea s2 fac2 s3 apar3 niciun miracol.
lata ce le lipsejle cel mai adesea acestor oameni: Convingerea este o aderare superficială cu mintea la anumite fapte, chiar
a) supunerea totală pe care o datorează faţ3 de Acela despre care ei au primit deja supranaturale sau dumnezeiejti, ce sunt redate in .Biblie'. Atunci când este privitS din
prin intermediul iniuijiei felurite cunojtinje esenjiale care, dac3 ar fi privite cu aten|ie, punctul de vedere al Legii rezonanţei oculte* convingerea nu declanjeaz2 aceleaşi
luciditate si tnţeleciune, le-ar fi suficiente. Dincolo de aparenje, necredinja nu este doar procese de rezonantă ocu/t2® pe care le genereaz2 o credinţă puternică. Aceasta din
ignoran|3 si nici doar incapacitate de a crede, ci ea este, cel mai adesea, dorinja unor urm2, dupS cum şlim cu tojii, poate s2 fac3 minuni. N u este deloc In(3mpl3tor c2 lisus
astfel de fiinje de a se sustrage ascultării pline de Injelepciune j i supunerii faţ3 de nu spune: ,Dac2 veji avea o convingere', ci El spune: ,Dac2 veji avea credin|2 câl un
Supremul Dumnezeu. Aceasta atrage cel mai adesea dup3 sine refuzul fiinjei de a I se grSunte de mustar, atunci veji zice muntelui acestuia: «Mut5-te de aici, acolo!» si atunci
dărui j i de a-l Incredinja inima şi viaja. A te ISsa invins sau, altfel spus, a capitula prin acest munte se va mula, c3ci nimic nu va fi atunci pentru voi cu neputin{3'(Matei 17,
a incepe s3-Ji recunojti r3zvr3tirea steril3, prosteasc3, înjelegând c3 nimic şi nimeni 20). Este important $3 rejinem c3 o convingere esle ceva superficial, parjial, anemic. O
nu este capabil s3 existe cu adev3rat f3r3 Dumnezeu, f3ră o relajie tainică j i piin3 de astfel de convingere nu face cu pulinjS transformarea unei fiinţe umane j i nu va atrage
intimitate, coplejiloare, euforicS, indescriptibil3 cu El constituie deja primul pas c3tre dup2 sine atingerea st2rii de sfinjenie sau mântuirea sufletului. Este Ins2 esenjial s2
.(rczirea j i ascultarea rodnică a credinjei*. rejinem c2, atunci c3nd demonii se află fa|2 tn faj3 cu o fiinj3 umană care are o credinJ3
extraordinar de puternic3 In Dumnezeu, ei fug, deoarece energia ce se declanţeaz3
b) starea de iluminare profund3, intens3, indescriptibil3 pe care o face cu pu(in|3
atunci în jurul acelei fiinje umane este ca un foc insuportabil care, chiar ţ i atunci c3nd
Duhul Sfân( j i care li ofer3 necredinciosului sau p3c3tosului ce se Intoarce c3(re
doar îl z3resc de la distan|3, li face s3 tremure j i ,s3 se înfioare*.
Dumnczeu siguranja ex(raordinar3 a credînjei in Dumnezeu şi a salvării pe care numai
Dumnezeu poate s3 i-o d3ruiasc3. Fidelitatea ce se trezejte In fiinja uman3, cât j i Aici v3 expunem, pentru cei care sunteji capabili s3 Injelegeji, marele secret esenjial
aceast3 credinţ3 putemic3 In Dumnezeu sunt fructul Duhului Sf3nt. Prin urmare Duhul al credinjei In Dumnezeu. Dat fiind faptul c3 fiecare fiinjS uman3 a fost creat3 dup3
Sfânt contribuie din plin la trezirea j i la amplificarea In Universul nostru I3untric atSt chipul si asemănarea lui Dumnezeu Tat3l, atunci c3nd acea fiinţă uman2 manifest2
a fideli(3jii, c3( j i a credinjei puternice în Dumnezeu. Fiinja uman3 care şi-a pu$ deja o credinj2 pulernic2, profundS şi de nezdruncinat în Dumnezeu, In felul acesta ea
toa(3 încrederea In Dumnezeu are In felul acesta, prin intermediul Duhului Sfânt, un declanjeaz2 In Universul ei lăuntric procese tainice de rezonantă ocuhă9dumnezeieşti
suflet renâscut şi o inim3 plină de certitudine, simţindu-se dup3 aceea Indrep(3|i(3 s3 se j i astfel In Microcosmosul fiinjei ei sunt atrase apoi, fară Incetare, energiile esenjiale
bucure de pace, de fermitate tn necaz si In încercare, de $peranj3 fericitS, de protecţie care vor face ca acea fiin|2 uman2 s3 aib3 si s3 manifeste ln permanen{3 credinja j i
j i de iubirea lui Dumnezeu. O asemenea fiinj3 uman3 va descoperi cu o bucurie puterea coplejitoare pe care Dumnezeu Tatăl o manifestd. Este evident, tns3, c3 aceas(3
cresc3nd3 c3 pentru ea se Implineşte cu adevărat f3g3duin|a: , N u Ji-am spus Inc3 de la putere va fi propor{ional3 si nu trebuie s3 g3ndim c3 ea va fi egal3 cu pulerea pe care
Inceput c3, dac3 vei crede cu o mare putere, vei vedea apoi slava lui Dumnezeu şi te vei o are de-a pururi Dumnezeu Tat3l. Prin urmare, atunci c3nd începem $2 credem cu
bucura de fericirea j i darurile dumnezeiejti pe care El le oferSr". Din nefericire, multe o târie de nezdruncinat in reali(a(ea si In prezenja (ainic2 a lui Dumnezeu Ta(2l, In
fiinje umane sunt inclinate ca mai Intâi sa vad3 j i abia apoi să creadă, dar nu trebuie felul acesta în Universul nostru I2untric se declanseaz2 imediat procese de rezonantă
s3 pierdem niciodat3 din vedere că In cazul realit3|ii misterioase a lui Dumnezeu, totul ocultă1i> dumnezeieţti ce fac $3 fie astfel atrase anumile energii divine, care trezesc apoi
se prezint3 altfel. în . B i b l i e ' ni se spune: .Fericiţi vor fi cei care la inceput n-au v3zut, j i ampiific3 tn noi credinja misterioasS ce este atras3 din Fiinja lui Dumnezeu Tat3l j i
dar cu toate aces(ea au c r e z u f . Analiz3nd aşa cum se cuvine aces( aspect, ne putem da care apoi, r3m2n3nd In Universul nostru Uuntric, face s3 creasc3 j i s2 devin2 din ce In
seama că este un minunat privilegiu s3 ne putem apropia cu umilin(3 de Dumnezeu, fie ce mai profund2 credinja noastră în Dumnezeu. Prin urmare, este esenjial s3 tnjelegem
chiar pentru a-i mâriurisi lipsa noastr3 (actual3) de credinjS. Dac3 vom acjiona In felul c2, de fapt, credinja In Dumnezeu apare j i apoi se trezejte tn fiinja noaslră pe m2sur2
acesta, vom avea o surpriz3 extraordinar3 alunci c3nd, la scurt (imp dup3 aceea, vom ce credem cu o tărie de nezdruncinat In realitatea Sa, care apoi ni se dezv2luie din
descoperi c3 Dumnezeu ofer3 o muljime de daruri dumnezeieji oric2rei fiinţe umane ce In ce mai mult prin intermediul acestei energii tainice a credinjei ce este atras3 tn
care ?i cere ceea ce este bun si drept cu o mare credin|3 j i umilin|3. Atunci c3nd fiinja Universul nostru lăuntric, chiar din na(ura intim3 a lui Dumnezeu Tat3l. Prin urmare, aja
uman3 face un singur pas c3tre Dumnezeu, Dumnezeu face zece paşi cStre acea fiin{3 cum la modul banal se poate spune c3 pofta de m3ncare apare j i crejte m2nc3nd, iar
uman3 j i se descoper3 tn anumite moduri tainice s2rmanei fiinje umane care strig2 iubirea apare j i crejte iubind, tot aja credinţa din ce In ce mai mare In Dumnezeu apare
46
47
I

şi creşte pe măsura ce credem cu putere j i intr-un mod cat mai profund fn realitatea Sa nezdruncinat cu privire la starea de nemunre. Fa|3 de toate acestea, rajiunea obijnuit3
veşnică j i absolut.3. Este, fnsă, csen|ial să rejineji că revelarea acestui secret fundamental r3m3ne mut3. Dovada cea mai puternic3 In acest sens ne-o ofer3 neorânduiala evident3
al trezirii ji al amplificârii credinţci în Oumnezeu ne apare fiec3ruia dintre noi numai a filozofiilor omenejti. Prin intermediul regresului ji al lunecarii în pScat care apare fn
şi numai prin intermediul gramului de practica. Fiecare dintre voi, care veji citi aceste cazul unor fiinje umane, fntreaga personalitate a omului se scufundâ în întuneric j i în
rânduri, va trebui ca imediat dup3 aceea să începeji să credeji din ce în ce mai mult, imperfecjiune. Analiz3nd toate acestea din acest punct de vedere, descoperim c3 trupul
cu o tărie de nezdruncinat, în realitatea lui Dumnezeu Tatâl, chiar spunându-vă: .Cred nostru este destinat morm3ntului, inima noastr3 este cu putinja s3 devind capabilă de
de acum încolo cu o tărie de nezdruncinat în realitatea atotputemică şi misterioasS sentimente vinovate, rajiunea noastrS poate fi falsificata, iar mintea noastra poatc fi
a lui Dumnezeu Tatăl şi îl implor s3 mâ ajute astfel încât aceasts credinja fn El s3 întunecata ji astfel rezultă cumplita stare de orbire spirituală.
creascS din ce fn ce mai mult prin intermediul ajutorului pe care numai El poate s3 mi-l
Apostolul Pavel spunea, fiind inspirat de Dumnezeu, despre p3g3nii timpului s3u,
ofere prin toate mijloacele si căile pline de taine pe care le are oricând la dispoziţie."
grecii j i romanii: ,Ei s-au falit c3 sunt fnjelepji j i iat3 c3 mulji dintre ei au înnebunit*.
Apoi, pe măsură ce vom face ca această credin|2 a noastrâ să devinS din ce fn ce
Atunci c3nd privim cu mult3 luciditate, atenjie j i detajare în jurul nostru, descoperim că
mai mult o realitate (care cste indescriptibilS în cuvinte), vom putea, în felul acesla,
omul modern nu este deloc mai avansat, în ciuda progresului tehnicii sale, ce pare a fi
să descoperim că, în realitate, credinţa de nezdruncinat în Dumnezeu este un dar ce
din ce în ce mai perfecjionată, j i nici nu a atins starea de înţelepciune prin intermediul
provine de la Dumnezeu, care apare în Universul nostru lâuntric datoritS declanşării
multiplelor sale cunojtinje, cu care se lauda mereu. Realitatea tainică a credinjei
anumitor procese de rezonanţi ocultS* dumnezeiejti. Pentru a reuji aceasta, trebuie
putemice, de nezdruncinat în Dumnezeu nu îi este acccsibila omului pe cale naturala,
îns3 să fim foarte sinceri cu noi înjine şi totodatS s3 nu pierdem niciodatS din vedere c3
.căci pentru el toate acestea sunt o nebunie, ji cel mai adesea nu îi este cu putinja să le
pentru aceasta ne este necesar un gram de practică.
poata Inţelege*. Dar cu toate acestea, Dumnezeu este oricând gata s3 i Se descopere,
în cazul în care, citind cu atenjie aceste rSnduri, în noi se va trezi convingerea că prin mijlocirea Duhului Său Sfânt. Atunci c3nd în fiinja uman3 se trezejte ji crejte
aja este, trebuie sa ştim cu anticipajie c3 doar aceasta nu va face s3 aparS în noi acea aceast3 credinjă puternicS, de nezdruncinat, mintea ei se Iumineaz3, iar ea descoper3
credin jă capa bi 13 s3 genereze miracole. Este, de asemenea, necesar să rejinem c3 aceasts solujii pline de înjelepciune divina la problemele stringente, vitale ale existenţei j i , mai
credinţ3 putemic3, de nezdruncinat, este totodat3 lucrarea Duhului Sfânt care opereazS mult dec3t atât, rajiunea sa regenerata îji transformS radical perspectiva j i se ajaz3 la
în orice fiinj3 uman3 ce este preg3tit3 cu adev3rat, pentru ca în ea s3 se trezeasc3 locul ei firesc. în felul acesta, ea îji îndeplinejte rolul care i se cuvine, fiind limpezita j i
aceastS credin{3 putemic3, de nezdruncinat în Dumnezeu. AceastS credinj3 totalS şi inspirata de Dumnezeu j i completata prin intermediul credinjei de nezdruncinat în El.
de nezdruncinat este şi r3m3ne o încredere absolutl, f3r3 niciun fel de rezerve. Ea face
s3 existe în permanenţ3 o fermă siguran{3 în adev3rurile j i revelajiile lui Dumnezeu. O Pentru a face s3 se trezeasca în fiinjele umane o astfel de credinja putemica, de
astfel de credinj3 puternic3, de nezdruncinat implicS j i convingerea (adicS o aderare nezduncinat, Dumnezeu se folosejte, pe c3i nejtiute, de instrumente omenejti, care
profund3 a inteligenjei, a supramentalului, a rajiunii, a gândirii la marile revelajii biblice), colaboreazd aja cum se cuvine cu Duhul Sfânt j i cu rostirea dumnezeiasca inspirata.
dar totodat3, ea depSjejte cu mult toate acestea, tot aja cum v3rful muntelui fntrece cu Este Îns3 necesar s3 rejinem c3 întotdeauna credinja în Dumnezeu poate fi sau
mult în înaljime poalele acestuia. Este esenjial s3 ne d3m seama c3 o fiinj3 uman3 poat3 puternic3, sau slabă, anemicS. Este semnificativ că atunci c3nd Apostolii au constatat că
s3 fie convins3, datorita probelor istorice incontestabile, că lisus a existat şi c3 toate au o credinja mică, anemic3, L-au rugat pe lisus s3 le-o măreasc3. Cu acea ocazie, lisus
revelajiile Sale sunt total justificate, dar cu toate acestea, nu putem spune c3 o astfel de le-a dezvăluit secretul fundamental al credinjei puternice în Dumnezeu într-o formS
fiinja uman3 va avea automat acea credinj3 puternicS, de nezdruncinat care, după cum criptică. Tocmai de aceea, este important s3 corel3m cuvintele pline de fnjelepciune
jtim, conform afirmajiei Mântuiţorului, .poate s3 mute munjii din loc* şi care îi permite ale lui lisus cu Legea rezonanjei oculte*, deoarece în felul acesta devine cu putinjS s3
s3 triumfe de fiecare dat3 cu o mare uşurinja asupra tuturor ispitelor, tuturor încerc3rilor, Injelegem c3, prin intermediui proceselor de rezonan'i oculti9 dumnezeiejti, atunci
c3t ji asupra tuturor greutajilor care apar în existenja ei. c3nd credem cu putere In Dumnezeu, chiar dac3 această credinja pare a fi absurdă,
avem mult mai multe janse ca în felui acesta s3 declanjSm In Universul nostru iduntric
Adeseori s-a încercat, dar într-un mod cu totul neinspirat şi nejuslificat, sâ se opun3 procese de rezonan'i ocultS* cu energia divin3 a credinjei în Dumnezeu j i aceasta va
credinja rajiunii omenejti. în realitate, între aceast3 credinja puternică, de nezdruncinat face s3 creasc3 energia credinjei de nezdruncinat în Dumnezeu, tot aja cum iubirea
j i rajiune nu exista nijte relajii dc opozijie. Realitatea este doar c3 fiecare dintre ele crejte atunci c3nd iubim. De aceea este esenjial s3 rejinem c3, pentru a face s3 creasc3
acjioneazS în dou3 sfere ce sunt diferite. Credinţa ferm3, de nezdruncinat în Dumnezeu credinja puternicd, de nezdruncinat în Dumnezeu este necesar, Inainte de toate, să
se refera la toate cele care exista în lumea de dincolo j i care sunt nev3zute sau, altfel spus, credem cu o tărie j i cu o putere de nezdruncinat In El (Dumnezeu). lisus le-a spus atunci
se referS la realit3]ile invizibile prin intermediul ochilor fizici: Dumnezeu Creatorul, a Apostolilor ca, în realitate, puterea credinjei de nezdruncinat este atât de mare, Înc3t
c3rui înjelepciune j i putere a făurit toate cele care sunt sublime, dumnezeiejti, minunate chiar j i o ,credin{3 c3t un bob de mujtar' va face cu putinţa pentru noi o muljime de
fn Univers. Totodat3, acest Dumnezeu ne ofer3 iubirea, ne aduce pacea, ne permite
realizări dumnezeiejti. Este, Îns3, esenţial s3 rejinem că acest gen de credin{3 puternica
s3 triumfam asupra ispitelor, asupra pScatului, ne prevestejte prin revelajii viitorul,
ac|ioneaz3 la unison cu energia iubirii. O astfel de credinj3 ne ajutd să biruim asupra
ne conferă perspectiva glorioasă a vieţii vejnice, face s3 aparS în noi certitudinea de
lumii, dar totuji ea nu este o calitate supremd, c3ci acest loc îi revine iubirii.
48
PROGRAMUl PLANFTAR D£ ACJIUNE URGENTĂ , N U APOCALIPSA!!!* GIOSARDEIFRMEM

Analizând cu atenţie şi luciditatc aceste aspectc, dcscopcrmtca în cadrul jocului pe /ise .flon dc lotus' sunt înzcstrate (atunci când sunt trezite) cu o vibrajie spccifică,
care tl realizează Tn Manifestare, Dumnezeu Tatăl ne cere nouă, oamcnilor, s3 credem care le face să dea impresia de .roţi* statice, de unde provine j i numele de chakra.
cu o putere de nezdruncinat chiar inainte de a vedea, căci în felul acesta devine pentru Dupa sistemul Kundalini yoga, fiecărei chakra-e ii corespund anumite caracteristici
noi cu putinţă să descoperim (prin intermediul acestei credinje de nczdruncinat) slava j i psihosomatice j i mentale exprimate printr-o serie de simboluri, forme geometrice,
tainelc paradiziace ale Impărăţiei lui Dumnezeu. Cu toate acestea, foarte mulţi oameni culori, mantra-e, animale simbolice, care desemneazâ anumite energii subtilc, secrete
vor mai întâi s3 vadă j i numai după aceea sunt dispuji s5 creadă. Proccdând In felul ori anumite divinităţi, ce indică realitatea vibratorie a anumitor lumi paralclc cu care
acesta, foarte multe fiinje umane se păcălesc, căci întotdeauna, fără excepjie, numai respectivul centru de forja ne poate pune In lcgătură telepatica etc.
oamenii care vor avea credinjă cât un bob de mujtar vor descoperi că Dumnezeu face
In felul acesta să apară miracole şi, mai mult decât atât, numai aşa ei pot vedea slava CHARISMA
lui Dumnezeu. Charisma este puterea divină de influenjă benefică ce este exercitată de unele fiinje
I umane, atunci când primesc de la Dumnezeu anumitc haruri j i energii dumnezeiejti.
Atunci când este privitâ dintr-un anumit punct de vedere, se poate spune că
Termenul .charismă" era folosit In trecut cu referire la toate acele tnzestrări de
totalitatea învăjătunlor ce au fost revelatc de Dumnezeu poartă numele de credinţS
provenienjă divină ce puteau fi accesibile prin dar divin omului merituos, doar tn
puternică, de nezdruncinat, In realitatea Sa misterioasă.
I anumite condiţii, ce erau cunoscute de catre cei Injelepji j i de către cei inijiaji. Charisma
CHAKRA - CENTRII SUBTILI DE FORŢĂ Al FIINŢEI UMANE j era, de exemplu, starea care caracteriza o fiinfă înzestrată cu injelepciune sau o alta
Literal, In limba sanscrită, cuvântul .chakra' Inseamnă .roată" sau .cerc*. In yoga, care dispunea de darul profejiei, cu referire la darul vindecării, toate aceste lnzestr3ri
termenul .chakra' desemnează realitatea enigmatică a unui centru subtil secret de provenind de la Dumnezeu.
forţă, prin care trece energia subtilă vitală iprana). Atunci când este trezit Intr-un mod Abia la tnceputul secolului XX, termenul charismă a fost introdus tn lumea laică
adecvat, printr-un centru secret de forjă (chakra) poate trece chiar j i energia tainică de catre sociologul german Max Weber, cu referire la fiinjcle umane excepjional
Kundalini shakti, care influenjează atat trupul, cât ji corpul astral j i corpul cauzal al tnzestrate, care prezinta totodată o personalitate marcanta. în limbajul comun, charisma
fiinţei umane. Centrii subtili secreji de forjă (chafcra-ele) sunt puncte-focar de Intâlnire l desemneaza puterea aparent niagică de influenja a altor fiinţe umane şi fascinajia
j i de interpenetrare a fizicului cu psihicul, mentalul j i cauzalul. Acejti centri subtili exercitata de o pcrsoană (persoana charismatică) asupra altor fiinje. Termenul de
fundamentali de forja acumulca/3, transformă j i redistribuie energia subtilă, modulata charisma mai este folosit, în mod impropriu, cu referire la stilul, comportamentul ji
care ti traverseaza. Deji chafcra-ele influenjează In mod cert glandele endocrine şi | modul de a reacjiona al unei anumite fiinje umane, care atrage irezistibil j i genereaza
anumite organe fizice (de exemplu inima sau plexul solar), este bine să nu le confundăm în cel fascm.it dorinja de a asimila j i a interioriza modelele comportamentale, mentale
cu acestea, deoarece chafc/a-ele aparjin unui alt nivel al rcalităjii fenomenale. j i spirituale ale fiinjei charismatice pentru a-i place accstcia.
Cei 7 centri secreji de forjă (chakra-e) sunt: 1. Muladhara chakra - centrul situat
la baza lui Sushumna nadi, proiecjia lui pe trup fiind situată tntre rădăcina organelor CHI UNIVERSAl
sexuale j i anus; 2. Svadhisthana chakra - centrul aflat în plan subtil în canalul Sushumna Ceea ce în tradijia medicinei tradi Jionale chineze este numit ,chi universal" reprezintă
nadi j i având proiecţia pe faja anterioară a trupului In dreptul organelor genitale interne; totalitatea energiilor vitale ce se manifestă în afara Microcosmosului fiinjei umane,
3. Manipura chakra - centrul aflat în interiorul canalului Sushumna nadi j i având | fiind aslfel relativ exterioare acestuia. Energia vitală fundamentală macrocosmică (chi
proiecţia pe trup în zona situată la două degcte dedesubtul ombilicului; 4. Anahata universal) se diferenjiază sub forma a trei forţe subtile vitale macrocosmice, care sunt
chakra - centrul situat în interiorul canalului Sushumna nadi, avand proiecjia pe trup în descrise în tradijia taoistă ca fiind trei ipostaze diferite ale Energiei vitale fundamentale
zona centralâ a pieptului; 5. Vishuddha chakra - centrul situat tn plan subtil în interiorul (chi), ce există în întreaga Manifestare: 1) tien chi este Energia subtilă vitală a Cerului,
canalului Sushumna nadi, având proiecţia pe trup la baza gâtului; 6. Ajna chakra - I reprezentând energia subtilă care guvemează, la nivel subtil, astral, stelele, Soarele,
centrul aflat In plan subtil în interiorul canalului Sushumna nadi j i avand proiecjia pe [ Luna j i planetele; 2) f» chi este Energia subtiia vitala a Pământului; 3) la chi este Energia
trup în zona din mijlocul frunjii; 7. Sahasrara - situat tn plan subtil deasupra crejtetului I subtilă vitală corespunzătoare Atmosferei.
capului, deci in afara trupului, dincolo de extremitatea superioară a lui Sushumna nadi.
Din fiecare centru de forfă (chakra) iradiază un anumit numar de canale energetice CHINTAMANI
(nadi-uri), cunoscute tn tradijia yoghină sub numele de .petale" sau .spiţe* energetice. Piatră prejioasâ secretă despre care tradiţia înjelepciunii afirmă că îndeplineşte
Oamenii tnzestraji cu capacit3ji paranormalc şi capabili, datorita clarviziunii, s3 vadâ I toate dorinjele celui căruia îi este încredinjată. Piatra Chintamani este deseori
corpul astral al celorlalji, descriu adeseori chafcra-ele ca fiind nijte focare de lumină considerată de ezoterijti a fi similară, ca semnificajie şi putere ocultă, Sfântului
subtila distinct colorate, care au un număr diferit de petale sau canale energeticc Graal, dar legenda sa este mult mai veche. Ea ti conferă celui care o dejine o
care pornesc dintr-un centru-focar (bindu). Numărul de petale corespunde «otdeauna . forjă irezistibilă, precum şi nemurirea, iar impactul său energetic poate ridica
numărylui de nadi-uri (sau spiţe energetice) ce pomesc din fiecare chakra. Aceste aja- * instantaneu frecvenţa de vibraţie aurică. Valoarea acestei pietre preţioase
50 51
4 | PR0CR.\.MLLPL\.\ETARDEAqiLNEURCENÎÂ.NUAPOCALIPSA ţ »
ulterior $3 fie fructificată prin acjiune, practic acea acjiune nu mai este TnfSptuitS de
legendare nu este numai simbohcS, t i JI concretă. Crcdinţele JI legendele care fiinja umană în cauzS, adcvSratul făptuitor devenind atunci chiar Dumnezeu, cSruia
apar !n diferite tradi|ii legate de piatra Chinlamani sunt asociate cu cele despre fiinja umană care realizează consacrarea l-a oferit în totalitate j i în mod nccondiţionat
tSrSmul lainic, mitic, al Shambala-ei, unde se crede că s-ar afla acum această orice fel de rezultate. In siluajia în care fiinţa umană consacrS lui Dumnezeu j i atunci
piatră. Se presupune că această piatră este de origine extraterestră, mai precis din această consacrarc a fructelor acjiunilor sale este primită de către Dumnezeu, fiinja
constelaţia Sirius. Nicolas Roerich, faimos pictor şi explorator, a primit în dar un ajunge să fie ghidată, inspirată ji susJinutS în mod direct de cStre Dumnezeu TatSl.
fragment din piatra Chintamani în timpul unei expediţii în cadrul cSreia a intrat
Pentru realizarea consacrării către Dumnezeu Tatăl este înainte de toate necesar
în legăturâ cu reprezentajii Shambala-e\. Marele iniţiat Nicolas Roerich a afirmat
ca fiinja umană să aibă o stare lăuntrică intensâ dedeschidere spirituală şi de umilinţă.
că piatra Chintamani are o culoare verde închis şi este asemănătoare ca aparenjS
în situajia în care noi îi oferim lui Dumnezeu fructele unei acjiuni, trebuie, având în
moldavitului (mineral de origine meteoricâ). Tnainte de a părăsi planul fizic,
acele momenie starea de candoare a unui copil, să consacrăm ca ceea ce ar trebui
Roerich a înapoiat piatra Chintamani înţelepjilor din Shambala. Legendele despre
ca nouă să ni se cuvină, să fie de fapt o ofrandă pe care l-o oferim lui Dumnezeu.
Shambala sus|in că Regele Lumii din Shambala se va folosi de puterile oculte ale
pietrei Chintamani în marea confruntare dintre forţele binelui şi forţele rSului, care Prin aceastS stare sinceră pe care noi o manifestăm, oferindu-l plini de iubire lui
va pune capăt Epocii decăderii spirituale (Kali Yuga). Dumnezeu rezultatele acjiunilor noastre, noi vom simji lăuntric o stare inefabilS de
comuniune cu ceva care ne depăjejte ca dimensiuni j i subtilitate. Ea se va manifesta
ca o încărcare cu un flux subtil extatic, Iranscendent, generator de fericire j i de bucurie
CLARVI2IUNE interioarS, care întotdeauna se manifestS în fiinja noastrS de sus in jos. De regulS, acest
Capacitate de percepjie extrasenzorială care permite ob(inerea de informajii despre rSspuns inefabil II simjim ca venind de undeva de deasupra crejtetului capului, inundându-
un obiect, o fiinjS, un loc, un eveniment, un fenomen, fără a se recurge la percepjiile ne fiinja j i fScSndu-ne astfel sS intrSm aproape instanlaneu într-o stare de conjtiinjS mult
senzoriale obijnuite. Tradijia secretă voga menţionea/ă că această capacitate (de mai elevalS, plinS de fericire, slare de vibrajie care esle mult superioarS stSrilor din viaja
clarviziune) se manifestă plenar atunci cSnd Ajna chakra (care mai este, tocmai de de zi cu zi. Ajadar, aceasla este o stare de excepjie, o stare minunatS de a fi.
aceea, supranumită j i .cel de-al treilea ochi') este foarte bine activată. Prin urmare,
practica tehnicilor yoga ce au ca efect trezirea şi activarea lui Ajna chakra constituie cea
CONSECVENŢÂ
mai directă şi mai rapidS cale de a ne trezi capacitatea de clarviziune.
Calitate spiritualS care implicS respectarea neabStutS, chiar j i fn condiţii potrivnice,
Trebuie sS precizâm că tot în sfera clarviziunii intră ji perceperea culorilor subtile a concepjiilor ji a principiilor adoptate ji urmSrirea neabStutS a Jelurilor propuse.
ale aurei, precum şi a curenţilor subtili colora|i. Consecvenja implicS tSrie de caracter, lipsa oscilajiei, spirit metodic, constanJS,
Capacitatea de a avea vizjuni ale unor fapte petrecute la mare distanjS este cunoscută perseverenţă.
din cele mai vechi timpuri. în Antichitate, s-a bucurat de mare faimâ Pythia, preoteasa în cazul fiinjelor superioare, consecvenţa implicS totodatS fermitatea convingerilor
zeului Apollo la templul din Delphi, ca .ghicitoare' (clarvăzătoare) a celor petrecute în j i perfecjionarea, adaptarea inteligentS a principiilor j i normele acceptate inijial la
locuri aflate la mare depărtare de oracolul unde oficia. Unii consideră astăzi cS pentru dinamica în continuS evoluţie a situaţiilor. Astfel, consecvenja în respectarea principiilor,
aceasta, ea inhala aburul cu efecte hipnotice care iejea din crSpSturile unei stSnci şi că stabilitatea manifestSrilor ji statornicia atitudinilor nu exclud constanta verificare a
acesta o făcea să intre cu uşurinţă intr-o stare superioarS de transS. justejei lor, a concordanjei cu ceea ce este real, divin integral, pozitiv, armonios j i
Despre viziuni concomitente ale unor evenimente produse la distanjă şi relativ la renunjarea la ceea ce este grejit, învechit j i dSunStor. Consecvenjei îi sunt strSine spiritul
care subiecţii vizionari nu au niciun fel dc informajii accesibile pe cSi obijnuite există dogmatic j i fanatismul. Pentru aceasta se impune, însS, folosirea înjeleaptS a experienjei
numeroase relatâri de-a lungul timpului (inclusiv tn zilele noastre). Viziunile respective dobSndite, iar nu speculajia teoreticS sterilS j i oscilajia în idei j i comportament.
sunt produse fie în slare de veghe, fie în stare de transă, fie în stare de vis. De obicei,
persoanele capabile sS aibă astfel de viziuni sunt denumite .clarvSzStori". ClarvSzStorul CONŞTIINTÂ
.vede* ceva; el experimenleazS (trăiejte) o impresie aparent senzorială, dar în general La scarS umanS, conjtiinja este capacitatea de a cuprinde j i de a reflecta lucrurile
este conjtient de faptul că aceasta nu ii parvine prin organele de simţ. ji fiinjele. La nivel universal, conjtiinja este aspectul esenjial al existenjei, prin a cSrui
sui generis mijcare este aeat întreg Universul, cu tot ceea ce cuprinde acesla. AtSt
CONSACRARE Macrocosmosul, cSt j i Microcosmosul nu sunt în esenjS altceva decSt conjtiinjS. Aja
Consacrarea, în contextul religios al oferirii unor ofrande lui Dumnezeu, este cum afirmS .Brihadaranyaka Upanishad' despre Realitatea UltimS, .aceastS giganticS
sinonimă cu .a dărui cu totul lui Dumnezeu", ,a Inchina lui Dumnezeu", ,a jertfi lui fiinjS, infinitS, fSrS margini, este un ocean de conjtiinjS."
Dumnezeu". în sensul particular, atunci când se referS la realizarea unor anumite Conjtiinţa este cea care guverneazS manifestarea energiei ji delerminS forma j i
acjiuni, consacrarea implicS a-l oferi lui Dumnezeu Tatâl, cu anticipajie, toate fructele evolujia ei. Atunci cSnd conjtiinja .uitS" de sine aflSndu-se In acjiune, ea devine o
(sau, altfel spus, consecinţele, roadele) acesteia. în momentul oferirii fructelor unei energie aparent .inconjtientS"; cSnd conjtiinja .uitS" de sine aflSndu-se In formS, ea
acjiuni lui Dumnezeu, atunci când Dumnezeu primeşte aceasîS ofrandă, ce urmeazS 53
devine electron, atom, materie... Atunci când, In schimb, conjtiinţa vrea să se elibereze nu prin intermediul gândurilor j i al nojiunilor pe care gândurilc le cuprind, ci printr-o
încel, prin evoluţie, din strânsoarea materiei, r3man3nd Insă în cadrul formei, ea trece, raportare la tacerea care se află dincolo de gânduri.
pe rând, la nivel vegetal, la nivel animal, la nivel uman j i apoi merge mai departe în în viziunea filozofiei orientale nondualiste Vedanta, Supremul Divin este caracterizat
evolu|ia sa, către niveîuri tot mai apropiate de condijia divina ultim.V de trei .atribute* esenjiale: existenja pură, conjtiinja pură (supremă) j i beatitudinea
Din punct de vedere metafizic, Conjtiinja Divina sau Principiul Conştient (extazul etern). Conjtiinja supremă divină este principiul conjtient universal, sursa
Dumnezeiesc este transcendent j i este cel care face posibilă manifestarea conjtiinjei esenjiala a conjtiinjei umane j i cea care face posibila cunoajterea.
individuale. Astfel, conştiinja umană Işi are sursa In Conştiin|a Divină. înjelepjii
yoghini au folosit dintotdeauna o metaforă foarte sugestivă pentru a sugera raportul CRIZĂ
care există Intre conjtiinja individuală limitată (caracterizata de identificarea Termenul .criză* provine din cuvântul grecesc .crizis', care desemnează acjiunea
iluzorie cu mintea şi cu nenumăratele sale gânduri) şi Conjtiinja Divină unică j i de a judeca, de a alege sau de a decide. Acest termen a dobândit în vocabularul medical
atotcuprinzatoare: aceea a valurilor şi a oceanului. Valurile şi spuma, chiar daca apar un sens tehnic: criza este o fază decisivă a unei boli sau, altfel spus, un moment-
pe suprafaja oceanului, nu sunt In realitate decât aparijii efemere, deoarece ele nu cheie în cadrul căruia modificarea stării bolnavului respectiv indică fie începutul unei
sunt nimic altceva decât apa oceanului şi, mai devreme sau mai târziu, oricât de Inalte transformări fericite, fie începutul unei schimbări nefaste, rele, a starii sale de sănatate.
au fost aceste valuri, ele se vor contopi cu oceanul. Valurile nu au o existenja prin ele Sensul acestui cuvânt s-a extins j i , prin analogie cu nojiunea medicală pe care am
Insele, ci sunt parte integranta din ocean, având doar aparent o viaţa separata, care indicat-o mai sus, s-a ajuns să fie numita criză orice perturbare periculoasă j i decisivă
este cu totul trecatoare. care pune în cumpănă cursul obijnuit al lucrurilor sau al fenomenelor.
Tradijia multimilenară a sistemului yoga a elaborat un model al stărilor fundamentale în cazul marii majoritaji a fiinjelor umane, stările de criză se înscriu, aiaturi de
de conjtiinjă ale fiinţei umane. Acesta descrie patru astfel de stări esenjiale: încercările spirituale, ca nijte modalităţi necesare de trecere de la o etapă la alta. Din
1. lagrat. Corespunde stării de conjtiinţă numită adeseori veghe, Tn care omul punct de vedere psihologic o cri/a psihica este manifestarea, uneori brusca, a unei
gândejte j i ac|ioneaza în mod obijnuit atunci cînd a iejit din somn. rupturi de echilibru. Tot criză psihică este j i accesul scurt j i violent al unei stări nervoase
2. Svapna. Starea de vis care nu se manifestă decât în timpul somnului şi în care sau emotive. Tot criza este j i orice perioada decisivă sau periculoasa a existenjei. Criza
gândirea acţionează conform tendinţelor sale predominante, independent de trup si psihica este un fel de ruptură violentă a procesului evolutiv, a cărei direcjie poate fi
de lumea exterioara. In starea de veghe, o considerăm ca fiind ireală şi o luăm drept o brusc mascata, modificati sau inversata. Din punct de vedere spiritual, multe fiinje
iluzie. umane pot să treaca prin crize spirituale acute, ce survin cel mai adesea atunci când
fiinja umană în cauză cade, rând pe rănd, la mai multe încercări spirituale majore.
3. Sushupti. Somnul profund fără vise în care nu există nici găndirc, nici ego şi în
Atunci când este privită din punct de vedere filozofic, criza ne apare ca fiind o stare de
care pierdem pe deplin conştiinţa trupului nostru ji a Universului fizic tn care existăm
dezechilibru, sau, altfel spus, ea ni se infăjijeaz3 ca fiind manifestarea mai mult sau mai
în timpul stârii de veghe.
puţin violenta a unei tulburări, a unei angoase, a unei pregnante st3ri proaste prelungite
4. Turya. .Ceade-a patra*. A patra stare fundamentalădeconştiinjă, .supraconjtiinja*
sau a unei boli. Atunci c3nd este privită din perspectiva iniţiatică, criza ne apare In
caracteristică lluminării j i atingerii starii de extaz divin (samadhi). Această stare de
primul rând ca fiind expresia unui conflict lăuntric, ea ni se înfăţijează, chiar j i atunci
conjtiinjă absolută se situează dincolo de gândire, de cauzalitate sau de identificarea
c3nd nu ne d3m seama de aceasta, ca o înfruntare tainică intre două forje distincte:
cu trupul (fizic); ea este aproape indescriptibilă în măreţia j i profunzimea ei uluitoare.
forjele binelui ji forjele răului.
Este starea în care fiinja umană se află în comuniune profundă cu Brahman (Dumnezeu).
Fiinja umană care ji-a revelat Sinele Suprem Divin Nemuritor, Atman, are acces, Fiecare moment de criză este, totodata, un moment al antagonismului forjelor
prin însăji această revelare a naturii sale esenţiale, la Conjtiinţa Divin3, care nu mai binelui j i răului care se manifesta In acea fiinjă uman3. în funcjie de rezultatul final
este o conjtiinja psihologică j i prin urmare transcende orice manifestare individuală, ce apare, în ea se va instala fie convalescenţa, transformarea, saltul, fie schimbarea,
egotică. Astfel, ajunge sa îi fie rcvel.it fiinjei umane adevăratul sens al Conjtiinjei, care regresul, pr3bujirea, scufundarea din ce în ce mai mult în rău j i , în unele cazuri grave,
nu poate fi limitat la simple conceptualiz3ri sau speculajii teoretice. acest final va însemna începutul agoniei. Numai fiinjele umane pot s3 intre în criza,
Conjtiinja Divină nu este un concept sau o idee j i de aceea realitatea ei nu poate datorită faptului c3 sunLtnzestrate cu conjtiinj3, j i doar g3ndirea omului care deja
fi transmisa prin intermediul gândirii j i al cunoajterii conceptuale. înjelegerea realităţii prezinta o anumită maturitate poate să evalueze în perspectivS starea de criză, intuind
supreme a Conjtiinjei Divine nu poate să apara în minte, ci poate fi intuită doar la nivel chiar cu anticipajie atât eventualele ei pagube, cât j i binefacerile ei. Este important să
supramental. F3r3 îndoiala, cuvintele, acţionănd la nivel verbal, aduc mintea într-o stare ne d3m seama c3, de fapt, trecerea cu bine a fiec3rei crize ne confer3, totodata, accesul
de claritate din ce mai mare, astfel încât aceasta (mintea) realizează treptat limitele la un nou mod de înţelegere a realit3jii j i , tocmai de aceea, trebuie s3 conjtientizSm
Injelegerii sale. Prin translajia la nivel supramental survine chiar o tainica reprezentare fiecare stare de cri/3 ca fiind un moment în care ni se revelează o nou3 fajetă inefabila
intuitivă j i mai vie a ceea ce se află dincolo de acesta (de nivelul supramental). Acesta a realitajii j i totodată sunt dep3jite anumite limite. Fiecare criza ce este trecuta cu bine
este motivul pentru care, Injelegerea naturii reale a Conjtiinţei Divine se realizează anunja cu anticipajie o transformare profund3.
54
CURAJ DUHUL SFÂNT (SFÂNTUL DUH)
Calitaie spirituală care implicS temeritate, Tndrăzneală, spirit de inijiativS, Tncredere Conceptul de .Duh Miraculos" ocupă un loc cu totul aparte în tradijiile religioase.
In sine, hotârare. Acţiunea curajoasă implică Tntotdeauna angrenarea unor fenomene de AtSt în găndîrca indiană, c3t şi In tradijia occidentală a înţelepciunii, se vorbejte despre
rezonantă ocvltS" bcnefică ce fac posibilă depăţirea cu succes a unor dificultăţi aparent un .substrat" primordial şi misterios al Intregii Creaţii.
insurmontabile. Pe baza amplificSrii la maxim a acestor însujiri, fiinfa umanâ poate .Din Nefiinja lui Brahman (Dumnezeu) a apSrut Duhul, Duhul l-a făcut la rândul
sS-ji controleze complet frica în faţa unor situajii generatoare de pericol, rămânând său să apară pe Stăpânul tuturor creaturilor {Ishvara). Apoi, StSpSnul tuturor creaturilor
calmă chiar j i în aceste împrejurSri. Curajul implicS nu absen|a fricii, ci stăpânirea şi (Ishvara) a făcut să apară creaturile. Tn felul acesta, tot j i toate care au fost create şi care
depăţirea ei completd. ,Să nu-ji fie teamă de nimic mai mult decât de teama însăşi", există se sprijinS în ultimă instanjă pe Duhul care a apSrut la începuturi*. (Taittiriya
spunea Emmerson. Brahmana II, 2,9,10)
Atitudinea plină de curaj permite înlâturarea sau ocolirea capcanelor presărate pe în celebrul text al .Eneidei' (opera poetului latin Virgiliu) descoperim doi termeni,
calea vieţii, depăşirea sentimentului de neîncredere în forţele proprii ji face ca fiinţa şi anume: .mens', care tnseamnS .minte", j i .spiritus", care înseamnă .spirit', termeni
respectivă să suporte cu bărbăţie chiar ji suferinjele fizice sau psihice la care este supusă prin intermediul cărora este descris principiul misterios care guverneazS lumea: .Mai
şi, în ultimă instanjS, sS îji sacrifîce viaja, dacă idealul pentru care luptă merită acest întâi cerul j i continentele, fundurile mărilor, giobul strălucitor al Lunii, focurile radioase
sacrificiu. Actele de curaj pot fi catalizate de idealuri ji de sentimente sublime, divine, ale lui Titan, au fost făcute s3 existe şi să trăiască de c3tre un suflu tainic ce exista
nobile, cum sunt: dragostea de oameni, sentimentul de frăjie spirituală etc. deja înlăuntrul lor (Spiritus intus alil); fiind infuzat Intr-un anume fel în toate membrele
Curajul nu trebuie confundat cu orice acjiune nechibzuită desfSjuratS în condijii de (pSrţile, zonele) lumii, acest duh mişcS întreaga masS a creaţiei (Mens agitat molem)
pericol sau de dificultate. Cel care acjionează cu nechibzuinţă, fără sS-ji dea aproape ji totodatS el se amestecă şi este prezent fără încetare In acest mare trup universal*.
deloc seama de greutSjile sau de pericolul existent, nu dovedejte în niciun caz curaj. (Vireiliu, Eneida, VI).
Există şi alte fapte, cum ar fi. de exemplu, actele ce izvorăsc din disperare, din în .Biblie" se vonbejte intotdeauna despre .suflul" cel tainic al lui Dumnezeu care
spiritul satanic de frondă sau de nesupunere anarhică, aventurismul demoniac, bravada plutea deasupra apelor (Facerea 1-2), precedSnd ontologic întreaga Creajie: crearea
egotică etc, care sunt asem3n3foare, In aparenja lor exterioară, curajului - dar care, lumii ţi crearea omului, care a dobSndit via|3 atunci c3nd Dumnezeu i-a insuflat-o (sub
tn realitate, sunt esenjialmente diferite de actele autentice de curaj. Nereujind să fac3 forma unui astfel de suflu) în n3ri (Facerea 2,7).
deosebirea între astfel de acjiuni greşite ţi cele care izvorăsc din curaj, unii dintre ei le Atunci c3nd In .Biblie' citim Cartea lui lov, descoperim c3 un astfel de suflu (ce i-a
săvârţesc, crezând că prin aceasta dau dovadă de temeritate. fost insuflat omului primordial tn nSri) a făcut ca omul s3 fie o fiin|3 vie (1nsufle|it3). De
altfel, In Ieg3tur3 cu aceasta amintim faptul c3 termenul latin .anima' (.suflet') mai are
DISCERNĂMÂNT SPIRITUAL (VIVEKA) şi sensul de ,v3nt* (la fel, în limba greac3 cuvSntul .anemos' înseamnă şi el tot ,aer*
Discemământul spiritual reprezintS capacitatea de a recunoaşte sau distinge Intre sau .vânt').
ceea ce este real ji ceea ce este iluzoriu, Intre adevăr JI neadevSr, iar Tn mod particular AnalizSnd toate aceste aspecte, ne putem da seama cu uţurin|3 c3 Duhul SfSnt este
această sintagmă se referă la diferenja dintre Sinele Suprem individual (Atman), esenţă o mare enigmă j i totodatS o tainică realitate cu care este necesar s3 intrSm In comuniune
nemuritoare spirituală a fiinjei umane }i .non-Sine" (anatman), adică eul limitat, efemer subtilă (prin declanjarea tn universul nostru lăuntric a unui proces adecvat de rezonan{3
şi tranzitoriu. în yoga clasicS, termenul .viveka' reprezintă de asemenea o nojiune ocultă*). în felul acesta, devine cu putinţâ s3 descoperim, dincolo de orice speculajii
importantă, care exprimă separarea şi distincjia ce trebuie s3 fie făcută între Sinele j i teorii, realitatea tainicS ji coplejitoate a Duhului Sfânt, ce Îmbr3|ijeaz3 fără încetare
Nemuritor (Atman) şi NaturS (Prakriti). întreaga creaţie a lui Dumnezeu j i , mai mult decât at3t, o manifestS j i o susjine fără
Totuşi, textul .Yoga Shikha Upanishad' (IV, 22) care se bazează pe nojiunile Incetare. Atunci c3nd Duhul Sfânt îji manifestd prezenja ji realitatea în fiinja noastrS,
metafizice nondualiste ale filozofiei Vedanta, critică această viziune, afirmSnd cS trăirea profundS j i coplejitoare care apare ne ajut3 s3 descoperim printr-o experienjS
distincjia între Sinele Suprem (Atmari) j i non-Sine izvorSjte, practic, dintr-o profundă directa c3 Duhul Sfânt exist3 cu adevdrat. în afara acestei inefabile stări lăuntrice care ne
ignoranjâ şi neînjelegere a realităţii spirituale. Cu toate acestea, în textul .Tattvabodha' dezvSluie realitatea Duhului Sfânt, este foarte greu j i delicat s3 II putem defini vreodata
scris de marele înjelept Shankaracharya, viveka reprezintS una dintre cele patru condijii cu precizie. Prin urmare, am putea spune c3 Duhul Sfânt este, Inainte de toate, o mare
indispensabile pentru acela care aspirâ sincer la atingerea cunoajterii spirituale ji enigma ce persista ca atare (ca un profund mister) chiar j i atunci când energia sa tainicd
constituie, de asemenea, conceptul central al excepjionalei lucrSri .Viveka Chudamani'. se revarsS In universul nostru lăuntric j i declanjeaz3 felurite st3ri ji efecte sublime,
scrisă de acelaşi autor (Shankaracharya). complexe, care multe dintre ele sunt indescriptibile.
Patanjali se referă la discernSmSntul spiritu.il {viveka) ca fiind .eliberatorul" (tarafca), Prezenja ji manifestarea ascunsă - dar adeseori coplejitoare - a Duhului Sfănt ne
pentru a se putea injelege în mod clar că el nu reprezintS doar Injelegerea intelectualS, este sugerata j i de textul C&ntării Cintărilor ce exist3 1n .Biblie'. Astfel, atunci când
ci mai curând se aflS într-o directâ legătură cu înaltele stSri spirituale care ne fac să trSim citim Intr-o stare de transfigurare poetica textul CăntSrii C&ntSrilor, reujim s3 intuim
extazul divin. într-o anumita mSsurS, dincolo de cuvinte, realitatea enigmaticd a Duhului Sfânt. DacS
56 57
«OGlUMUl PtANFTA* D£ ACTIUNE URGENTÂ . N U APOCALIPSAS'
4HMMMI W
tradijia occidentală a reuşit până la urma să distingă mai multe feluri de .suflete*, dintre revelat Sinele Suprem Nemuntor (Atman)". (.Bhagavad Cita', V)
care unul aşa-zis .spiritual* (ji nemuritor), textul biblic nu operează nici o distincjie Atunci cand Tn fiinja noastră apare o profundă stare de comuniune indescriptibilă cu
atunci când descrie In Facerea .lucrarea cea tainică a celei de-a sasea zi*. Astfel, atât realitatea enigmatică a Duhului Sfant, descoperim că tot ceea ce se află tn faja noastră (Tn
fiinţa umană, cât şi animalele sunt Inzestrate cu .suflul (Duhul) vieţii* {Facerea, 1,30). jurul nostru) In lumea fizicâ, este foarte puţin tn comparaţie cu tot ceea ce descoperim
Atunci când studiem cu atenţie .Biblia', descoperim că uneori se vorbeste acolo tntr-un mod intuitiv că există tn realitatea Duhului Sfânt care este întotdeauna identic
despre un asa-numit .duh* al geloziei sau, In alte pasaje, despre un asa-numit „duh' al cu ceea ce mulji dintre noi înjelegem prin conceptele de nalură, viajă universaia, etern
destrăbălârii, on (fn alte pasaje) despre de un aşa-zis .duh* al In|elepciunii etc. Atunci feminin etc. Dat fiind faptul că tot ceea ce existâ în Intregul Macrocosmos este, totodata,
( .'IIKI studiem cu foarte multă atentie aceste aspecte, ajungem să intuim câ In realitate In prczent In Microcomosul fiinţei noastre, este evident că Duhul Sfânt ne îmbrăjişează In
toate aceste fragmente biblice se vorbejte despre anumite energii subtile tainice cu care permanenjă şi este prezent în fiinţa noastră, acjionând clipă de clipă pentru ca să avem
fiinjele umane intră In legătură şi ce declanjează astfel In universul lor lâuntric diferite viajă }i să existăm. Datorită intimei ţi perfectei sale comuniuni cu realitatea absolută a
procese tainice de rezonanţă ocultă care în anumite situa|ii pot fi faste, benefice, iar In lui Dumnezeu Tatăl, Duhul Sfant este in permanenjă omniprezent şi prin însăţi natura
alte situajii pot fi nefaste, malefice. Tot în .Biblie* mai găsim referiri semnificative la sa, el este şi omniscient.
anumite fenomene, cum ar fi acela care este descris prin faptul că o fiinţă umană poate în ceea ce priveşte aspectul enigmatic al omnipotenjei Duhului Sfânt, se poate spune
„să-şi dea duhul' (sau, altfel spus, să moară). Este evident câ In .Biblie' realităjile fizice călntotdeauna acesta (Duhul Sfânt) facenumai şi numai VoiaTatălui Ceresc (Dumnezeu),
j i cele psihice nu sunt într-un mod clar diferenjiate. fn cazul textelor originale în limba care este UNICUL ce este In veşnicie într-un mod suprem ATOTPUTERNIC. Altfel spus,
greacă ale „Noului Testament* (cu excepţia Evangheliei dupi Malei, singura care a fost cu toate că Duhul Sfânt este fără nicio tndoială omnipotent, această omnipotenţâ a sa
scrisi In aramaică), s-a folosit termenul de .pneu/na* pentru a desemna Duhul Sfânt. în este reală si se exprima fâră tncetaretn sfera tntreitii Creaţii a lui Dumnezeu Tatal (altfel
felul acesta, descoperim în .Biblie" afirma|ia: „Duhul Sfânt suflă acolo unde el vrea*. spus, în întreaga manifestare care esle opera (lucrarea) constantă a Duhului Sfânt, acesta
Atunci când anali/ăm cu multă atenjie ji bun-simţ aceste aspecte, lâsându-ne totodata (Duhul Sfânt) împlineste t'ără Incetare Voia Tatălui Ceresc (Dumnezeu)), el fiind, totusi,
ghidaţi de înţelepciunea inimii j i de intuitie, descoperim că de fapt Duhul Sfânt este întotdeauna subordonat doar lui Dumnezeu Taial. Această nuanţă esenjială trebuie să fie
Duhul cel enigmatic al lui Dumnezeu ţi este evident că In realitate Duhul Sfânt este o tnţeleasâ ca atare de toji aceia care vor fi capabili să pătrundă această revelajie şi chiar
ipostază a Fiinţei supreme (Dumnezeu Tatal). dacă vor fi unii care vor fi incapabili să tnjeleagă acest aspect fundamental, tndrăznim
Este Insă semnificativ, totodată, că în .Coran* (4,171) se vorbejte despre ceva totuşi să vi-l prezentăm ca atare, cu toate că pentru unii (care cred adeseori orbeţte In
echivalent şi se spune: .Duhul care a venit de la El (Dumnezeu)*. Merită însă să amintim anumite dogme), aceastâ revclajie vine în contradicjie cu anumite dogme ce exis'ă. Noi
că In teologia musulmană sufletul omului are un statut de intcrmediar între lumea amintim, Insă, şi cu aceastâ ocazie că adeseori s-a dovedit că litera dogmei ucide, iar
spirituală a Ingerilor şi lumea trupească. în exegeza crestină, termenul latin .spiritus' Duhul Sfânt di viaţi (cunoaşterii pline de inţelepciune a Adevirului Ultim Suprem
(sau altfel spus .duhul') devine sinonim al sufletului, ce este considerat a fi o parte (care ne elibereazi din închisoarea dogmelor osificate şi sterile)). Dincolo de toate
intermediară între sfera spirituală si cea trupească. Independent de diferitele sale acestea, dat fiind faptul că fiecare dintre noi avem un liber arbitru, avem In permanenjă
etimologii, conceptul de .spirit* (care, am putea spune, este un element de legatură posibilitatea de a alege în strânsa lcgătură cu intuijia noastră, cu tnjelepciunea inimii
între gândire si suflul vilal) păstreaza In discursul filozofic occidental o anumită unitate. şi cu bunul simţ de care dispunem. Ceea ce afirmăm aici se bazează tn totalitate atât
Alte tradijii culturale structureaza Insă cu tolul altfel acestă realitate a experienţei pe o experienţa lăuntrică directă, cât şi pe anumile revelajii divine care ni s-au oferit In
interioare şi empirice. Spre exemplu, fn textul indian ,Vaishe$hika Sutra' (al cărui decursul timpului. în concluzie, fiecare dintre voi, cei care veji studia cu atenjie aceste
titlu poale să fie tradus prin: .Tratatul ce $e bazcază pe determinări, caracteristici sau aspecte, are posibilitatea de a alege ;i suplimentar, vă sfatuim să realizaji o consacrare
specificări') se spune că există un element intermediar (mediator) care împiedica Sinele către Dumnezeu Tatăl şi s5-L întrebaji cu umilinjă. dăruire ;i aspirajie care anume este
Suprem Etem şi Nemuritor (Atman) să ne ofere tn fiecare clipă cunoasterea divină, adevărul (referitor la aceste aspecte esenjiale). Vă sfătuim apoi să vă bazaji pe răspunsul
constantă, universală (generală) j i mereu plină de înjelepciune. Acest mediator este tainic, inefabil şi coplejitor pe care o să-l primiji imediat după aceea. In felul acesta,
deci, înir-un anume fel, şi un separator pentru actele noastre de cunoajtere sau de veji putea cunoaţte cu ajutorul lui Dumnezeu Tatăl care este Adevărul cu privire la
vomjă, precum si un fel de .pulverizator* de senza|ii. Dacâ manas desemnează mintea acest aspect pe care dogmele ni-l prczintă fără nicio nuanţare. Cu toatc acestea, ştim că
comună sau mentalul uman obisnuit, el este descris ca fiind un principiu al instabilităjii este cu putinţă ca unii să aleagă fără să gândească dogma ce a fost stabiliti în aceasti
tn multitudinea de asociajii de idei j i de proiecjii ale imaginarului. Tocmai de aceea, direcţie, confirmând In felul acesta încă o dală celebra afirmajie a genialului fizician
este necesar ca el (mentalul, manas) să fie disciplinat, pentru a-l controla şi chiar pentru Albert Einstein, care la un moment dat a spus: ,Mai repede dezintegrezi un atom decât
a-i putea stopa la voinjă activitatea, In vederea transcenderii sale complete: ,De fiecare o prejudecată".
dată când mentalul (manas) cel instabil şi inconstant cautâ sâ scape (să divagheze sau
să fluctueze), el trebuie să fie prins (fixat) tntr-un mod ferm j i să fie strunil spre a fi Nu trebuie s3 uităm că adescori, dogmele sterile şi osificate sunt niste bizare seminje
oprit (perfect controlat), căci numai In felui acesta devine cu putinţă să fie descoperit }i de dezbinare, de discordie, de neînţelegere, de lupte ţi chiar de crime, ce sunt aruncate
58 tntre oamenii ce sunt lipsiji dc înţelepciune, de bun-simţ ţi de intuijie. în multe cazuri,
dogmele s-au dovedit ulterior (atunci când era deja prea târziu ca să se mai poată face ce există Intre Spiritul absolut al lui Dumnezeu Tatăl şi realitatea enigmatică a Duhului
ceva) a fi manifestările cele mai evidente ale semidoctismului ţi ale pSrtinirii acelora Sfânt. Tot ceea ce apare Tn Manifestare este exprimat ca atare şi apoi păstrat (menjinut)
cSrora le-a fost lene să gândească într-un mod complex şi profund. prin intermediul naturii enigmatice a Duhului Sfânt.
Dogmatismul cel sterp şi închistat este cel mai adesea caracterizat de tendinţa de Acjionand Tn permanenjă la unison cu Duhul Sfânt, Dumnezeu Tatăl reprezintă
a proclama sus 51 tare unele axiome, sau de a decide că anumite adevSruri parţiale (fie o Totalitate ce precede aparijia Creajiei propriu-zise, sau altfel spus, naşterea si
acelea ale noastre, fie acelea ale unui anumit grup) sunt definitive şi incontestabile. Tn continuitatea Tntregului Maaocosmos. în universul fiinjei umane, realitatea enigmatică
felul acesta, suntem Impinşi tntr-un mod insidios $3 întoarcem pentru totdeauna spatele a Duhului Sfant este prezentă $i se exprimă prin ceea ce am putea numi Intr-un
anumitor FAŢETE ALE REALITĂTII, iar pânS la urmS aceasta contribuie Tn mod ineluctabil mod plastic .starea de spirit a finejii'. Intuijia spirituală este }i ea o altă expresie a
la denaturarea realităjii si face să aparS pentru noi falimentul adevSrului. realitâjii enigmatice a Duhului Sfânt In universul fiinjei umane. Realitatea enigmatică a
Aceste adevSruri fundamentale pot fi descoperite prin experienjâ directă pe mSsurS ce Duhului Sfânt este In permanenjă prezentă în toate stările fiinjei şi are felurite grade de
intrâm In comuniune profundă, indescriptibilă. cu realitatea enigmaticS a Duhului Sfânt. manifestare. Duhul Sfânt este In fiecare fiinjă umană o realitate foarte intimâ j i foarte
O caracteristică fundamentală a Duhului Sfant este aceea cS el este }i rSmâne, Intocmai profundă. Această realitate enigmatică a Duhului Sfant îsi face cunoscută prezenja
ca şi Dumnezeu Tatăl (dar nu In mod identic), un coplesitor si profund mister. Orice tndeosebi prin intennediul aşa-numitei .tnjelepciuni a inimii*. Atunci când fiinja umana
tentativă de a defini cu exactitate Duhul Sfânt eşuează, deoarece Duhul Sfânt este fără realizeazi acea reîntoarcere salvatoare cStre realitatea misterioasă a lui Dumnezeu, care
tncetare o realitate enigmaticS spirituală nelimitată, care ImbrSjiseazS şi tn acelasi timp o eliberează de iluzoriul sentiment ce o face să se creadă un ,eu* separat, ea descoperă
include universul fenomenelor pe care le experimentSm. în permanen|ă, fiecare dintre In felul acesta realitatea distinctă şi enigmatică a Duhului Sfânt. în permanenjă, realitatea
noi suntem îmbrăţişaji de Duhul Sfânt }i totodată suntem o manifestare individualizată a enigmaticS a Duhului Sfânt (care mai poate fi înţeleasă si ca puterea ţi energia enigmatica
Duhului Sfânt, care realizează Tn felul acesta voia TatSlui Ceresc (Dumnezeu). în stSrile a Etemului Feminin Divin), cuprinde şi îmbrâjisează tot ceea ce există, întreaga creajie a
elevate de extaz divin, Duhul Sfânt ni se reveleazS ca fiind un enigmatic sistem unificat, lui Dumnezeu Tatăl fiind o manifestare a sa (a Duhului Sfânt). Atunci când contemplăm
care funcţionează In pcrmanenjS ca un tot indivizibil, ce acţionează astfel Incât sa cu atenjie ţi luciditate dimensiunea simbolică a Duhului Sfânt, descoperim ca există o
realizeze intenjiile şi Voia lui Dumnezeu. întregul Macrocosmos a fost manifestat prin tainică relaţie de corespondenjă Intre Duhul Sfânt şi energiile subtile ale Apei. Această
intermediul Duhului Sfânt, care In felul acesta exprimă In totalitate intenjiîle esenjiale şi relajie tainică este o constantă comună In toate tradijiile spirituale ale umanitâjii.
Voia Tatâlui Ceresc (Dumnezeu).
Dacă In hinduism Spiritul absolut al lui Dumnezeu Tatal este idcntificat cu Purusha, la
TotodatS, Duhul Sfânt este o putere femininâ sacrâ ce acjioneazS In permancnja rândul ei, Apa o reprezintă Tntotdeauna pe Prakhli (principiul feminin pasiv, nediferenjiat,
Intr-o perfectă si deplină stare de unison cu înţelepciunea supremS a lui Dumnezeu care este adeseori considerat ca fiind energia şi substanja primordială). împreună
Tatăl. Duhul Sfânt are o origine dumnezeiască transcendentS. în universul fiinjei umane, cu Purusha (spiritul absolut sau Dumnezeu Tatăl), Prakriti (principiul feminin pasiv,
Duhul Sfânt este mereu prezent In ipostaza de principiu imaterial, iar realitatea sa nediferenjiat, care este adeseori considerat ca fiind energia şi substanja primordială)
enigmaticS susjine şi structurează atât funcjiile mentale, cât j i funcţiilc supramentale. constituie cei doi poli ai Manifestării. Prakhii îţi primeste întotdeauna decizia ţi intenjia
Atunci când se manifestS din plin In universul fiinjei umane, Duhul Sfant face s3 apară creatoare de la Purusha (spiritul absolut sau Dumnezeu TatSl). Prakriti nu este o .cauzS
o stare extraordinară de vivacitate j i de inteligenjS superioarS. Realitatea enigmaticS eficientS* sau altfel spus, o cauzS auto-suf icientă (care ar putea fi pentru ea Insâşi propria
a Duhului Sfânt susjine şi inspiră într-o mare măsură ansamblul creajiilor umane în sa cauzS). Ea iPrakriti) se aflS In permanenţS Intr-o relajie de dependenjS directS fajS de
ordinea lor arhetipală şi simbolică. Ideile lui Dumnezeu si Intenjiile Sale misterioase Purusha. Prakriti este de fapt o sui generis .naturS primordialS* care cu toate cS este una
prind viaţS j i apoi devin realitate prin intermediul realităjii enigmatice a Duhului Sfant, In nediferenjierea ei, conjine tn ca tnsSsi o triplicitate care se actualizeazS sub influenja
care le manifestS întru totul la unison cu voia Tatălui Ceresc (Dumnezeu). suprem ordonatoare a lui Purusha (spiritul absolut sau Dumnezeu TatSI), dând astfel
Prin intermediul realitSjii enigmatice a Duhului Sfânt, Dumnezeu TatSI se nastere multiplelor sale determinSri. Fiind un principiu feminin etern foarte plastic,
exteriorizeaz3 si In felul acesta Creajia apare cu cooperarea perfectS }i deplină a Duhului Prakriti este energia fcmininS şi substanja ce conjine tn stare potenJialS toate posibili tSji lc
Sfânt, care este Natura ce face în permanenjS doar Voia Sa. ExistS In permanenţă o manifestSrii. Prin intermediul ei sunt nSscute fn sfera manifestSrii toate modificSrile si
tainică 51 perfecta legSturS, ce evidenţiazâ 0 deplinâ unitate, Intre Spiritul Absolut al adaptSrile ce apar prin dezvoltarea insSţi a posibilitSjilor din sfera nemanifestatS a lui
lui Dumnezeu Tatăl si Duhul Sfant, care este Totalitatea Naturii Sale, ce adeseori mai Prakriti sau, pentru a folosi limbajul filozofului Aristotel, prin trecerea acestor posibilitSji
este supranumitâ }i Eternul Feminin. întreaga Sa Creajie este manifestată si susjinută de la existenja lor ca potenjialitate la existenja lor ca acjiune sau act.
printr-o stare de beatitudine divină ce caracterizează acest proces nelncetat al Creajiei S-ar putea spune cS existS o necesitate ocultS ca Apa sS fie reprezentativS pentru
dumnezeiesti. Stârile de fericire coplesitoare, de bucurie, de tncântare, de uimire divină Prakriti (principiul feminin pasiv, nediferenţiat, care este adeseori considerat ca fiind
si de minunare, TmpreunS cu starile de orgasm pe care le trâim noi oamenii, precum energia }i substanja primordialS). AceastS relajie ocultă este exprimatS, de asemenea,
si stârile de extaz divin, sunt fiecare dintre e.'e expresii parjiale ale acestei beatitudini tn celebrul pasaj de la tnceputul Facerii biblice: .}i Duhul cel sfânt al lui Dumnezeu
dumnezeiesti ce caracterizeazâ perfecta si misterioasa stare de comuniune beatifica se purta peste tntinderea apelor* (Facerea 1, 2). în tradijia milenarS a fnjelepciunii se
60
menţioncuâ că din punct de vedere simbolic, Apa ce oglindejte lumina solarâ este se cuvine sS subliniem caracterul imaterial j i totodată personal al Duhului SfSnt, care
comparabilS cu Prakriti, ea fiind o imagine caracteristicS a .pasivitSjii universale" care semnificS circula|ia tainicS a anumitor fluide (energii). Duhul Sfânt face sS apară o purS
se regSsejte fn toatc tradijiile ca o imagine semnificativ3 a posibilită|ilor (potcnjialităjilor) ji euforicS stare de intimitate indescriptibilS. Atunci când Duhul Sfânt se manifestS
desemnate de .Apele primordiale" deasupra cârora se mişcă j i se manifestă suflul divin din plin In universul unei fiinţe umane, face cu ujurinjS posibilă comunicarea acestei
creator sau Duhul Sfânt. în ipostaza de aspect poten|ial al Fiînţei universale (Purusha), intimitSji euforice coplejitoare la toate fiinţele umane care sunt pregStite j i deschise
Prakriti reprezintâ, In germene, an$amblul tuturor posibilitSjilor ManifestSrii sau, altfel să o recepteze (să o primeascS). Atunci cdnd Duhul Sfânt se revarsă din abunden|ă tn
spus, ea este ,r3d3cina* substanjialS a oricSrei manifestâri. Atunci când este privită din universul unei fiinţe umane, o umple de fericire fărS obiect, o purificS, o deschide cStre
acest punct de vedere, se poate spune cS Prakriti este suprema Shakti a lui Brahman tainice realităţi divine j i o face să trăiascS tntr-un mod pur, euforic ji transfigurator. Dat
(Dumnezeu Tatăl), sau altfel spus, ea este Mahashakti. în ipostaza de Mahashakti. fiind faptul cS Duhul SfAnt face să se manifeste realitatea indescriptibilS a sfln|eniei,
Prakriti este în permanenjă .Voinja Divinâ creatoare (producStoare)* care este, la modul manifestarea sa intensS j i profundS sfinţejte plenar fiinţa umanS tn care se revarsS.
fundamental vorbind, o .putere feminină supremâ". Atunci cSnd Duhul Sfânt devine o prezenţS permanentS ce se manifestS cu o intensitate
Duhul (care este numit tn limba ebraică .ruah') j i care Tn textul biblic este numit In coplejitoare, generSnd starea de preaplin tntr-o fiinţs umanS aleasS sau chiar tntr-un
mod exact .Ruah Elohim' este, In realitate, Duhul Sfânt. popor ales, el face sS se trezeascS j i sS creascS starea de înţelepciune dumnezeiascS tn
în tradi|ia înţelepciunii orientale, realitatea enigmaticS a Duhului Sfânt este asimilabils acea fiinţS sau, respectiv, în acel popor.
cu hamsa sau altfel spus, Lebâda SacrS care Ti servejte drept vehicul lui Brahma j i care lisus Hristos vorbejte adeseori despre Duhul SfSnt ca fiind un dar promis tuturor
clocejte .Oul primordial al lumii (al Macrocosmosului)", Brahmanda, Ou misterios care acelora care cred cu putere în Dumnezeu. deoarece In felul acesta ei sunt ap|i sS
există In sânul .Apclor primordiale'. Atunci când este privit din acest punct de vedere primeascS în universul lor iSuntric realitatea enigmaticS a Duhului SfSnt, de îndatS
hamsa (Lebăda Sacră) e$te asimilabilS si cu .suflul divin creator' (.pneuma',.spirilus"), ce tn ei apare starea de puritate necesarS. Prin urmare, In cazul fiinţelor umane care
care este sensul ini|ial al termenului .ruah' (.duh*) în limba ebraică. cred cu putere tn Dumnezeu, tntr-un mod profund ji deplin, promisiunea ca In fiinţa
Termenul .ruah' (.duh') este comparabil cu termenul sanscrit .vayu' (aerul cel lor sS se reverse fluxul tainic al Duhului SfSnt devine o realitate inefabilS. RevSrsarea
subtil), In felul acesta apSrând o uimitoare apropiere Intre .Biblie" ji .Vede* Tn ceea din abundenjS a Duhului SfSnt tn fiin(ele umane pure j i pline de aspira|ie care cred
ce priveşte ordinea de aparijie şi de dezvoltare a elementelor fundamentale scnsibile cu putcre, tntr-un mod profund j i deplin tn Dumne/eu, poate fi privitS ca obiectul
(tattva-ele). unoi .fSgSduinJe* esenjiale a lui Dumnezeu. în originalul în limba greacS al 'Noului
Duhul Sfânt poate fi, de asemenea, asociat cu Lumina, deoarece Duhul Sfânt In Testament', Duhul Sfânt este definit prin termenul .pneuma", ce apare de 379 de ori
calitatea sa de LuminS a Conjtiinjei este esenţa (dhat - In limba ebraicS) Spiritului (er- acolo. în 'Noul Testament*, Duhul SfSnt sau pneuma are patru sensuri:
ruh - tn limba arabă). Duhul Sfânt este, deci, chiar Lumina oricărei forme de conjtiin'S, 1. Sensul literal de .suflu*, .aer* sau .vSnt*;
atunci când el este privit In aspectul s3u universal, ceea ce explică faptul că expresiile 2. Sensul antropologic, care desemneazS atunci .suflul', .spiritul viejii', dar totodatS
En-Nur El-Muhammadi (Lumina cea sfântS) j i Er-Ruh El-Muhammadiyah (Duhul cel j i fiinja umanS Tn totalitatea sa, vSzutS tndeosebi din punctul de vedere al interioritSjii
sfânt) sunt perfect echivalente. în "Vechiul Testament", Duhul are sensul fizic de suflu sale;
sau energie tainicS j i acest cuvânt apare acolo de 378 de ori. Exprimarea realitâjii tainice 3. Sensul demonologic, care evocS atit energiile subtile rele, nefaste cSt j i acţiunea
a Duhului ca energie subtilă creatoare este profund semnificativă. în aproximativ 80 de unor spirite impure sau rele;
locuri în .Biblie', Duhul desemneazS, deloc întâmplător, mintea fiinţei umane în sensul 4. Sensul teologic, care descrie Duhul SfSnt ca fiind un aspect transcendent al lui
psihic al termenului. Apartenenţa divină a Duhului este subliniată prin expresiile .Duhul Dumnezeu. Trebuie, de asemenea, sS menjionSm cS expresia .Duhul SfSnt* nu este
lui Dumnezeu* j i ea apare ca atare In .Biblie* de 23 de ori. Expresia .Duhul Sfânt* este predominantS nici în 'Noul Testament*. Este semnificativ, însS, pentru noi faptul cS
tnsă relativ rară, ea apSrând tn .Biblie* numai de 6 ori. în .Biblie' se spune c3 Duhul lisus a mSrturisit cS era Tnvestit de Duhul SfSnt. El afirmS cS autoritatea pe care ji-o
Sfânt realizează anumite acţiuni. Uneori, acţiunea Duhului Sfânt este bruscS j i face să revendicS Tn toate acjiunile pe care le-a realizat este demonstrajia evidentS a Investirii
se reverse tn anumite fiinje umane unele haruri dumnezeiejti. ?n situaţii de acest gen, se sale de cStre Duhul SfSnt. în virtutea acestei învestiri prin intermediul Duhului SfSnt, el
menjioneaz3 că Duhul Sfânt este atunci în $au virte asupra unei fiinţe umane j i o inspiră proclamS revelajiile despre împSrSjia lui Dumnezeu ji sugereazS cS a fost inspirat de
sau o transformj într-un mod profund. Revărsarea energiei enigmatice a Duhului Sfant Duhul SfSnt pentru a realiza o interpretare suveran3 a Legii Dumnezeiejti. Tot datoritS
face s3 $e trezeascS în fiinţa umană darul profejiei j i In unele cazuri se menţionează că acestei Tnvestiri, el ji-a trimis discipolii Tn misiuni spirituale, iar prin inspirajia ce i-a venit
Duhul SfSnt poate fi chiar transmis tn mod direct j i altor oameni, el fiind transferat astfel de la Duhul SfSnt a fost pentru el posibilS atit realizarea cSt j i interpretarea escatologicS
de la o fiinţă uman3 profund transformată j i inspirată la un succesor spiritual al acesteia. a exorcismelor. Revelajiile apostolilor discern Tn reînvierea lui lisus un act miraculos a
O astfel de transmisie tainicâ se realizează cel mai adesea prin atingere, aspect care este lui Dumnezeu, act care este descris adeseori ca fiind expresia activjtSjii enigmatice a
numit în .Biblie* transmisie (transfer) prin .punerea mâinilor'. Duhului SfSnt, sau altfel spus, a Duhului lui Dumnezeu.
în .Biblie' sunt dczvSluite câteva dintre calitSjile Duhului SfSnt. în primul rând, RevSrsarea In universul fiinjei umane a energiei tainice a Duhului SfSnt face cu
62
63
enigmatice a Duhului Sfânt nu trebuie s3 pierdem niciodatS din vedere rolul pe care tl
putinjS şi activitatea taumaturgică. RevSrsarea din abundenjâ a energici Duhului Sfânt joacS gestul .Punerii M3inilor*.
fn universul fiinjei umane face s5 apară o stare iSuntricS cu totul aparte ce o determină
Iat3 acum cdteva funcjii specifice şi efecte pe care le provoacS fn universul fiinjei
pe fiinja umanS In cauză s3 fie sigură c5 Tn ea existS şi se manifestS din abundenţă
umane energia şi realitatea enigmatic3 a Duhului Sfânt:
atât energia cat şi realitatea enigmaticS a Duhului Sfânt j i face sS se trezească !n ea o
1. Atunci c3nd fiinja uman3 este preg3tit3 şi suficient de pur5 j i are o credin|5
stare de conjtiinţs ce mai este supranumitS şi .stare pneumatologică* (de la .pneuma',
puternic3, profundS şi deplind în Dumnezeu, energia enigmatic5 a Duhului Sf3nt se
sau .duh'). Proclamarea Veştii celei Bune a lui lisus este ji ea, ?n conformitate cu
revars5 j i rămâne tntr-un mod durabil tn ea.
mărturiile apostolilor, opera «ainicS a Duhului Sfant. Revărsarea în universul fiinfei
2. Realitatea enigmatic5 a Duhului Sfânt poate sS se manifeste adesea fntr-un mod
umane a energiei enigmatice a Duhului Sfânt face s3 se trezească şi s3 creascS In mod
perceptibil, prin aparijia unor fenomene fizice şi psihice extraordinare, care sunt atunci,
considerabil credin|a putemicS, profundS, deplină Tn Dumnezeu. Prin intermediul
totodatS, semnele exterioare şi de necontestat ale prezenfei Duhului Sfânt.
influenfei purificatoare, sublimc, înălţătoare, a Duhului Sfânt, omul este extras din robia
puterii pScatului ji a morţii şi este plasat într-un spaţiu pur al viefii ji ai libertăţii. Tn cadrul 3. Una dintre funcţnle cele mai importante ale realitSjii enigmatice a Duhului Sf3nt
tradi|iei crejtine, semnul sacramental al acestei transformări fundamentale apare prin este de natur3 profetic5. în anumite condiţii, energia enigmatic5 a Duhului Sfânt face
intermediul botezului. Atunci când se revarsă din plin !n universul lor lâuntric, Duhul cu putin|5 .decriptarea* cu anticipajic a viitorului şi ne permite sd discernem care
Sfant transforma şi uncjte fiinţele umane, făcând sa apară o stare indescriptibilă de este Voinja ascuns3 a lui Dumnezeu. Este, însă, important s5 subliniem c5 tn .Biblie',
comuniune vizibilă ţi invizibilS atât cu realitatea misterioasă a lui Dumnezeu Tatal cât 51 miracolele pe de o parte, credinfa puternic5 şi de nezdruncinat fn Dumnezeu, ruga şi
cu fiinfa lui lisus Hristos. Apostolul Pavel subliniază c3 orice manifestare a Duhului Sfânt iubirea pe de alt5 parte, nu sunt prezentate In mod explicit ca fiind In totalitate fructe
trebuie s3 fie apoi orientată j i în direcţia edificSrii unei comunitSfi fraterne j i puternice ale Duhului Sfânt.
a acelora care cred Tn Dumnezeu. în viziunea sa, cel mai mare har care se trezejte tn 4. Energia enigmatic3 a Duhului Sf3nt determin3 calea tn lume a fiinţei umane (fn
fiinja umană prin intermediul revSrsSrii energiei tainice a Duhului Sfânt este iubirea care se revarsS ji pe care o ghideazd). RevSrsarea din abundenjd a energiei enigmatice
putemica şi profunda- In viziunea Apostolilor, Duhul Sfânt este agentul tainic al oricSrei a Duhuiui Sfânt face s5 aparS tn fiinja umanS starea divin3 de perfectS continuitate a
acjiuni ce corespunde Voinjei lui Dumnezeu, acjiune care nu poate s3 fie fndeplinitS conjtiinjei.
decât atunci când fiinţa umană respectivă este Insuflejită de o mare iubire. Expresia Atunci cSnd energia Duhului Sfânt se revarsS din abundenjS fntr-o fiinţS umanS,
concretâ a libertă|ii fiinjelor umane ce cred cu putere Tn Dumnezeu este iubirea. ea face acea fSpturS s5 descopere mSreţia dumnezeiascS şi transcendentS. Atunci
cSnd este transmisS în momentul botezului, energia enigmaticd a Duhului Sfânt face s3
Energia enigmalică ji realitatea Duhului Sfânt acjionează într-un mod decisiv !n
aparS în universul fiinjei umane 0 forţ3 însufleţitoare fSrS egal. Apostolul loan afirmS c5
împlinirea existenjei fiinţei umane care crede cu putere fn Dumnezeu, Darurile Duhului
numai energia enigmaticS a Duhului Sfânt ne ajutS sS ne rugSm la Dumnezeu tntr-un
Sfânt constituie totodată inceputul slavei sau gloriei dumnezeiejti ce apare si se trezeţte
mod profund j i autentic ji totodatS numai ea face cu putinjd iertarea pScatelor. în felul
Tn mod gradat tn fiinţa umanS. Atunci când este privit din acest de punct de vedere, un
acesta, descoperim c5 energia enigmaticS a Duhului SfSnt, atunci c3nd se revarsS In
astfel de dar al Duhului Sfânt este fundamentul speranjei divine. Atunci când studiem
universul fiinţei umane ce este preg3tit3 s3 o primeascS, purificS profund fiinţa In cauzS
cu multâ atenjie j i luciditate viaja j i faptele lui lisus, descoperim că realitatea enigmatică
j i o Inalţ3 cStre Cel PreaTnalt (Dumnezeu). Tocmai de aceea, energia Duhului SfSnt
a Duhului Sfânt se manifestă cu o putere coplesitoare Tn j i prin fiinja lui. Relatarea
face cu putinjS j i iertarea pScatelor. Atunci cSnd energia enigmatic3 a Duhului Sfdnt se
tentajiilor cu care s-a confruntat lisus arată că Satana a fost de fiecare data obligat să se
revarsă din plin In universul fiinţei umane, ea 0 ajuti pe aceasta s5 descopere, tntr-un
rctragS In cele din urmS, datorită faptului că energia Duhului Sfânt îl susjinea din plin
mod indescriptibil, AdevSrul Divin.
pe lisus.
De altfel, lisus a fSgSduit la un moment dat c3 atunci cSnd va fi înăljat la Cer alaturi O aitS funcjie foarte important3 a energiei Duhului Sfânt este aceea c3 el
de Tatăl Ceresc, va trimite energia enigmatică a Duhului Sfânt tuturor credinciof ilor actualizeazS (aduce tntr-un anume fel tn prezent) manifestSrile din trecut ale oric3rei
(sau, altfel spus, ucenicilor sâi). Vremurile care vor veni sunt caracterizate, din această revelajii dumnezeiejti. Realitatea enigmaticS a Duhului SfSnt este anunjatS ca fiind j i
perspectivă, şi prin oferirea darului Duhului Sfânt tuturor fiinjelor umane care vor crede rSmSnând un dar foarte important al .vremurilor din urmS". Duhul SfSnt este cea de
cu o credinjS putemic3, profund3, c3t mai deplinS, fn Dumnezeu. Este semnificativ a treia persoanS a TrinitSjii j i el este unic, dar este evident c3 el nu este egal cu TatSl
faptul c5 botezul şi primirea Duhului Sr'.lnt sunt fn mod intim legate, dar articularea Ceresc care, dup3 cum jtim, este unic la modul absolut, atotputemic j i infinit. TatSl
lor poate s3 îmbrace forme diferite. Pe de o partc, botezul nu este nimic altceva dec3t Ceresc (Dumnezeu) este Acela din care a purces, la origini, Duhul SfSnt.
expresia Intoarcerii omului la Dumnezeu. Atunci c3nd este privit din acest punct de Dup3 cum se jtie, Duhul SfSnt a primit multe nume: .împSrat Ceresc', ,M3ng3ietor*,
vedere, botezul ne apare ca fiind un dar al Duhului Sfânt. Ruga şi, la modul general .Duhul AdevSrului', .Duhul lui Hristos', .Vistiernicul Bun3t3ţilor*, .DStStor de Viaj3*,
vorbind, tot ceea ce fi este plScut lui Dumnezeu poate s3 ne preg3teasc5 pentru a .Mijlocitor', .Dar Dumnezeiesc', .Putere Sfinjitoare", .lubire*. Atunci cSnd este privit
primi darurile Duhului Sf3nt. Exist3, fns3, situajii c3nd primirea Duhului Sf3nt poate dintr-un anumit punct de vedere, Duhul SfSnt ne apare ca fiind un principiu vital superior
$3 precead3 botezul. în cazul tn care se urm3reşte transferul prin revSrsare a energiei ce este un intermediar tntre Dumnezeu ji om. Crejtinismul timpuriu se caracterizeazS
64 65
PROGRAMUlrtANETAJtDE ACflUNE URCENTÂ' . N U APOCALIPSAffi*: '■' t
prin experienţa fundamentală a prezen|ei lui Dumnezeu fn om prin energia enigmatică ţi tocmai de aceea, această energie este tn mod efectiv dăruită si se dăruic tuturor
a Duhului Sfânt. Atunci cand se revarsă In universul fiinjei umane, energia enigmatică fiinţelor umane care sunt suficient de pure }i merită să o primească. Intotdeauna, iubirea
a Duhului Sfânt generează pace profundă, bucurie, libertate interioară indescriptibiiă Tn pe care o poate trezi tn fiinţa umană revărsarea Duhului Sfânt implică deschiderea şi
faja lui Dumnezeu, iubire erotică şi iubire fraterna Tntre oameni, iubire intensă, profundă descoperirea euforică a unei diferenje (sau, mai precis, complementarităţi) sublime,
ţi filială fajă de Dumnezeu. benefice, profund Implinitoare. în cazul a două fiinje umane de sex opus In care se
Mistcrul învierii Domnului inaugureazâ o eră nouă In ceea ce priveşte relajia trezeşte iubirea reciprocă, asimilarea acestor diferenje }i complementarităţi ce cxistă
oamenilor cu Dumnezeu, chezăţia acestei noi relaţii fiind Duhul Sfânt. Se poate tntre ele, cât }i aparijia unei polari*ări euforice, intime, depline }i profunde, face cu
vorbi thiar de o credinjă puternicâ }i fermă Tn realitatea cnigmatică a Duhului Sfânt. putinţă trezirea gradată a starii androginale glorioase. Fiinja umană care crede cu o
Lucrarea Duhului Sfânt este Intotdeauna In slujba Tatălui Ceresc (Dumnezeu), deoarece putere deplină }i profundă tn Dumnezeu este fără Incetare renâscutS prin intermediul
el îi este supus în totalitate. Duhul Sfânt este doar o .porţiune* din substanţa totală a lui Dumnezeu Tatăl, datorită revSrsării In universul ei lăuntric a energiei enigmatice a
Tatalui Ceresc (Dumnezeu Tatăl). Duhul Sfânt este o enigmatică realitate slujitoare a lui Duhului Sfant.
Dumnezeu, care atunci când este privită dintr-un anumit punct de vedere se aseamănă Energia Duhului Sfânt, atunci când se revarsă din plin 1n universul fiinjei umane,
cu tngerii. A fi introdusi In intimitatea şi In realitatea misterioasâ' a lui Dumnezeu este face să aparâ felurite stări de iluminare divină interioară ce unesc fiinja umană cu
cu putinţă numai prin prezenja şi realitatea enigmatică a Duhului Sfânt. Asadar, dacă Dumnezeu. Omul nou despre care se vorbeste în .Biblie* este }i el opera Duhului Sfânt.
noi adorăm Duhul Sfânt, ne putem punc Intrebarea firească: ,prin ce }i In ce mod vom Deschiderea fiinţei umane către Dumnezeu pe de o parte, şi libertatea lui Dumnezeu
avea acces la realitatea enigmatică a Duhului Sfânt pentru a-l adora?* Răspunsul firesc de a veni în om, pe de altă parte, se identifică cu energia Duhului Sfânt ce este primită
la această Intrebare este: ,prin intermediui Eternului Feminin Divin, care la nivel urnan 1n universul fiinţei umane. Energia enigmatică a Duhului Sfânt actualizează Tn noi tot
se rcgâseşte In femeie'. Realitatea tainică a Duhului Sfânt este prezentâ Tn femeie atat ceea ce cstc divin revelat. Atunci când se revarsă Tn universul fiinţei umane, energia
ca o putere sau energie transformatoare (energeia), cât şi ca stare de dăruire sublimă, enigmatică a Duhului Sfânt face sa apară }i să fie însuflejită o realitate imperceptibilă.
pură şi deplină (dorea). Este, pnn urmare, evident că devine cu putinjă să intrăm într-o Anumite grupări spirituale acordă o mare importanţă comuniunii cu Duhul Sfânt.
tainică stare de comuniune sublimâ cu realitatea enigmatică a Duhului Sfânt prin Accentul estc pus pe experienja directă }i nemijlocită a unei intervenjii profunde }i
intermediul aspectului arhetipal sublim ce este prezent Tn fiinja femeii sau, altfel spus, putemice a Duhului Sfant în universul fiinţei umane cu o atenjie cu totul specială ce
prin intermediul Eternului feminin divin ce este prezent In stare potenţială In fiecarc este orientatâ asupra anumitor dartiri dumnezeie}ti speciale (charismes). Duhul Sfânt
femeie. Atunci când se trezejte, aceastâ stare de potenţialitate devine o realitate tainică dă viaţă }i este prezent în manifestarea întregii iumi - atat a Universului fizic, căt }i a
evidentă şi copleşitoare. Printr-un proces intens şi profund de transfigurare a femeii, tntregului Macrocosmos, căci el tmpline}te întotdeauna Voia lui Dumnezeu. Supremul
aceste potenjialităji care există Intotdeauna Tn ea Incep să se trezească }i tn felul acesta, nostru model dumnezeiesc, lisus Hristos, a fost plin de energia enigmatică a Duhului
sacrul ce este prezent In universul femeii ni se revelează, totodatâ, }i Tn aspectul ei Sfânt. Tocmai de aceea, lisus spunea: .Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine
profan (In fiinja ei omenească). }i în Mine*. Este acclaţi Duh Sfânt pe care II găsim prezent la începutul Creaţiei }i
în feiul acesta, prin intermediul femeii devine cu usurinjă posibil să descoperim acela}i Duh Sfânt pe care Dumnezeu II revarsă asupra fiinţelor umane care au misiuni
realitatea enigmatică a Duhului Sfânt şi vom putea să tnjelegem cu adevărat o revelajie speciale, cum ar fi, spre exemplu, conducătorii inspiraţi de Dumnezeu ai unor popoare.
fundamentală a marilor Injelepţi, care afirmă că: .FEMEIA ESTE Şl VA RĂMÂNE Profeţii sunt }i ei inspiraji, ghidaţi }i dîrecţionaţi de energia enigmatică a Duhului Sfânt.
ÎNTOTDEAUNA VIITORUL OMENIRII*. Cu toate că este distinctă de energia iubirii, Ei sunt adeseori inspiraţi ce }i cum anume să vorbească }i sunt impulsionaji să apere
realitatea enigmatică a Duhului Sfânt ni se reveleazâ }i prin intermediul iubirii, dar şi sau să proclame realitatea lui Dumnezeu printre oameni. Unii dintre ei sunt inspiraji
prin intermediul milei sau compasiunii. Duhul Sfânt manifestă o iubirc imensă, profundă, să cheme fiinjele umane sau chiar un Tntreg popor să se întoarcă sau să se reîntoarcă
totală şi fără egal fajă dc Dumnezeu Tatăl. Prin exemplul iubirii sale extraordinare şi fâră la Dumnezeu. Spre exemplu, Profetul loil anunţă despre anumite vremuri ce urmează
egal pe care Duhui Sfânt o manifestă In permanenţă pentru Dumnezeu Tatăl, devine să vină Tn viitor, când Duhul Sfânt se va revărsa Tntr-un mod profund }i total asupra
cu putinjă să avem In Duhul Sfânt un exemplu viu, care ne impulsionează inimile sufletului fiecărei fiinje umane.
şi ne .contaminează* să simjim, la rândul nosiru, o iubire asemănătoare pentru El
Duhul Sfânt estedeo fiinţă cu Tatăl Ceresc, Impreună cu care coexistă, }i Impărtăse}te
(Dumnezeu).
cu El aceeasj voinţă }i energie dumnezeiască. Duhul Sfânt purcede de la Tatăl. lată ce
Prin urmare, realitatea enigmatică a Duhului Sfânt, atunci cand se revarsă fn afirmă lisus: ,lar când va veni Mângâietorul (Duhul Sfânt) pe care eu II voi trimite vouă
universul lăuntric al fiinjei umane, face totodată să se aprindă Tn fiinja noastră iubirea (acelora care o să II meritaji) de la Tatăl Ceresc, el va fi Duhul Adevărului care de la
pentru Dumnezeu. Prin intermediul energiei enigmatice a Duhuiui Sfânt, care se Tatăl provine. Acela (Duhul Sfânt) va mărturisi totul despre Mine*. Duhul Sfânt purcede
revarsă In universul fiinţei noastre, apare totodata o stabilizare In iubire, care ne unifică din realitatea misterioasă a Tatălui Ceresc, In strânsă legătură cu existenţa Sa, iar apoi
lăuntric (ea ne unifică, printre altele, voinţa şi iubirea) ji ne face profund fericiţi. Energia manifcstă o mi}care veţnică de exteriorizare din Tatăl Ceresc, prin intermediul lui (al
enigmaticâ ţi eternă a Duhului Sfânt poate să ne fie dăruită, să se reverse tn fiinţa noastră Duhului Sfânt) apârând astfel tntreaga Creajie a lui Dumnezeu. Datorită provenienjei
sale, Ouhul Sfânt uneste pe Tatâl Ceresc cu toţi aceia care cred cu putere tn Dumnezeu.
Ouhul Sfânt face să apară o unitate deplină ţ i profundă de viajă si de iubire Tntre Tatăl în acest sens, lisus menţionează: .1 uaţi aminte, căci de nu se va na}te acela care aspira
Ceresc }i fiinjele umane care cred In Dumnezeu. Ouhul lui Dumnezeu este o putere cătrc Preafnalt din toate puterile din apă }i din Duhul Sfânt, nu va putea s3 intre tn
tainică, substanţială, care există Intr-o ipostază proprie sieţi. Duhul Sfânt nu se desparte Împ3r3ţia lui Oumnezeu*. După cum se }tie, la un moment dat, la cincizeci de zile dupfl
niciodata de Dumnezeu (In care el există) şi de Rostirea Sa dumnezeiasc3 (Logosul Tnviere, energia enigmatică a Duhului Sfflnt a coborât şi s-a manifestat tn chip de limbi
Divin), pe care II Insoţeste mereu. Duhul Sfânt este mereu viu, liber, de-sine-mijcător, de foc atflt asupra Fecioarei Maria, cât }i asupra apostolilor }i a acelora care erau cu ei.
activ, voieşte totdeauna binele şi în orice inten|ie a lui Dumnezeu puterea coincide Revărsarea rodnică }i din preaplin a fluidelor sacre ale Duhului Sfânt transmite }i
cu voinja. întotdeauna, fără excepţie, Duhul Sfflnt Tmplineste Voia Tatălui Ceresc. comunica energiile divine misterioase atflt tn cadrul oricărui grup charismatic, cât }i tn
Duhul Sfânt ia făr3 tncetare parte la Creajie si la Tntreaga acjiune tainică a providenjei. cadrul unui grup spiritual. Duhul Sfânt investeţte cu o lainică putere }i fi consacră pe
Duhul Sfânt este co-creator Impreună cu Dumnezeu Tatâl. Dumnezeu Tatăl este cauza to|i aceia care urmărcsc sfl li orienteze sau să li ajute să se intoarcă sau să se roîntoarcă
initiatoare a tot ceea ce este creat, deoarece prin Voinţa Sa se creea/3 apoi totul, prin la Dumnezeu pe fiinţele umane care s-au Indepartat de El. Energia enigmatica a Duhului
intermediul Duhului Sfânt. Duhul Sfânt este cauza eficientă a Tntregii creajii, deoarece Sfânt conferă inspiraţia, dinamismul, continuitatea }i sus|inerea de care au nevoie at.it
prin El se manifestă şi vine la existenţă tot ceea ce este creat, Tn conformitate cu Voia grupurile spirituale autentice, cât }i comunităţile de fiinţe umane care aspiră să îl
lui Dumnezeu. Dumnezeu este cauza sfinţitoare, deoarece prin El Creajia ajunge la descopere pe Oumnezeu.
desăvârşirc, prin Voia Sa atotputernică. Duhul Sfânt a luat parte şi la Intruparea lui lisus Duhul Sfânt ajuta la trezirea }i la apari|ia darurilor dumnezeiesti şi a harurilor
Hristos, care s-a născut după trup, . p r i n lucrarea Duhului Sfânt }i prin Fecioara Maria*. speciale pe care unele fiinte umane merită sfl le primească la momentul potrivit. Duhul
Duhul Sfânt nu se Intrupează niciodată, dar el ac[ioneaz3 tn si prin universul lăuntric şi Sfflnt este }i rămâne intotdeauna Duhul Adev3rului, care inspirfl }i ghideaza asa cum
trupul fiinjei umane, f2ră încetare. este necesar fiinţele umane ce aspiră să descopere Adevărul şi, călăuzindu-le în felunte
La botezul ce a fost realizat Tn râul lordan, Duhul Sfflnt s-a manifestat şi a coborât, moduri ce uneori sunt pline de taine, le ferejte de greseli. Dat fiind faptul c3 Duhul
revărsându-se peste fiinţa lui lisus pentru a o sfinţi în totalitate, desi lisus era fărâ de păcat. Sfânt cunoa}te adâncimile pline de taine ale lui Dumnezeu, el li inspirfl pe cei tnţelepţi,
Duhul Sfflnt are Tntotdeauna un rol foarte important, chiar special, Tn apropierea de pe profcţi }i pe marile genii să primească inspirajia dumnezeiasc3, ideile divine }i
Dumnezeu a fiinţelor umane, prin intermediul harului Tndumnezeitor. Orice dar sfintitor cunoa}terea rodnic3 de care au nevoie. Clipfl de clipfl, Duhul Sfânt este }i se manifesta
provine de la Tatăl Ceresc (Dumnezeu) şi se revarsă Tn universul I3untric al fiinţelor tn ipostaza de sfinţitor şi de fndumnezeitor al tuturor fiinţclor umane suficient de pure }i
umane care merită aceasta prin intermediul Duhului Sfânt. fntotdeauna ne unim, deci, deschise care merită aceasta. Energia Duhului Sfant are un rol esenjial In înjclcgerea }i
cu Tatăl Ceresc (Oumnezeu) prin intermediul Duhului Sfânt, iar Duhul Sfânt imprimâ Tn aplicarea 1n practic3 a rcvelaţiilor dumne/eieşti vechi sau noi. într-o muljime de moduri
fiinja şi Tn sufletul nostru adevărurile, iluminarea dumnezeiască, iubirea şi sfmţenia care ce sunt adeseori neb3nuite, Duhul Sfânt este acela care aprofundeaz3 }i completeaza
provin de la Tatăl Ceresc (Dumnezeu). Duhul Sfânt aduce realitatea misterioasS a lui tot ceea ce ne-a revelat lisus Hristos pe parcursul misiunii sale dumnezeieşti. Realitatea
Dumnezeu Tatăl si sfinţenia Sa In fiinja noastră. Duhul Sfflnt ne modelează Tntr-un mod enigmatică a Duhului Sfânt, atunci când se revarsa din preaplin tn universul fiinţei
adecvat fiinţa }i ne ajută sâ ne transformâm }i să devenim con}tien(i Tn profunzimea umane care merită aceasta, descopera }i reveleaza 1n felurite moduri sensurile profunde
fiinfei noastre că am fost }i suntem creaţi dupâ chipul }i asemănarea lui Dumnezeu. Prin ale rcvclaţiilor spiritualc, precum }i ale înv3ţ3turilor durnnezeieşti ale lui lisus. Energia
intermediul acţiunii tainice a Duhului Sfânt, devenim asemenea formei celei misterioase tainic3 a Ouhului Sfânt se revarsă în universul fiinjelor umane pure }i pline de aspiraţie
a lui Dumnezeu, care face s3 apară Tn noi libertatea deplină prin comuniunea plenara care merit3 aceasta, iar apoi prin intermediul lor se manifestă ca un mângâietor, ca
cu El. Altfel spus, Tndumnezeirea fiinjei umane este una dintre activitâjile nelncetate }i un inspirator }i ca un trezitor al celor cu care ele intrfl apoi tn contact, deoarece tn }i
enigmatice ale Duhului Sfânt. prin ele energia enigmaticS a Duhului Sfflnt se manifest3 în valuri, declansând procese
tainice de catalizare şi transformare divinS. Energia enigmaticS a Duhului Sf3nt inspirS
Duhul Sfflnt are un rol decisiv nu numai Tn procesul de sfinţire al fiinţei umane, fiinţele umane care îl iubesc pe Dumnezeu s3-L adore }i s3-L preasl3veasc3.
ci }i tn acjiunea de sfinjire a Intregii Creaţii. Spre exemplu, alcatuirea, structurarea }i
menţinerea unui grup spiritual charismatic este opera tainicfl a energiei enigmatice Fiecare comunitate charismaticS teofanic3, precum }i fiecare grup spiritual ce este
a Duhului Sfflnt. Dacă n-ar fi energia enigmatica a Duhului Sfânt, n-ar fi nici Chizi ferm oricntat c3tre descoperirea lui Dumnezeu depind de prezen|a }i manifestarea
spirituali, nici învăţători divin inspiraţi }i nici genii. fn afara revârsării Tn valuri a energiei Duhului Sfflnt. Prin inspira|ia }i impulsionarea care provin de la Duhul Sfânt, popoarele
enigmatice a Duhului Sfânt, niciun grup charismatic }i nicio comunitate spiritualfl ce care aspiră s3 intre în stflri profunde de comuniune cu Dumnezeu tr3iesc altfel In sfera
aspiră către Oumnezeu nu ar putea lua fiinţa. Aceasta este perfect adev3rat, deoarece istoriei.
toata firea }i fiecare om ce merita aceasta are nevoie de sfinţirea Duhului Sfflnt, nimeni Atunci c3nd se revarsfl In universul fiinjei umanc, energia Duhului Sf3nt uşureaza
neputand să intre Tn impârăţia lui Dumnezeu tn afara procesului tainic al .najterii de descoperirea Adev3rului, confer3 plenitudine viejii }i s3n3tate, trezejte }i face s3 creascfl
sus', adica fflrfl să fi primit tntr-un mod real }i profund o viajfl nouă ce se dezvâluie credinţa In Dumnezeu, face s3 devina rodnicd asimilarea si tr3irea energiei iubirii,
atunci când fn ftinţa umana respectiva se revarsa energia enigmatica a Duhului Sfânt. confer3 bunăvoinţă }i bun3tate, treze}te starea de înjelepciune, face cu uşurinţ3 posibilfl
68 fructificarea harurilor dumne/eieşti }i ne ajuta sfl descoperim măretia dumnezeiasc3.
69
41 PR0CRA.MULPlASFTARDEAqiUNEURCfNTÂ.NUAPOCAllPSAni' ţ <
Duhul Sfânt se mamfesta chiar ca o Persoană distinctă. Este cu putinţă să Sfânt în cadrul Noului Legâmânt: energia emgmatică a Duhului Sfânt se va revărsa
descoperim că Duhul Sfânt nu este doar o putere feminină sau o expresie figurată a asupra întregului Israel, se va revărsa din preaplin şi va fi prezenta în fiecare făptură si,
energiei dumnezeiejti ce face să apară o anumită influenjă. în aceasta direcţie, este mai mult decât atât, ea va fi dată pentru totdeauna. Această energie a Duhului Sfânt se
semnificativ faptul că tn .Biblie' i se atribuie Duhului Sfânt o Persoană distinctă, aja va manifesta mai ales In inima oamenilor spre a le trezi tnţelepciunea inimii j i totodata
cum se face !n ca/ul Tatălui Ceresc (Dumnezeu). Atunci când studiem cu atenjie j i îi va regenera ji H va sfinji. Atunci când analizăm cu multă atenţic şi luciditate faptele
luciditate manifestările Sale, descoperim (mai ales prin intermediul intuijiei spirituale) lui lisus Hristos, folosindu-ne totodata j i de intuijie, descoperim că El a fost ajutat In
că Duhul Sfânt este caracterizat de gândire, de Inţelepciune, de cunoaştere şi chiar permanenţă de energia enigmatica a Duhului Sfânt de-a lungui întregii sale activitâ|i
de vomţă (ce este Tntotdeauna identică cu Voia Tatâlui Ceresc). Luând !n considerare pământejti. Prin intermediul realităjii enigmatice a Duhului Sfânt, lisus a fosl zămislit,
ji analizând cu atentie diferitele atitudini pe care le pot adopta fiin|ele umane faţa de a fost uns, a fost umplut cu har divin, a fost pecetluit, a fost înzestrat cu o mare putere
Duhul Sfânt, ne putem da seama că Duhul Sfânt este, totodată, o Persoană Divină. divină, a fost ghidat, a fost inspirat, a fost oferit ca jertfă şi in cele din urmă a fost chiar
Tocmai de aceea, se spune !n .Biblie* că Duhul Sfânt poate fi ispitit, poate fi minjil, tnviat. Dacă nici măcar o singură zi lisus Hristos, care era fiul lui Dumnezeu, nu s-a
poate fi întâmpinat cu Impotrivire sau încăpăjânare, poate fi batjocorit, poate fi tntristat putut lipsi In timpul viejii Sale pământejti de ajutorul imens al energiei Duhului Sfânt,
etc. Pe de alta parte, Duhul Sfânt Ti invaţă intotdeauna pe oameni tot ceea ce este bun, cu atât mai trebuincioasă este prezenja, ghidarea şi susjinerea energiei binecuvântate a
frumos, adev3rat j i dumnezeiesc, conferă marturie dreapta atunci când este necesar, Duhului Sfânt în viaja noastra de zi cu zi.
convinge pe aceia care sunt pregătiţi să se lase ajutati de realitatea Sa enigmatică, inspiră în conformitate cu revelajiile divin inspirate ale lui lisus, prima acjiune a realitajii
pe cei care sunt dispuţi să îi invoce ghidarea şi ajutorul, conduce fiinţelc umane pe enigmatice a Duhului Sfânt în inima j i In fiinţa omului este conştientizarea clară j i
caile cele dumnezeiejti şi pline de Tn]elepciune, li ascultă şi îi orienteaza pe aceia care neîntârziata a tuturor păcatelor şi lărădelegilor pe care le-am săvârjil, cu voie sau tarâ
Ti invocă prezenfa tainică, Tndeamnă j i trezejte prin intermediul anumitor sincronicită|i voie, în trecutul nostru. în absenja acestei conştientizări clare ce face să apara In fiinţa
dumnezeiejti, face să apară la momentul potrivit ajutorul de care avem nevoie, vestejte noastră o anumită convingere lăuntrică, nimeni nu poate simji nevoia să se întoarcă
prin anumite semne tainice diferite mesaje sau evenimente ce urmează să apară etc. catre Dumnezeu, să renunje să mai păcătuiască, iar tn plus, daca se complace In starea
Majoritatea textelor biblice aduc mărturie despre Persoana enigmatică a Duhului nefasta pe care păcatele o declansează, fiinja umană respectivă nu va simţi nevoia
Sfânt ji afirmă în acelaşi timp că energia Duhului Sfânt face cu putinţă tndumnezeirea unui mântuitor. Păcatul asupra căruia irebuie In primul rând să insistăm să ne eliberăm
fiintei umane. Prin intermediul Duhului Sfânt, fiin|a umana injelege într-o anumita de el j i să nu-l mai săvârjim este acela de a nu crede In realitatea misterioasă a lui
măsură ce este Omniscienja şi Omniprezenţa lui Dumnezeu ji tot prin intermediul Dumnezeu. Ştiind toate acestea, este foarte important să ne dăm seama că oamenii sunt
său, omul descopera prin experien|a lăuntrica ce este eternitatea lui Dumnezeu. Toate pierduji j i lunecă tn abisul Infernului, unde vor ajunge după moarte nu pentru că sunt
acestea sunt posibile deoarece Duhul Sfânt este fără încetare perfect identificat cu foarte pacătoji, ci deoarece atunci când sunt păcătoji, ei nu-L primesc Tn fiinja lor pe
Dumnezeu Tatăl. în .Biblie' se vorbejte despre singurul păcat care nu se iartă j i care Dumnezeu Tatil ca pe un Mântuitor ce îi poate salva din această tragică situajie în care
este pacatul impotriva Duhului Sfânt. Dat fiind faptul c3 este perfect unit cu Dumnezeu se află j i în care se complac.
Tatal, Duhul Sfânt participă la lucrarea de creaţie şi manifestare atât a Universului fizic, Păcatul extrem de grav tmpotriva realităjii enigmatice a Duhului Sfânt este nu
cât j i a întregului Macrocosmos, toate acestea fiind exteriorizarea j i manifestarea Voinţei numai blasfemia, dar j i atitudinea de necredinjă, de opozijie Tndârjita, plină de răutate,
Atotputemice a lui Dumnezeu Tatăl. în permanenţa, energia enigmatica a Duhului Inverjunată, ce se înrădăcinează în inima fiinjei umane j i care se exteriorizează uneori
Sfânt însufleţeşte trupul fiecărei fiinţe umane şi este prezenta într-un fel cu totul aparte prin hulirea Duhului Sfânt. Spre exemplu, iudeii au avut o mulţime de motive cât se
în trupul femeilor. Energia enigmatică a Duhului Sfânt dă viajă şi animalelor şi apoi poate de întemeiate precum j i unele miracole extraordinare despre care au aflat j i toate
mentine această viaţă în ele. acestea ar fi trebuit să-i faca pe majoritatea să creadă In lisus, dar cu toate acestea ei
Atunci când energia enigmatică a Duhului Sfânt se revarsă în anumite fiinţe umane le-au respins j i au atribuit, In orbirea lor j i în r3utatea de care au dat dovadă, diavolului
ce merita aceasta, ea le învesteşte şi totodata le califica Tn moduri tainice, paranormale, minunile ce erau menite să-l dovedească divinitatea. Tocmai de aceea, ei au fost ulterior
spre a indeplini cu ujurinja j i a duce la bun sfârşit anumite acţiuni sau sarcini speciale. lăsaji prada acestei stări de necredinja voita j i indârjită, iar după aceea mulji dintre ei
în ceea ce privejte manifestarea sa intensa, profunda şi din abundenja, trebuie să avem au devenit incapabili să creadă cu adevărat chiar j i în Dumnezeu. într-un asemenea
în vedere c3 energia Duhului Sfânt nu este data tuturor fiinţelor umane. Mai mult decat caz, iertarea unor astfel de fiinţe umane nu mai este posibila, j i de aceea ele vor ajunge
atât, atunci când fiinţele umane care au beneficiat de ea se abat de pe calea cea dreapta după moarte In iad, unde Iji vor lua râsplata pentru îndarjirea j i orbirea de care au dat
a Domnului Dumnezeu, energia enigmatică a Duhului Sfânt poate fi retrasa din ele. Aja dovadă. Numai un astfel de păcat grav, care constă în refuzul de a crede atunci când ni
se explică de ce într-una dintre rugăciunile lui David, acesta îl implora pe Tatăl Ceresc: se oferă anumite janse dumnezeiejti cu totul extraordinare, va fi pedepsit prin punerea
,...ji te implor, nu lua de la mine fructul cel rodnic al Duhului Tău cel Sfânt" (Psafmr fiinjelor umane în cauză în focul cel chinuitor al iadului. în alta ordine de idei, merită
51,11). să ne întreMm ce se poate face în cazul unei fiinţe umane care face eforturi sincere j i
Unii profeti anunţă într-un mod cât se poate de clar care va fi activitatea Duhului aspiră să creadă în Dumnezeu, dar cu toate acestea este foarte chinuită mai mereu de
70 71
• 4 «tOCRA,MULPlA.\ETARDEACTIU\'EURCLSTÂ.NUAPOCAllPSAa*
Sfânt, Insă Comelius j i prietenii săi (care se aflau In aceeaşi situajie In care ne aflam j i
gândul c5 a comis un păcat care nu poale fi iertat mciodata? Este evident că Intr-o astfel noi), au primit revărjarea energiei enigmatice a Duhului Sfânt tocmai prin credinţa lor
de situaţie, fiinja umană In cauză face o imensă greşeală, căci dacă ea se va focaliza puternică j i au beneficiat, tn felul acesta, de credinţa lor puternică In Dumnezeu, tn
fără tncetare asupra pâcatului pe care l-a sivârţit, tn felul acesta li va fi foarte greu să limp ce apostolul Petru le vorbea fără o prealabilă punere a mâinilor j i f3ră un botez tn
facă eforturi rodnice ce-i sunt plâcute lui Dumnezeu pentru a-ji arde, In cele din urmă,
j i cu apă. Este semnificaliv că in . B i b l i e ' se spune: .Acela care nu are din preaplin tn
păcatul cel grav pe care l-a săvârjit cândva.
fiinţa sa Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu nu este al Lui."
în continuare, vom oferi unele elemente inijiatice referitoare la taina botezului j i la Vom expune mai departe, succint, câleva aspecte despre starea profundă,
.najterea din n o u " sau regenerarea ce se produce prin intermediul energiei enigmatice coplejitoare, de plenitudine divină pe care energia Duhului Sfânt o face să apară In
a Duhului Sfânt. Profunda regenerare lăuntrică sau aja-zisa .naştere din nou* este un universul nostru lăuntric. Dalorită proceselor de rezonanţS cxvltS*. energia enigmatică
sui generis act de Inviere spirituală ce este săvârjit cu ajutorul energiei Duhului Sfânt tn a Duhului Sfânt este atrasă tn umversul lâuniric al fiinjei umane j i se manifestă din plin
inima fiinţei umane pâcStoase In momentul In care ea îji pune toată aspirajia j i toată tn inima fiinţei umane care crede cu putere In Dumnezeu. în astfel de momente, simţim
Increderea In Domnul Dumnezeu. Energia enigmaticâ a Duhului Sfânt este aceea care cu o exiraordinară forţă imboldul coplejitor ai energiei enigmatice a Duhului Sfânt de
dă viaţa şi ne asigură o sui generis nouă existenţă, care totodată ne deschide fiinţa a ne transmite viaja divină j i puterea misterioasa ce se revarsă tn fiinţa noastră de la
către Preainalt j i ni-L descoperă pe Dumnezeu Tatâl. Botezul Duhului Sfânt este actul Dumnezeu Tatăl. Totuji, este eseniial s5 ne dăm seama că nu este cazul să întristăm
dumnezeiesc tainic prin care Dumnezeu ne face si devenim In momentul najterii prezenţa enigmalică a Duhului Sfânt, Impotrivindu-ne inspirajiei, ghidării j i călăuzirii
noastre din nou nişte .mădulare" ale trupului lui Dumnezeu Tatăl. în acele momente, Sale sau dedându-ne mereu j i mereu la sSvdrjirea unor păcate. In astfel de situajii,
energia enigmatică a Duhului Sfânt se revarsă In universul lăuntric al păcătosului care se Duhul Sfânt rămâne cu noi fără Incetare j i nu ne păr3sejte, dar cu toate acestea, El
Intoarce către Dumnezeu si II rufunda In realitatea misterioasă a lui Dumnezeu. în felul încetcază să-ji manifeste puterea divină j i ne comunică prin intermediul anumitor stari
acesta, prin intermediul botezului, fiin|a umană in cauză este unită pentru totdeauna cu lăuntrice clare j i putemice tristejea Sa, convingându-ne In felul acesia j i făcându-ne
celălalte mâdulare ale Trupului Macrocosmic al lui Dumnezeu Tatăl. Un astfel de botez să devenim Intr-un mod acut conjtienji de toale păcatele pe care le-am săvârjit sau
este, totodata, o salvare pentru to|i copiii lui Dumnezeu. în cazul fiînţelor umane ce au pe care suntem pe cale să le săvârjim. Cei care ne aflăm tntr-o astfel de stare ne vom
crezut In Domnul Dumnezeu, un astfel de botez este deja un fapt împlinit. Apostolul Intreba: .Oare ce-i de facut?'. într-o aslfel de situajie, avem la dispozijie două modalitâji
Pavel spune că ,dacă credem cu o tărie de nezdruncinat in Dumnezeu, atunci noi toji
am fost deja boteza|i de Duhul Sfânt cel unic'. puternice j i eficiente:
a) Este cscnjial să ne conjtientizam imediat păcatul sau păcatele respective j i să
în Faptele Apostolilor, expresia tainică .a boteza prin intermediul Duhului Sfânt*
aspirăm lăuntric cu putere să nu mai savârjim niciodată acele păcate. Apoi, este esenjial
este folosită numai de două orr: tn legătură cu s.lrbătoarea Rusaliilor, unde cei 120
să aspirăm la un proces de curăjiro a inimii noastre prin intermediul energiei tainice a
de ucenici au fost făcuţi tn felul acesta mădulare ale trupului lui lisus, pe care energia
iubirii, care ne poate purifica după un anumit interval de timp de efectele nefasle ale
enigmatică a Duhului Sfânt i-a umplut In acele momente, precum j i In legătură cu
păcatului sau ale păcatelor pe care le-am săvârjii. în felul acesta, invocând tn inima
experien|a trăitâ de păgânii ce se aflau Tn casa sutaşului Comelius, deoarece şi acejtia
noastră energia dumnezeiasca a iertării j i energia dumnezeiasca a iubirii j i simjind cum
au fost adăugaji Irupului cel Cigantic al lui Dumnezeu tn momentul Tntoarcerii lor la
prin invocajie aceste energii se revarsă tn fiinja noastră j i ne purificâ, devine cu putinţă
Dumnezeu. Alte texte prezintă botezul ca fiind o acjiune divină prin care Dumnezeu ne
să ne curăjim (cu ajutorul energiei tainice a iertării j i cu ajulorul energiei tainice a iubirii)
scufundă mai întâi în starea de .moarte* (de profundă detajare spirituală) fa|ă de tot ce
de efectele nefaste ale păcatelor pe carc le-am savârjit. Apoi, este esenjial să veghem
este pieritor j i efemer In noi, pentru a ne invia apoi In Dumnezeu şi pentru a ne face să
ca să nu mai repetam niciodată acele pâcate. în felul acesta, devine deci cu putinjă să
fim In final .îmbrăcaţi cu vejmântul cel sfinţitor al lui Dumnezeu'. Botezul despre care
ne purificâm lăuntric de efectul nefast al păcatelor, dar pentru aceasta este important să
se vorbejte este, fără tndoială, botezul Duhului Sfânt, al cărui simbol tainic şî mărturie
recunoajtem faţă de noi tnjine In faţa lui Dumnezeu că am păcătuit, deoarece aceasiă
le reprezintă botezul în şi cu apă.
mărturisire sincerâ j i neîntârziată a păcatelor ce va fi însojită de purificarea fiinjei
în cele ce urmeazS, vom prezenta unele aspecte importante referitoare la darurile noastre atât prin intermediul energiei iertarii divine, cât j i prin intermediul energiei
dumnezeiejti j i la primirea energiei enigmatice a Duhului Sfânt. Realitatea enigmatică a iubirii divine, va contribui din plin la curăjirca noastră de consecinjele păcatului sau
Duhului Sfânt este promisă tuturor acelora care sunt suficient de puri, care sunt pregătiji a păcatelor pe care le-am săvârjit. Nu trebuie să pierdem din vedere ca In astfel de
să o primească, care o cer din tot sufleiul j i care ascultă în totalitate de Dumnezeu. situajii, Dumnezeu ne va ajuta să ne ardem efectele păcatelor pe care le-am savârjit, dar
Acesta este un ,dar dumnezeiesc* care se primejte înainte de toate atunci când suntem trebuie, totodată, să ne amintim câ d e j i a păcătui este ceva omenesc, a săvârji mereu
pregătiji, printr-o stare adecvatâ de purificare lăuntrică j i prin credinja In Dumnezeu. j i mereu aceleaji păcate este ceva diavolosc. în astfel de situaţii, avem suplimentar la
înainte de Rusalii, ucenicii lui lisus au trebuit să ajtepte pogorârea j i revărsarea energiei
dispozijie poslul crejtinesc, precum j i rugăciunea sincera, fienbinte, ce poate fi adresata
enigmatice a Duhului Sfânt, care s-a realizat apoi prin intermediul unei invocaţii
lui Dumnezeu Tatal pentru iertarea păcatelor sau a păcatului respectiv. Dacă ne este
adecvate. Samaritenii, care erau pe jumătate păgâni, au avut nevoie de o intervenfie
cu putinjâ, putem chiar să combinăm toate acestea, penlru a accelera astfel arderea
cu totul speciala pentru a beneficia ţ i ei de revârsarea energiei enigmaticc a Duhului
72 73
i

I
nOCMMUL PIANETAR DE AQIUNE URCENTÂ , N U A P O C A L I GIOSARDETERMENI

grabnica a păcatelor pe care le-am săvârşit. " ^* ^ ^ ^ ^ ^ ^ cu putinja deosebirea influenţei duhurilor bune de influenja nefasta a duhurilor rele şi
b) S<1 căutam neiniârziat să atingem din nou starea de plenitudine pe care ne-o a demonilor, darul vorbirii paranormale In limbi străinc, darul tălmăcirii semnificajiilor
conferă revărsarea din abundenţă în fiinţa noastra a energiei enigmatice a Duhului revelajiilor dumnezeiejli, darul de aposlol plin de înjelepciune, darul de învăţător
Sfânt. Aceasta implica să facem acele acţiuni bune, ce-i sunt placute lui Dumnezeu j i luminat, darul ojutorării celor care au nevoic prin sfaturi pline de bun simj j i inspiraţie
care ne pun într-o tainică stare de comuniune cu El j i fac posibilă rcvărsarea în universul divină, darul cel lainic al conducerii inspirate al celorlalte fiinje umane, darul de canal
nostru launtric a energiei enigmatice a Duhului Sfânt, care ne purifica într-un anumc divin prin care se manifestă Dumnezeu, darul de pâstor divin inspirat al muljimilor,
m o d , prin compcnsajie, fiinţa j i face să fie arsă consecinja păcatului sau a păcatelor pe precum ţ i darul dărniciei si al gcnerozitajii în mod dumnezeiesc inspirate. Trebuic
care le-am săv.*.rjit, şi pe care evidcnt nu va mai fi cazul să le repetam. Este necesar sa să luăm aminle că această înjiruire de daruri nu este completă, penlru că în vederea
injelegem că o astfel de stare de plenitudine se ob|ine, înainte de toate, printr-o credinţă îndeplinirii oricărei misiuni divin integrate de către noi, Dumnezeu ne va acorda, prin
puternică, profundâ, deplină în Dumnezeu, deoarece aceasta ne permite, totodata, să inlermediul energiei lainice a Duhului Sfâm, calificarea necesară.
ne potolim setea spirilualâ .bând" apa cea vie a Duhului Sfânt. în cazul în care ne vom lntreba: .Cine anume alege darul pe care trebuie să II
O astfel de stare profundă, coplejitoare, de plenitudine nu este o experienjă de primim?*, răspunsul la aceasta intrebare este că in anumite situajii chiar fiinja umană
cateva clipe, ea trebuie să fie reînnoita aproape zilnic atunci când ne aflăm faja în faţă trebuie să-l ceară lui Dumnezeu, cu umilinja j i credinja, să i se ofere prin intermediul
cu diferitele Încerc3ri sau dificultăţi cu care ne confruntam, până când vom ajunge la energiei Duhului Sfânt, un aslfel de dar. fn astfcl de situajii nu trebuie să pierdem
transformarea noastră profundă j i totală după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. în niciodată din vedere că: omul propune c u mullă credinţă, umilinţă j i aspirajie, iar în
aceasta direc|ie, este esenjial s3 nu pierdem niciodatâ din vedere câ iubirea intensa, situajia în care Dumnezeu considera că este necesar, el poale răspunde cererii noastre,
profundă, manifestata fără de măsura, atât pentru fiinţele umane de sex opus cu care ne deoarece în multe cazuri, atunci c3nd omul propune ceea ce este divin integrat şi
aflăm în relaţii intime, cât şi iubirea intensă, profunda, frenetică, pe care o manifestăm benefic, el are foarte multe janse ca Dumnezeu să dispună j i să li ofere darul pe care îl
faţă de Dumnezeu Tatal, poate să dcclanşeze In noi toate minunile de care avem nevoie. cere cu umilinţă, cu aspirajie j i cu credinţă.
N u trebuie să pierdem niciodală din vedere că la un moment dat lisus a spus, atunci Dar, chiar j i atunci când nu ne vom pune această înlrebare, Dumnezeu ne va oferi,
când I s-a adresat Mariei Magdalena: .Multe |i se vor ierta, căci mult ai iubil'. Atunci atunci când este cazul, un astfel de dar dumnezeiesc, deoarece există multe situajii
când privim cu multă atenjie j i luciditate In jurul nostru, descopcrim că din nefericire, când Dumnezeu însuji ne oferă astfel de daruri divine prin intermediul energiei
multe fiinţe umane care susjin, lotuji, că ele cred în Dumnezeu au abandon.it deja Duhului Sfânt, intocmai aja cum El voiejte. Deci chiar j i atunci când noi nu cerem, dar
aceasta iubire primordială şi au pierdut starea de plenitudine extraordinară care făcea avem o credinjă puternică, profundă j i deplină în El, Dumnezeu ne acordă un anumit
să debordeze (datorită unei iubiri profunde si fără de măsura) poiirul inimii lor în dar dumnezeiesc care esle diferit in cazul fiecăruia, care este în strânsă legătură cu
momentele Intoarcerii lor către Dumnczeu. Având In vedere acesl aspect şi In|elegând înzestrările, talentele j i posibilităţilc latenle ce exislă în fiinţa noastră j i care sunt numai
importanja imensă a energiei iubirii, trebuie să ne d3m seama câ penlru a regăsi slarea de El jtiute. în astfel de siluajii, darul dumnezeiesc pe care Dumnezeu ni-l oferă va fi
de plenitudine pe care ne-o conferă energia tainică a Duhului Sfânt trebuie să credem In strânsă legătură cu menirea sau, altfel spus, cu rostul pe care II are existenţa noastra
cu o tarie de nezdruncinat In energia iertării, trebuie să iubim intens, profund, fără actualâ.
măsură şi sâ bem de fiecare dată, din nou şi din nou, din izvoarele nesecate ale Grajiei
Având în vedere acest aspect, este inexacr, să spunem sau să credem, de exemplu,
lui Dumne/eu. Acţionând mai mereu după îndemnurile şi aspirajiile pulernice ale
că toate fiinţelc umane trebuie să InceapS să vorbească j i ele, precum apostolii, în alte
realitajii enigmatice a Duhului Sfânt şi nu după imboldurile josnice, nefaste si alienante
limbi, ca dovadâ că au fost botezate prin intermediul energiei enigmaticc a Duhului
ale cărnii, o asemenea fiinţă umană va face s3 se reverse in ea roadele cele bune alc
Sfânt. Este, de asemenea, demn de remarcal că fiecare dintre darurile dumnezeiejti ce
Duhului Sfânt j i astfcl va beneficia de slava cea tainică a lui Dumnezeu.
au fost enumerate mai sus este supranatural In felul său j i nu numai darul dumnezeiesc
în cele ce urmeaza, vom vorbi despre unele daruri divine ce se trezcsc In universul de a face minuni, darul dumnezeiesc de a vindeca în mod miraculos bolile j i darul
nostru lăuntric prin intermediul energiei enigmatice a Duhului Sfânt. Astfel de daruri dumnezeiesc de a vorbi in limbi străine. întotdeauna, aceste daruri apar la momentul
tainicc, care se trezesc In universul nostru lăuntric prin intermediul energiei cnigmatice potrivit j i este esenţial să nu ne grăbim, ispitindu-L pe Dumnezeu într-un mod îndârjit j i
a Duhului Sfânt, fac s3 apară (adeseori tnlr-un m o d care ne umple de uimire) unele insolcnt să ni le dea repede-repede, atunci când vrem noi, deoarece singur Dumnezeu
putcri şi înzestrări supranaturale ce ne sunt acordate în strânsă legatura cu afinitajilc pe este suveran in a alege timpul când o să acorde astfel de daruri. Este importanl să
care le avem, ca fiinjă umanâ ce crede în Dumnezeu, pentru a ne face capabili să ne rejinem că astfel de daruri au existat din beljug, mai ales alunci când credinja fiinjelor
aducem un aport divin integrat j i constructiv în cadrul integrarii noastre Tn Trupul cel umane era foarte puternică, profundă j i deplină. Acesta este j i sensul afirmajiei lui lisus:
Cigantic al lui lisus. Apostolul Pavel enumeră câteva dintre aceste daruri dumnezeieţti: .Dacă veţi avea credinţă cât un bob de mujtar, veji putea muta chiar j i munjii din loc*.
Inţelepciunea dumnezeieasca, cunoajterea crealoare şi divin inspirata, credinja Trebuie $3 luăm aminte c3 atunci când credinja noastra este anemică, atunci când ea
putemica în Dumnezeu, puterca dumnezeiascâ de a vindeca bolile, darul dumnezeiesc este ameslecata deocamdată cu indoieli mici sau mari, este firesc ca deocamdata să nu
al minunilor, darul dumnezeiesc al proorociei, trezirea puterii de discriminare ce face merităm să beneficiem de astfel de daruri dumnezeiejti, ce sunt rezervate doar acelora
74
care au o credinjă suficient de puternica. Referitor la toate acestea, este esenjial să nu de opozijie cu trupul acesteia. Apostolul Matei spune că atunci când se aflau tn Grâdina
pierdcm niciodată din vedere că în căzul fiecarei fiinje umane, ea va primi tntotdeauna Ghetsimani, lisus i-a spus lui Petru: .lată că nici macar un ceas nu aji putut să vegheaji
dc la Dumnezeu exact darurile pe care le merita, in str3ns3 Ieg3tur3 cu credinţa }i cu tojii tmpreuna cu mine! Vegheaji }i rugaji-va ca s3 nu cădeţi fn ispită; Duhul ce este
dăruirea ei reală. prezent fn trup este într-adcvăr plin de râvna, dar adeseori carnea trupului poate să fie
în anumite cazuri, Dumnezeu insoţeşte darurile divine pe care le ofera de o seric neputincioasă." (Mafei 26, 40-41) La rândul său, Apostolul Pavel spunea: .Litera ucide,
de semne exterioare, unele dintre ele miraculoase, care punctcază pentru toate fiinţele iar Duhul Sfânt dă viajă*.
ce sunt capabile să descopere dincolo de aparcnţe mâna lui Dumnezeu si miracolele în mai multe rânduri, .Biblia" evocă Duhul Sfânt, care se manifesta sub forma
pe care Dumnezeu le realizeaza, pentru a ne face astfel să descoperim legămantul vântului, sub forma apei, sub forma focului. Acest enigmatic Duh invizibil este deja
tainic pe care il facc, in astfel de situajii, cu noi to|i. Este de la sine înţeles că şi astăzi numit Duhul Sfânt de cătrc proorocui Isaia: . Atunci poporul }i-a adus aminte de zilele
Dumnezeu Işi manifestâ puterea dup3 cum voieşte, dar intotdeauna, fără excepţie, strâvechi pe care le-a trăit impreună cu Moise: Unde este Acela care i-a scos pe toţi
fiinţele umane care beneficiază de astfel de daruri dumnezeiejti trebuie să le merite în din mare cu ajutorul păstorului turmei Sale? Unde este Acela care facea să se reverse
prealabil pentru a le primi, la momentul potrivit. Atunci când privim cu multă atenţic Duhul Lui cel Sfânt în cl?" (Isaia 63, 11). Duhul Sfânt este în mod specific revelat în
şi luciditate, atât în jurul nostru, cât şi în propriul univers launtric, descoperim că, în "Noul Testament* atunci când se vorbejte despre buna vestire ce a fost făcuti. Fecioarei
definitiv, majoritatea darurilor dumnezeiejti nu au Incetat niciodată să fie acordate. Maria de către Arhanghelul Gabriel. Apostolul Luca afirmă că Maria a mârturisit că
Analizând cu multă atenjie şi iuciditate unele minuni sau miracole pe care Dumnezeu le nu a cunoscut încă un bărbat }i trebuie să înjelegem aceasta confidenja a ei tntr-un
realizează prin intermediul slujitorilor sâi plini de credinjă si devotament, vindecându-i sens biblic, deoarece cu toate că ea era logodita cu losif, nu avusese tncă cu el relajii
de exemplu pe unii bolnavi, vom descoperi că până în prezent Dumnezeu Tatal nu a carnale. Atunci, Arhanghelul Gabriel i-a spus: .Duhul Sfânt Se va coborî peste tine, Se
dat niciunei persoane - dintre câte se cunosc - puterea de a tămădui si de a vindeca va revărsa în fiinja ta }i puterea Celui-Preafnalt te va umple. După aceea Sfantul care
Intr-un mod miraculos pe toji bolnavii, întocmai asa cum putea s3 o facă lisus Hristos. Se va na}te va fi numit Fiul lui Dumnezeu" (Luca 1, 35). Fiind foarte surprinsă, Fecioara
Prin urmare, pentru ca în fiinţa noastră s3 se trezească astfel de daruri dumnezeieşti Maria a fost tulburată dc această veste, dar nu a manifestat nicio îndoial3; fiind supusă }i
cu ajutorul energiei enigmatice a Duhului Sfânt, este csenţial s3 credem cu o putere respectuoasa, ea ariispuns:.lată, sunt roaba Domnului Dumnezeu; facă-mi-se totul dupa
foarte mare şi deplină în Dumnezeu, să fim umili si supuţi, realizând Intotdeauna doar Voia Sa }i după cuvântul tău!" Apoi - continuă textul biblic - .ingerul a plecat de la ea*
Voia Sa. Atunci când beneficiem de unele daruri dumnezeiejti ce ne sunt oferite prin (Luca 1, 38). Apostolul loan rclatează }i el cuvintele pe care lisus le-a rostit discipolilor
intermediul energiei tainice a Duhului sfânt, cste important să discernem darul care săi după Cina Cea de Tain3. El ie-a indicat mai ales pe cele referitoare la lucrarea pe care
ne-a fost oferit fiecaruia dintre noi şi să aspirăm să devenim tainice canale dumnezeiesti, o va face Duhul Sfânt In fiinja lor pentru a le permite s3 t}i realizeze fiecare misiunea
In }i prin care se manifestă Dumnezeu prin intermediul energiei tainice a Duhului Sfânt, pe- care urmau să o aibă: ,Dac3 m3 iubiji, paziji întotdeauna toate poruncile mele }i eu
pentru binele umanitajii. îl voi ruga pe Tatăl Ceresc, iar El v3 va trimite un alt Mâng3ictor (Duhul SfânU care va
r3mâne apoi cu voi pentru totdcauna. Acesta va fi Duhui adevarului pe care lumea nu-L
în continuare, vom vorbi si despre alte acţiuni ascunse ale energiei enigmatice a poate primi, pentru că nu-L vede }i nici nu-L cunoa}te. Dar voi II veji cunoa}te }i îl felul
Duhului Sfânt. în unele situaţii, diferitele activitaji tainice ale energiei enigmatice acesta El va r3mâne cu voi }i va fi întotdeauna in voi*.
a Duhuiui Sfânt sunt evocate cu ajutorul unor simboluri adecvate care le reprezinta,
cum ar fi: suflarea, untdelemnul, focul, apa vie, pecetea, arvuna, zălogul etc. Uneori, în Fapiele Apostolilor se spune c3 lisus, atunci c3nd i-a adunat ultima oar3 pe
realitatea enigmatică a Duhului Sfânt este supranumita }i .Mângâietorul" sau. Paracletul*. apostolii s3i tnainte de înaljarea sa, i-a anunjat că vor primi o forja ce este aceea a
Energia tainica a Duhului Sfânt invajă, inspiră, ghidează, impulsionează şi călăuzeste cu Duhului Sfânt ce se va rev3rsa asupra lor, }i in fetul acesta ei vor fi alunci mărturisitorii
adevărat către Dumnezeu pe toate fiinţele umane şi pe fiecare om ce crede cu putere săi p3n3 la marginilc Pamântului. Duhul Sfânt a fost forja cea enigmatica care le-a
în Dumnezeu. permis s3 transforme }i s3 fac3 s3 se întoarcS câtre Dumnezeu atât o muljime de p3g3ni,
Duhul Sfânt a inspirat adeseori pe unele fn'nţe credincioase ce au atins un anumit <-3t }i unii evrei. Faptele Apostolilor rclatează revârsarea Duhului Sfânt sub forma unor
grad de îndumnezeire sâ compună diferite rugăciuni simple, putemice }i eficiente. limbi de foc ce s-a cobor3t asupra fiecăruia dintre apostolii ce erau adunaji în cea
In aţa-zisele vremuri din urmă, energia lainică a Duhului Sfânt va fi revărsată din de a 50-a zi după sarbătoarea Pa}telui. Manifestarea Duhului Sfânt a fost precedata
de aparijia unui vânt foarte puternic. Apostolii care au fost tnvestiji cu acea misiune
abundenja pcste toate fiinţele umane care vor merita aceasta. După ce au primit In
dumnezeiască universaia au avut dupa aceea capacitatea dc a se face înţelc}i de toji
cursul existenţei lor pamânteşti o sui generis .arvuna* a energiei Duhului Sfânt, cei
oamenii, pretutindeni unde au mers, deoarece erau spontan capabili s3 vorbeasca
care cred cu tăric In Dumnezeu vor fi umpluji în Cer, prin intermediul lui (al Duhului
limbile locurilor în care mergeau. 1n felul acesta, suflul Duhului Sfânt a restaurat intr-un
Sfânt), cu întreaga plenitudine a Dumnezeirii. în felul acesta, Dumnezeu va fi descoperit
anume mod unitatea pierduta cu ocazia ridicării turnului Babel. Apostolul loan citeaza,
atunci ca fiind cu adevarat Totul cel dumnezeiesc }i Adevărul Ultim ce va fi prezent
în acest sens, cuvintele pe care lisus i le-a spus lui Nicodim: .lisus a răspuns }i atunci
tn to'i. în această direcjie este semnificativ faptui c3 tn 'Noul Testament", Duhul Sfânt
i-a zis: .Adevărat, adcvărat îji spun c3 dac3 un om nu se va na}te din nou, nu va putea
desemnează adeseori partea spirituală a fiinţei umane, care se afia Intr-o anumită relajie
76 77
PROGRAMUL PLANETAR DE AQIUSE URGENTÂ . N U A P O C A L I P S A E *

vedea apoi împArăţia lui Oumnezeu'. Tot ceea ce este născut din carne este carne; şi de .duh uman', .duh angelic*, ,duh demoniac" j i .duh divin". în "Noul Testament',
ceea ce este născut din Duh este D u h . N u te mira c2 ţi-am spus aceasta: trebuie să termenul , D u h Sfânt* (.pneuma") este utilizat de aproape 40 ori pentru a indica
fiţi născu|i din nou prin intermediul ajutorului dumnezeiesc ce vă va veni de la cel acea dimensiune ocultă a personalităţii umane prin care este posibilâ relajia j i chiar
Preainalt. Vântul suflă Incotro vrea şi auzi doar vuietul lui, dar nu jtii de unde vine j i nici comunicarea directă cu Dumnezeu. Pujin mai frecvent apare sensul de duh demonic,
Incotro se IndreaptS. Tot aja este cu oricine ce va fi născut prin ajutorul ce-i va veni de rău, nefast j i necurat - forjă bizară, ascunsă, pe care omul o simte ca pe o boală, ca
la Duhul Sfânt'. Uoan 3, 3;5;6;7;8) pe o limitare dăunăloare relaţiei sale profunde j i depline cu Dumnezeu j i cu semenii
învăjătura despre Trinitatea divină este absentă in "Vechiul Testament*. Ea nu este săi. Uneori se face referire tn felul acesta la spiritele cerejti (bune) sau pur j i simplu la
explicată clar nici tn Evanghelii. Anumite expresii reiau ad-lileram unele formule din spiritele celor morţi (care au părăsit definitiv această lume). Dar cel mai frecvent se fac
Evanghelii j i din Faptele Apostolilor. Acolo se spune: .prin ac{iunea Duhului Sfânt* referiri (mai ales In ' N o u l Testamenf) la Duhul Sfânt sau la Duhul lui Dumnezeu. în
pentru a ne face să înjelegem că ceva s-a produs Intr-un mod miraculos, chiar dacă acelaji timp, gama ceva mai largă de înjelesuri anterioare continuă să fie reflectate In
dincolo de toate acestea intuim că este vorba de o intervenjie dumnezeiască eficientă, ambiguitatea ce există In cazul Evangheliei apostolului loan j i ea persistă In special in
dar discretă ce este realizată de o energie enigmatică (energia Duhului Stânt) ce nu se câteva pasaje In care nu este cu putinţă să stabilim cu certitudine dacă acolo este vorba
arată. lisus afirmă, la rândul său, că in realitate .Căile lui Dumnezeu Tatăl sunt pline de de spiritul uman sau de Duhul Sfânt. în interpretarea mai veche a termenului . d u h '
taine j i imprevizibile". {.ruah') se făcea prea pujină distincjie Intre naturai j i supranatural. Spre exemplu, vântul
în cele ce urmează vom urmări să sintetizâm cunojtinjele j i revelaţiile referitoare putea fi descris Intr-un mod poetic drept .răsuflarea nărilor lui Dumnezeu*. Duhul tainic
la rcalitatea enigmatică a Duhului Sfânt. în tradi|ia ebraică veche, termenul .ruah' a ce a fost insuflat tn o m de către Dumnezeu Tatăl a apărut Incă de la Inceput ca fiind
avut diferite injelesuri, toale cu o pondere relaiiv egală. Primul este . v â n t ' ce indicâ o sinonim mai mult sau mai pujin cu sufletul. Duhul era aceeaji forţă enigmatică j i vitală
forjă puternicâ, invizibilă j i misierioasă, ce este asoctată de obicei cu ideea de tărie. divină care poate fi observată In modul cel mai evident atât în acjiunea vantului cât j i în
Există, de asemenea, j i sensul de . d u h * (.suflare') sau .spirit', ce exprimâ aceeaji forţă stările extatice ale unui profet sau ale unui conducător charismatic.
misterioasă carc a fost observată atât în viaţa, cât j i In manifestărilc vitale ale fiinjci La început, Duhul Sfânt al lui Dumnezeu a fost conceput mai curând pentru a
umane }i chiar ale animalelor. Aceasta poate fi în mod evident uneori tulburatâ sau exprima puterea dumnezeiască decât aspectele morale sau vitale, El nefiind incă descris
poate fi activată j i orientată intr-o anumită direcjie. în unele situaţii, această forţă poale ca Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. în acest prim stadiu de conceptualizare a sa, Duhul
fi blocată ori diminuată, iar In alte cazuri ea poate fi regenerată j i reînsuflejită. Altfel lui Dumnezeu era privit ca o enigmatică putere supranaturală (ce se află In permanenjă
spus, această forţă dinamicâ, enigmatică ce constituie omul poate fi diminuată (dcspre sub controlul lui Dumnezeu) j i care exercită o anumită influenjă subtilă misterioasă
ea se spune ca dispare la moarte) sau poate si apară In anumite condiţii o manifestare asupra tuturor fâpturilor. Primii conducători ai iudcilor ji-au bazat autoritatea pe unele
bruscă de for)â vitalâ. Aceasta este, printre altele, j i acea .putere divină enigmatică* manifestSri speciale ale Duhului lui Dumnezeu ce apăreau In stirile lor extalice. Este,
care apare in ocaziile In care fiinjele umane sunt capabile să-ji depăjeascâ limitele de asemenea, dcmn de remarcat rolul pe care l-a avut muzica in trezirea j i stimularea
(atunci nu mai este vorba de o simplă crejtere fireascâ a vitalităţii, ci cste evident că stârilor de extaz j i chiar a inspirajiei divine. Ulterior, a incepul să se facă o distincjie
apare o forjă tainică, supranaturală care pur j i simplu inundâ j i coplejejte fiinja Tn ceva mai clară Intre natural j i supranatural, tntre Dumnezeu j i fiinţa umanâ, Duhul
cauză). Cam aja s-a petrecut adeseori, mai ales cu unii conducători charismatici din lui Dumnezeu devenind din ce in ce mai distinct de cel uman, d e j i el face să apară j i
vechime sau cu unii profeţi. Acelaji Duh Divin a declanjat stâri de extaz dumnezeiesc să înflorească In fiinja umanS j i tot ceea ce este suprauman. Duhul cel tainic din o m
j i aparijia anumitor mesaje profetice. Totuji, este necesar să ne dăm seama că Tn intrejine o legătură directă cu Dumnezeu, prin aceasta indicându-se dimensiunea net
realitate toate aceste înţelesuri distincte se contopesc Intr-o anumită măsură, deoarece superioară a existenjei omului sau, altfel spus, acea dimensiune tainică a viejii deplin
ele desemnează, desigur, o aceeaji realitate. orientate către Dumnezeu. De-a lungul timpului, termenul ebraic .suflet' a început să
La început, toate aceste sensuri (Injelesuri) erau, ajadar, privite ca nijte simple indice tot mai mult j i mai frecvent acele aspecte net .inferioare' (In comparajie cu cele
manifestări ale Duhului, ele nefiind In m o d strict separate. Prin urmare, 'nu se poate divine) ale conjtiinţei fiinjei umane, viaja personală preponderent omenească, emojiile
presupune că în tradijia ebraică veche ar fi fost făcuiă vreo distincjie între Duhul (suflul) j i pasiunile umane. în felul acesta a fost pregătită calea pentru o distincjie j i mai clară,
Divin j i Duhul (suflul) uman. Dimpotrivă, Duhul cel tainic al omului poate fi identificat ce a fost realizată de apostolul Pavel, Intre aspectul psihic j i cel spiritual. Starea cu totul
In esenja sa cu Duhul lui Dumnezeu. Conceptul de , d u h " {.ruah') reprezintă astfel aparte de a fi influenjat Intr-un mod profund de către Duhul lui Dumnezeu este descrisi
in gândirea ebraici un termen existenjial. Esenja sa se referă la experimentarea unei acum ca o starc pcrmanentă, ce poate fi transmisă In anumite condijii j i altor oameni.
forje extraordinare j i , am puiea spune, enigmatice, forţâ comparată cu aceea nevâzută
Cea mai izbitoare trăsătură a perioadei isloriei evreiior de dinainte de exil este
a vântului, carc evocâ misterul vitalităjii prin intermediul unei puteri exterioare care
rejinerea stranie a profejilor lor de a atribui Duhului Sfânt inspirajia ce se manifesta in
transformă. Toate accstea sunt duhuri (ruah) j i toate sunt manifestări ale unei energii
ei. Atunci când descriu starea de inspiraţie divină pe care au avut-o, profejii preferă să
divine nesfârjite j i misterioase.
vorbescâ despre Cuvântul lui Dumnezeu sau despre Mâna lui Dumnezeu. Influenja
în utilizărilc ulterioare ale termenului .ruah' predomină sensurile (mult mai distinctc) tamică a Duhului ajunsese să fie identificată cu stările extatice.
78 79
Ulterior, lucrării enigmatice a Duhului lui Dumnezeu a Inceput să i se atribuie din a Erei celci Noi. Promisiunca Evangheliei pentru primii căutători ai lui Dumnezeu se
nou preeminenjă. A fost reafirmat rolul Duhului Divin ca inspirator al profejiilor. concentreaza asupra revărsării Duhului Sfânt, iar în celelalte situajii primirea Duhului
Tradijia care a atribuit lucrării enigmatice a Duhului atât talentul artistic cât j i pe Sfânt este consideratS ca fîind un factor crucial care evidenţiază acceptarea de către
cel mejtejugăresc a stabilit după aceea o leg.\tura Intre Duhul lui Dumnezeu şi unele Dumnezeu a celor care cred cu putere In El. în scrierilc apostolului Pavel, darul Duhului
calităji estetice j i chiar etice. Abia atunci unii autori au numit Duhul, .Duhul Sfânt" al Sfânt este începutul experienjei dumnezeiejti. Cu alte cuvinte, o fiinţă umana nu-i poate
lui Dumnezeu iar unii dintre ei L-au supranumit j i „Duhul cel Bun" al lui Dumnezeu. aparjine lui Dumnezeu decât dacă are Duhul cel Sfânt ce s-a rev3rsat din plin în ea j i
Un alt aspect important este asocierea Duhului cu acjiunea de creajie j i de nu poate fi unită cu Dumnczeu decât prin intermediul Duhului Sfânt. O fiinjă umană
manifestarc. în unele texte se afirmă că Duhul lui Dumnezeu urmeazâ să facă o creajie nu poate fi un membru al trupului gigantic al lui Dumnezeu decât dacă a fost mai întâi
nou3. Fiinţele umane urmau să fie regenerate j i renăscute dintr-un anumit punct de botezata prin intermediul energiei enigmatice a Duhului Sfânt.
vedere prin intermediul influenţei Duhului lui Dumnezeu, pentru a se bucura In felul Tot în acelaji fel, în scricrile apostolului loan, Duhul Sfânt, ce se revarsă de undeva
acesta de o legătură ceva mai intimă j i mai plinâ de via|ă cu Dumnezeu. în perioada de sus, este puterea cnigmatica ce face cu putinţă .najterea din nou", deoarece Duhul
dintre redactarea celor dou3 Testamente, Duhului lui Dumne/eu nu li este acordat Sfânt este totodata un dătător de viajă nouă, întocmai ca un râu cu apă vie care curge de
un rol principal. Atunci când se vorbejte despre relaţia dintre Dumnezeu j i om se la Dumnezeu j i dă viajă fiinjei umane care vine către El j i crede cu o mare putere în El.
consideră c3 starea de tn)elepciunea este esen|ială. Tocmai de aceea, termenul .Duh" în Evanghelia lui loan este evidenta o repetare intenţionată a textului din Facerea. Duhul
este privit j i ca un alt mod de a defini înjelepciunea Divină. Mai mult decât atât, chiar Sfânt este suflarea cea cnigmatica, dătătoare de viaţă a noii Creajii, prezenţa misterioasă
darul proorocirii este atribuit tot înţelepciunii fi nu Duhului lui Dumnezeu. în cartea a Duhului Sfânt fiind una dintre „dovezile viejii". Este important s3 ne dăm seama că
Ecleziastului, Duhul continuă s3 fie considerat Duhul profeţiei, dar ideea de profe|ie este primii crejtini concepeau Duhul Sfânt ca pe o putere dumnezeiască ce îji manifesta
mai apropiatS de termenul grecesc ce descrie starea de inspiraţie extatică. în Apocalipsă foarte dar efectele asupra viejii fiinţei umane, In universul c3reia ea se revărsa. Impactul
numai In câteva pasaje se vorbeşte despre Duh, ca fiind un agent enigmatic al inspirajiei coplejitor al energiei enigmatice a Duhului Sfânt nu lăsa loc pentru Indoiala cu privire
divine. în vremea lui lisus Hristos exista tendinţa ca Dumnezeu să fie conceput ca la transformarea semnificativă ce se petrecea intr-o fiinjă umană prin această acjiune
fiind tot mai indcp.Vtat de om. El era Dumnezeul cel Sfânt şi Transcendent, ce exista divină. Apostolul Pavel le cerea acelora care citeau ceea ce el scria sa-ji aduca mereu
într-o misterioasă stare de glorie, de care fiinţa umană nu se putea apropia. De aici aminte de primul moment tn care au simjit manifestarea coplejitoare a Duhului Sfânt.
apăruse ezitarea j i chiar teama de a rosti măcar numele lui Dumnezeu ţi tot de aici au Pentru unele fiinje umane, manifestarea Duhului Sfânt a fost o experienja coplejitoare,
apărut discuţiile despre unele personaje intermediare: fngeri, înjelcpciune, glorie, etc, care le-a permis să experimenteze iubirea lui Dumnezeu, iar pentru aljii aceasta a fost
deoarece toate acestea erau modalitSji de a vorbi despre activitatea lui Dumnezeu în o mare bucurie, pentru aljii aceasta a fost experienja indescriptibila a iluminării divine,
lume fară a pune in discujie transcendenja Lui. pentru aljii aceasta a fost trâirea coplejitoare a starii de eliberare sau a unei transformari
în acest context, activitatea j i revelaţiile lui loan Botezătorul au creat multă vâlvă. lăuntrice cu totul extraordinare sau a diferitelor daruri spirituale ce s-au trezit apoi tn ei.
Nu numai c5 el a mârturisit că tn şi prin fiinţa sa se manifestă Duhul lui Dumnezeu, ci Acesta este motivul pentru care percepjia revârsării coplejitoare a energiei enigmatice
totodata a fost recunoscut de mulji ca fiind un prooroc şi ca atare se considera că era a Duhului Sfân; este, totodată, evidenţiată ca fiind o trăsătură definitorie a fiinjei umane
inspirat de Duhul profejiei. Mesajul său a fost j i mai bulversant, deoarcce el a proclamat care îl descoperă pe Dumnezeu. Chiar dacă Duhul Sfânt ca atare poate fi nevazut,
faptul câ revărsarea influenjei Duhului lui Dumnezeu este iminentS. Mai mult decât atât, prezenja Lui poate fi descoperită cu ujurinţa prin intermediul efectelor extraordinare
el a afirmat că cel care avea să vină după el urma să boteze prin intermediul Duhului j i a fenomenelor care apar tn fiinja umana ce experimenteaza revărsarea tn universul
lui Dumnezeu şi cu foc, nu cu apă, cum făcea el. Venirea lui lisus a creat o agitajie ei Ountric a Duhului Sfânt. Cu toate că 1n Evanghelia lui loan, botezul (cu apă) precum
ţi mai mare, deoarece lisus a declarat că noua eră, precum şi venirea împărăţiei iui ji botezul cu Duh Siânt, care face să apară .najterea din nou" Isau ,cea de sus') sunt
Dumnezeu, este iminenta. Apostolii săi nu au avut nicio îndoialâ că întreaga activitate strflns legate, cele doua aspecte nu trebuie să fie identificate.
a lui lisus a fost realizata Inca de la bun început prin puterea enigmatica a Duhului
Sfânt. Accentul ce a fost pus de lisus în mesajul său a fost foarte diferit de acela al lui Apostolul Pavel ji apostolul loan au avut cu siguranţa cunojtinţa de multe experienţe
loan Botezatorul, nu numai prin faptul că El a proclamat că împărăţia Cerurilor era deja care au ap3rut prin intermediul energiei enigmatice a Duhului Sfânt. în ceea ce privejte
prezenta, ci ji prin caracterul atribuit împărăţiei Cerurilor. El a considerat acjiunca Sa mărturia apostolului Luca, cincizecimea nu a fost o a doua experienţa a revârsârii
mai mult sub aspectul binecuvântării decât sub cel al judecăţii. De asemenea, lisus le-a energiei enigmatice a Duhului Sfânt pentru ucenici, ci a fost pur j i simplu botezul
oferit ucenicilor Săi promisiunea că Duhul Sfânt ti va susjine atunci când vor trece, la lor prin intermediul energiei enigmatice a Duhului Sfânt pentru a intra In ,era nouă*.
rândul lor, prin felurite necazuri si Inccrcări. Potrivit apostolului Pavel, darul dumnezeiesc al revărsării energiei enigmatice a Duhului
Sfânt este un Inceput care îndreaptă atenţia omului catre tmplinirea finală. Acesta este
în Faptele Apostolilor se arata că revărsarea energiei enigmatice a Duhui Sfânt la
Rusalii a constituit momentul în care ucenicii au experimentat ei înjiji revărsarea din tnceputul unui proces tndelungat de transformare prin .asemănarea" identificatoare cu
preaplin a energiei enigmatice a Duhului Sfânt, aceasta fiind o trăsătură caracteristica lisus, proces care tji va atinge ţelul ulterior. Prin urmare, viaja li apare fiinţei umane care
80 crede cu putere, tntr-un mod profund j i deplin In Dumnezeu, ca fiind diferita din punct
de vedere calitativ de via|a ce a fost trăită înainte de a manifesta o credinjă puternica, altul decât El însuji, aceasta explicându-se într-o anumită măsură prin faptui că, in afara
profundă ji dcplină fn Dumnezeu. Trăirea sa zi de zi devine mijlocul de a raspunde la Lui, nimic nu deţine facultatea cunoajterii. Orice cunoajtere, chiar relativă, este tn
câlâuzirea Duhului Sfânt, după ce a fost profund transformata de puterea cea enigmatică realitate doar o inefabilă participare (prin declanjarea anumitor procese de rezonanţă
a Duhului Sfânt. Revărsarea energiei enigmatice a Duhului Sfânt tn universul fiinţei ocultă') la Cunoajtcrea absolută ji supremă. Scrierile tradi jionale indiene îl definesc pe
umane a adus un suflu nou In cadrul relajiei ei personaie cu Dumnezeu, relaţie care Dumnezeu ca fiind chiar .dincolo de ceea ce nu este cunoscut*, deoarece, numindu-L
împlineşte o speranţă divină. Fiinţa umană tn care se revarsa din plin energia enigmatică incognoscibil j i considerdnd c3 El este dincolo de Principiul Unic, aceasta înseamnă că
a Duhului Sfant nu mai depinde de lumea aceasta }i de standardele ei pentru a găsi totala Sa Transcendenţă depăjcjte chiar ji misterul inaccesibilitSţii Sale absolute.
satisfacjie în această lume. Apostolul Pavel recunoaşte că fiecare fiinţă umană care crede Toate care au fost, toate care sunt şi care vor fi sunt opera Sa. Dumnezeu îmbrâji jeaz3
cu putere, tn mod profund }i deplin în Dumnezeu, trăieşte prin intermediui energiei fără Incetare totul j i totodată El există pretutindeni, In tot j i In toate cele pe care le
enigmatice a Duhului Sfânt o relaţie complexă şi foarte profundă cu Dumnezeu Tatăl. îmbrăţijează neîncetat. Nu a existat, nu există j i nu va exista vreodată ceva tn care
Dumnezeu s3 nu fie clipă de clipă prezent. întregul joc iluzoriu al Manifestării j i fntregul
DUMNEZEU Macrocosmos tn care există cele trei lumi (Universul fizic, Universul astral j i Universul
Dumhezeu este, fărâ Incetare, misterul cel mai copleţitor. El este Totul Infinit care cauzal) sunt, toate, creajia Sa.
Imbrăţişează' mereu totul. Dumnezeu este în acelaţi timp }i manifestat şi nemanifestat. O mare taină este aceea că fiinja umană a fost creată după chipul j i asemănarea
Slava sau gloria lui Dumnezeu este fără eg.il. Realitatea misterioasă şi atotcuprinzătoare lui Dumnezeu. în fntreaga Creajie a lui Dumnezeu, care este întregul Macrocosmos,
ce corespunde conceptului de Dumnezeu nu poate fi injeleasâ decât In indivizibila cât j i fn Totul Infinit şi Misterios, care este nemanifestat, atât ceea ce este manifestat,
Sa Unitate, ce există dincolo de diversele modalităţi care pot servi reprezentării Sale, cât j i ceea ce este nemanifestat vibrează fără tncetare, pe feiurite frecvenţe de vibrajie
In conformitate cu necesităjile temporale, ciclice ale Manifestării. Astfel, când esle care sunt distincte. Aceste frecvenje de vibrajie sunt din ce tn ce mai rapide ji mai
vorba de Dumnezeu, pluralul nu este tn realitate adecvat - nici chiar din punctul de elevate, pe măsură ce ne inălţăm pentru a ne apropia de Esenja Ultimă, mistenoasă
vedere hindus, şi nu doar din cel iudaic, creţtin sau islamic, cum am avea tendinja să ne j i nemanifestată a lui Dumnezeu. Aceste frecvenje de vibrajie sunt din ce mai lente
imaginăm tn mod pripit - }i accasta pentru că tn natura Sa cea mai intimă, esenjială am j i mai joase pe măsură ce coborâm către straturile cele mai de jos ale Creajiei lui
putea spune, Dumnezeu nu este doar Unul, El este Unicul cel fară de al doilea. Dumnezeu. Se poate spune că vibrajia pe diferite frecvenfe este o constantă eternă
Chiar dacâ Dumnezeu apare uneori In mod manifestat, sub una dintre cele trei j i universală a existenţei lui Dumnezeu, atât fn Inireaga Sa Manifestare, cât }i In
ipostaze principale aie Sa le, ce există In tradi|ia vedica: Brahma, Vishnu ji Shiva (ipostaze intreaga Sa Nemanifestare.
care, atunci când sunt considerate tmpreună, sunt cunoscute sub numele de trimurti sau
.tripla manifestare'), El nu-Şi pierde câtuji de pujin natura Sa primă indivizibilâ, ce EFORT CREATOR Şl EFICIENT (TAPAS)
rămâne, In vejnicie, mereu neschimbatâ, tntrucât este o natură imuabilă ji eternă. Universul (Macrocosmosul) este, aja cum ne putem da fiecare seama, o expresie
Cu toate că Principiul divin este ipostaziat sub numele j i cu atributele lui Ishvara, a spajiului. Structura sa intimă este alcătuită din Energie. Energia este, însă, de fapt,
aceastâ aparentă individualizare a Divinului nu-l afectează deloc transcendcnţa, El o dinamizare continuă, un efort perpetuu, o permanentă modificare, o neîncetată
rămănând tn Eternitate dincolo de orice determinare. interacjiune, o necontenită integrare în consensul cosmic. Efortul este, deci, natural,
, Personalitatea divină* - reprezentând efectiv o determinare, cu totul relativă, firejte, permanent. în Natură, dacă privim cu atenjie, remarcăm că totul este muncă }i miscare.
dar care caracterizează cu toate acestea .Principiul suprem* ce a fmbrăcat o anumită Cel care mai mereu refuză efortul nu face decât să se autoexcludă! Cel care, fiind laj sau
formă - nu trebuie să fie confundată cu autentica j i invizibila Esenjă a lui Dumnezeu. lenej, refuză să intre în jocul Naturii îji blochează, astfel, orice posibilitate imediată de
Prin urmare, .Dumnezeu ca Persoană* (Ishvara) ne permite sesizarea Sursei ji a a reuji In existenja sa, îji închide singur drumul către lumile spirituale pe care, de altfel,
Principiului Manifestarii universale, dar El trebuie tn mod imperativ să fie gândit tntr- prin atitudinea sa, le ignoră.
un mod analogic j i apofatic (sau, altfel spus, prin intermediul negârii oricârei limitări Natura ne oferă pretutindeni }i aproape permanent exemplele ei elocvente: efortul
fenomenale), dacă dorim să înţelegem sau s3 ne apropiem de veritabila Sa natură plantei de a încolji, de a crejte, de a înflori j i d e a face fructe; efortul păsarii de a
Deoarece Principiul prim, Dumnezeu, este Cauza universalâ, ce cuprinde tn acelaji zbura, de a se hrâni, de a se Imperechea, de a-}i apăra teritoriul; efortul deja unanim
timp atât nemanifestatul, cât j i manifestatul, depăjind orice concept ji orice imagine j i recunoscut }i admirat al albinelor j i al furnicilor etc.
aflăndu-se dincolo de dualitate, El este Cel Dintai, Unul, .Supremul* (Para Brahman), Viaja obijnuită reprezintă cel mai adesea o veritabilă bătălie tn care noi tnjine
F3ră-al-Doilea, al cărui aspect .nesuprem* (Apara Brahman, sau Ishvara) nu se distinge ne aflăm mai mult sau mai pujin fntr-o constantă opozijie cu unii dintre cei care ne
de El decât Intr-un mod iluzoriu, deoarece efectul nu este, In realitate j i la modul tnconjoară; totodată, noi ne aflăm tn luptă aproape perpetuă cu aspectele sau energiile
esen|ial, cu nimic diferit de cauză. care ni se opun ji care încă mai există In propria noastrâ fiinţă, pentru a putea astfel
în infinitatea ţi m3rejia Sa, Dumnezeu este absolut inaccesibil, imuabil şi mereu depăji contradicjiile ce ne definesc dorinjele j i pasiunile.
necunoscut, deoarece El nu poate fi tn totalitate un obiect al cunoajterii pentru un De îndată ce păjim pe calea cea esentială a spiritualităjii, constatăm, mai devreme
82 83
sau mai târziu, că ea nu reprezintă un adapost pentru cei slabi sau ipocriji; constatam, conduce rapid la realizarea acestui deziderat suprem. El ai'lă astfel curând, că doar
de asemenea, faptul că noi nu-i mai putem tnşela pe cei din jurul nostru şi, cu atât mai antrenamentul spiritual realizat In mod perseverent II poate ajuta In scurt timp s3 se
pujin, pe noi înjine. Odată angajaji pe acest drum, sesizSm că, nu o dată, mai ales cei disciplineze, să se purifice j i să-ji canalizeze aproape toate forjele către Jelul divin pe
care nu doresc $3 abordeze calea spiritualităţii au o exacerbată tendinţă s3 ne resping3 care ji l-a propus.
noile idei j i concepte şi adeseori urmSresc cu o mare Indârjire să ne determine s3 Domeniul privilegiat al spiritualităţii nu face, de asemenea, excepjie de la regula
renunţăm la ceea ce tocmai am Inceput. Părin|ii, prietenii, rudele noastre, aproape f3r3 efortului absolut necesar pentru atingerea Jelului propus. Marii gânditori j i inijiatori
excepjie, ne critică, se Inverjunează cu o Înc3p3|3nare rar IntâlnitS tmpotriva noastră şi ai curentelor religioase, sfinjii, marii yoghini j i Injelepji, cu tojii, fară excepjie, au
ne reproşează cu vehemenjS transformSrile minunate care au apărut In via|a noastră. făcut adeseori dovada unei voinje j i fermităji cu totul deosebite în practica disciplinei
Ei resimt, mai ales atunci, un anumit sentiment, care niciodată nu este mărturisit în spirituale. Buddha Insuji a depus eforturi spirituale foarte mari timp de japte ani înainte
mod sincer, de culpabilitate, iar elanul nostru intens care este orientat către dezvăluirea să atingă iluminarea spirituală. Mahavira, întemeietorui jainismului, ji-a consacrat 12
naturii adevăratului nostru Sine Suprem aproape că ti lezea/3, făcându-i să realizeze că ani eforturilor sale ardente pentru a objine astfel fructul ultim, devenind dup3 aceea
întreaga lor existenţă este aproape goala şi lipsită de un Jel adevărat. un mare învingător spiritual sau, cu alte cuvinte, un jaina. Mahomed s-a rugat, fiind
singur, timp de 17 ani In pejtera sa Inainte de a-ji începe misiunea spirituala. lisus a
Cu cât progresăm spiritual mai mult şi astfel fiinja noastră devine mai elevată, cu atins perfecjiunea spirituala ultimă In 18 ani (de la vârsta de 12 ani p3n3 la v3rsta de
atât noi suntem mai pujin Injeleşi; j i , cu c3t ne purificăm j i ne detasăm mai mult, cu 30 de ani (există dovezi certe că lisus a plecat s3 studieze practic anumite căi spirituale
atât vom suscita mai mult intenjiile răuvoitoare ale celorlalji. Nu este deloc Intâmplător chiar j i în India ji în Tibet) j i chiar în timpul misiunii Sale spirituale pe P3m3nt, El s-a
faptul c3, In multe situajii, cei buni j i non-violenji trebuie s3 Indure opresiunile fizice j i retras In dejert pentru a posti timp de 49 de zile. Milarepa, marele Injelept ji eliberat
presiunile ori tentativele de jantaj psihic ale celor râi, care sunt supuşi iluziilor acestei tibetan, a petrecut peste 18 ani tn diferite grote, consacrându-se cu fervoare unor
lumi. eforturi spirituale j i unor tapas-uri deosebit de intense Inainte de a atinge Eliberarea
Eforturilc noastre consecvente orientate In această direcjie trebuie s3 Jinâ totdeauna Finala. Bodhidharma, marele maestru zen, a meditat timp de 12 ani retras într-o pejtera.
seama de: Sfinjii crejtini: Antonie cel Mare, Casian, etc, îji consacrau aproape tot timpul pe care îl
- disciplina trupului (de exemplu, practicarea tehnicilor de purificare a trupului, aveau la dispozijie doar rugăciunii ji comuniunii extatice cu Hristos. Sri Ramakrishna a
practicarea tehnicilor de Hatha yoga, respectarea unui regim alimentar ovo-lacto- experimentat mai multe căi spirituale j i , susjinut de iubirea sa nestăvilită pentru Mama
vegetarian) Divină Kali, el a realizat tn finai prin intermediul tuturor acestor căi aceeaji Realitate
- controlul potenjialului sexual j i transmutarea sa In energie, pe care o vom orienta Ultimă. Marele înţelept j i eliberat Ramana Maharishi nu a Incetat nicio clipă s3 practice
apoi tntr-un sens benefic; tehnica lui preferata de meditajie până la p3râsirca definitiva a planului fizic, la v3rsta
- stâpânirea emojiilor şi a sentimentelor, de 81 de ani. Sri Aurobindo a petrecut mai bine de 22 de ani practicdnd anumite tehnici
- disciplina mentală si intelectuală; profunde de meditajie, singur în camera sa. Mareie yoghin Swami Shivananda, imediat
- perseverenja In practica spirituală. după ce ji-a p3r3sit serviciul de medic, la vârsta de 40 de ani, a practicat mai mulji ani
Fiecare t'iinţă umanâ din această lume ji din tntreaga Creajie este antrenată }i yoga tn singur3tate, pe malurile Gangelui, Inainte de a Infiinja faimosul s3u ashram.
stimulată, 'ntr-un fel sau altul, s3 urmeze Legea Fundamentală a Evolujiei Universale.
Buddha vorbea despre influenja binef3c3toare a disciplinei spirituale In urm3torii
Cu toate acestea, putem face o distincţie neta Tntre cei care se asă (se abandoneaza
termeni: .Atunci când fiinţa uman3 nu practica în mod perseverent o disciplină
inerţi!) tn voia propriului lor destin (karma) si cei care, folosindu-se cu tenacitate de
spirituaia, trupul, vorbirea j i gândirea sa sunt supusc diverselor fluctuajii exterioare; dar,
liberul-arbitru, preiau cu hotarâre dirijarea j i eventual transformarea acestuia. Legea
atunci c3nd aspirantul Iji realizca/3 antrenamentul spirituat zilnic, trupui, vorbirea j i
efortului j i a acjiunii directe j i personale este totdeauna valabiia pe toate planurile care
gSndirea lui ajung s3 fie identice cu armonia cosmic3.'
ne jaloneaza existenja: cel al căutSrilor noastre spirituale, cel ascetic j i cel al viejii
profane. Efortul sau austeritajile care sunt practicate de aţpirant poartS, după cum jtim,
numele de tapas. Tapas-ul realizat cu succes purific3 inima j i Înt3rejte disccrn3m3ntul
A ne păstra o stare aproape nealterata, linijtita, neschimbata, adâncă j i pura, lăuntric. Sadhaka (aspirantul sau cel care practic3 sadhana - antrenamentul spiritual)
necesita un efort din ce In ce mai mic, pe măsurâ ce noi evoluam mai mult, aprot'undând aplica un ansamblu de metode care, în limba sanscrită poarta numele de vrata, iar
pe zi ce trece aceastâ stabilitate prin efort interior adecvat care, printre altele, implică acestea, printre altele, urmăresc purificarea fiinjei la toate nivelurile sale, atât prin
realizarea unor exercijii spirituale speciale, care sunt menite s3 ne diminueze egoul j i adoptarea unei anumite diete ujoare ji s3n3toase, c3t j i prin abjinerea de la anumite
să ne armonizeze plenar fiinţa cu Divinul. Atunci când tehnicile spirituale pe care le pl3ceri inferioare, de ordin fizic sau intelectual. Postul, servirea dezinteresată a celorlalji
practicăm Incep $a Iji arate roadele, totul devine pentru noi mult mai ujor. (Karma yoga), rug3ciunea, Laya yoga, continenta sexualS*etc, intră în aceeaji categorie
Cel care dorejte cu adevărat s3 se sustraga tentajiilor j i stresului lumii moderne a lui vrata.
pentru a avea acces la cele mai elevate stăn de Conjtiinja prin revelarea Sinelui $3u
Eforturile constante ale aspirantului se concentrează cel mai adesea asupra:
nemuritor (Atman) trebuie să practice cu asiduitate diferitele căi j i mijloace care-l pot
84
- stăpânirii emojiilor de orice tip şi a pasiunilor necontrolate, cum ar fi: mânia, eternitate pe peretele pejterii din binecunoscuta alegorie filozofică a lui Platon. Acesta
gelozia, invidia, barfa, râutatea, ura, atajamentul; descria timpul ca fiind .0 imagine mijcătoare a Etemităjii".
- trezirii şi amplific'rii unei stări dc detajare profundă, atât faţă de ceea ce ne atrage Stările de deosebita elevare spirituala, care ne inalţă pe culmile fericirii extatice
foarte mult atenţia sau interesul, cât si faţă de ceea ce ne provoacă repulsia (dragostea a Conjtiinjei cosmice, sunt tangente cu sentimentul etemitajii. Acest sentiment al
egoistă, ura; atracjia puternică, repulsia intensă; simpatia, antipatia); eternitajii apare j i ca o stare de supremă satisfacjie atunci când trăim total In momentul
- calmului profund şi detajării depline atât In cazul succesului, cât şi tn cazul prezent. Clipa prezentS este imaginea mobiia a eternitajii, iar trăirea simultana, cu
ejecului;
profunzime şi autenticitate, a-clipei, însojită de extragerea semnificajiilor ei esenjiale
- răbdării de nezdruncinat, puterii de îndurare, forfei minjii; înscamnă, de fapt, transcenderea acesteia prin înălţarea In sfera sublimă a viziunii ţi a
- atingerii unei mari puteri de concentrare mentală şi perfecţionării In aprofundarea trăirii autentic spirituale.
stSrilor de meditajie.
în momentele de extaz divin (samadhi) sau In cazul experienjelor de vârf, apare
Cunoajterea spirituală autenticâ este de natură s3 ne ajute să Invingem cu ujurinjă aproape Intotdeauna o senzajie de iesire din timp. Această .evadare' temporară din
dificultăjile şi obstacolele cu care ne confruntăm, permijându-ne s3 depăjim toate condiţionările limitatoare ale timpului sugereaza că un anumit gen de eternitate,
limitările /carma-ice. acel .etern prezent*, există j i ne este accesibil Tn anumite stări sublime (speciale) de
conjtiinja. în viziunea spirituală yoghină, energia timpului este mai mult decât un aspect
ENERGIE al modului In care conjtiinja noastră ne organizeaza experienjele: timpul este o energie
Termenul .energie* provine din cuvântul .energeia" care, în limba greacă, înseamnă care, tn funcjie de rezonanja sa în conjtiinja noaslra, poate fi irăită intens sau lent.
.forţă manifestată Intr-o acţiune*. El este de asemenea apropiat de verbul ,energein* Elevarea nivelului nostru predominant de conjliinjâ (de rezonan{ă ocultă*) poate să
care, în limba greaca, înseamnă .a acjiona", .a produce* si de c'uvântul compus grecesc modifice perceperea energiei timpului, f3când-o să se topească împreună cu restul
.energon* care se traducc prin ,In acjiune', ,tn activitate*. spajiului tridimensional.
Atât In Microcosmosul fiinjei umane, cât şi în tntregul Macrocosmos, aproape totul Transcenderea definitivă a rojii sau a ciclului obligatoriu al reîncarnănlor face posibila
este energie. Se poate spune că energia este expresia forjei care produce o anumită trăirea plenară a eternităjii, acest atribut al Divinitajii. Ciclicitatea manifestării universale
acjiune sau, altfel spus, ea (energia) evidenjiază o anumită forţă ce este în acjiune. este reprezentata grafic prin miticul jarpe Uroboros, cel care tji tnghite coada, aceasta
Encrgia constituie una dintre cele trei componente de bază ale Manifestării, celelalte semnificând, In realitate, faptul că .tnceputul este identic cu sfârjitul", că ciclurile
două fiirtd materia j i informajia; acestora li se adaugâ rezonanja ocultă* care este un manifestarii se urmează unul pe cclălall Tn mod indefinit. în vreme ce circumferinţa
aspect universal. cercului reprezentat de jarpe simbolizeaza ciclicitatea, centrul cercului scmnifică In
Amintim doar câteva forme de energie: caloric", mecanică, electrică. mod analogic, prin nemijcarea sa, eternitatea.
electromagneticâ, vitală, psihică, sexuală, afectivă, mentala, spirituală, voliiivă, atomica,
nucleară, liberă, divină... Prindpiul echivalenjei, principiul transmutajiei biologice (la EVOIUTIE
temperatura trupului) şi principiul sublimării energiilor, care sunt specifice sferei viului, Acest termen are numeroase sensuri, precum: .dezvoltare", .transformare*,
permit să se treacă de la una dintre aceste forme de energie la o alta. .modificare treptata a calităţii spre un nivel superior', .desfăjurarc', ,curs al unei
Privită din punct de vedere biologic, energia evidenjiază puterea cea tainică a viejii, acjiuni, al unui proces*. El este utilizat cu difcrite Inţelesuri tn domenii diverse ca:
forja cea vie a organismului. Privită din punct de vedere psihologic j i moral, energia medicină, biologie, matematică, religie, spiritualitate etc. La modul general vorbind,
evidenjiazâ o mare vigoare în acjiune şi în exprimare, precum ji o considerabil." tărie de evolujia constă dintr-o anumită dezvoltare In timp, care presupune acumulari treptate
caracter. Privîtă din punct de vedere ezoteric, metafizic, energia evidenjiază Forja sau cantitative j i calitative, obiective j i subiective, Tn cadrul unui proces, In interiorul
Puterea Universalâ Feminină a lui Oumnezeu care, în tradijia orientală, este cunoscuta unui organism, In viaja unui om, tn viaja socială, în cadrul unui grup sau al unei
sub numele de shakti (Tn limba sanscrită). comunităji de oameni etc.
Pentru om, jelul cel mai important al viejii sale pe Pământ este descoperirea
ETERNITATE
adevăraiei sale naluri esenjiale, divine, iar evolujia spiriluală este de fapt procesul
Eternitatea reprezintâ ceea ce este cu adevărat divin şi care există In afara timpului constant prin care fiinja umană se transforma treptat j i ajunge să-ji revcleze scânteia
(atemporalitatea). în concepjia comună, elernitatea reprezinlă o perioadă de timp ce divină din propria fiinja, atingdnd în final comuniunea cu Dumnezeu. Sri Aurobindo,
pare să dureze la nesfârjit. în realilate, eternitatea este însă cu totul altceva. Ea nu estc care a scris mai multe eseuri despre evolujia spirituală a omului, observa că In cultura
doar o extindere nesfârsitâ a timpului, ci se situează, de fapt, tn afara timpului. Sfântul occidentală, evolujia omului este înţeleasă Tn mod Ingust, tn primul rând ca odezvoltare
Toma D'Aquino recunoţtea j i el această distincjie atunci cand scria că: .Dumnezeu este
la nivel material, tehnologic j i ca o satisfacere a rajiunii, a intelectului. Există, însă,
etern, In timp ce Infernul este indefinit ca durată'. Etemitatea este corespondentul din
lumea spirituala al timpului din lumea fenomenala. Timpul este umbra proiectată de un scns mult mai înalt al evolujiei spirituale a omului Tn particular j i a umanitajii Tn
86 general, legat de nivelul de conjtiinja atins, iar prin intermediul acesluia acjiunea.
iubirea ji cunoajterea Iji gâsesc suprcma Implinire şi finaiitatea. Pentru fiinţa umană, sfârjit, ce este trăit aici j i acum fără încetare, în Transcendenja j i în Eternitatea pline de
cea mai înaltă treapta a evoluţiei sale spirituale o constituie starea de Eliberare spirituală Grajia nesfarjita a lui Dumnezeu Tatâl.
supremă, ultimă. In cazul fiinjei umane care a avut revelajia Adcvărului Dumnezeiesc, ea descoperă
apoi, la momentul potrivit că, în realitate, fericirea divină deplină, nepieritoare j i fară
EXTAZ DUMNEZEIESC obiect este conjinută în Dumnezeu, care totodată este prezent în fiecare dintre noi. Ea
Cuvântul .extaz* provine din grecescul .ekstasis" j i înseamnă .acjiunea de a realizează astfel că are fericirea divina deplină, nepieritoare j i fără obiect în ea insăji, în
fi în afara individualităţii' ori .încântare*. Starea de extaz dumnezeiesc este proprie chiar templul fiinjei sale. Altfel spus, fericirea divina deplina, nepieritoare j i fără obiect
comuniunii sufletului uman cu Dumnezeu, cu existenţa infinită, cu perfecjiunea divină. i se dezvaiuie ca fiind mereu prezentă, atat în ea însăji, în Microcosmosul fiinjei sale,
Extazul este o stare elevat mentalâ, intens şi sublim afectivă, caracterizată printr-o cât j i pretutindeni, în Intregul Macrocosmos. în aceasta situajie, atunci cand descopera
trăire beatifică oceanică şi prin sentimente paradiziace inexprimabile, inefabile, ce ne ca fericirea exista j i în afara ei, fiinja realizeaza că ea provine de fapt din tainicul Cer al
expansioneaza într-o stare de fericire extraordinară. lui Dumnezeu.
Toate relatările sfinjilor şi ale misticilor crejtini despre .răpirile în Duhul Sfânt* se Tot aja cum în fiecare dintre noi există o tainică .picătură' din Adevărul Ultim
referă la tot atâtea forme de extaz dumnezeiesc. Misticii creştini au echivalat extazul Divin, exista j i o tainica .picătura* din fericirea divină deplină, nepieritoare ji fără
dumnezeiesc cu experienţa directă a prezenjei lui Dumnezeu, caracterizată prin numitâ obiect a lui Dumnezeu.
şi misterioasa .uniune mistică j i spirituală* cu Dumnezeu. Stările de extaz dumnezeiesc Fiinja umană care are revelajia Adevărului Dumnezeiesc descopera după aceea că
sunt similar trăite de fiinţele umane, indiferent de religia căreia îi aparjin j i nu sunt adevărata fericire divină deplină, nepieritoare ji făra obiect se află oricând la dispozijia
strict apanajul vreunei religii. Orice cale spirituală autentică oferă la momentul oportun sa, complet gratuită j i reprezintă de fapt adevarata plăcerc a înjelepjilor, fiind un vejnic
aspirantului perseverent j i plin de fervoare anumite metode care fac posibilă intrarea în j i delicios fruct al Paradisului, care este regasit în ea însăji. Fiinja umană descopera
starea de extaz dumnezeiesc, beatific (atunci când aspirantul este pregătit să realizeze atunci c3 fcricirca divină deplina, nepieritoare j i fără obiect este o stare misterioasă,
aceasta). extazianta de conjtiinjă, care îmbrăjijează totul la unison cu Dumnezeu Invejmântat
O viziune jtiinjifica modemă asupra extazului identifică starea de extaz cu aja- In Eternitatea Sa. Fiecare fiinja umană poarta In Sine atât samânja enigmatică, cât j i
numitele .experienţe de vârf'. Printre .declanjatorii* sau .catalizatorii* ce pot trezi sau matricea propriei sale fericiri divine depline, nepieritoare ji fărâ obiect.
induce în fiinja umană sentimentul extatic sunt incluse experienjele mislice sublime, Fericirea divina dcplmă, nepieritoare j i fără obiect nu se ai'lă numai undeva In
contemplarea unor minunate peisaje sau ambianje din natură, iubirea coplejitoare, paradisurile din Ceruri, ci ea există in simultaneitate, ca o tainică sămânjă, chiar ji atunci
erotismul cu continen\S sexuală9, rafinat j i extraordinar de intens, activitatea creatoare când nu ne dăm seama de aceasta, j i In propriul univers lâuntric, fiind fără încetare
etc. Aceastâ semnificajie exlinsă a extazului aratâ că el (extazul) nu este Tntotdeauna prezentă alaturi de noi în aspectele cele mai pure j i mai simple ale viejii. Atunci când
echivalent cu starea de lluminare divină, deji de multe ori acestea două pot coincide. fiinja umană atinge stări de fericire divinâ deplinâ, nepieritoare j i fără obiect, lăsandu-se
îmbatata de ele, este posibil ca ea, deji nu are mai nimic din punct de vedere material
FERICIRE DIVINĂ NEPIERITOARE Şl FĂRÂ OBIECT (confruntându-se chiar cu o muljime de lipsuri), să aibă totuji, launtric, In astfel de
Fericirea este o stare lăuntrică divină, misterioasă, coplejitoare, extaticâ, de pace momente privilegiate, totul.
profundă, de muljumire deplinâ ji satisfacjie sublimă, intensă, plenară, totală, profundă, Fiinţa umană care are revelajia Adevărului Ultim Divin descoperă după aceea că,
stabilă ji durabilă. Din punctul de vedere al tradijiei yoga, trăirea stărilor de fericire, pentru a ajunge să trăiască din nou fn paradiziacul tărâm în care, la Inceputuri, trăiau
indiferent de conjuncturile care le-au declanjat j i de intensitatea lor, reflectă un proces Adam j i Eva, trebuie doar să atingă starea de fericire divină deplina, nepieritoare j i
de rezonan[S ocvltS9 parjială cu energia beatitudinii divine (ananda). Astfel, starea de fără obiect, nimic altceva. în felul acesta, ea va avea revelajia că, prin atingcrea stârii
beatitudine macrocosmică (ananda), pe care Dumnezeu Tatăl o trăiejte în permanenţă, de fericire divină deplină, nepieritoare j i fără obiect, este anulat totodatâ păcatul
se oglindejte (într-un mod parjial, proporjional) ?n toate stănle de fericire pură pe care strămojesc pe care l-au săvârşit Adam j i Eva atunci când au început să mănânce din
le trăiesc fiinjele umane. fructul oprit al pomului cunoajterii, ce se afla în Paradis. Astfel, ne putem da seama
Starea de fericire divină nepieritoare j i fâră obiect se poate spune că reprezintă' cu că atingerea acestei stări de fericire divină deplinâ, nepieritoare j i fără obiect înaljă
adevărat o culme existenjială cc rcflectă indumnezeirea fiinjei umane care o atinge. într-un mod tainic fiinţa umană la starea paradiziacă picrdută la începuturi.
Aceasta stare divină complexâ, paradizîacă, de pace profundă, muljumire mistică
deplină j i satisfacjie sublimă, inefabilâ j i misterioasă, pe lângă faptul ca ni-L dezvăluie FIDELITATE DUMNEZEIASCĂ
totodata pe Dumnezeu Tatal într-o tainica j i inexprimabila intimitate, ne coplejejte Importanja credinjei pline de fidelitate dumnezeiasca In găndirea crejtina este
j i ne face să ne dilatam în nemarginire, scufundându-ne într-o stare de beatitudine subliniata în pildele lui lisus Hristos, carc îi îndeamnă mereu pe credincioji să descopere
macrocosmică. Această ştare de fericire divină suprema este un mister coplejitor, care credinja din inimă, plină de fidelitate dumnezeiasca.
ni se reveleaza, de fiecare data când apare, într-un enigmatic moment prezent făra de Credinja statornica, plină de fidelitate dumnezeiasca este un atribut al lui Dumnezeu
89
manifestat din plin de Fiul Său, lisus Mristos, asupra căruia se insistă mai ales tn .Epistola
fenomene similarecareau loc pe alte stele. Exploziile solare afectează toate nivelurile
către Evrei" (2, 17; 3). Acest important atribut dumnezeiesc este o Incurajare şi totodată
atmosferei solare, încălzind plasma până la o temperatură de 10 milioane dc grade
un stimulent pentru noi, oamenii, din partea cărora Oumnezeu aşteaptă o credin|ă Kelvin şi accelerând electronii, protonii şi ionii metalelor grele pânâ aproape de
fidelă reciprocă sau, altfel spus, o credinţă deplină şi statornică In CuvAntul Lui şi o viteza luminii. Aceste explozii produc radiafii în spectrul electromagnetic pe toate
atitudine constantă ;i loială în toate tmprejurările viejti. Este semnificativ faptul că în lungimile de undâ, de la undele radio până la undele gamma.
rugăciunile sale, lisus se roagă pentru ca Oumnezeu să le dea o mare credinţă ucenicilor
Frecvenţa aparifiei exploziilor solare variază de la câteva pe zi (tn perioade
Săi. Tn .Biblie" sunt prezentate istoriile a numeroţi bărbaji j i femei care au manifestat o
când Soarele este mai activ), până la mai pufin de una pe săptămână (în perioada
pilduitoare credinţa statornică, fidelă în Dumnezeu.
în care se spune că Soarele este .liniştit"). Marile explozii solare sunt mai pufin
Credinţa statornică, ptină de fidelitate dumnezeiescă izvoraşte de îndată ce fiinţa se frecvente decât cele mici. Activitatea solară are un ciclu de 11 ani. La sfarşitul
dăruieste total lui Dumnezeu, cu angajamentul Intregii sale naturi (aceasta este .credin|a unui ciclu, de regulă se observă mai multe pete pe discul solar şi au loc explozii
din inimă'). Mântuitorul constituie, In această direcjie, un veritabil model divin de totală solare mai multe şi mai puternice. Dacă o astfel de explozie este extraordinar
dSruire fajă de Dumnezeu. Credin(a noastră statornică si plină de fidelitate trebuie să de puternică, ea poate să producă o expulzare de masâ coronală. Radiafiile
îşi aiba rădăcinile în fidelitatea dumnezeiască şi astfel, ea nu poate consta decât într-o ultraviolete şi razele X pot să afecteze foarte grav ionosfera planetei noastre şi să
daruire totala, definitivă şi fără nicio rezervă. Numai printr-o credinţă plină de fidelitate perturbe foarte mult toate activitâfile bazate pe radiocomunicaţie, mergând până
dumnezeiască se poate exprima o astfel de relaţie cu Dumnezeu. Fiinţa umană care la paralizarea lor totală.
crede cu adevărat In Dumnezeu se uneşte cu El prin credinţă şi rămâne apoi în El. Cel
care crede în Dumnezeu respecta şi păzefte cuvintele Sale. Fără a se lasa subjugat NASA a inifiat recent un program de supraveghere intensivă a activităfii solare,
sau acaparat de lume, el se află In lume $i-şi cunoaşte menirea, fiind trimis In lume ca cu ajutorul Observatorului Dinamicii Solare (Solar Dynamics Observatory sau SDO),
un mesager al lui Dumnezeu ţi acţionand întotdeauna pentru cauza Lui. El urmeaza deoarece aceasta afectează toate activităţile de pe planeta noastra. Unele dintre
fotografiile făcute din spaţiu .arată o dinamizare a activitafii solare pe care nu am
să fie In mijlocul oamenilor un canal dumnezeiesc sau, altfel spus, urmea/ă să fie şi
văzut-o niciodată în cei peste 40 de ani de activitate de cercetare în acest domeniu' a
să ramdnS un izvor de .sare' si de Jumina divină" ce se manifestă de la Dumnezeu
declarat Richard Fisher, directorul Diviziei pentru studiul heliosferei din cadrul NASA,
prin el. în felul acesta, devine cu putinfă să tnfelegem ce mare importan;a îi revine
Washington.
unei minorităţi de fiinţe umane ce sunt dăruite lui Dumnezeu şi sunt credincioase tn
Indeplinirea planurilor Lui.
CRAŢIE DUMNEZEIASCĂ SAU HARURI DUMNEZEIf ŞTI
Grafia dumnezeiască sau harurile dumnezeiesti sunt realităfi misterioase, nesfârşite,
FURTUNĂ S O L A R Ă
coplesitoare ce există în Fiinfa şi în realitatea intimă a lui Dumnezeu Tatal. în anumite
Această expresie se poate referi la o furtună geomagnetică, la ejecţii ale
condiţii, fie atunci c3nd aceastâ Grafie dumnezeiascâ este invocată cu o credinfă
masei coronale a Soarelui sau la o erupjie solară. Furtuna geomagnetică este o
putemica, profunda, deplinâ, fie atunci când fiinfa umana !n cauza sau un anumit grup
perturbare a magnetosferei Pământului care se produce, de regulă, la «rei zile
de fiinfe umane merita aceasta, Grafia dumnezeiască sau altfel spus anumite haruri
după ce un vânt solar foarte puternic a lovit Pământul. Schimbările de presiune
dumnezeiesti se revarsa din plin tn fiinfa urnană respectivă sau In fiinfele umane care
din vlntul solar conduc la modificarea curenţilor electrici din ionosferă. în anul
merită aceasta. Aceasta Grafie divină se manifestă apoi fie prin harurile dumnezeiesti
1989, o furtună electromagnetică a întrerupt curentul electric în Quebec, Canada,
pentru mai multe ore şi a făcut ca aurora boreală să fie vizibilă până în Texas. ce se trezesc In acea fiinja, fie prin dinamizarea anumitor vocafii sau prin trezirea
Ejecţia de masă coronală constă din expulzarea masivă de către Soare a unui imens j i amplificarea anumitor facultăfi ce sunt transmise si asimilate In Universul launtric
nor de particule tn decursul a mai multor ore. Acest fenomen implicâ emisia unei al fiinfei umane prin intermediul influenfei tainice a Duhului Sfânt. Este important
cantităfi uriase, de până la 10 miliarde de tone, de plasmâ solară. Particulele din să refinem că atunci când fiinfa umană este pregătită şi suficient de pură, dacă ea
care este constituită această plasmă (electroni, protoni, uneori mici cantităfi de invoca Grafia lui Dumnezeu cu o credinţă puternica, profunda j i deplină, devine în
heliu, oxigen sau chiar fier) se deplaseazâ dinspre Soare către Pământ cu o viteză felul acesta cu putinfă ca Grafia dumnezeiască să se reverse în Universul lăuntric al
de aproximativ 1,6 milioane de km pe oră. Un astfel de nor de particule poate fiinfei umane respective, declanţând procese tainice de rezonanţă ocultă'. Atunci când
străbate cele 149 de milioane de km dintre Soare şi Pământ în două până la patru J Grafia dumnezeiască se revarsă în Universul nostru lăuntric, ea declanjează în fiinfa
zile. Furtunile solare foarte puternice, care sunt asociate cu schimbări sau perturbări noastră procese tainice de rezonan\& ocultă' sublimă şi face cu putinjă să beneficiem
imense în câmpul magnetic al Soarelui, pot afecta In mod foarte grav activitatea atât de pe urma darurilor supranaturale ţi a energiilor sublime, paradiziace, nesfârjite,
sateli|ilor plasa|i în spaţiu, precum şi infrastructura tehnologicâ de pe Pământ. cât j i a realitaţilor metafizice ce există In vesnicie In Fiinfa intimâ a lui Dumnezeu.
Explozia solară este o explozie imensă produsă In atmosfera Soarelui care poate în felul acesta, prin revărsarea Grajiei dumnezeiejti In Universul fiinfei umane, se
elibera o energie de aproximativ 6 - 1 0 " jouli. Termenul se referă, de asemenea, la declanseaza transformări profunde tn cel care beneficiaza de Grafia dumnezeiască, iar
90 omul devine capabil să realizeze acfiuni pure, profund benefice, care depă şesc cu mult
capacităţile naturii sale. Cuvântul .graţie* înseamnS, totodată, .favoare". Revărsarea
Grajiei dumnezeiejti în Universul lăuntric al fiinjei umane este însoţită de anumite dar al Grajiei dumnezeiejti. Efectcle pe care Grajia dumnezeiascS le generează în
efecte extraordinare, sublime: ea face, printre altele, să apară o stare cu totul aparte de Universul fiinjei umane atunci când ea se revarsS în valuri coplejitoare sunt lluminarea
ujurare, de eliberare, înlăturând impresia de greutate sau de dificultate şi permiţând divină, purificarea amplă j i profundS j i adâncirea comuniunii ji a expansiunii fiinjei în
depSjirea stării de automatism, de închistare şi de limitare. în momentele sale de culme, realitatea beatifică nesfSrjitS a esenjei lui Dumnezeu. RevSrsarea energiilor tainice ale
Grajia dumnezeiască ne face să devenim tangenţi cu nelimitatul, cu paradiziacul, cu Grajiei dumnezeiejti în fiinjele umane le transformâ într-un mod profund ji definitiv
beatitudinea ce există în veşnicie în fiin{a profundă a lui Oumnezeu. Revărsarea Grajiei ji le face $ă fie, într-o anumită măsură, asemenea cu Dumnezeu. Energiile misterioase
dumnezeiejli în Universul lăuntric al fiinţei umane este intim legată de o impresie ale Grajiei divine trezesc j i intensifică starea inefabilă de comuniune a fiinjei umane
coplejitoare de ujurinjs, de creativitate, de via;ă plenară j i de inspiraţie dumnezeiascS. cu realitatea esenjialj a lui Dumnezeu Tatâl. întotdeauna, revărsarea energiilor tainice
Energiile Grajiei dumnezeiejti sunt esenţa însSji a darului divin ce este oferit omului ale Grajiei dumnezeiejti expansionează fiinja j i conjtiinja omului j i o fac să sc dilate
atunci c3nd merită aceasta sau atunci când el imploră într-un mod sincer, umil ji cu de la finit către infinit, dezvăluindu-i o realitate de o vastitate uluitoare, universală j i
credinjă ca Dumnezeu să îji reverse în fiinja sa energiile Grajiei dumnezeiejti. Trebuie, chiar Macrocosmică. Energiile Grajiei dumnezeicjti ajută extraordinar de mult fiinjele
însă, să nu pierdem niciodată din vedere că întotdeauna, fără excepjie, energiile Grajiei umane s3 descopere realitatea dumnezeiască ji le impulsionează să acceadă la starea
dumnezeiejti se revarsă în fiinţa umană cu ajutorul tainic al Duhului Sfânt. Grajia de eliberare spirituală.
dumnezeiască rezumă relajia care se instaureazS între Dumnezeu şi om, pornind de la Starea de neputinjS în care cel mai adesea se complace cel păcătos, care refuză
acest dar. Fiinja umanS are întotdeauna nevoie de manifestarea Grajiei dumnezeiejti, să fac3 binele, trebuie să fie abolită, vindecată j i transformatS în interiorul fiinjei sale
pentru a răspunde apoi cu recunojtinţa şi iubire la aceste revSrsSri ale energiilor tainice prin intermediul energiilor tainice ale Grajiei dumnezeiejti. în felul acesta, fiinja umană
ale Grajiei dumnezeiejti. întreaga .Biblie" mSrturisejte despre acjiunile prin care se descoperă în ea însăji puterea de a se transforma prin ajutorul pe care îl objine prin
manifestă într-un mod profund ji coplejitor Grajia dumnczeiască. Energiile tainice intermediul energiilor dumnezeiejti ale Grajiei j i va putea să progreseze cu ujurinjă
ale Grajiei dumnezeiejti ne fac să descoperim iubirea insondabilă a lui Dumnezeu. cStre propria ei eliberare. Energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti, atunci când
Solicitudinea lui Dumnezeu se manifestă fajă de fiinjele umane prin iertare, prin milă, se revarsS Tn fiinja noastră, ne permit să descoperim c3 niciodată Dumnezeu nu îi
prin compasiune. Adeseori, Dumnezeu răspunde la necredinja fiinţelor umane printr- cere fiinjei umane nimic din ceea ce aceasta nu poate să realizeze. Atunci când în
un preaplin de iubire. Graţia dumnezeiască s-a manifestat f3ră încetare în cursul multor Universul său lăuntric se revarsă energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti, fiinja umană
evenimente istorice. $e transformă j i devine apoi capabilă să trăiască fără a se mai lăsa tentată s3 fSptuiascS
Dumnezeu îji manifestă Grajia mai ales fajă de mulţimile de fiinje umane care îl păcate. în permanenţS, fiinja umană trăiejte j i există fiind Îmbr3[ijat3 de oceanul
imploră la unison, cu umilinţă ji credinţă puternică. Prin intermediul energiilor Grajiei nebanuit al energiilor tainice ale Grajiei dumnezeiejti. Atunci când ea cere aceasta cu
lui Dumnezeu, fiinja umană trezejte în Universul ei lăuntric împărăţia Cerurilor j i umilinja j i cu o aedinţă puternică, profundă ji deplină, energiile Grajiei dumnezeiejti
în felul acesta, ea devine capabilă să descopere realitatea misterioasă a împărăjiei se revarsă în fiinja sa j i Tn felul acesta, omul descoperă că prin intermediul energiilor
Cerurilor ce există în lumea de dincolo. Energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti sunt Grajiei dumnezeiejti, el poate dispune în permanenja de forja interioara de care are
accesibile tuturor oamenilor, cel mai adesea în strânsă legătură cu meritele pe care ei nevoie ji care îl ajută să se transforme j i s3 se indumnezeiască. Fiecare fiinja umana ar
le au. Totuji, există situajii când Grajia dumnezeiască este oferită fiinjelor umane ca un trebui să îji dea seama că are fărâ încetare, fn mod absolut, nevoie de ajutorul eficient
dar divin perfect gratuit, fără a se lua în considerare meritele lor. Energiile subtile ale al Grajiei dumnezeiejti, care face cu putinţa o muljime de minuni Tn Universul ISuntric
Grajiei dumnezeiejti trezesc în fiinja umană o putere care îi permite să triumfe asupra al fiinjei umane. Energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti fac să aparâ, atunci cSnd se
păcatului, asupra morjii j i aceste energii îi conferă fiinţei umane starea de libertate revarsS din plin Tn Universul fiinţei umane, o forţa cu totul aparte, ce II deschide pe om
dumnezeiascS. Descoperirea realităjii tainice ale lui Dumnezeu evidenjiază, totodată, fajă de realitatea tainicâ a lui Dumnezeu ji totodata Ti impulsioneazâ aspirajia ji iubirea
oceanul coplejitor al energiilor Grajiei dumnezeiejti care se revar$3 în Universul fiinţei de Dumnezeu. Revărsarea energiilor tainice ale Graţiei dumnezeiejti Tn Universul fiinţei
umane j i o face să trăiască stări coplejitoare, indescriptibile de extaz divin. Energiile umane transformS Tntr-un mod profund natura acesteia j i o face sS descopere cS TncS de
tainice aleGraţiei dumnezeiejti impulsionează j i totodatS susjin fiinja umană sS participe la origine, ea a fost predestinatS sS descopere ji sS aprofundeze starea indescriptibilS,
într-un mod profund j i coplejitor la viaja divină, permijându-i s3 intuiascS menirea care beatificS de comuniune cu Dumnezeu, dar nu poate $3 Tji împlineascS aceastS aspirajie
îi este rezervată încă de la aparijia ei pe lume. RevSrsarea energiilor tainice ale Grajiei fSrS ajutorul energiilor tainice ale Grajiei dumnezeiejti. Pe mSsurS ce energiile tainice
dumnezeiejti în Universul lăuntric al fiinjei umane este întotdeauna un mister coplejitor, ale Graţiei dumnezeiejti se revarsS din ce In ce mai des Tn el, omul descoperS cS,
care umple de uluire j i de recunojtinţă pe fiinjele umane ce se bucură de acest dar j i , de fapt. nu posedS Graţia dumnezeiascS prin el Insuji, ci o primejte Tntotdeauna de
totodată, în felul accsta, fiinjele umane descoperă că Dumnezeu există cu adevărat j i le la Dumnezeu sub forma unor energii tainice. Omul descoperS prin trSirile pe care
cheamă să participe la viaja Sa divină. Pentru a se bucura de aceste daruri extraordinare energiile Grajiei le genereazS Tn el cS Grajia dumnezeiascS este sfinjitoare (Tn limba
ale Graţiei dumnezeiejti, fiinja umană trebuie sâ coopereze într-un anume fel la acest latinS: Gratia Sanctificans). El descoperS cu o bucurie crescSndS toate acestea atunci
92 c3nd energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti devin cu adevSrat interioare. Integrarea

93
profundă a fiinţei umane de către Dumnezeu, depinde tntr-o foarte mare măsură de beneficieze de iertarea cea plină de milă a lui Dumnezeu j i , prin ajutorul salvator pe
interiorizarea ji asimilarea energiilor tainice ale Graţiei dumnezeiejti. Fiinţa umană care energiile Grajiei dumnezeiejti II oferă, fiinja umană păcătoasă poate să revină pe
trebuie sâ se pregătească într-o anumită măsură pentru a beneficia fără încetare de calea cea dreaptă, întorcându-se cu ajutorul energiilor tainice ale Grajiei dumnezeieşti
energiile tainice ale Gra|iei dumnezeiejti. către Dumnezeu. Atunci când sunt atrase mai mereu In Universul fiinjei umane,
Rcvărsarea energiilor tainice ale Grajiei dumnezeiejti Tn Universul fiin|ei umane energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti contribuie în mare măsură la îndumnezeirea
transformă şi regenerează într-un mod profund omul interior. Revărsarea din plin a fiinjei umane. Energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti transformă fiinja umană tntr-
energiilor tainice ale Gra|iei dumnezeieşti în Universul fiinjei umane evidenjiază că un mod profund ji totodată stabilesc o nouă relajie Intre Dumnezeu ji om. în felul
este cu putinjă un legământ al lui Dumnezeu cu toale creaturile Sale, care apare ji acesta, Universul lăuntric al omului devine locul reîmpăcării j i al fedescoperirii lui
se aprofundează din ce în ce mai mult prin intermediul energiilor tainice ale Grajiei Dumnezeu. Cel mai adesea, energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti influenjează, cu
dumnezeiejti. Energiile Grajiei dumnezeiejti trezesc j i totodată zguduie din temelii o mare putere, In special inima cea tainicâ a fiinţei umane. Prin intermediul energiilor
fiinja umană, făcând-o să intuiască j i să înjeleagă care vor trebui să fie după aceea tainice ale Grajiei dumnezeiejti, omul descoperă o realitate interioară grandioasă, prin
priorităjile ei absolute în cadrul existenţei ei de zi cu zi. Pentru a reuşi aceasta, fiinja intermediul căreia va participa la viaja grandioasă a lui Dumnezeu. Cel mai adesea într-
umană trebuie să se lase inundată de energiile Grajiei dumnezeiejti j i , mai mult decât un mod nebănuit, energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti produc în Universul fiinjei
atât, ea trebuie să coopereze într-un mod exemplar pentru a beneficia din plin de pe umane perfecta comuniune cu împărăjia lui Dumnezeu. în cadrul fiecărei manifestări
urma acestora. întotdeauna, fără excepjie, energiile tainice ale Graţiei dumnezeieşti a Grajiei Sale dumnezeiejti, Dumnezeu este în întregime liber ji suveran. Este însă
declanjează efecte complexe, profund benefice, atât în Universul lăuntric al fiinţei esenjial să reţinem că, cel mai adesea, Grajia lui Dumnezeu se revarsa în Universul
umane, cât ji în natura intimă esenjială a omului. Energiile tainice ale Grajiei lui fiinjei umane în strânsă legătură cu meritele pe care ea le are. Altfel spus, calităjile pe
Dumnezeu sunt întotdeauna, fără nicio excepjie, în mod infailibil eficiente. Nu este cu care fiinja umană le are, precum ji puritatea ji aspirajia ei sinceră de a beneficia de
putinţă ca atunci când energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti se revarsă în Universul energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti o pot face demnă de iubirea lui Dumnezeu
fiinjei umane, ele să nu Işi alingă până la urmă Jelul lor misterios. Transformarea spirituală j i , tn felul acesta, ea va beneficia cu ujurinjă de revârsarea energiilor tainice ale Graţiei
profundă şi îndumnezeirea omului rămân incomplete fără ajutorul pe care îl conferă dumnezeiejti in Universul ei lăuntric.
energiile tainice ale Grajiei dumnezeieşti. Energiile tainice ale Grajiei dumnezeieşti sunt Atât cei păcătoji, cât j i cei care nu cred în Dumnezeu se află în afara oricArui
întotdeauna necesare împlinirii esenjiale a naturii umane. Atunci când energiile tainice merit prealabil care le-ar putea permite să beneficieze de pe urma revărsării energiilor
ale Grajiei se revarsă în Universul fiinţei umane, aceasta descoperă că aceste energii tainice ale Grajiei dumnezeiejti, atâta timp cât se complac în aceasta stare j i nu Iji
sunt incomensurabile. Atunci când în fiinţa umană se revarsă din plin energiile tainice conjtientizează Indepărtarea de Dumnezeu sau nu se căiesc pentru păcatele pe care
ale Graţiei dumnezeiejti, în om apare o dorinţă naturală de a realiza o comuniune din ce le-au săvârţit. Energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti se pot revărsa în fiinţa umanS
In ce mai intensă, profundă şi supranaturală cu Dumnezeu. Atunci când în fiinja umană chiar j i atunci când ea este scufundată în păcat, de Indată ce ea se Intoarce către
se revarsâ energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti, aceasta descoperă în felul acesta Dumnezeu j i aspiră într-un mod sincer ji profund să fie ajutată, să fie iertată j i să i se
oceanul nesfârjit al acestor energii, prin intermediul cărora Dumnezeu Se revelează ofere o posibilitate pentru a se reîmpăca din nou cu Dumnezeu. în viziunea marilor
şi îsi dezvăluie realitatea Sa supranaturală. Grajia dumnezeiască este, Inainte de toate, sfinji, revSrsarea energiilor tainice ale Grajiei dumnezeiejti nu distruge niciodată, ci
Dumnezeu însuji, care, plin de solicitudine, compasiune ji bunătate îji oferă iubirea Sa. susjine j i completează ceea ce trebuie să se transforme j i să se purifice în natura umana.
în virtutea intenjiilor Sale misterioase şi a Voinjei Sale universale, Dumnezeu a Atunci c3nd energiile Grajiei dumnezeiejti se revarsa In fiinja umană, ele acjioneaza
predestinat fiinja umană să comunicc j i să intre In stări de comuniune profunda cu Intr-un mod suveran, dar nu II t'orţcază niciodată pe om. Dat fiind faptul că omul a
El, pentru a-L cunoajte. Este esenţial să rejinem că Intotdeauna energiile tainice ale fost creat de Dumnezeu ca o fiinjă perfect liberă, ce este în permanenja tnzestrata cu
Grajiei Dumnezeiejti există, sunt oceanice, sunt nesfârşite şi ele se oferă liberei alegeri a liber-arbitru j i are libertatea de a alege fie binele, fie răul, după cum vrea, omul este
fiinţelor umane. Energiile Grajiei dumnezeieşti se revarsă In fiinjă numai j i numai atunci perfect liber să refuze Grajia dumnezeiască, dar atunci când fiinja umană refuză s3
când omul îl imploră pe Dumnezeu, cu umilinjă şi credinjă, ca El să li ofere darurile ceara ji să primească energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti, tn felul acesta ea se
prejioase ale Grajiei Sale. Este prin urmare, esenjial să rejinem că atunci când fiinja pierde pe sine tnsăji ji totodată se îndepărtează de Dumnezeu. în jocul interacţiunii
umană cere, plină de umilinţă j i cu o credinjă putemică j i totală, atunci ea beneficiază complexe j i indescriptibile a Grajiei dumnezeiejti si a libertăjii, Dumnezeu j i fiinja
din plin de energiile tainice ale Graţiei dumnezeiesti, care se revarsă în valuri în fiinţa umana nu reprezinta două cauzalităji concurente. Tntotdeauna, fără excepjie, Grajia
umană respectivă, de îndată ce ea este pregătită. dumnezeiască, precum ji energiile ei tainice, se manifestă ca o forţi ce iniţiază, ce
face cu putinja ceea ce este bun, adevăra: j i dumnezeiesc ji susjine efortul de Inaljare
Prin intermediul păcatelor j i al făradelegilor pe care le sâvârjejte, fiinja umană către Dumnezeu. Intotdeauna, fără excepjie, energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti
pierde posibilitatea de a beneficia de pe urma energiilor tainice ale Grajiei dumnezeieşti. instaureaza o nouă comuniune cu Dumnezeu. Energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti
Totuji, chiar j i în astfel de situajii, atunci când fiinja umană păcătuieşte şi apoi tşi vindecă j i transformă, deopotrivă, relajiile dintre oameni. Prin interrnediul energiilor
conjtientizează păcatele ji se căieşte, regretând că a săvârşit acele păcate, ea poate să
94 95
tainice ale Craţiei dumnezeiejti,.fiin|a umană nu se mai lasă atras3 in păcat j i în viei divine ne Inva|3 c3 Dumnezeu nu d3 niciodj'3 socoteal3 nim3nui pentru darurile
felul acesta, pentru ea devine cu putinţă o eradicare a păcatelor. Experienţa Grajiei dumnezeiejti j i pentru Graţia pe care o revars3 asupra fiinţelor umane care mcritâ
dumnezeiejti este fntotdeauna complex3, misterioasă şi indescriptibilă. aceasta. Parabola celor chemaţi la ospăţul de nunt3 arata c3 privilegiile spirituale ce ni
Revărsarea energiilor tainice ale Graţiei dumnezeiejti face $3 se trezească In se ofera la un moment dat nu garanteazS binccuv3ntarea finală j i c3 invitajia care ni se
Universul launtric al fiinţci umane daruri divine, vocajii şi facultSji pe care Duhul face la momentul potrivit este adresatS tuturor. Parabola fiului risipitor arata c3 atunci
Sfânt ne ajută să le conjtientiz3m şi să le asimilăm. Atunci când encrgiile tainice alc c3nd se cSiejte j i se tntoarce la Dumnezeu, fiul risipitor este totu ji iertat j i primit de Tatăl
Grajiei dumnezeiejti se revar$3 tn fiinţa umană, Duhul Sf3nt intermediază înmugurirea, Ceresc, chiar dac3 nu meritS. lisus a pus, de asemenea, accent pe conjtientizarea j i pe
crejterea şi Inflorirea feluritelor daruri şi virtuţi dumnezeiejti. întotdeauna, Duhul Sfânt regretarea sincerd a păcatelor pe care le-au s3v3rjit, ca fiind o condijie a transformSrii
are un rol important atunci cdnd energiile tainice ale Graţiei dumnezeiejti se revarsă In lăuntrice j i a mântuirii fiin'elor umane. Crejterea j i aprofundarea credinjei în Dumnezeu
fiinţa umană. Energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti sunt asimilate în moduri felurite este râspunsul fiinjei umanc la revărsarea In Universul ei I3untric a energiilor tainice
de către fiinţele umane j i , tn strânsă legătură cu transformarea lăuntrică şi deschiderea ale Grajiei dumnezeiejti, RevSrsarea Tn Universul fiinjei umane a energiilor tainice
fiinţei umane tn cauz3, generează In Universul ei lăuntric unele efecte distincte, cum ale Graţiei dumnezeiejti ne ajut3 s3 descoperim c3, totodată, crcdinja care crejte
ar fi: purificarea amplă ji profundd a fîinţei de tot ceea ce este nefast, impur, pervers In noi este darul lui Dumnezeu. O credinţă puternic3, profunda j i deplinS este, am
j i dăunător în ea; iertarea păcatelor, care atrage după sine anihilarea sau, alttel spus, putea spune, vilală din multe puncte de vedere pentru a-L descoperi de Dumnezeu
dispariţia lor pentru totdeauna (a păcatelor); transformarea iSuntrică profundă, ce este j i pentru a-L iubi. înainte de toate, credinja In Dumnezeu acjionează .prin iubire".
însoţită de un sui generis proces de mântuire; regenerarea psiho-mentală j i sufletească Atunci c3nd credinja noastrS Tn Dumnezeu crejte, considerabil, datorit3 rev3rs3rii fn
sau, altfel spus, apariţia unei stări inefabile de renajtere; conjtientizarea lucidă j i Universul nostru ISuntric a energiilor tainice ale Grajiei dumnezeiejti, are totodată are
pregnantă a patimilor, a atajamentelor nefaste, ce este TnsoJitS de eliminarea tcntaţici de loc o transformare a perspectivei noastre, at3t asupra realit3|ii, c3t j i asupra adevSrurilor
a mai păcătui, iar uneori face s3 apară c3in{a fa|3 de anumite pScate ce au fost s3v3rjite divine. Respingerea unor fiinje umane de c3tre Dumnezeu este datorată necredinjei j i
anterior; trezirea j i amplificarea iubirii fa{3 de Dumnezeu. Revărsarea energiilor tainice neascult3rii lor.
ale Graţiei divine tn Universul fiinţei umanS face s3 apar3 tn om o iubire puternică j i
statomică faţd de Dumnezeu. fn plus, energiile tainice ale Graţiei dumnezeiejti trezesc Atunci c3nd In fiinja umana se revarsa energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti,
ji totodati fac $3 se amplifice starea de bun3voinţ3, de compasiune, de milostenie ji de ea trebuie s3 manifeste muljumire j i recunojtinjă profunda fajă de Dumnezeu. Este
bunState. important să rejinem c3, In unele cazuri, rev3rsarea energiilor tainice ale Crajiei
dumnezeiejti trezejte tn fiinjele umane anumite daruri spirituale. Astfel de daruri
Tn unele situajii, revărsarea In fiinţ3 a energiilor tainice ale Graţiei dumnezeiejti fac spirituale sunt, totodată, expresii concrete ale Crajiei dumnezeiejti, care ajung s3
$3 se trezeasc3 tn om anumite haruri divine paranormale, care sunt supranumite .haruri genereze efecte vizibile, atât prin intermediul rostirii, cit j i prin faptă. în cazul unor
ale Graţiei dumnezeiejti*. Rev3rsarea energiilortainice ale Grajiei dumnezeiejti face s3 astfel de daruri extraordinare, întotdeauna Duhul Sfânt facilitea/3 într-un anume fel
se trezeasc3 j i s3 creasc3 tn fiinţa uman3 fermitatea, r3bdarea ji perseverenţa. TotodatS, integrarea ji asimilarea acestor daruri spirituale. Trebuie s3 rejinem, Tns3, c3 unele
revSrsarea Gra'iei dumnezeiejti trezejte In om o stare cu totul aparte de fervoare j i de dintre aceste daruri spirituale sunt, In realitate, manifestSri ale Duhului Sfânt. Darurile
dorfa{3 de Dumnezeu. Este important s3 reţinem c3, tn cazul rev3rs3rii energiilortainice spirituale sunt receptate j i asimilate de fiinjele umane prin intermediul Duhului Sfânt.
ale Graţiei dumnezeiejti, Dumnezeu face s3 apară apoi tn Universul nostru ISuntric Nu există nicio limitare In ceea ce privejte aceste daruri spirituale, j i există cazuri
felurite favoruri divine. Totuji, este esenjial s3 reţinem c3 niciodată nu este cu putinj3 ca In care o fiinjă umană poate primi unul sau chiar mai multe daruri spirituale. Scopul
fiinţa umanS s3 li fac3 vreo favoare lui Dumnezeu. Fiinţa uman3 care gândejte c3 îi face acestor daruri spirituale este In primul rând transformarea profunda a fiinjei umane j i
favoruri lui Dumnezeu d3 dovadS, Tn felul acesta, de prostie j i de Tngâmfare. Profeţii descoperirea realit3|ii tainice a lui Dumnezeu. în al doilea r3nd, scopul acestor daruri
au privit Tntotdeauna Tntoarcerea fiinţelor umane cStre Dumnezeu ca pe un fenomen spirituale este dobandirea corţvingerii c3 toate acestea sunt perfect reale j i deschiderea
de naturS I3untric3. Ezechiel le cerea fiinţelor umane s3 Tji transforme profund inima fiinjei celor necredincioji faj3 de realitatea tainică a lui Dumnezeu. în cazul Tn care
j i s3 acţioneze astfel încât ele s3 dobândească o inimS nou3, regenerat3 care s3 poatS fiinja uman3 primejte aja cum se cuvine aceste daruri spirituale j i le integreazS cu
fi primit3 ca un dar ji care se trezejte prin intermediul energiilor tainice a!e Grajiei ajutorul Duhului Sfânt, comport3ndu-se cu Injelepciune, bun-sim| j i umilin|3 atunci
dumnezeiejti. Rev3rsarea tn Universul fiinţei umane a energiilor tainice ale Graţiei când le manifesta, ea permanentizează în Universul s3u lăuntric aceste daruri spirituale,
dumnezeiejti face, totodat3, posibilS arderea j i iertarea p3catelor, iar această curSjire iar în cazul fiinjelor umane In care se trezejte orgoliul spiritual sau apare tentajia de
de p3cat a fost adeseori definita tn .Biblie* prin expresia .tndurarea lui Dumnezeu faj3 a se folosi într-un mod nedemn, meschin sau egoist de aceste daruri spirituale, ele
de cel p3c3tos". Este semnificativ faptul c3 adeseori lisus a spus c3 a venit pentru a le se esîompea/3 j i apoi dispar. în cazul fiinjelor umane care au o credinjS puternica,
ajuta s3 se transforme, s3-L descopere pe Dumnezeu ji $3 se m3ntuiasc3 mai ales pe ferm3 j i deplin3 In Dumnezeu, trezirea unor astfel de daruri spirituale este ceva firesc.
fiînţele umane aja-zis .pierdute*. Unele dintre parabolele Sale ne ofer3 fnv3|3turi pline Mai mult dec3t at3t, astfel de fiinje umane au chiar puterea de a le ajuta j i pe alte
de înţelepciune despre energiile tainice ale Graţiei dumnezeiejti. Parabola lucrătorilor fiinje umane s3 tji trezeascS aceleaji daruri spirituale pe care ele deja le-au trezit.
96
97
HlHi'.VHf.M»]
Este important să rejinem că astfel de daruri spirituale se trezesc numai In fiinţele
vedere al transformării ei ttuntrice, spin'tuale ji inijiatice. Atunci cand privim o asttel de
umane care sunt pregătite si care le merită. Printre astfel de daruri spirituale amintim
situajie din punct de vedere spiritual, inijiatic, este esenjial să ne dăm seama că Intr-o
capacitatea de a deosebi cu o mare luciditate ji acurate;e duhurile, carc le permite
asifel de situajie nu este totul s3 comunic3m cu anumite fiinje care se află în starea
fiinjelor umane să discearnă cu o mare acurateţe, Intr-un mod intuitiv, pe baza trezirii
angelică, deoarece in realitate este foarte important s5 atingem j i s3 reaiizăm Intr-un
stirii de discernământ spiritual, a profeţilor adevăraji de cei care doar se pretind a fi
mod profund JI pe deplin In Universul nostru lăuntric o anumită stare net sublimâ,
profeji, prin interpretarea sau evaluarea atentă ji înţeleaptă a tcxtului profejiilor lor,
supraindividualS, care va evidenjia o certă transformare I3untric3. Este, prin urmare,
difcrenjiind în felul acesta profeţiile care sunt de origine divină de falsele profejii.
evident că orice transformare profund spirituală, ocultă j i inijiatică este inainte de toate
Aceasta permite, deci, să se facâ deosebirea între un profet autentic j i un fals profet.
In mod esenjial pură, sublimă, divină si interioarS. O astfel de stare este contrariul
Spre deosebire de profet, în care se trezesc anumite daruri spirituale, fîinţa umană în
aparijiei unei stări de mediumnitate, care le permite unor fiinţe umane să comunice cu
care se trezesc darurile de învăţător nu este capabilă să primească importante revelaţii
unele entităji din lumea de dincolo, fără ca prin aceasta s3 se transforme intr-un mod
dumnezeiejti noi, ci doar s5 explice şi totodată să aplice invăjâturile care au fost deja
profund din punct de vedere spiritual şi inijiatic. întotdeauna, fără excepjie, revjrsarea
revelate. fn cazul aşa-ziţilor înv5j5tori, acestia au cel mai adesea o vorbire inspirată, ce
fn Lniversul fiinjei umane a energiilor tainice ale Grajiei dumnezeiejti declanjează
conţine anumite cunojtinje care sunt legate de înţelepciunea divină. Ele dau dovadă de
In felul acesta un anumit proces de rezonan\A ocultS* j i face să intervină anumite
o mare putere de pătrundere spirituală, unele fiinje umane primind în felul acesta chiar
influenje supraumane, dumnezeiejti care coboară dintr-o sferă esenjială ce există
daruri spirituale ce le fac s5 fie înzestrate cu o anumitS putere divină. Astfel de fiinţe
In natura absolută a lui Dumnezeu Tatăl. Aceasta face s3 coboare ji s3 se manifeste
umane manifestă o credinjă puternică şi chiar mântuitoare. Datorită acestei credinje,
energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti In Universul lăuntric al acelei fiinje umane. în
astfel de fiinţe umane pot realiza anumite influenje divine speciale sau chiar minuni.
concluzie, se poate spune că energiile tainice ale Grajiei dumnezeiejti sunt în acelaji
în astfel de fiinje umane se trezesc daruri paranormale de vindecare divină care le
timp supranaturale j i necondijionate. Ele reprezintS un dar pur ce ne este oferit atunci
sunt conferite pentru a realiza minuni de restaurare a s3n5t5|ii In cazul celor bolnavi.
când meritâm aceasta de către Dumnezeu Tatâl. Dat fiind faptul că aceste energii
Tn cazul anumitor fiinţe umane, In ele se trezeste capacitatea divină de a realiza unele
tainice ale Grajiei dumnezeiejti nu se revarsă oricând j i oriunde în Universul lăuntric al
minuni. în unele fiinje umane se trezesc daruri dumnezeiejti de ajutorare altruistS ţi
fiecărei fiinţe umane, se poate spune că atunci când aceastâ Grajie dumnezeiascS este
plină de bunăvoinjă. Astfel de fiinje umane sunt capabile să-i ajute chiar la distanjă pe
condijionatj, ea este într-o anumitâ măsură o recompensă pe care în prealabil trebuie
cei slabi, iar printre astfel de daruri se află ţi trezirea puterii de a Ingriji, a compasiunii si
să o merităm. întotdeauna, fără excepjie, Grajia dumnezeiască este opusul absolut al
a rSbdSrii de a fi de folos celor săraci şi neajutoraji. Printre acestea se Inscrie dămicia ce
violenjei. în cele ce urmează vom urmâri sâ definim succint care sunt formele în care
se manifestă cu multă generozitate, facerea de milostenii. în alte fiinje umane se trezesc
Grajia dumnezeiască se manifestâ.
anumite daruri paranormale ce le conferă puterea de a ghida, de a indica direcjia cea
bună şi de a conduce pe căile cele drepte care fac posibilă descoperirea lui Dumnezeu. Grajia dumnezeiască actuală: aceasta este Grajia ce este oferită de Dumnezeu într-
în unele cazuri, astfel de daruri spirituale implică trezirea j i dinamizarea anumitor un mod tainic in vederea unei acţiuni singulare j i totodată extraordinare ce urmează să
tnzestrări divine latente sau o creştere a unor posibilităji naturale, cum ar fi darul de a-i fie dusă la bun sfârjit. O astfel de Grajie dumnezeiascâ este opusul Grajiei dumnezeiejti
învăţa pe ceilalji sau darul de a-i ajuta pe cei care au nevoie de ghidare ji de sfătuire. obijnuite sau, altfel spus, care ne sfinjcjte. O astfel de Grajie este un dar dumnezeiesc
Trezirea anumitor daruri spirituale implică Insă o Inzestrare cu totul specială. Printre permanent.
acestea amintinr credinja puternică, fermă j i deplină ce va face posibilă ajutorarea, Grajia dumnezeiască comună: aceastâ Grajie este opusul Grajici dumnezeiejti
prin intermediul lui Dumnezeu, a fiinţelor umane care au nevoie, darul paranormal al individuale ce se adresează celor predestinaji j i care este suficientă pentru a intemeia
vindecărilor miraculoase şi trezirea puterii de a face minuni. responsabilitatea păcătosului j i pentru a păstra in umanitate o credinjă minimă.
Grajia dumnezeiască echivalentS: aceasta este Grajia ce se adecvează atât
Atunci când este privită din punct de vedere ocult, revărsarea energiilor tainice ale circumstanjelor, cât j i stlrii de spirit a fiinjei umane în care o astfel de energie tainică a
Grajiei dumnezeiesti evidenJiazS aparijia unui proces de rezonan'ă ocultS9 ce face să Grajiei se revarsă.
apară o comunicare cu stările superioare ale naturii intime a lui Dumnezeu Tatăl. Prin
Grajia dumnezeiascâ a stării: In învăţătura crejtină acesta este ajutorul specific
urmare energiile subtile tainice alc Crajiei dumnezeiejti fac cu putinţă ca fiinja umană
individual pe care Dumnezeu îl oferă fiecărei fiinţe umane pentru a o ajuta s5
să intre în comuniune intimă, profundă cu stările superioare, misterioase ce există în
eplineascâ menirea j i funcţiile pentru care ea este predestinatâ-
natura intimS, absoluta a lui Dumnezeu Tatăl. Aceasta nu implică insă ca fiinja umană Grajia dumnezeiascâ efectivă: în Înv5jătura crejtină aceasta este Grajia care se
să pătrundă tn totalitate In acele stări. Pentru a vă ajuta să Injelegeji cât mai bine această nifestă intotdeauna prin intermediul acjiunilor.
afirmajie, ne putem raporta la un exemplu simplu care poate fi edificator. Dacă unei
fiinje umane ii este cu putinţă să intre j i să se menjină într-o stare tainică j i profundă Grajia dumnezeiască eficace: o astfel de Graţie dumnezeiasci este opusul Grajiei
de comuniune cu îngerii, fără a înceta totuşi să fie ea Insăji încătuşată In condijia ei mnezeiejti suficiente. Grajia dumnezeiască eficace face intotdeauna sâ se manifeste
de fiinjă umană obijnuită, ca nu va fi prin aceasta mult mai avansată din punctul de efect adecvat j i ea Iji atinge Intotdeauna Jelul. Problema de a jti cu exactitate ce
98 ume face să se manifeste eficacitatea acestei Grajii dumnezeieşti (unii susjin că
99
aceastS eflcadtatt este gencrata de ajutorul miraculos pe care Dumnezeu ni-l oferâ, iar legile divine }i de Dumnezeu a oamenilor gencreazS tot mai mult haos şi entropie,
unii susţin că aceasta se datorează unei cooperări exemplare a fiinţei umane). In epoca care caracterizeazS din plin actuala perioadS a umanitSjii. Deloc întâmplStor, aceastS
clasică discuţiile referitoare la aceasta au făcut să apară o mare controversă teologică. perioadS este denumitS în tradijia Injelepciunii orientale Kali Yuga, sau epoca decSderii
Tomiştii tnclinau să creadS că întotdeauna este vorba despre ajutorul miraculos pe care spirituale, a dezordinii 51 a ignoranjei.
Dumnezeu ni-l oferă, iar molinijtii înclinau să creadă că această Grajie dumnezeiască Conceptul de dezordine sau de haos mai are IncS o accepjie deosebit de
evidenţiază libertatea fiinţei umane. importantS, care derivS în speciai din anumite descoperiri ştiinjifice foarte recente.
Gra|ia dumnezeiascS obijnuitS (acest gen de Grajie se află în legSturS cu termenul ExisfS la ora actualS teorii ştiinjifice foarte elaborate care urmSresc sS explice j i sS
latin .habitus' care în traducere românească înseamnă .predispozijie durabilă' a unei modeleze matcmatic acele fenomene naturale care pentru percepjia umanS obisnuitS
fiinţe umane). Aceasta este Graţia dumnezeiască ce se revarsă în sufletul fiinţei umane în apar ca fiind de-a dreptul haotice. Totuji, s-a demonstrat cS dacS sunt analizate la
permanenţS ţi ea este totodatS opusul Graţiei dumnezeiejti actuale. Ea este de asemeni nivel microscopic, ele se descompun tn elemente generice care pot fi descrise de
supranumitS Grajie dumnezeiască sfinţitoare. formule matematice foarte simple. Cu alte cuvinte, natura doar pare haoticS de ia
Grajia dumnezeiascS originală: aceasta este Graţia dumnezeiască a stării de inocenjS nivelul de percepjie al fiinjei umane obijnuite, dar dintr-o perspectivS superioarS,
perfectâ ce implică existenja §i manifestarea în fiinţa umană respectivă a unor daruri si aceastS percepjie iluzorie a unui haos aparent este InlocuitS de revelajia existenjei
înzestrâri supranaturale dumnezeiesti. unei ordini fascinante, expresie a iegiior necesitSjii care exclud, deci, orice idee de
Grajia dumnezeiască specifică: aceasta este o altă denumire pentru Grajia tntSmplare sau de hazard.
dumnezeiască, comună în lumina acestor descoperiri jtiinjifice, putem intui j i înţelege cS aja-zisul haos j i
Graţia dumnezeiascâ prevenitoare: acesta este un dar ce este oferit de Dumnezeu starea deplorabilS de lucruri ce caracterizeazS lumea actualS nu sunt, nici ele, deloc
înaintea aparijiei oricSrei posibilităji de a rSspunde ce poate să apară din partea creaturii IntSmplStoare, ele fiind doar efectul firesc, legic ji necesar al fSrSdelegilor j i al ac ţiunilor
(spre exemplu: Gra|ia sfinjitoare a botezului) dizarmonioase ale majoritSjii oamenilor. De altfet, acesta este j i motivul pentru care
Grajia dumnezeiascS sfinjitoare: aceasta este o expresie ce era folosită adeseori de fn toate aparijiile sale din ultimul secol (de la Fatima tn Portugalia, de la Garabandal tn
Sfântul Toma d'Aquino (1225-1274) pentru a indica în felul acesta participarea ontologică Spania, de la Akita tn Japonia etc), fecioara Maria a transmis tntregii omeniri, de fiecare
la Natura dumnezeiască, ce afecteazS InsSji natura fiinjei umane, consacrând-o către dati, un avertisment privitor la declanjarea unor evenimente apocaliptice la scarS
Dumnezeu In tnsSji fiinţa sa. Prin intermediul acestui fel de Grajie rezultS toate virtujile planetarS fn cazul In care oamenii se vor menjine în actuala stare de haos, larvaritate
ce sunt infuzate. j i decSdere spiritualS j i nu se vor Intoarce neîntSrziat la credinja In Dumnezeu j i la
Grajie dumnczeiască suficientS: este acea Grajie care este suficientS în sensul cel respectarea legilor divine.
mai strict al termenului pentru a ajuta fiinja umană sS duc3 la bun sfSrjit acjiuni meritorii
dar la care de fapt voinja acelei fiinje umane poate sS reziste manifestându-ji în felul IDEE-FORŢĂ
acesta libertatea. Aceasta este opusul Grajiei dumnezeieşti eficiente.
Nojiunea de idee-for|S denumef te o idee, o expresie, o frazS sau un scurt text care
Starea dumnezeiască de Grajie: tn conformitate cu învSJătura crejtinS aceasta este este folosit pentru a exprima fntr-un mod concis j i la obiect ideile directoare care sunt
starea unei fiinje umane ce este profund miscată de Grajia dumnezeiască j i care fi In prealabil aiese de o fiinjS umanS sau de un grup de fiinje umane pentru a exprima
permite sS-ji depSjeascS starea sa de păcătoasă. cel mai bine scopul pe care ele II urmSresc sau idealurile cStre care aspirS. Noţiunea de
Este de la sine tnjeles că toate aceste forme de Grajie dumnezeiască pe care le- idee-for{3 reflectS propriet3jile dinamice ale ideii de a acjiona în anumite condijii ca 0
am menjionat succint aici declanjeazS In Universul lăuntric al fiinjei umane procese veritabilS forţS de generare a succesului, fie cS ea este folositS direct tn anumite acţiuni,
subtile de rezonanţi ocultS* cu formele distincte de manifestare ale energiilor tainice fie cS este folosit3 pentru dinamizarea beneficS a subconjtientului. în sens individual,
ale Graţiei dumnezeiesti. ideea-forţă se identificS cu convingerile, idealurile, principiile, deci acele idei ce stnt
valori puternic ancorate emojional. La nivel social, sunt idei-forjS valorile ideologice.
HAOS De IndatS ce catalizeazS, dinamizeazS j i angreneazS un numSr mare de fiinje umane,
Conceptul de haos sau de dezordine este totodată polar opus şi intim corelat cu o idee puternicS devine 0 veritabild forjS uluitoare.
acela de ordine. în general, dezordinea sau haosul tnseamnă pierderea, distrugerea
armoniei şi a echilibrului unui fenomen, al unui lucru, al unei fiinje sau chiar al unei IGNORANŢA (AVIDYA)
lumi, aspect care conduce la destrămare, destructurare, decădere, ruinâ. Pilduitoare în
Tn filozofia Vedanta, ignoranja este un concept important, care se referS la privarea
această direcjie suni catastrofele ecologice din ce în ce mai frecvente in epoca actuală,
de cunoajterea naturii proprii j i a realitSjii, atSt la nivel individual, cSt ji la nivel cosmic.
care au drept cauză ruperea sau IncSlcarea ritmurilor naturale, firejti ale mediului
La nivel individual, ignoranja ImpiedicS fiinja umanS $3 discearnS permanentul de
ambiant de către fiinjele umane asa-zis .civilizate*, care In realitate sunt din ce In ce
efemer, realitatea de aparenje; la nivel cosmic, ea este iluzia universalS (maya). Cuvântul
mai barbare şi mai alienate faţă de ordinea firească a naturii. AceastS IndepSrtare de
.avidya* (.ignoranţS') provine de la rSdScina sanscritS .vid' (,a cunoajte* sau ,a
100
101
PROGRAMUl PIANETAR DE AQIUNE URGENTÂ , N U APOCALIPSA!!!"
vedea"), la care se adaugă prefixul .a" (.non-") şi sufixul .ya". Sensul origmar al rădăcinii si toatc iucru'ilo, deopotriv3. ('eca ce tr3iam depaşea tn irnensitate fluviile, dealurile,
verbale sanscrite .vid* este ,a exista'; astfel, semnificaţia profundă a cuvântului .vidya* munjii, p3m3ntul, orizontul }i toate creaturile. «Viziunea» aceea profund uluitoare era
este .starea (sau, cu alte cuvinte, conditia) unui lucru sau a unei fiinţe aşa cum acesta ori Str3b3tut3 de o mirifică luminS penetrant3 şi de o vibrajie a cărci rapiditate era pentru
aceasta este In realitate' sau .a cunoaşte tn profunzime*. Termenul .avidya" este astfel mine aproape incredibilS. Creierul meu, coplesit, parc3 nici nu putea urm3ri ceea ce
echivalent cu termenul .ajnana'(.necunoaştere'). sc tntâmpia, iar mentalul dilatat într-o beatificâ imensitate nu mai era capabil de o alt3
Ignoranja nu rcprezint3 însă numai simpla absenja a cunoaşterii spirituale, ci şi o percepjie. Totul devenise pentru mine o diafană lummă pur3, care, în fiinja mea, era
concepţie parţial adevărată asupra realităţii. trâit3 ca o stare oceanic3 de senindtate irezistibila.*
Ignoranţa constituie cadrul general de manifestare al tuturor aspectelor lui viparyaya în autobiografia sa faimoas3, marele yoghin Paramahansa Voganada descrie
(cunoajterea eronată). Starea de avidya (ignoranjă) este acea stare In care vibraţiile mcntale si el experienja luminii divine, care în cazul lui a fost însoţită de o intensă stare de
(ale lui manas) sunt perturbate de inferenje cu condiţionările tattva-ice existente In aura recunoştinjă. Iat3 ce relateaz3 el: .«Doamne Dumnezeule», m-am rugat eu atunci
fiinţei umane In cauză şi este evident că aceste condijionări şi limitări sunt cele care copleşit de aceast3 Grajie, «sunt eu mort, sau încă mai trăiescN Un tulburâtor joc de
produc false aparenje. lgnoran|a este totdeauna principala cauz3 a necesităjii retncarnării. lumini diafane ap3ru atunci în faja privirii melc uimite. O vibrajie asemăn3toare cu un
murmur blând se transformă atunci în cuvinte: «Oare ce au de-a face viaţa şi moartea cu
ILUMINARE DIVINĂ lumina eternă? Eu te-am crcat Tn imaginea propriei Mele ClaritSji. Relativitatea viejii şi a
lluminarea divină este o experienjă spirituală esenjială care poate fi definită succint morţii aparjin visului, iluziei acestei lumi...»*
ca fiind .trezirea fiinjei umane fajă de lumina divină'. La o analiză atentă şi Iucid3, Mai putem cita ca fiind profund semnificativS şi revelajia Sf3ntului Pavel aflat pe
realizăm că această experienja fundamentală (iluminarea divină) constituie obiectivul drumul Damascului aja cum ne-o dezv3luie chiar el insuşi: .Mergeam, apropiindu-m3
esenjial al oricârei c3i spirituale tradijionale. întreaga Tradijie a Injelepciunii este de Damasc când, iat3 c3 dintr-o dat3, pe la amiaz3, o mare Iumin3 venitâ din cer m-a
fondata pe această stare de trezire divină, sporadica la unele fiinje umane sau chiar Înv3luit în întregime In str3lucirea sa orbitoare. Am c3zut atunci coplejit de uimire la
permanentă la altele, care sunt acele rare fiinţe umane complet desăvârşite din punct de p3mânt şi am auzit o voce care-mi spunea: «Saul, de ce M3 persecuji?» Am rSspuns:
vedere spiritual.Toate textele spirituale esenjiale pe care se sprijină diferitele tradijii ale «Cine eşti Tu, Doamne?» Glasul cel tainic mi-a spus: «Sunt lisus Nazariteanul, cel pe
Injelepciunii planetare sunt fundamentate pe trăiri spirituale iluminatorii. care tu îl persccuji». Cei care erau atunci alături de mine au văzut deopotriv3 lumina ce
Acest fenomen de natură spirituala nu are absolut nicio legătură cu vreo experienţă m3 învăluia, dar nu au auzit niciunul vocea ce mi-a vorbit... lar cum eu nu mai vedeam
optică legată de lumina, deţi una dintre principalele sale caracteristici este percepjia deloc, datorita strălucirii orbitoare a acelei lumini, am ajuns la Damasc fiind condus de
extatică a luminii divine interioare. Ideea de .iluminare* fiind adeseori confundată cu m3n3 de c3tre tovarăţii mei.* în toate cele trei zile care au urmat dup3 aceca, Saul a
nojiunea de .fenomen luminos', uneori, felurite manifestări luminoase (fosfene) fiind In rămas astfel fără s3 vadă, fâră să m3nânce şi făiă s3 bea.
mod eronat considerate drept .iluminări', s-a ajuns să se prefere tn majoritatea cazurilor Mult mai recent, un c3lug3r bencdictin, pe nume Henry le Saux, dup3 ce a efectuat
termenul de .trezire spintuală", care este mult mai aproape de adevăr. o lungă c3l3torie In India, unde s-a familiarizat practic cu tradijia yoghină autentică - şi
Experienja iluminării divine este profund transformatoare ţi este tntotdeauna insojită ceva mai târziu, după ce a atins un înalt stadiu spiritual prin practica yoga, a fost numit
de revelajii ample şi sublime referitoare la Oumnezeu, la viaţă şi la moarte, la menirea Swami Abhishiktananda - a descris astfel starea de lluminare divin3 in jumalul slu: .în
fiinţei umane, la diferite mistere ale Universului etc. Ea ne permite de asemenea să acele clipe am trăit ceea ce aş putea numi eternitatea şi aproape că nu am mai ştiut
percepem fiinţele lucrurile şi fenomenele tn adev3rata lor natura. Din punct de vedere nimic, nici despre mine, nici despre aceasta lume, căci totul In jurul meu devenise
psihologic, starea de iluminare divină este considerată a fi o trăire .transpersonald', Dumnezeu care m3 Tmbr3{işa. Coplcţit de aceast3 stare, pot doar s3 spun că nu mai
adică aflata dincolo de sfera personalitajii limitate şi a egoului. cunoţteam dec3t aceast3 stranie lumină strălucitoare, f3ră raze, fără reflectori, fâră profil
Există fiinje umane care în anumite condijii se trezesc subit sau, cu alte cuvinte, şi f3r3 vreo form3 oarecare pe care ochiul s3 se poat3 odihni şi astfel ea s3 poata fi
spontan la lluminarea spirituala, uneori t'3ră niciun fel de preg3tiri, prin Grajia tainic3 măsurată Acolo totul era o paradiziacâ Iumin3, Tn faţă, Tn spate, sus, jos şi mai pot
a lui Dumnezeu. Cel mai adesea Ins3, este necesar un efort mai mult sau mai pujin ad3uga c3 ea îmi ap3rea ca fiind o mare de gheaja f3r3 limite...*
indelungat pentru a te .tntoarce la sursa* Sinelui Suprem Nemuritor (Atman) care tn Exista mii de astfel de m3rturii care arata c3 experienja HuminSrii divine poate
realitate este o .scânteie" veţnic3 din Dumnezeu Tatăl care exist3 tn fiecare fiinţ3 uman3. fi atins3 prin intermediul a diferite căi spirituale sau religii, nefiind apanajul cxlusiv
Iat3 câteva asemenea m3rturii, mai vechi sau mai modeme: al niciuneia dintre ele. Nu Tnt3mpl3tor se spune că .înjelepţii au o lume comună',
Tnjeleptul şi iluminatul indian Krishnamurti obiţnuia s3 consemneze zilnic, Tn deoarece experienja directă a realităţilor spirituale este profund unificatoare şi nu Jine
detaliu, asemenea experienje misterioase Tn jumalul s3u intim: .în clipa tn care m-am cont de bariere dogmatice.
trezit, azi dis-de-diminea{3, am avut brusc o percepjie fulgerătoare. care mi s-a revelat Unul dintre efectele clar sesizate ale trâirilor de lluminare divin3 este impactul extrem
sub forma unei viziuni extaftce cc părea f3r3 sfârţit. Ea nu avea pentru mine nici origine, de benefic pe care II au fiinjele trezite din punct de vedere spiritual asupra celorlalte
nici direcjie, ci părea s3 fmbr3(işeze simultan şi tn totalitate toate viziunile, toate fiinţele fiinje umane cu care vin In contact. Trezirea şi amplificarea virtujilor divine precum
102 103
bunătatea, armonia, generozitatea, compasiunea etc. sunt de asemenea remarcate Tn
cazul celor care au astfel de experienţe spirituale fundamentale. Prin urmare, ele pot femeile fiind In mod natural mai receptive decât barbajii ji manfestând deseori spontan
constitui o sursâ de regenerare ji de transformare profundă a umanităţii. carc, printre această tnzestrare. Intuijia evidenţiază Tn realitate existenja unor procese de rezonanţă
altele, ar putea face posibilă depăjirea situaţiilor limită ale perioadei actuale ţi evitarea ocultă între conjtiinja fiinjei umane respective şi aspectul, fenomenul sau fiinja asupra
unor eventuale fenomene catastrofice care se prefigurează Tn viitorul apropiat. căreia aceasta se focalizează In mod spontan sau volitiv. Aceste procese de rezonan\&
ocultS9 fac posibil transferul de informajii care apoi sunt .decodificate* rapid, mai mult
INTENTIE sau mai puţin precis, In momentul In care fiinţa umană are anumite intuijii. în funcţie
Intenjia indică manifestarea de către fiinja umană a unui proces lăuntric complex, de înzestrările fiinjei umane ji de specificul rezonanjelor sale vibratorii, intuijia se
Tn cadrul căruia se combină, Tn simultaneitate, alegerea, dorinţa ji voinţa, care atunci manifestă deseori selectiv, In anumite direcjii mai mult decât în altele.
sunt In mod ferm focalizate j i direcţionate către atingerea unui scop. în strânsă legătură Intuijia este o calitate foarte importantă Tn anumite domenii de activitate ji mai
cu alegerea şi cu dorinja sa, care după aceea se combină imediat cu energia subtilă a ales acolo unde oamenii vin In contact nemijlocit cu alji oameni. Intuijia ne permite
voinjei, fiinţa umană poate astfel să manifeste felurite intenţîi, care pot să fie intenţii sâ vedem ,fa{a nevăzută* a lucrurilor, să anticipăm tumura evenimentelor cu care ne
bune sau intenjii rele. confruntăm, să cunoaştem fiinjele umane cu care venim In contact, să gSsim solujii
Chiar In clipa manifestării unei Intenjii, tn Universul lăuntric al fiinţei umane se armonioase si divin integrate pentru anumite probleme sau situajii diflcile, să ne dăm
declanjează instantaneu anumite procese de rezonan[ă ocu/tă* cu energiile subtile seama de valoarea, importanja sau adevărul anumitor informajii pe care le aflăm etc.
corespondente din Macrocosmos, care sunt atrase imediat In ea, toate acestea
producându-se ?n strânsă legătură cu alegerea, dorinţa ji voinja care sunt prealabile. INVOCATIE
în stransă legătură cu intenjia bună sau rea pe care fiinţa umană o manifestă la Cuvântul .invocatie" din limba românâ este conex cu termenul invocatio din
înccput, In Universul său lăuntric se declanjează apoi, de fiecare dată când o anumita limba latină. Vocare Inseamnă tn latină ,a chema", deci invocarea sau invocaţia are
acjiune se repetă j i uneori chiar In continuare, un anumit .ecou" tainic, subtil, care semnificajia de a chema, de a apela, de a atrage Inlăuntrul fiinjei noastre, In Universul
este de fiecare dată acelaji. Indiferent dacă jtim sau nu jtim ce se petrece atunci nostru launtric, a unei energii, a unei anumite realităji tainice sau puteri superioare,
când manifestam o anumită intenţie, ne expunem totodată într-un mod inevitabil să ori de intrare tn comuniune telepaticâ cu o anumitâ entitate sau chiar cu o anumită
suportăm fulgerător toate efectele corespondente sau, altfel spus, toate consecinţele realitate ce a existat cândva, fie în trecutul apropiat, fie In trecutul tndepărtat.
specifice care apar datorită intenţiei noastre care a fost sau care este manifestată (la Irrvocajia poate fi adresată unui Inger sau unui zeu, unui sfânt, unei entităji divine,
IncepuO. sau lui Dumnezeu însuţi.
Faptul că intenjia este o energie tainică extraordinar do puternică este ilustrat In Invocajia este o rug3, o implorare pentru acordarea ajutorului şi a ghidării pline de
folclor prin rostirea: . O acjiune bine începută (care este clar şi ferm intenjionată) este Injelepciune Tn diferite situajii, a inspirajiei divine, a protecjiei divine, pentru acordarea
pe jumătate (50%) încheiată*. Merită să medităm asupra acestei revelajii ezoterice iertării ţi a Crajiei divine sau pentru a realiza o comuniune cât mai profundă In fiinţa
esenjiale, deoarece acest aspect este foarte important. celui care realizează invocajia cu fiinţa sau entitatea divină care este invocată. Invocajia
O intenjie este cu adevărat bună ji profund benefică pentru fiinja umană doar atunci se realizează prin adresarea unor cuvinte pline de puritate j i simplitate, prin care cel ce
când ea se integrează pe deplin Tn armonia divină universală ori, altfel spus, atunci când realizează invocajia iţi manifestă speranja şi credinja că ajutorul, ghidarea, inspirajia,
respectiva intenţie nu Incalcă legile divine care există In manifestarea macrocosmică şi protecjia, compasiunea, iubirea sau grajia fiinjei sau entităjii invocate Ti vor fi acordate.
face astfel să apară şi să persiste, atât In Universul nostru lăuntric, cât şi în afara noastră, Un exemplu de invocajie II constituie chiar rugăciunea .Tatăl nostru", prin care fiinja
binele lui Dumnezeu. umană se adrescază lui Dumnezeu însuji in ipostaza de Tată Cercsc. De asemenea,
rugăciunea inimii constituie o invocare a harului, a milostivirii j i a puterii dumnezeieşti
Este important să ne dăm seama că, dacă ne lipse}te inteligenja j i bunul-simj, este a Mantuitorului lisus Hristos In fiinja credinciosului.
adeseori posibil că aja-zisele noastre intenjii bune să fie In realitate nişte intenjii rele
atunci cand ele sunt privite cu atenjie, detajare ji luciditate de o fiinjă umană care a Modalitâjile sau tehnicile de invocajie sunt o formă cu totul aparte j i totodată
atins starea de Injelepciune. Prin urmare, o intenjie este cu adevăra: bună când ne apare foarte eficientă de operare interioară. Prin intermediul unor astfel de modalit'ţi, este
astfel j i atunci când ea este privită din punctul de vedere al tnjelepciunii divine. chemat sau atras In Universul fiinfei umane ceva anume, o anumită prezenjâ, o anumită
realitate j i , Tn felul acesta, se declanjeazâ tn fiinja umana un anumit proces benefic,
inefabil, de rezonantâ ocultă'. La modul esenţial vorbind, fiecare invocajie se bazează
INTUIŢIE
pe principiul holografic ocult. în virtutea acestui principiu, tntregul Macrocosmos se
Intuijia este capacitatea fiinjei umane de a cunoajte direct ji aproape instantaneu oglindejte într-un anume mod tainic tn Microcosmosul fiinţe umane, iar Microcosmosul
diferite aspecte ale realităjii, fără a avea nevoie de evidenja faptică, de ajutorul rajiunii fiinjci umane este integrat Intr-un mod perfect In realitatea macrocosmică. Acest adevăr
j i de anumite procese mentale discursive. Intuiţia nu este un act de voinţă, ci o stare de este exprimat prin cuvintele: .Totul este oglindit In parte, iar partea este integrală In
atenjie j i de receptare inspirată. Nu Tnlâmplălor se vorbejte despre .intuijia feminină*, marele Tot (Macrocosmos)*.
1M
105
41 PR0CRA.MUlPlANETARDEAqiUNEURGENlÂ.NUAPOCALIPSA!::* Jj>
Invocajia este, am putea spune, o modalitate distinctS de ritunle exoterice. Prin declanjarea acestui proces de rezonanti oculti' pe care invocajia II implic3. Analogic
intermediul unei invocaţii divine (dumnezeieşti), fiinţa umană trezeşte şi dinamizează vorbind, este Intocmai precum In cazul unui.radio ce funcjioneaz3 pe baterii. Atunci
in Universul ei lăuntric oglindirea sau corespondenja acelei realităţi tn propriul său c3nd acordâm aparatul de radio pe o anumit3 lungime de undS, este implicit necesar
univers lăuntric. în felul acesta, ceea ce există în afara sa în tot, este descoperit prin s3 existe bateriile in radioul respectiv şi trebuie ca acestea s3 furnizeze curentul electric
oglindire şi trezit sau, altfel spus, dinamizat In propriul ei univers lâuntric. Spre exemplu, care va face cu putin{3 acordarea aparatului nostru de radio pe lungimea de und3 pe
atunci când ne gândim Intr-un mod ferm ţi cu o credinţă deplină la realitatea existenţei care urm3rim $3 o recepţion3m. Această analogie ne poate ajuta s3 înjelegem procesul
lui lisus sau la realitatea existenţei lui Dumnezeu Tatăl, realizăm totodată o invocajie tainic al invocajiei sublime, divine. Atunci c3nd, prin intermediul unei invocajii reujite,
}i tn felul acesta facem ca (în virtutea acestei oglindiri a marelui Tot In parte), această rodnice, descoperim în propriul nostru univers launtric realitatea tainic3 a ceea ce a
oglindire a unui anumit aspect sau a unei anumite realităji tainice care deja există In fost invocat, devine apoi pentru noi cu putin|3 s3 ne manifestăm ca nijte sui generis
noi să fie astfel tre/ită, dinamizat3, permijându-ne In felul acesta să intrăm In stare de canale de transmisie şi oglindire a acelei realităţi sublime, divine, cu care deja ne-am
comuniune, In propriul nostru univers lăuntric, cu realitatea tainică a aceea ce a fost familiarizat. Prin intermediul mai multor invocajii pe care le realiz3m în Ieg3tur3 cu o
atunci invocat. Este esenţial să ne d3m seama că procesul tainic al invocaţioi implică, tainică realitate }i prin cxperienţe profunde }i intense ce sunt reluate de nenumârate ori,
inainte de toate, o credin|3 puternicd, profundS, deplinS c3 ceea ce chemărn şi atragem acea realitate ne devine în felul acesta famrliară }i dobândim m3iestria necesar3 de a o
prin intermediul invocajiei există, iar In felul acesta oglindirea acelei realităţi ce este face accesibil3 altor fiinje umane, prin intermediul unor anumite exemplific3ri sublime,
invocat3 în propriul nostru univers Iduntric este realizată }i astfel se declanţeazS un pure. spirituale.
proces tainic de rezonan\i oculti' cu acel ceva care a fost invocat sau, altfel spus,
chemat s3 se trezească 1n universul nostru I3untric. • IPOSTAZĂ
lnvoca|ia este ţi r3m3ne o mare tainl. Spre exemplu, atunci c3nd rostim numele lui Acest cuv3nt provine de la termenul grecesc .hypostasis' care Înseamn3 stare,
Dumnezeu cu o credin'3 puternic3, profundă şi deplină se poate spune c3 realizăm, în aspect, TnfSţişare sau situajie In care se at'lă ceva sau cineva. Exemplu: .Orice existenţă
felul acesta, o invocaţie. Procesul tainic j i obiectiv al invocaţici, ca manifestare reală. se afirm3 prin multiplicitatea ipostazelor sale'. Un alt exemplu: .Dumnezeu TatSl are
este insoţit de anumite fenomene ţi efecte tainice distincte ce eviden|iaz3 c3 procesul trei ipostaze }i o singur3 natur3*.
de invocaţie a fost declanjai. Dac3 dup3 aceea, acest proces de invocaţie este menţinut,
fenomenul de rezonan\i oculti' continuă ţi, Tn felul acesta, beneficiem tn universul ISPĂŞIRE
nostru ISuntric de pe urma acelei dinamizSri tainice care apare prin intermediul fiec3rei Isp3}irea are sensul de jtergere, InlSturare, r3scump3rare sau expiere a unei greseli,
invoca'ii. Atunci c3nd, spre exemplu, esle invocat cu o credinja puternic3, profundă şi a unui pScat printr-o anumit3 acjiune compensatorie. Un p3cat ce a fost ispăjit este
deplină în Universul nostru lăuntric numele lui Dumnezeu, sau c3nd ne raportăm cu o acel pScat care a .fost luat dinaintea privirii lui Dumnezeu*. într-unul dintre psalmi şe
credmţă puternică, profundS, deplin3 la realitatea Sa misterioas3, în fiinţa noastr3 apare spune: .Fericit va fi acela a c3rui fărSdelege a fost iertat3, c3t }i cel cu p3catul isp3}it."
o anumită stare distinctă, ce evidenjiază c3 beneficiem în universul nostru ISuntric de Isp3}irea implic3 }tergerea sau r3scump3rarea unor păcate ce au condus la ruperea
int'luenţa dumnczciasc3, spiritualS ce apare în felul acesta datorită declansSrii unui Ieg3turii profunde, intime, a omului cu Dumnezeu.
anumit proces de rezonanti oculti' In universul nostru I3untric. Pentru aceasta estc, Asa cum se poate observa cu uşurinţa, această metoda suprem3 este, totodatS,
îns3, necesar sâ fim foarte atenţi la fenomenele care se declanjează la scurt timp isp3}itoare. Atunci c3nd realizeazS aceast3 metoda supremS, fiinţele umane pline
după acea invocajie. Este, de asemenea, necesarS o anumită lucidiiate interioară ce de credinţ3 li slujesc în felul acesta pe ceilalţi }i totodatS acţioneaz3 astfel Inc3t *3
implic3 s3 putem observa modul în care sunt atrase j i acumulate In Universul nostru reuşeasca o tainică răscumpărare pentru p3catele celor mulji.
I3untric cnergiile dumnezeiejti, spirituale care fac s3 apar3 influenţa dumnezeiască Ameninţarea care apas3 asupra tuturor oamenilor de pe aceastS planetă este
ce provoacă apoi o anumits stare care se instaleaz3 în noi j i ne semnaleazS în felul declansarea iminenta a unei catastrofe, este moartea, Ins3 cei care realizează această
acesta c3 invocaţia respectiv3 este pentru noi rodnicS. Este important s3 rejinem metodă supremă acţionează astfel Inc3t s3 reusească până la urrnă r3scump3rarea
c3 pentru a reuji fiecare invocajie sublim3, divin3 este necesar s3 avem o credin|3 pacatului celor mulji }i salvarea de la o moarte ca aceasta. Ceea ce fiinjele umane
putemicS, profundă }i deplină c3 ceea ce invocăm exist3 }i c3 este cu putinjă să indiferente }i egoiste sunt incapabile s3 facă, vor putea aceia care vor realiza aceas'3
intrăm In comuniune tainic3, net sesizabil3, cu acea realitate sau cu acel ceva ce este metoria suprema, realiz3nd totodata ispăşirea In locul celor mul'i, care ar trebui s3
invocat. Trebuie s3 fim atenţi ţi s3 manifcstSm o atenţie stSruitoare pentru a conjtientiza moara }i să sufere dac3 această catastrofS planetară s-ar dczlănţui. Acjiunea lor se va
fenomenele ce se dedanşeaz3 atunci, trcbuie s3 fim capabili s3 simjim Intr-un mod realiza prin efectuarea, zi de zi, a acestei metode supreme }i toate acestea vor fi daruri
subtil, tainic, declanjarea procesului de rczonanti ocultă' care apare uneori chiar oferite lui Dumnezeu, ca prej de răscumpărare a viepîor celorlalji, ce au fost subjugate
tn timpul invocajici, iar alteori la foarte scurt timp dup3 aceea. Un alt aspect foartc de p3cat. Prejul eliber3rii celor mulţi va fi pldtit de toji aceia care vor realiza aceasta
important este acela c3 pentru a reuşi aproape instantaneu o invocajie divină, sublimă, metodă suprcmă, atât pentru această planet3, cât }i pentru pScatele celorlalji. Realizarea
dumnezeiascS este necesar s3 dispunem de energia subtil3 I3untric3 ce face cu putinjs acestei metode supreme va fi, totodat3, efortul ce se reaiizeaz3 pentru cei mulţi, spre
106
107
vor realiza zi de zi această metodă supremă. vor beneficia atât această planetă, cât şi
a deveni ln felul acesta posibil3 lertarea păcatelor lor. Tocmai de aceea, este important toate fiinţele umane, prin intermediul energiei enigmatice a Grajiei lui Dumnezeu, j i
să reţinem că realizarea acestei metode supreme va face totodată cu putin|ă ispăşirea, astt'el indrăznim să sperăm câ va apărea ispăjirea, prin intermediul ajutorului ce ne va
despre care ne vorbejte de altfel j i Fecioara Maria In profeţiile sale de la Fatima. veni de la Dumnezeu, de fiecare dată atunci când vom realiza zi de zi aceastâ metodă
Prin urmare, această metodă supremă înseamnă, 7n cel mai adânc inţeles al supremă. Este evident c3, dac3 vom acţiona tn felul acesta j i vom realiza zi de zi aceast3
cuvântului, o ispâţire. Dar este necesar să ne dăm seama c3 aceastâ ispăţire va implica metod3 supremă, pedeapsa ce urmeazd $3 apar3 j i care este consecinja mSniei lui
realizarea, de călre toţi cei care vor face zi de zi această metodă suprem3, a unui Dumnezeu, pe care oamenii ar urma s3 o suporte datorită p3catelor lor, va fi Inlocuit3
efort ce este plăcut Tn faţa lui Dumnezeu. Prin urmare, această metodă supremă evocă printr-o raportare adecvat3, care va face sâ apar3 bucurie In Fiinja lui Dumnezeu.
pildeie profeţilor din vechime prin eforturile ispăjitoare pe care este nocesar să le fac3 Este important s3 ne d3m seama c3 aceastS ispăjire pe care urmca/3 să o realiz3m
unele fiinje umane spre a-i salva pe ceilalţi j i spre a salva, totodată, această planelă de la cu tojii de acum înainte, atunci c3nd vom înfăptui la unison accastă mctodă supremă,
un cataclism care o aţteaptă. Prin intermediul realizării acestei metode supreme devine tnlocuiejte în felul acesta suferinjele (ji In cazul de fa|3 catastrofa planetard) ce ne
cu putinţă să se obţină o răscumpărare, de care are nevoie atât această planetă, cât şi cei ajteaptS In viitorul apropiat, printr-o compensajie ce este Inceput3 ji apoi dusă la bun
mulţi care au păcătuit. Prin intermediul acestei metode supreme, păcatele celor mulţi, sfârjit. Este, Ins3, evident c3 o astfel de compensajie, care va atrage apoi iertarea noastra,
ce ar putea să atragă in viitorul apropiat această catastrofă planetară, vor fi, sperăm, implică realizarea unor acjiuni isp3jitoare care totodată Ti sunt plăcute lui Dumnezeu.
iertate. Aceasta va fi cu putinţă deoarece, după cum ştim cu toţii, Dumnezeu nu vrea Ştiind aceasta, devine evident că nu ne rămâne altceva de f3cut decât s3 ne mobiliz3m
distrugerea păcătoţilor, ci îndreptarea lor, iar toţi aceia care vor realiza aceasta metodă zi de zi pentru a reuji prin intermediul acestei metode supreme compensarea j i chiar
supremă vor face cu putinţă ispăşirea acestor pScate ji In felul acesta va deveni posibilă, isp3jirea acestor păcaîe.
cu ajutorul lui Dumnezeu, iertarea lor. Prin urmare, această iertare care urmeaz3 să
apară cu ajutorul ce ne vine de la Dumnezeu este strâns legată de un proces de cură|ire Dat fiind faptul că Dumnezeu nu vrea distrugerea păcătojilor, ci îndreptarea
ce urmează se se producă la nivel planetar prin intermediul realizării acestei metode lor, îndrăznim $3 spcrăm cu anticipajie c3 aceast3 mobilizare a celor conjtienţi j i
supreme. Această mijlocire ce urmeazâ să fie objinuta prin intermediul acţiunii ce va responsabili, ce se va face zi de zi la unison, va contribui până la urmă la compensarea
fi realizata la unison de către toţi aceia care vor realiza această metodă supremă este JI la isp3jirea acestor păcatc j i In felul acesta planeta P3m3nt va fi iertatS j i catastrofa
legată de un proces de ispăjire. Prin acest proces de ispăjire, mânia lui Dumnezeu planetar3 ce se prevestejte fn viitorul apropiat nu va mai apărea. Este de la sine înjeles
fajă de păcătoşii de pe această planetâ va fi potolită. Prin urmare, răscumpărarea care cd toţî cei care vor participa la aceasta acţiune planetar3 de isp3jire vor beneficia, direct
urmează işi găseţte sensul şi Implinirea sa In această ispSjire ce trebuie să survină proporjional cu eforturile pe care le vor face, de transform3ri spirituale divine profunde
prin realizarea acestei metode supreme. Aceasta isp3jirc nu are numai menirea s3 j i durabile ce vor apârea In fiin{a lor. Isp3jirea este un efort adecvat j i totodatd pl3cut
reglementeze o anumită stare de fapt, ci ea urmează s3 conducă la o viaj3 nouă, ce lui Dumnezeu care se realizeaza astfel Inc3t păcatele oamenilor s3 fie jterse ji In cele
rezultă prin comuniunea indescriptibilă cu ajutorul care ne vine de la Dumnezeu Tatăl din urm3 p3c3tojii s3 fie aduji Intr-o relajie bună cu Dumnezeu. Nevoia de ispâjire
pentru a reuşi, numai cu ajutorul Lui, această ispăşire. Indrăznim să speram că realizarea este determinat3 de trei aspecte: generalizarea p3catului, incapacitatea omului de a
acestei metode supreme la unison va face cu putinţă ispăşirea, ştergerea, răscumpararea rezolva singur problema p3catului ji gravitatea păcatului. Primul aspect este atestat In
pâcatelor care au condus la ruperea legăturii intime, profunde cu Dumnezeu. .Biblie' Tn mai multe locuri: ,Nu există om care s3 nu păcătuiască'; ,Nu este niciun om
care tn permanen{3 să fac3 numai binele. Luaţi aminte c3 nu există nici măcar unul';
Pentru a înţelege cât mai bine toate acestea, v3 rugăm să citiţi cu multă atenjie ,Pe acest Pământ nu este niciun dm firi prihan3 care s3 fac3 totdeauna numai binele
definirea termenului .PĂCAT* care figurează In acest glosar. Păcatele respective sunt tot firi ca m3car o dat3 s3 p3c3tuiasc3*. Chiar lisus i-a spus tânărului bogat: .Nimeni Intre
ceea ce este rău din punctul de vedere al lui Dumnezeu şi ele sunt acele ac{iuni care oameni nu este cu adevSrat bun In permanen{3, decât singur Dumnezeu*. Apostolul
au Incălcat legile dumnezeiejti ale firii. Aceste păcate ale oamenilor dezlănţuie felurite Pavel scria: .Pentru c3 toji oamenii au p3c3tuit, de aceea ei sunt lipsiţi de slava ce poate
rele, iar prin acumulare, ele generează până la urmă o ruptură a legăturii tainice a să se reverse Tn fiinja lor de la Dumnezeu'. Gravitatea pdcatului este expusS Tn anumite
omului cu Dumnezeu. Atunci când se află In această situaţie, omul are responsabilitatea pasaje din .Biblie', care arat3 totodatS respingerea pe care Dumnezeu o are fa{3 de
de a purcede la o compensare a păcatelor ce existâ, înainte să sc confrunte cu pedeapsa păcat. S3 ne amintim c3 sfântul Habacuc se roagă Tn felul acesta lui Dumnezeu: .Ochii
pe care o meritS această planetă si umanitatea pentru toate pScatele sale. Toţi cei care Tai, Doamne, sunt atât de curaji, Tncât nu sunt Tncânta{i să vada rSul j i de aceea Ţie
vor realiza zi de zi această metodă supremă vor răscumpăra şi ispăji, In felul acesta, prin nu-Ţi place să privejti nelegiuirea'. Chiar j i când oamenii nu îji dau seama de aceasta,
intermediul anumitor gesturi sau acjium ce îi sunt tn mod evident plăcute lui Dumnezeu, pacatele lor Ti despart de Dumnezeu. La un moment dat, lisus a spus despre un anumit
pâcatelc acumulate la nivel planetar. Este esenjial să reţinem că toate ofrandele sincere acat: .Hula Tmpotriva Duhului Sfânt nu va fi iertata niciodatâ". Despre luda, lisus a
care se bazează pe credinţă In Dumnezeu j i pe aspira|ia de a reuji reimpăcarea cu pus la un moment dat: .Mai bine ar fi fost pentru el s3 nu se fi n3scut". înainte de a
El, vor face totodată să aparâ isp3jirea j i vor atrage până la urmă compensarea, prin I transforma lăuntric, de a se Indumnezei j i de a fi mântuiji, oamenii sunt ,str3ini,
intermediul binelui dumnezeiesc, a păcatelor ce au fost săvârjite j i care apoi s-au rajmaji prin gândurile ji faptele lor rele*. Pentru toţi p3c3tojii care nu se cSiesc pentru
acumulat pe această planetă. DatoritS eforturilor ce vor fi Infăptuite de toji aceia care
106 109
relele pe care le-au săvârjit, rămane doar ,o ajteptare înfricojată a judecăţii şi văpaia de la El paharul suferinjelor cumplite care jtia câ urmau, iar dacă nu este cu putinjă,
unui foc care îi va mistui pe cei răi j i răzvrătiji în iad". să se facă doar Voia Talălui Ceresc (Dumnezeu). O altA idee larg răspândita este aceea
Este evident că omul nu-ji poate rezolva singur această problemă a păcatului. Este, că moartea lui lisus Hristos este un sacrificiu ce s-a realizat pentru ispăjirea păcatelor
de asemenea, evident că el nu-ji poate ascunde păcatul j i nici nu îi este cu putinţă să se oamenilor. Aceasta nu s-a datorat faptului că dujmanii Lui au conspirat, fiind plini de
curăţească singur de păcate. Nicio faptă pe care omul o face fără ajutorul lui Dumnezeu ură ji răulale, împotriva Lui, iar El nu li s-a putut împotrivi. Dincolo de aparcnţe, lisus
nu-l va face să devină pur şi sA fie în stare să rămâna înaintea lui Dumnezeu ca un om ,a fost dat morţii din pricina pâcatelor ji a fărAdelegilor noastre*. Altfel spus, lisus a
drept j i fără prihană. Prin urmare, dacă în permanenja s-ar baza numai pe el însuji şi nu venit fn această lume în mod special ca sA sc sacrifice, ca să moară pentru pâcatele
ar apela niciodaiă la ajutorul lui Dumnezeu, omul nu ar putea fi nici salvat şi nici mântuit noaslre. Sângele Lui divin a fost vărsat .pentru cei mulji spre iertarea pAcatelor lor*.
niciodatâ. Tocmai de aceea, cea mai importanta dovadă că omului îi este cu putin|ă să în felul acesta, lisus a făcut posibilă curăjirea umanităjii de păcate j i .a purtat apoi
fie salvat cu ajutorul lui Dumnezeu este însăji ispăţirea. Trebuie, ajadar, s5 înţelcgem pAcatele noastre j i a suferit pentru ele în trupul SAu j i S-a jertfit pe lcmnul crucii*.
că omul pacătos se Instrăinează de Dumnezeu datorită păcatului j i câtă vreme nu existi Tocmai de aceea, se poate spune că lisus Hristos este .jertfa de ispăjire care s-a adus
nicio speranţă de împăcare j i nicio acjiune ce pornejle din libera iniţialivă a omului, pentru păcatele noastre*.
până atunci nu există nicio cale de reabilitare a sa sau de salvare. Simbolul tainic al crucii lui lisus Hristos nu va putea fi înjeles decât dacă înjelegem
Atunci când analizăm cu multă atenţie j i luciditate aceste aspecte, descoperim că j i intuim totodată că, fiind răstignit pe cruce, lisus Hristos Şi-a asumat tolodată păcatele
Tnsuji Dumnezeu este acela care oferă o cale de ispăjire fiin{ei umane păcătoase. Tn ntregii omeniri de pe această planetă. în lumina acestor revelalii, ne putem da seama
.Vechiul Testament" se spune de obicei că ispăjirea este objinută prin anumite ac)iuni că ispâjirea implică jertfă, implică sacrificiu, implică un efort adecvat j i susţinu! ce îi
adecvate sau prin anumite eforturi ce Ti sunt plăcute lui Dumnezeu. Despre astfel este plăcut lui Dumnezeu Tatăl. De fapt, o mare parte a limbajului ce este folosit de lisus
de acjiuni, Dumnezeu spune: ,Vi le-am revelat pentru ca să le faceţi, astfel ca ele să cu ocazia Cinei celei de Taină este legat de jertfă ji ne îndreaptă atenţia spre jertfa Sa,
slujească drept ispăjire pentru sufletele voastre'. Ispâjirea este objinută nu datorită care urma să fie adusă pe cruce. Prin urmare, este evident că răslignirea lui Hristos a
valorii inerente a modalită{ii adecvate j i a eforturilor ce sunt realizate, ci pentru că fost un sacrificiu, a fost o jertfă carc era necesară pentru a face cu putinţă ispâjirea. Tn
aceasta a fost j i este întotdeauna calea ce a fost hotărâtă de Dumnezeu pentru objinerea .Evanghelia lui loan" citim cuvintele piine de Injelepciune aie lui loan Botezătorul: .latA
răscumpărării. Anumite eforturi adecvate ce au fost realizate în trecut de oameni sfinji Mielul lui Dumnezeu care vine pentru a ridica (anihila) păcatul acestei lumi*.
j i care au fost tolodată plăcute lui Dumnezeu, ne îndreaptă în felul acesta sufletele, Prin răstignirea Sa, lisus a realizat în felul acesta tot ceea ce este necesar sA se facă prin
conjtiinjele j i privirile spre anumite adevăruri referitoare la ispăjire.. Efortul ce se ntermediul sacrificiilor sau al jertfelor, ba chiar mai mult decât atât. DacA Intr-un anume
realizează pentru a putea objine ispăjirea trebuie să fie, înainte de toate, plăcut lui 'ns, lisus a murit .pentru păcat', într-un alt sens lisus a murit .pentru noi toji'. lisus a
Dumnezeu j i totodată el necesită manifestarea perfecjiunii. Procesul ispSjirii implică fost j i rămâne reprezentantul nostru, al întregii umanităji atunci când a fost răslignit pe
deci un efort adecvat j i care totodată este plăcut lui Dumnezeu, iar păcatul nu trebuie cruce. Acest fapt este exprimat într-un mod succint în ,Noul Testament": ,Dacă unul
niciodată să fie privit cu ujurinjă. Existt unele referiri biblice la ispăjire, care poate să singur a murit pentru noi toji, aceasta arată că prin El, tolodată, toţi am murit'. Moartea
fie ori efectivă (ceea ce presupune suportarea de către fiinţa umanS, până la capăt, reprezentantului întregii umanităji este socotită ca fiind în acelaji timp moartea acelora
a consecinţelor grejelilor sale), ori cauzală (atunci câncl este realizată prin mijloace pe care El îi reprezintâ. Atunci când se spune că lisus Hristos este .mijlocitorul nostru la
meditativ-contemplative, inaccesibile omului obijnuit). Spre exemplu, Moise a încercat Tatal Cereşc', pasajul respectiv este relevant pentru ţelul nostru, deoarece continuă ji
să realizeze ispljirea pentru păcatele poporului evreu j i în acest scop L-a implorat pe se ocupA cu răstignirea j i cu sacrificiul Lui pentru păcaiui umanităjii.
Dumnezeu să-i jteargă numele din Cartca vieţii în care numele său era scris. Tn Evanghelii întâlnim ai'irmajia semnificativă despre ispăjire ji răscumpărare: .Fiul
Tn afara ispăjirii, în .Biblie* se arată că moartea j i suferinja sunt .plata" pentru păcat. Omului nu a venit să fie slujit, ci dimpotrivă, El a venit ca sS slujească ji să-ji dea viaţa
în .Biblie" se specifică însă ideea: .Fără un efort adecval, ce este totodată plăcut în faţa drept răscumpărare pentru noi, cei mulji*. Tn cazul acestui proces de ispăjire, datorită
lui Dumnezeu, nu este posibilă iertarea ji nici îspăjirea". Eforturile adecvate, ce sunt faptului că lisus Hristos a murit în locul lor, oamenii nu a mai trebuit să moară. Acest
plăcute lui Dumnezeu, au fost j i vor rămâne metoda fundamentală pentru înlăturarea proces indicâ, totodată, substituirea care este cu putinjă în cazul unui proces de ispăjire.
păcatelor sau, altfel spus, pentru ispăjire. Acelaji adevăr este indicat j i în pasajele care vorbesc despre lisus Hristos ca fiind robul
Scriitorii inspiraji ai .Noului Testament* ne prezintă o serie de faţete ale procesului lui Dumnezeu care suferă pentru noi, oamenii, deoarece despre El s-a spus: ,EI va fi
ispăjirii. Atunci când analizăm cu aten|ie j i luciditate aceste aspecte, descoperim că străpuns pentru păcatele noastre, El va fi zdrobit pentru fărădelegile noastre; peste El va
cel mai adesea ispăjirea rezultă din dragostea pe care Dumnezeu o manifestă pentru cădea pedeapsa care ne dă nouă pacea j i prin toate rănile Lui noi vom fi tăm3dui|i...
oameni. Prin urmare, procesul ispăjirii ne arată iubirea Tatălui Ceresc. Spre exemplu, Domnul Dumnezeu va face să cadă asupra Lui (lisus Hristos) toate nelegiuirile noastre,
sacrificiul lui lisus Hristos nu a fost un accident, ci îji are originea într-o enigmatică ale tuturor*. Suferinjele teribile j i agonia lui lisus Hristos pe Golgota indică acelaji lucru.
necesitate divină absolută. Acest aspect se poate observa în rugăciunea lui lisus Hristos lisus Hristos a suferit moartea în locul nostru j i sufletul Său s-a cutremurat când a fosi
din grădina Ghetsimani, unde El a implorat ca, dacă este cu putinjă, să fie îndepărtat vorba de această identificare totală cu toji păcătojii. Acesla esle în realitalc sensul plin
110 111
de taine al strigătului Său disperat: .Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai
p3r3sit?"(Marcu 15, 34). în acele clipe, este evident câ lisus a fost lâsat singur, pentru petreacS de-a binclea. Autom .Vechiului Testament" au spus: .Dumnezeu se mSnie pe
că era necesar s3 sufere tn propria Sa fiinţă, Intr-un mod cumplit, deoarece preluase tn cei rSi tn orice vreme*. Ei nu au avut niciun fel de fndoieli c3 pScatele produc tn mod
Universul Său lăuntric, tn totalitate, păcatele tuturor oamenilor care păcătuiseră până inevitabil o reacţie putemicS din partea lui Dumnezeu. Ştiind aceasta, putem spune
atunci şi care trSiserS sau trăiau pe această planetă. în felul acesta, lisus a luat asupra Sa cS Dumnezeu nu trebuie sS fie acuzat de toleran{3 tn faţa r3ut3|ii şi a fSrSdelegii. El
tn totalitate sufennţele ce li se cuveneau oamenilor pentru păcatele lor }i totodată a luat se opune cu o mare vigoare rSului de orice fel. Chiar dac3 Dumnezeu este .incet la
asupra Sa blestemul nostru, adică prin aceasta El ni s-a substituit. Prin urmare, ideea câ mSnie* (Neemia 9, 17), este totuji cert cS Dumnezeu se mSnie pSnS la urmS pentru
lisus a luat asupra Sa, tn fîinţa Sa }i a suferit, In locul nostru, păcatul nostru tnseamnă toate pScatele noastre, care se tot adună.
că atunci El a acceptat s3 ni se substituie şi sâ trSiascS tn locul nostru pedeapsa pe care într-un capitol din .Vechiul Testament* citim: .Domnul Dumnezeu este încet
noi urma s3 o suportăm pentru pScatele noastre. Substituirea sau tnlocuirea care a făcut la mânie şi extrem de bogat fn bunState, El iartS fSrSdelegea şi rSzvrStirea dar nu
posibila ispăşirea se află la baza afirmaţiei din .Biblie" potrivit cSreia lisus Hristos S-a îi suportă la nesfârjit pe cei vinovaţi, tratându-i şi considerându-i ca fiind mereu
dat pe Sine însuşi ca .preţ de r3scump3rare pentru noi toţi'. şi mereu nişte nevinovaţi*. Chiar într-un astfel de pasaj ce revelează îndelunga
O idee similară se afl3 la baza sentinţei cinice }i criminale a lui Caiafa, redate de râbdare a lui Dumnezeu TatSI, descoperim cS este menjionat totodatâ refuzul SSu
Apostolul loan: .Este tn folosul vostnj să moară un singur om pentru norod şi astfel s3 nu de a tolera la nesfSrşit vinovSţia. Ideea din .Vechiul Testament" cum cS Dumnezeu
piară tot neamul*. Pentnj Caiafa aceasta Insemna doar o solujie politică, care tn viziunea sa Tatăl este încet la mânie faţS de oameni nu este nicidecum o afirmaţie gratuită.
era cea mai simplă, dar Apostolul loan a văzut tn cuvintele sale o profe|ie: că lisus Hristos Este ceva minunat şi surprinzâtor. Atunci când este privitS dintr-un anumit punct
avea să moarS In locul multor oameni. Apostolul Pavel vede tn cruce calea de ispăşire şi de de vedere, ea inspiră admiraţie şi respect şi este ceva cu totul neaşteptat. Aşa
izbSvire. Prin firea lor, oamenii sunt nişte robi ai pScatului, dar tn fiin|a lui Hristos oamenii cum autorii care au scris .Vechiul Testament' erau siguri de mânia lui Dumnezeu
sunt liberi, Oamenii erau in acea vreme supuşi mâniei lui Dumnezeu datoritâ neleguirii }i împotriva acumulării mereu şi mereu înnoite a pScatelor, ei erau la fel de siguri
păcatelor In care se complăceau, dar lisus Hristos i-a izbăvit }i din această stare. câ prin intermediul anumitor eforturi adecvate ce î) sunt plScute lui Dumnezeu,
aceastS mSnie poate fi de obicei abStutS.
Procesul ispăşirii are mai multe aspecte profund benefice. Este suficient să
men)ionăm pur şi simplu anumite aspecte, care sunt: rSscumpSrarea, justiflcarea, DacS citim cu atenţie profeţiile Fecioărei Maria, descoperim cS ea ne oferâ
tmpăcarea, adoptarea şi jertfa. lisus Hristos a realizat extraordinar de mult şi îndemnuri pline de în|elepciune }i sfaturi pentru a realiza acum, cSnd IncS nu este prea
totodatS multe pentru oameni, prin moartea Sa ispăşitoare. Prin procesul de ispăşire tSrziu, anumite eforturi adecvate şi perseverente care îi sunt plScute lui Dumnezeu }i
pe care l-a realizat la nivel planetar, lisus Hristos este, totodată, un exemplu viu şi prin intermediul cSrora mSnia Sa poate fl abStutS. în felul accsta, va deveni posibilâ
un fnvingător tn conflictul cu fntunericul şi cu cel rău. isp3}irea. Isp3}irea va atrage dupS sine iertarea, care nu cste ceva ce se objine împotriva
Dincolo de aparenţe, procesul ispăjirii este misterios, este vast JI este profund. Voinjei lui Dumnezeu. lertarea care va ap3rea atunci cSnd vom merita aceasta datoritS
Cuvintele sunt insuficiente atunci când căutăm să prezentăm cât de cât semnificaţia isp3}irii, este darul milostiv al lui Dumnczeu care este plin de iubire }i de compasiune
acestui act dumnezeiesc măreţ. Actul respectiv este mult mai bogat tn semnificaţii }i tocmai de aceea este capabil s3 ierte. Tocmai pentru cS â intuit acest aspect tainic,
decât am putea arăta noi. Dar toate aspectele pe care le-am subliniat sunt importante psalmistul spune: .Totu}i, în marea Sa Indurare, Dumnezeu Tatăl iartS nelegiuirea }i nu
şi niciunul nu trebuie să fie neglijat. Nu trebuie să trecem cu vederea nici faptul c3 fntotdeauna nimice}te; El î}i opre}te de multe ori mSnia }i nu d3 drumul întregii urgii de
procesul ispăjirii reprezintă ceva profund şi misterios. Procesul ispăţirii deschide calea care este capabil }i pe care noi, oamenii, o meritSm datoritS fSrSdelegilor }i pScatelor
spre o viajS nouS, trSitS fn comuniune cu Dumnezeu. AceastS viaţS nouS, care este rodul noastre". Prin urmare, abaterea mSniei lui Dumnezeu este Intotdeauna posibilS, pentm
ispSşirii, nu trebuie sS fie consideratS a fi un detaliu banal ji nefnsemnat. Toate celelalte cS Dumnezeu nu vrea distrugerea p3c3to}ilor, ci Tndreptarea lor.
aspecte conduc cStre ea. Unii se vor fntreba .De ce trebuie oare sS fie ispSşite pScatele? Abaterea mSniei lui Dumnezeu TatSI nu este, prin urmare, ceva produs de
Care sunt consecinţele dacS nu are loc ispSjirea pScatelor? Intervine oare mSnia lui oameni. Aceasta se datoreazS doar lui Dumnezeu care, atunci cSnd vede semnele
Dumnezeu tn cazul acelor consecinje?". Dat fiind faptul cS pScatele afecteazS relaţia de îndreptare ale oamenilor, ,î}i abate mSnia* }i în felul acesta urgia care urmeazS
omului cu Dumnezeu, dacS Iu3m tn considerare cS relatia oamenilor cu Dumnezeu este s3 se dezlănţuie este opritS atunci cSnd, prin ispS}ire, Dumnezeu ne iartâ. în .Noul
ceva primordial, atunci este greu s3 considerdm c3 ispSşirea ar fi suficientS. Prin urmare, Testament* existâ unele pasaje în care apare expresia .mSnia lui Dumnezeu" dar
este evident cS aceastS metodS supremS j i eficientS poate fi, totodatS, consideratS ca dovezile relevante nu se limiteazS la aceste pasaje. Pretutindeni In .Noul Testament'
fiind un efort de ispSţire. Atunci cSnd este plScut lui Dumnezeu ji totodatS este acceptat întSlnim ideea c3 Dumnezeu se opune cu tSrie rSului, atunci când este atins3 o
de El, efortul de ispSjire face cu putinţS abaterea mdniei lui Dumnezeu prin oferirea anumitS iimită. Nu trebuie sS pierdem niciodată din vedere că niciun pScStos nu
unor daruri care îi sunt plScute lui Dumnezeu. Profeţiile Fecioarei Maria ce au fost se aflS într-o stare bun3. PScStoşii se împotrivesc lui Dumnezeu. în ultimS instanfâ,
fScute la Fatima ne pun tn gardS cS dacS nu vom face nimic pentru a isp3ji pScatele ce p3cSto}ii nu se pot a}tepta la altceva decSt la asprimea judecSfii dumnezeie}ti.
existS, atunci persistă pericolul cumplit ca tot ceea ce profeţiile sale au anunţat sS se Accasta este în realitate ceea ce ei merit3 pentru fSrSdelegile şi pScatele lor. Fie
112 cS numim aceasta .mSnia lui Dumnezeu* fie c3 nu o numim astfel, ea este totu}i
113
prezentâ. Ea apare ca o consecmţă firească pe care noi, oamenii, o merităm datorită foarte pujini crejtini le mai pun astizi In practică: .lubejte pe aproapele tâu ca pe
fărădelegilor ţi păcatelor noastre. Atunci când păcătuiesc adeseori j i pâcatele lor se tine însuji'. Genialul scriitor Tolstoi spune: .Adevărata iubire are totdeauna drept bază
acumuleazâ, până la urmă toţi oamenii sunt supuşi judecăţii lui Dumnezeu. .Mânia renunjarea la propriul bine individual'.
lui Dumnezeu se descoperă la un moment dal din cer Tmpotriva oricărei necinstiri Marii sf inji crejtini v3d în iubire iz vorul virtujii divine supreme, careeste compasiunea.
a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor.' Despre dragoste, Sfântul Pavel spune In .Noul Testament':
Avertismentul Fecioarei Maria ne-a fost oferit spre a ne salva pe noi, oamenii, dintr-un . 1 . Chiar dacă aj putea vorbi In multe limbi omenejti j i totodată în cele îngerejti, j i
pericol real ji nu dintr-un aja-zis .pericol" ce este fantasmagoric ji imaginar. Realizarea n-aj avea deloc iubire, aţ fi Intocmai ca o aramă sunătoare j i ca un chimval (instrument
unor eforturi adecvate, cum ar fi această metodă supremă ji eficientă pe care o propunem muzical folosit In vechime, compus din două talere de aramă care erau lovite unul de
aici, este menita sa fac3 posibilă izbavirea noastră şi a acestei planete de mânia lui altul; acesta mai era cunoscut j i sub numele de talgere - n.n.) zăngănitor.
Dumnezeu. Această izbavire este cu putin]3 daca un număr considerabil de fiinţe umane
2. Şi chiar dac3 aj avea darul proorociei j i aj cunoajte toate tainele acestei lumi j i
se va angrena pentru a realiza acest efort de ispăjire, ce devine cu putinţă prin efectuarea
toatS jtiinja, chiar de aj avea toată credinja, astfel încât s3 pot s3 mut j i munjii din loc,
zi de zi a acestei metode supreme şi eficiente. Prin urmare, realizarea zi de zi a acestei f3ră a avea deloc iubire, n-aj fi, prin aceasta, nimic.
metode supreme şi eficiente este efortul de ispăjire pentru păcatele noastre.
3. Şi chiar dac3 mi-aj Imp3rji toată averea pentru a-i hr3ni pe cei s3raci, chiar dacâ
mi-aj oferi cu abnegajie trupul s3 fie ars, j i nu aj avea deloc iubire, toate acestea nu-mi
IUBIRE vor folosi aproape la nimic.
Mai ales pentru yoghini, iubirea adevărată este o energie tainică ce provine de la 4. lubirea este fntotdeauna mult rSbdătoare; ea este mereu plină de bun3tate;
DUMNEZEU şi care face s3 apară în Universul nostru lăuntric un sentiment copleşitor, lubirea nu pizmuiejte niciodată; iubirea nu se Iaud3, nu se umfl3 de mândrie; nu este
divin, care face cu putinţă, pentru acela (sau aceea) care II trăiejte plenar, să resimta suspicioasS;
o inefabilă dilatare euforică a fiinţei sale şi totodată a câmpului conjtiinţei, de la finit 5. Nu se poart3 nicioda»3 necuviincios, nu caut3 folosul s3u (deoarece iubirea
către infinit. lubirea este resimjit3 intens de fiin|a umană sub forma unui sentiment trezejte Intotdeauna devotamentul j i abnegajia - n.n.); ea nu se m3nie; nu se g3ndejte
esenţialmente unificator, profund euforic, coplejitor, nuanţat, moral-estetic. lubirea la rău;
se manifestă mai ales prin aspirajia sublimă, dezinteresată, profund transfiguratoare j i 6. Nu se bucur3 de nelegiuire, ci se bucur3 f3r3 fncetare de adevăr, de bine ji de
pătrunsâ de abnegajie fajă de obiectul său: o fiinj3 umană de sex opus care ne atrage, ceea ce este frumos;
o anumită persoanS asupra c3reia resimjim spontan imboldul s3 ne rev3rs3m în mod 7. Ea acoper3 (Îmbr3|ijeaz3) totul, crede tot ceea ce este bun, n3d3jduiejte mereu,
suportă totul cu umilin{3 (smerenie).
detajat afecţiunea sau chiar o colectivitate, o idee ori o valoare, o activitate.
Natura j i rolul uriaj îndeplinit permanent de iubire, atunci c3nd aceasta este intens j i 8. lubirea este In vejnicie ceva tainic j i dumnezeiesc ji tocmai de aceea ea nu va
cu adevarat liber manifestată în viaja oamenilor, au primit în decursul timpului interpretări pieri niciodat3. Proorocirile se vor sf3rji, limbile probabil c3 se vor opri, cunoajterea se
variate. Una dintre cele mai străvechi interpretSri ale iubirii este cea cosmologico- va încheia, dar iubirea va r3m«1ne mereu aceeaji, f3ră tncetare.
mitologica, In care iubirea apare ca o nesfârjită forjă euforică, transfiguratoare, sublimă, 9. C3ci, dac3 acum cunoajtem toate c3te sunt tn parte j i prorocim In partc,
divină, cosmică, grandioasă - generatoare a tot ceea ce este frumos j i minunat - j i 10. Atunci c3nd, cu ajutorul iubirii, vom ajunge la des3v3rjire, acest «în parte» se va
infinit creatoare. rji (pentru c3 atunci vom deveni Una cu Totul cel misterios al lui Dumnezeu - n.n.).
Distingând genuri diferite ale iubirii ji considerând-o pe cea profund transfiguratoare 11. C3nd eram copil, vorbeam aja cum trebuie s3 vorbeasc3 un copil, simjeam
j i spirituală (pură, InSljătoare, divină) ca net superioară, numeroji gănditori i-au atribuit cum trebuie să simta un copil, g3ndeam aţa cum g3ndejte un copil; atunci c3nd
virtuţi cognitive fundamentale. -am făcut om mare, m-am lepădat (m-am detasat - n.n.) de tot ceea ce era fn mine
copilăresc.
Yoghinii au considerat totdeauna sentimentul iubirii ca fiind extraordinar de
important j i l-au caracterizat adeseori drept un sui generis criteriu valoric esenţial al 12. Acum (datorită ignoranjei noastre - n.n.) vedem totul întocmai ca într-o oglindS,
gradului de umanizare j i de elevare a comportamentului natural al omului, o masura a Intr-un mod aburit ji întunecos; dar atunci (In momentul In care vom fi cu adevSrat uniji
faptului că, fn îns3ji fiinja sa microcosmică, cea mai intim individuală, cel care iubejte t u Dumnezeu - n.n.) c3nd vom cunoajte adev3rul, vom vedea totul fa{3 In fa|3. Acum
poate totodată s3 devină, datorită iubirii, o fiinţă dilatată în infinit, macrocosmică, eu jtiu c3-mi este cu putin{3 s3 cunosc tn parte; dar atunci c3nd voi fi des3v3rjit voi
putea cunoajte totul pe deplin, fntocmai aja cum am fost eu cunoscut pe deplin din
unificată j i divină.
wejnicie (de Dumnezeu - n.n.).
Din punct de vedere moral, iubirea este definită de către yoghini ca fiind un sentiment
euforic sublim j i profund transfigurator, care este opus egoismului. înjelegând profund 13. Acum, pentru mine rămân doar acestea trei: credin(a In Dumnezeu, n3dejdea
acest aspect prin trăirea directă, intensă, spontană j i liberă a iubirii adevărate, putem fcperanja) j i iubirea; dar pentru mine, cea mai mare dintre ele este j i r3m3ne Intotdeauna
iubirea.'
să Injelegem mult mai bine cuvintele divine, esenjiale ale lui lisus, pe care, paradoxal,
114 (adaptare dup3 I Corinteni, cap. 13)
115
4 | PROCRAMULPWSnARDEAqiUNEURCENÎÂ.NU A P O C A l l l ' s \ ' ffr
ÎMPÂRÂŢIA CEA TAINICÂ A LUI DUMNEZEU TATÂL de diferite. Aceste persoane vorbesc !n general despre fiinje care lor le-au apărut în
în fnvă|3turile Sale, lisus vorbeşte dcspre .Împăr3|ia Tatălui Ceresc* sau .împărâjia carne şi oase, j i care le-au ajutat !n situajii critice, pentru ca ulterior să dispară într-un
Cerurilor" ca despre o destinajie f inală a evolujiei şi a ascensiunii omului către Dumnezeu. mod inexplicabil şi misterios. Nimic nu ne tmpiedică să credem că fiinjele pe care le-am
în ceea ce priveşte descrierea efectivă a .împărâjiei Cerurilor* lisus este foarte criptic întâlnit aparent întâmplător într-un moment anume al vieţii (sau chiar !n circumstanje
banale) sunt Ingeri, cu atât mai mult dac3 aceste fiinţe, Inainte de a ne despărţi de ele,
ţi s-a folosit tn special de parabole (parabola celor zece fecioare, a semânatorului etc),
au rostit cuvinte potrivite pentru a ne lumina şi a ne transforma profund viaja.
iar privitor la localiiarea acesteia, In .Biblie* este reluată de multe ori celebra afirmajie:
,împ3răjia Cerurilor se află In voi.*
INTOARCERE/REÎNTOARCERE LA REALITATEA MISTERIOASĂ A LUI
împărSţia cea tainică a TalSlui Ceresc (Dumnezeu) este în realitate un misterios tarâm
DUMNEZIU
gigantic extrem de elevat care există, fără îndoială, clipă de clipă !n paralel cu aceasta
în sfera eredinţei, întoarcerea sau relntoarcerea la Dumnezeu mai este numită şi
lume şi care este tărâmul misterios escnţial al lui Dumnezeu Tatăl. Datorita faptului că
convertire religioasă şi indică o acjiune de transformare lăuntrică profundă, spirituală
împărăjia Tatălui Ceresc prezinta o frecvenţa globală de vibraţie extrcm de lnaltă, deşi
(In greată, metanoia) şi de regasire a lui Dumnezeu în propria fiinja. O astfel de
este în permanenjă aproape de noi, cu toate acestea ea nu este încă accesibiia pentru
Intoarcere sau relntoarcere către natura tainică a lui Dumnezeu indică, totodata, o
marea majoritate a fiinţelor umane.
metamorfoză spirituala ji puncteaza un proces interior de transformare, ce pune In
Atunci când noi descoperim, graţie unei anumite treziri lăuntrice esenţiale, focarul
acjiune o mdcscriptibila focalizare a puterilor lâuntrice ale fiinţei In direcjia unei
cel enigmatic de corespondenţă cu împărăjia cea Tainica a lui Dumnezeu Tatăl carc
apropieri intime de experienţa şi Injelegerea divină. Aceasta este o stare pur interioară
exista în stare latenta în fiecare dintre noi, putem apoi să avem oricând acces, numai
care înglobează intreaga fiinja ţi se referă la ansamblul facultăţilor acelei fiinje umane,
prin intermediul acestui focar enigmatic ce face posibilă corespondenja ţi comunicarea
fiind totodată o etapă fundamentală In sânul oricărui demers spiritual. în .Biblie* se
cu acest misterios tărâm gigantic, la împărăjia cea tainică a lui Dumnezeu Tatăl. Abia
spune despre Dumnezeu c3 El îi poate Intoarce pe oameni la Sine. Pentru fiecare fiinţă
atunci noi putem înjelege, prin experienja spirituala directă. realitatea uluitoare a
umană, întoarcerea sau relntoarcerea la Dumnezeu este esenţială, mai ales după ce s-a
at'irmajici pe care foarte pujini sunt cei care o înjeleg, fie chiar şi teoretic: .împărăţia
Indepărtat de El. Motivul esenţial pentru care fiinţele umane au nevoie sâ se întoarcă
cea Tainica a lui Dumnezeu Tatăl se află ascunsâ In fiecare dintre noi."
sau să se rcîntoarcă la Dumnezeu este că astfel de fiinje umane fie s-au rătăcit de pe
căile Sale, fie s-au îndepărtat de El.
ÎNGER PĂZITOR
încă de la naştere, fiecare fiinţă umană este încredinjata protecţiei unui Inger, care în .Vechiui Testament* se afirmă, într-un mod clar şi categoric, că prin întoarcerea
are sarcina precisă de a o ajuta In fiecare moment al viejii sale. fără s-o abandoneze sau relntoarcerea la Dumnezeu se Injelege ceva mai mult decât o simplă exteriorizare
niciodata. Fiecare persoană are deci propriul său Inger păzitor, indiferent de rasă, cultură a regretelor ji o transformare superficială a comportamentului. Adevărata întoarcere
sau religia de care aparjine. Chiar ţi persoanele care spun că sunt atee, materialiste sau reîntoarcere la Dumnezeu !n orice circumstanje implicâ dobândirea unei slări
convinse sau cele care refuză să crcada într-o altă dimensiune decât cea terestra, au un profunde de umilinjă, presupune o adevărată transformare a inimii şi o căutare sinceră
a realităţii tainice a lui Dumnezeu. O astfel de Intoarcere va fi insoţită de o cunoaştere
Inger personal.
reaia şi profunda a lui Dumnezeu şi a căilor Salc. Este important să reţinem că un
Dar ce face, mai precis, îngerul nostru păzitor? Cu tojii realizăm că nu ştim niciodată
astfel de eveniment sau, altfel spus, Intoarcerea sau relntoarcerea la Dumnezeu este
exact cât de mult veghează asupra noastră şi câte fac pentru noi propriii noţtri părinţi,
ceva unic, care are loc odată pentru totdeauna şi care nu se repetă încă o dată şi
pe care !i cunoaştcm şi !i percepem In mod direct, fizic, şi atunci cum am putea şti Incâ o data după aceea. întoarcerea sau relntoarcerea la Dumnezeu este descrisă
precis câte fac pentru noi Ingerii, care nu sunt vizibili ochilor noştri fizici? Totuji, dintre adesea ca o ieşjre din Intunericul raului, al ignoranjei, al păcatelor şi al domniei
numeroasele lucruri pe care ei le fac, putem enumera câteva. lui Satana şi atrage după sine închinarea şi dăruirea către Dumnezeu. O astfel de
Astfel, îngerul nostru pazitor ne fereţte de pericolele care ne pândcsc fără ca noi tntoarcere implică o transformare profundă tn sfera gândurilor j i a sentimentelor faţa
măcar să le bănuim; ne îndeamnă să ne deschidem către ceea ce este bun şi să evităm de Dumnezeu, implică să manifestam o credinja putemica, profundă şi deplină în El.
răul; are sarcina de a transmite mai departe rugăciunilc noastre şi intervine neobosit Atunci cand este privită dintr-un anumit punct de vedere, Intoarcerea sau retntoarcerea
pentru ca noi să primim întotdeauna dragostea divina, fjră de care nimic nu poate la Dumnezeu tnseamna dâruirea de sine lui Dumnezeu, care face cu putinţă să traim
subzista !n aceasta lume. cu Dumnezeu, prin El şi pentru a ne manifesta la unison cu El tn tnnoirea vieţii prin
în împrejurări particularc, îngerul păzitor se manifesta şi sub aparenje perceptibile puterea enigmatica a Duhului Sfânt, care se manifesta apoi In fiinja umana care se
nouă, iar când este absolut necesar, poate lua chiar formă umană, pentru a risipi Intoarce sau se reîntoarce la Dumnezeu. întoarcerea sau retntoarcerea la Dumnezeu
nelncrederea, confuzia şi dezorientarea celui căruia i-a fost dat să-l vadă. tn orice condijii este, atunci când va fi privita din punct de vedere psihic, o acţiune
Numeroase persoane care au intrat 1n contact cu Ingerii îi descriu ca fiind creaturi deliberata a omului, ce este aleasă tn mod liber j i tndeplinita tntr-un mod spontan.
inaripate, radiind de lumină şi modificându-ţi fără tncetare culoarea şi forma. Relatănle Totuşi tn .Biblie* se arată clar c i In acelaji timp fntoarcerea sau reîntoarcerea catre
celor care spun că au Tntâlnit un înger într-un moment particular al vieţii lor sunt destul
117
116
4 | PROGRAMUL PLANETAR DE AqiUNE URGENTÂ . N U A P O C A L I P S A i r GLOSAR DE

D u m n e / e u este într-un sens mai profund şi totodatS misterios, acjiunea lui Dumnezeu în diverse limbi, termenul .înjelegere* posedS scnsuri etimologice care descmnea/3
tn fîinţa umanS. în .Biblie* Tntoarcerea sau relntoarcerea necredincioţilor la Dumnezeu acjiunea de cuprindere, d e realizare de legSturi sau de prindere, apucare şi sesizare.
este descrisS ca fiind rezultatul unei ac'iuni divine în e i , ac|iune l n care - prin însăşi în)elegerea implicS o capacitate de a surprinde si a descoperi relaţiile esenjiale dintre
natura lor - ei nu au putut avea un rol esenţial, tntrucât aceasta reprezintă tn realitate obiecte şi fenomene. î n timp ce în|elegerea elementarS, superficialS se bazeazS pe
o vindecare a neputinjei spirituale care a tmpiedicat Intoarcerea sau relntoarcerea lor apropieri, asemSnSri şj asocia(ii simple de percep(ii, imagini şi idei, izvorSte din
la Dumnezeu până tn acel moment. Intoarcerea sau retntoarcerea către Dumnezeu experien(a practicS imediatS, înţelegerea profundS, superioar3, deplinS presupune
face sa apară o indescriptibilă stare de renaştere lăuntrică, o profundă deschidere a capacitatea de a surprinde prin identificare yoghinS perfectS semnifica(iile conceptuale,
inimii, 0 deschidere şi o luminare a ochilor cunoaţterii adevărului care pănă atunci simbolice, spirituale şi In final esenţa cauzal3 a realit3(ii.
erau orbiţi. întoarcerea sau retntoarcerea câtre Dumnezeu face totodată să apară î n Psihologii fac deosebire între în|elegerea spontanS, ce presupune o operaţie
Universul fiinjei umane o nouS înţelegere, care îi transformă într-un m o d profund fulgerdtoare de recunoaţtere, descoperire a semnifica(iei si integrare a acesteia şi
viziunea asupra realităţii şi asupra sa însSşi. Anumite confesiuni arată cS cel mai înţelegerea discursivS, care este o activitate mentalS de duratS, cu structura specificS
adesea Dumnezeu fi atrage pe oameni la Sine prin intermediul unui sentiment foarte unui proces. Din punct de vedere psihologic, fenomenul d e înjelegere se realizeazS
puternic, chiar copleşitor, d e revelare şj comuniune dumnezeiască. Cazul reîntoarcerii prin integrare, interpretare şi transfer.
lui Sfântului Pavel la Dumnezeu este tn această d i r e q i e exemplar. întoarcerea sau
reîntoarcerea către Dumnezeu implică o transformare completă a orientarii, care ne INŢELEPCIUNE
aduce cu fa(a către Dumnezeu. î n felul acesta, fiinţa umană face apoi paşi siguri în|elepciunea este o calitate şi tn acelaşi timp o capacitate esen|ial3 a fiin(ei umane,
pe d r u m u l care duce cStre viaţa veşnica. în .Biblie* se spune . . . . dacâ n u vă veji rezultatS din integrarea armonioasS a unor experien|e spirituale bogate, a unei reflectSri
tntoarce cu adevărat la Dumnezeu... să şti|i că nu veţi intra c u niciun chip în Împ3r3(ia clare, profunde şi superioare a realit3(ilor lumii, a lui Dumnezeu sub majoritatea
Cerurilor.* Trebuie să amintim aici faplul c3 pânS şi o m u l cel mai transformat din aspectelor sale materiale şi spirituale. înţelepciunea este o expresie a cunoasterii
punct d e vedere spiritual ţ i care a atins un înalt grad de sfinjenie este totuşi, atunci spirituale profunde, a unei permanente călăuziri tn viaţă dupS principiile divine,
când se află faţă în faţS cu Dumnezeu, un pacătos în a cărui fiinţă Dumnezeu universal valabile ce implicS bunul-simj $i inteligenţa creatoare. Ea se reflectS printr-o
vede multe pacate. Î n cazul renaşterii care apare, aceasta este totodatS o minunatS stare de deplinS cunoajtere de sine, de revelare a Spiritului Nemuritor (Atman) tn fiin(3,
regenerare pe care o produce în fiinţa umană energia enigmaticS a Duhului Sfânt. de concordanjS deplinS tntre g3nd ţi faptS, la care ajunge o fiinJS uman3 care are
Ea este resimjită înainte de toate în inima sa. Uneori întoarcerea sau reîntoarcerea ccntrul fundamental de forţă Sahasrara perfect dinamizat. Cei înţelepţi sunt înzestra(i
la Dumnezeu este spontană şi subitS, alteori ea se produce într-un timp ceva mai cu 0 putere de pStrundere mental3, cu o inteligen(5, cu o aten|ie ji cu o intui(ie care
lung. Important este cS pânS la urma această întoarcere sau reîntoarcere a avut loc. le lipsesc oamenilor obişnuiji. înţelepjii iubesc cel mai mult AdevSrul Ultim, Divin, dar
întoarcerea sau retntoarcerea la Dumnezeu este un act d e voinţă. Dumnezeu nu-l totodatS ei sunt plini de compasiune şi se dovedesc capabili sS ierte greţelile.
silejte niciodată p e o m să vină la El. Toluşi prin anumite semne şi' minuni El îl invită,
înţelepciunea presupune o echilibrare deplinS a dorinţelor cu po$ibilit3|ile proprii.
îl solicita prin intermediul Duhului Sfânt sa ia o anumita hotărâre, dar îi lasâ toatâ
în cazul celui in(elept este exclus3 orice form3 de resemnare sau vreo modalitate de
libertatea în această direcţie. Dupa învierea lui Isus Hristos şi pogorarea tn fiinţa lor a
complacere In inerţie, cSci în|elepciunea presupune adoptarea unui mod net superior,
Duhului Sfânt, Apostolii au spus: .întoarceţi-vă acum la Dumnezeu pentru ca s5 v i se
eficent de cunoaştere ţi de transformare a realită(ii, în special pe baza cunoaţterii
jteargă p5catele*. în multe întoarceri sau reîntoarceri la Dumnezeu Duhul Sfânt are un
cauzelor care provoacS evenimentele ţi cfectele corelate, pe exersarea obiectivS a
anumit rol. Aşa c u m este firesc, tntoarcerea sau reîntoarcerea la Dumnezeu, precum
soluţiilor determinate de o anumitS conduitS sau alegere inspiratS de liberul-arbitru.
ţi renaşterea generca/3 tn fiinja umană o transformare radicală a viziunii. Tntoarcerea
sau retntoarcerea la Dumnezeu implicâ sâ ne îndep5rt5m d e r5u şi să ne întoarcem în]elepciunea, rod al unei cunoaţteri superioare, uitime şi generale asupra lumii,
cdtre Dumnezeu, fiind regeneraji ţ i dintr-un anumit punct de vedere chiar reînvia(i inspirate de Dumnezeu, conduce totdeauna la ac(iuni benefice, la o conduitS practicS
prin iertarea pScatelor. î n . B i b l i e ' sunt desaise unele gesturi care puncteazS venirea armonioasS, divin integratS întemeiatS pe principiile divine.
sau revenirea la Dumnezeu. Astfel postul, punerea d e cenuşS în cap, utilizarea unor înjelepciunea presupune asimilarea deplinS a valorilor spirituale de bine divin,
veşminte din pSnzS de sac, lamentările, strigâtele şi lacrimile sunt gesturi şi manifestdri adevSr ultim, frumuseje perfectS, puritate sufleteascS, dragoste, respect pentru sine
ale întoarcerii sau ale reîntoarcerii la Dumnezeu. şi pentru oameni, iubire necondi(ionat3 pentru Dumnezeu, precum şi o crcdmjS de
nezdruncinat tn Dumnezeu, In acord cu aceste principii şi valori.
Înv3|3tura esen|ial3 a Injelepciunii este o ţtiinjS perfectS care nu poate fi objinutS
în şcoli sau In universitSji. Ea este de.cele mai multe ori accesibil3 numai în preajma
ÎNŢELECERE
unor sfinji, a marilor yoghini sau a înjelepjilor (care pot face din fnvSjStura scrisS a
înţelegerea reprezintă un act sau un proces prin care fiin(a uman5 reujeşte s3
tratatelor sau a scripturilor sacre o cunoastere vie, autenticd şi directâ). Pentru ca s3-i
sesizeze, s5 cuprindS, s5 p3trundS şi s5 interiorizeze, mai ales cu mintea, sfera de
Injelegem si sS ne ridicSm la nivelul lor trebuie $3 ne apropiem de acesti Injelepji cu
semnificaţie a unei anumite rcalitSţi, a unui anumit lucru, fenomen, eveniment etc. ; 119
118
iubire, dăruire, aspirajie, seriozilate j i umilinjă, să studiem j i să aplicăm apoi învăţăturile Ijberul-arbitru cu libertatea de a face totul numai dup3 bunul plac. Fiecare om este liber
lor cu devojiune j i cu intensă aspiralie. Totodat2, una din ipostazele nebănuite ale să acjioneze in conformitate cu propria voinjă, dar acjiunea odat3 realiza(3, el va trebui
lui Dumnezeu Tatăl este aceea de Suprem înţelept, a cărui Inţelepciune nimeni nu o sa suporte consecinjele. Necesitatea divin3 negală Tn mod prostesc nu este In niciun
egaleazS. Dumnezeu este Acela care face să se trezeascâ Tn noi Injelepciunea. caz desfiin|at3.
Dacă umanitatea Tn ansamblul ei nu va descoperi tât mai repede cu putinţă un nou Este demn de rejinut faptul c3 tn aceste momente foarte dificile pentru umanitate,
mod profund transformator de a trâi, bazat pe îndumnezeire, pe înjelepciune, pe iubire, care se af)3 tn pragul declanjSrii unor adev3rate catastrofe la nivel planetar, anunjate, de
pe bun-simj, pe compasiune, pe bunăvoinţă, pe altruism, pe bunătate, pe umilinţă ji pe exemplu, I n . Apocalipsă* sau prin nenumSraiele aparijii ale Fecioarei Maria, este necesar
întrajutorarc, ea se va scufunda din ce Tn ce mai mult Tn starea cumplită de marasm pe care ca un număr suficient de mare de oameni s3 Iji exercite liberul-arbitru j i s3 renunje la
o observăm cu tojii Tn lumea In care trăim. în acest sens este necesar ca fiinţele umane starea de inerţie, larvaritate j i egoism în care se complac marea majorilate dintre ei j i
care locuiesc pe această planetă s3 găsească neîntârziat înţelepciunea necesară tn semnele s3 aleag3 s3 acjioneze la unison, cu toat3 fermitatea, manifest3nd o credinţ3 profundă
timpului. Unul din acestesemnea fost transmis umanităţii de către Fecioara Maria la Fatima, j i de nezdruncinat tn Dumnezeu TatSI pentru a stopa, cu ajutorul metodei supreme j i
tn Portugalia, unde s-a produs cel mai mare fenomen supranatural care s-a declansat In eficiente expuse tn aceasl3 carte, Indeplinirea acestor profejii tnsp3im3nt3toare.
ultimele sute de ani pe planeta noasiră, când Soarele a început ,s3 danseze' pe cer sub
privirile uluite a 70.000 de oameni, după care a părut c3 se pr3bujejte peste tntreaga LIMITÂ
planetă. Pentru a eviia cumplita catastrofă despre care Fecioara Maria ne-a avertizat ca s-ar La modul general vorbind, cuvantul .limită" se referâ la tot ceea ce separă fie
putea abale asupra acestei planete, este necesar ca un număr suficient de mare de fiinje dou2 regiuni distincte, fie dou3 porjiuni ale spajiului, fie dou3 perioade temporale, fie
umane lucide, responsabile j i intuitive s3 se mobilizeze şi s3 acjioneze la unison, într-un douS trepte distincte, fie dou3 etape succesive. Adeseori limita este descris3 ca fiind
mod benefic, plin de în|elepciune, dumnezeiesc, dând dovadâ de perseverenţă, credin|3 exlremitatea a ccva anume sau, altfel spus, ea este j i r3mâne primul hotar dincolo de
In Dumnezeu ji hotărare de nezdruncinat, pentru a stopa In faza de sămânţă tot ceea ce care - tn general vorbind - nu mai este cu putin|3 s3 tnţelegem nimic despre ceva
ne aşteaplă (dac3 ne vom complace In inerţie şi In ignoranţă). anume care deja existS. Limita este totodată ceva indivizibil, ce ocupă un loc j i care
nu se identifică niciodată cu tncepulul. Este Ins3 important s3 rejinem c3 atunci c3nd
este depSjitS o anumilă limitd, totodată aceasta face s3 aparS un nou tnceput. Tocmai
UBER-ARBITRU
de aceea, cei înjelepji afirm3 c3 dep3jirea sau Irecerea efectivS a unei anumite limite
Expresia Jiber-arbitru* se referă la una dinlre modalităţile nojiunii de libertate,
face apoi s3 apar3, In mod ineluctabil, un anumit tnceput care, de la caz la caz, poate
care se aplică In sfera individualităţii umane. Liberul-arbitru desemnează, tn accepjia
s3 fie bun sau rău.
yoghină, capacitatea fiinţei umane de a alege liber tn cadrul destinului propriu (karma).
Abia după ce a atins comuniunea cu Sinele Nemurilor [Atman), omul dobandeşte Spre exemplu, atunci c3nd esie In mod real dep3jit2 limita cea superioar2 a
adevărata libertate, văzuta ca forţă infinită de a alege cu discernământ deplin j i de umanului, fiinja uman2 tn cauz2 atinge tn felul acesta o nou2 condijie I2untric2 (în
a răspunde de orice alegere făcută, indiferent de solicitări ji de exigenje exterioare. care, apoi, estecu pulin(2 s2 se fixeze) pregnant sublim2, divin2 sau, allfel spus, pentru
Atunci când omul îl iubeşte pe Dumnezeu mai presus de orice, el devine din ce tn ce ea începe explorarea liberă a unei stări net superioare, pe care cei Injelepji o numesc
mai înţelept ji rnai puternic, iar cunoasterea j i voinţa lui cresc. „Dacă omul îji uneşte starea sublim2 a zeilor j i a zeijelor, ori altfel spus starea zeiasc2.
mica sa libertate de voinjă cu Voinja infinită a lui Dumnezeu, este imposibil ca el să La cel2lat pol, atunci c2nd este In mod real dep2jit2 limita cea inferioară a
rămână un spectator mut al Voinjei Divine, ci va deveni liber, asemenea Creatorului umanului, fiinja uman3 tn cauz3 atinge tn felul acesta o nou3 condijie I3untric3 (în
s5u, şi va fi capabil să realizeze foarte mult, folosindu-se de liberul-arbitru pe care i l-a care, apoi, este cu putinţă s2 se fixeze) net inferioar2, nefast2 sau, altfel spus, pentru ea
d3ruit Dumnezeu!" (.Marea Evanghelie a lui loan", de Jacob Lorber, vol. IV, 76.15) tncepe explorarea liber consim(it2 a cumplitei condijii demoniace despre care exist2
revelajii clare j i condudente ce au fost realizate de Krishna tn iextul fundamenlal
Trebuie Ins3 s3 ştim c3 nicio fiinjS obisnuitS nu este cu adevSrat lîberă. Este
„Bhagavad Cita*.
semnificativ ce a spus Buddha In acest sens: .puierea de Tnjelegere şi de acjiune depind
In mod direct de karma fiecSruia*. Astfel, cu c3t karma globală a unei fiinţe este mai în lumina aceslor revelajii, ne putem da seama c2 trecerea sau dep2jirea unei
bun3, cu alât num3rul posibilit3jilor sale de a alege este mai mare, ca j i puterea sa de limite superioare esle tntotdeauna de bun augur pentru fiinja umană care realizeaz2
Tnjelegere ji de acjiune. Cu c3t karma globală a fiinjei este mai pujin bună, cu atât aceasta. în schimb trecerea sau dep2 jirea unei limite inferioare este tntotdeauna de r2u
numSrul opjiunilor la care ea are acces este mai mic pentru fiecare alegere j i adesea, augur pentru fiinja uman2 care realizeaz3 aceasta. Cu toate c3 separ2, limita unejle
prinlre variantele accesibile nu este niciuna ujoar3 ji armonioasS, care s3-i permit3 totodat2, schiţând tn felul acesta posibilitatea mijc2rii căire propriul s2u dincolo, aja
fiinjei să nu sufere. într-un astfel de caz, de asemenea, puterea de Tnjelegere ji de cum de altfel o sugereaz2 paradoxul marginii. Spre exemplu, unii psihologi definesc
acjiune sunt mult diminuate. pulsiunea ca fiind un concept limitS ce evidenJiazS manifeslarea a ceva anume la
frontiera biologicului j i a psihicului.
Liberul-arbitru nu exclude cunoajterea j i interiorizarea legii divine a necesitSjii
(karma) ji a legilor Macrocosmosului (dharma). Îns3 nu trebuie s3 confundSm Unii filozofi j i inţelepţi consider2 c2, tn realitate, fiinja tn devenire este ceva
121
120
mixt între limitat şi nelimitat. Prin metaforă, limita este un punct sau un hotar ce nu cu totul extraordinară In Fiinja Esenţială. Fiind adeseori fundamentale j i constitutive
poate fi depâjit fără anumite consecinţe inevitabile atunci când este realizată fie o ale existenţei umane obijnuite, situajiile limită resping existenja pură j i , la modul
anumită acjiune, fie o anumită cunoaştere etc. Un exemplu simplu j i sugestiv este general vorbind, nu pot fi depăjite j i nici transformate cu ujurinjă. Cel mai adesea,
starea inefabilă de orgasm fără ejaculare (în cazul bărbatului) şi fără descărcare (tn situajia limită este cea care structureaza* raportarea la celălalt j i la lume. Feluritelor
cazul femeii) care este atinsă la un moment dat, de îndată ce este depăjită o anumită situajii de acest gen ce trebuie să fie, vrând-nevrând suportate, unii gânditori le opun
limitâ superioară tn urma unui proces tainic de polarizare a energiilor feminine (-) atitudinea ce exprimă o reacjie conjtientă a fiinjei umane. Limila are adeseori j i
cu cele masculine (+). Referitor la conceptul de limită, se disting uneori In acest sens un sens temporal. Ea marchează în felul acesta punctul de joncjiune j i punctul de
limitele actuale j i limitele necesare sau ultime. Referitor la ideea de limită, un gânditor separare între două durate. Fizic vorbind, clipa este definită ca fiind limita ce există
spunea: .Natura este limita mijcării de descrejtere a obişnuinţei*. Pentru cei inijiaji între două durate.
este evident că tntotdeauna limita definejte marginea sau hotarul a ceva. Limita se în sens abstract, limita este un punct sau un anumit stadiu ce nu poate sau care nu
poate referi fie la timp, fie la o anumită cantitate, fie la o treaptă distinctă ce poate fi ori trebuie să fie depăjit fie de către o fiinjă, fie de către o putere, fie de către o acjiune,
inferioară (ji atunci marchează involuţia, regresul), ori superioară (ji atunci marchează fie de către o anumită influenjă. în cazul progresului spiritual, limita este aceea care
evolujia, progresul), fie la aparijia şi la dispari|ia lucrurilor. tntotdeauna separă o anumită treaptă distinctă de o nouă treaptă superioară. Tot limita
în viziunea înţeleptului Pitagora, limita este, împreună cu nelimitatul, unul dintre este aceea care, în cazul regresului spiritual separă o anumită treaptă dislinctă de pe
cele zece principii din care derivă toate fenomenele în cadrul Manifestării. Limita care alunecăm j i apoi cădem, de o treaptă inferioară. în viziunea celor inijiaţi, o clară
(peras) este privită prin opozi|ie la nelimitat (apeiron) şi ea este un important principiu înjelegere a ceea ce este cu adevărat limita permile, prin intermediul efectului ocult
macrocosmic ce corespunde Ordinii dumnezeiejti care este intronată asupra haosului de oglindă, să înjelegem că de fapt ea este natura autentică a Infinitului. Noţiunea
originar. Limita este tn realitate aceea care permite $3 se distingă Finitul de Infinit. cantitativă de limită corespunde criteriilor de stabilitate j i de soliditate sau, altfel spus,
Limita este hotarul sau marginea extremă a tot ceea ce există. evocă permanenţa j i precizia, în timp ce domeniul ce este propriu calitativului este
Limita marchează de fiecare dată fie o treaptă supcrioară, fie o treaptă inferioară. caracterizat printr-o perpetuă variajie, modificare j i impermanenjă. Trebuie, tnsă, să
Limita indică sfârşitul unui anumit lucru sau fenomen. Limita separă întotdeauna avem în vedere că atâta timp cât rămânem în domeniul variabilelor nu se poate objine
substanţa de esenţa lucrurilor. Esenţa este j i rămâne tntotdeauna o enigmatică acea fixitate care este proprie limitei. Limita se află de asemeni într-o strânsă legătură
limită a cunoaşterii j i a tot ceea ce existâ. Limita a ceva se referă totodată tntr-un cu finitul. Se consideră ca fiind finit tot ceea ce este limitat, delerminai, contingent,
anume fel la potenfialul său, indicând graniţa specifică dintre potenţă j i act. O altă relativ. Cuvântul .finit* este de altfel sinonim tn metafizică cu limita. Finitul este
semnificajie a limitei ce a fost definită de filozoful Aristotel permite o definire a limitei semnul unei dependenţe radicale vizavi de o determinare primară ce condijionează
In sens gnoseologic: .Limita este ceea ce constituie j i totodată determină domeniul j i proporjionează. în finit nu poate să apară decât indefinitul sau, altfel spus, ceea
de referinţă a tot ceea ce se poate cunoajte*. Pentru Toma D'Aquino, tn viziunea ce rămâne tn limitele cantilativului j i ale măsurabilului. Caracteristica proprie a
căruia cunoajterea este deschidere către existenjă, fiecare nojiune ce exprimă esenja finitului este deci relativitatea j i , prin limita sa constitutivă j i funciară, aceasta
a ceva, sau altfel spus, ceea ce defineşte acel ceva, limitându-l - este totodată şi limita evidenjiază finitul. Chiar dacă este cu putinjă să-i oferim o extesie indefinită, finitul
acelei cunoajteri. Metafizica ne conduce cel mai adesea la anumite limite. O astfel este întotdeauna In mod riguros nul atunci când este privit din punctul de vedere al
de limită la care ne conduce metafizica este .conceptul limită', adică noumen-ul pe Infinitului. în cazul finitului j i al Infinitului, ne aflăm totodată în prezenja unei distanţe
care cunoaşterea omenească obijnuitâ nu tl poate depâşi fără a exista riscul ca ea ce este cu adevărat de nedepăjit sau, altfel spus, ne aflăm tn faţa unui abis ce există
să alunece în tentajia de a fantaza. Tocmai de aceea .conceptul limită circumscrie tntre două naturi ireductibile j i tntre care nu există o măsură comună. Finitul aparjine
ajadar pretenjiile sensibilitSjii". Unii gânditori au numit .situajii limită" acele condijii tntotdeauna domeniului limitării j i nu poate în niciun fel să-l depăjeascâ. Natura sa
ce sunt determinate mai ales de tot ceea ce este rău (suferinţă, culpă. etc). Situajiile este aceea care îi impune aceastS determinare j i ti dicteaza legile proprii ale fnchiderii
limită pe care fiinţa umană le trăiejte la un moment dat evidenjiazâ, vrând-nevrând, sale în sânul unor hotare înguste, hotare care nu sunt altceva decât consecinja logică
efemeritatea, iluzoriul ji finitudinea existenjei noastre. Astfel de experienje limită ne a slăbiciunii sale ontologicc originare.
declanşează adeseori trăiri lăuntrice extraordinare j i In anumite situajii ne determină
să ne punem întrebări fundamentale, ce vor evidenjia în anumite condijii pentru noi Poale să pară greu de crezut, mai ales In cazul celor sceptici j i ignoranji, dar totuji,
problema transcendenjei şi a dumnezeiescului. Situajiile limită sunt numite astfel prin tn relajia Sa cu fiinţele umane, Oumnezeu Tatăl, care este tn realitatea Sa misterioasâ
opozijie cu toate situajiile provizorii şi care sunt controlabile. Situajiile limită sunt cel infinit ji nelimitat, manifestâ totuji, la un moment dat, o anumitâ limită în ceea ce privejte
mai adesea situajiile ieşite din comun, extrem de complexe prin problematica pe care răbdarea, limită care devine evidentâ atunci când fiinjele umane fac păcate grave j i
o ridică, pe care conjtiinja fiinţei umane obişnuite le descoperă ca fiind irevocabile fărădelegi care sc acumulează In timp. Atunci când este atinsă aceasta limită, Dumnezeu
Şi nejustificabile de îndată ce se pune condijia de a adera la ele. în timp ce situajiile reacjionează j i pedepsejte pe oameni după cum merită. Un exemplu clasic de astfel de
obiţnuite privesc fiinja obijnuită, situajiile limită sunt tangente cu o posibilă existenţă limită, ce este descris In .Biblie* j i care ne permite să ne dăm seama că Dumnezeu are
122 totuji limite în ceea ce privejte răbdarea pe care o manifestă fajS de râutatea ji păcatele
123
grave ale oamenilor, este Potopul. Un alt exemplu semnificativ de acest gen care este
după ce au afiat ce-i aşteaptă, ei au reujit să ispSjeascS acea pedeaps3 j i iată câ acea
desais !n .Biblie* este cazul binecunoscut al celor două cetăţi, Sodoma şi Gomora, care
pedeapsS divină ce se prefigura a fost în telul acesta suspendatS, oamenii Indreptându-
datoritS râutăţii ji pervertirii la care ajunseserS locuitorii lor au fost pedepsite fntr-un mod
se Tnainte ca limita răbdării sâ fie depăsită. DatoritS căinjei lor sincere, Dumnezeu i-a
înfricojâtor. în cazul lui lisus Hristos, supremul exemplu divin pe care îl cunoajtem cu
iertat pe locuitorii acelei cetăţi j i acel termen-limitS, ce fusese stabilit chiar de cStre
toţii, s-a consemnat în .Biblie* c5 ji El a dat la un moment dovadă câ rSbdarea, bunălatea
Dumnezeu, a fost apoi suspendal.
ţi puterea Sa de a ierta au o limită, iar acest moment este descris fn .Noul Testament',
atunci cand lisus i-a alungat din Templu pe to|i negustorii j i cSmStarii, iar manifcstarea Atunci când privim dinlr-un anumit punct de vedere profeţiile Fecioarei Maria care
Sa a fost exemplară, deoarece atunci El i-a alungat de acolo pe toţi folosind un bici. au fost revelate la Fatima, ne putem da seama cu ujurinţs că Fecioara a pus întreaga
Episodul respectiv este plin de inv3|3minte j i ilustrează cât se poate de clar faptul că la umanitate în gardă cu privire la existen{a unei limite care Ifi va avea scadenţa în viitor,
un moment dat atât rSbdarea si puterea de a ierta, cat j i toleran|a lui Hsus Hristos au atins, dacS fiinţcle umane nu se vor cSi pentru faptele lor rele, pentru perversitatea lor, pentru
totuşi, o limită. Este, însS, evident cS în toate situaţiile de acest gen care sunt descrise în păcatele lor grave şi pentru fSrSdelegile pe care le-au fâptuit. Numai în felul acesta,
«Biblie', pScatele şi fărădelegile oamenilor se îndesesc, se acumulează ji la un moment Dumnezeu se va milostivi de noi toţi şi de această planetă pe care trăim, suspendand
dat dezlănjuie din partea lui Dumnezeu o reacţie pe măsură, care este cunoscutS cel mai cumplita pedeapsă care urmează să apară în viitor în cazul în care noi, oamenii, nu
adesea sub numele de .mânia lui Dumnezeu'. Atunci cSnd este privită dintr-un anumit vom face nimic pentru a ispăşi această pedeapsâ pe care o merităm. datorită faptului
punct de vedere, Apocalipsa ne apare ca fiind totalitatea avertismentelor care ni s-au că suntem pe cale să atingem o anumită limită, ce va atrage apoi atât asupra acestei
transmis tocmai pentru a ne atrage aten|ia sau, altfel spus, pentru a trage un semnal planete, cât şi asupra oamenilor, mânia îndrcptăţită a lui Dumnezeu. Ştiind aceasta,
de alarmă cu privire la ceea ce urmează s3 se petreacă în vremurile apocaliptice (pe este necesar sâ reflectăm la aceste aspecte si să ne dâm neîntărziat seama că, dat fiind
care deja le trăim, chiar dacă unii dintre noi nu-şi dau seama de aceasta). Dincolo de faptul că această cumplită catastrofă nu s-a dezlănfuit, cu toate că mai este extrem de
aparen|e, textul ,Apoc«îlipsei" ne dezvăluie, atunci cand este citit într-un anume fel, câ pu|in până la atingerea limitei, este tocmai de aceea necesar să ne unim eforturile de
dacS umanitatea nu se va îndrepta şi nu se va orienta cStre Dumnezeu, apSrSnd astfel acum Inainte şi să facem fapte ce sunt plăcute în faţa lui Dumnezeu, să ne căim sincer
Impăcarea ce este necesarS cu El, atunci atSt asupra planetei, cât şi asupra umanităţii în pentru pâcatele j i fărădelegile noastre ji să acţionăm astfel încât să putem ispăji această
general se vor dezlănţui pedepsele binemeritate, deoarece va fi atinsă o anumitS limită, Tnfricojătoare pedeapsS care ne ajteaptS j i despre care Fecioara Maria ne-a oferit deja
ce va atrage apo.i, la un moment dat, inevitabila pedeapsS dumnezeiascS pe care o o terifiantS viziune colectivS, la care au asistat atunci la Fatima peste 70.000 de fiinje
meritâm pentru fSrSdelegile j i păcatele mari ce se vor acumula în decursul timpului. Chiar umane. Este semnificativ cS, în loc sS dezvSluie omenirii acele profe|ii ce au fost fScute la
si în foiclor este prefiguratS, într-un anume mod, existenţa unei limite a lui Dumnezeu Fatima, papalitatea a dat dovadS de o cutremurStoare j i , am putea spune, chiar criminalS
în relajia Sa cu oamenii, iar aceastS limită este într-un mod foarte plastic exprimatS în inconjtienjS, ascunzSnd aproape fn totalitate con|inutul acelor profe|ii. Dat fiind acest
binecunosculul proverb: .ATUNCI CÂND OMUL MAI MEREU GREŞEŞTE, DUMNEZEU mod viclean de a ac'iona al papalitStii, Fecioara Maria s-a mai arStat de cdteva ori dupS
ÎL TOT FEREŞTE Şl IARĂŞIÎL FEREŞTE, PÂNÂ CE LA UN MOMENT DATÎL NIMEREŞTEI*. aceea j i a repetat profeţiile respective, pentru ca umanitatea sS ia act de existenţa acestei
Prin urmare, nu este cazul să ne imaginăm, într-un mod prostesc ţi tembel, 13 în nesfSrjita limite datoritS cSreia atSt noi oamenii, cSt j i aceastS planetS am putea fi pedepsiţi Tntr-un
Sa bunătate şi rSbdare Dumnezeu va ierta, mereu şi mereu, toate pScatele j i fârădelegile mod înfricosStor fn viitoml apropiat, depSjirea acestei limite put3ndu-L determina pe
noastre, tolerând ca noi să facem, iarSji j i iarăşi, alte păcate grave j i fel de fel de fărădelegi, Dumnezeu TatSi sS îji reverse Tn mod binemeritat asupra noastrS mSnia Sa.
fără ca El să îţi manifeste la un moment dal mânia, dupS cum meritSm aceasta.
Tn fond, aceastS catastrofa despre care Fecioara Maria ne-a avertizat este ceea ce
în cazul situaţiei descrise în .Biblie" j i care se referă la cetatea Ninive şi la locuitorii noi, oamenii, meritSm cu prisosinţS, datoritâ pScatelor j i fSrSdelegilor noastre ce s-au
acesteia, care prin manifestările, răutatea şi fărădelegile lor se indepărtaseră de acumuiat Tn decursul timpului j i au fScut s3 se profileze aceastS limitS. Prin urmare, am
Dumnezeu, se jtie că Dumnezeu le-a trimis un avertisment prin intermediul proorocului putea spune cS aceastS situa|ie este oarecum asemSndtoare cu ceea ce s-a petrecut Tn
lona, iar locuitorii cetSţii au luat în serios acel avertisment j i s-au întors neîntarziat cazul locuitorilor cetSţii Ninive. Dar dacS în cazul acela era vorba doar de o cetate j i
cStre Dumnezeu. Ei au început s3 se roage, au început s3 posteascS, s-au cSit sincer de locuitorii ei, In cazul profeţiilor Fecioarei Maria este evident c3 avem de-a face cu o
pentru greşeliie şi păcatele lor şi în felul acesta, cu toate că cetatea Ninive urma să fie catastrofS planetarS binemeritatS, dacS un numSr considerabii de fiinje umane nu se va
nimicită printr-un cutremur cumplit, vSzând că locuitorii acelei cetăţi au dat semne de mobiliza pentru a acţiona la unison Intr-un mod ce îi va fi plScut lui Dumnezeu, spre a
îndreptare, Dumnezeu s-a milostivit de ei j i de aceea, acel cutremur devastator nu a putea fi ispSjitS aceastS acumulare de pScate j i de fSrSdelegi ce este pe cale sS atingS o
mai avut loc. în cazul cu pricina, se poate spune c5 în .Biblie* ni se descrie prefigurarea anumitS limitS, ji tocmai datoritS faptului c3 aceastS limitS este cunoscutS de Fecioara
unei anumite limite a răbdării dumnezeiesti ce fusese atinsă j i a cărei depSjire ar fi fost Maria, ea ne-a revelat prin tnfricojStoarea viziune ce a Tnso'it sumbra profeţie tocmai
urmată de o cumplitS pedcapsă, pe care Dumnezeu o hoiărâsc pentru acea cetate j i ceea ce ar urma sS se petreacS In viitor, atSt cu planeta noastrS, cSt j i cu locuitorii
pentru locuitorii ei. Cu toate acjjMea, datorită căinţei de care locuitorii acelei cetăţi au acestei planete. AvSnd In vedere aceste aspecte, se poate spune c3 In cazul Tn care vom
dat dovadS, cât ţi datorită fapterw lor plăcute Tn faja lui Dumnezeu pe care le-au făcut rămSne letargici, cu mdinile Tn sSn, j i vom spune cS toate acestea sunt nijte aberaţii,
124 atunci avem toate jansele sS ne ajtept3m la dezlanţuirea Intr-o anumit3 zi a acestei
125
-*f| PROCRAMUlPlAMURDEAqiUNEURCESTÂ.NUAPOCALIPSA!!!' £-

cumplite catastrofe planetare despre care Fecioara Maria ne-a avertizat pnn mtermediul din Marele Tot (Unul), prin medicrea Umcului Dumnezeu, tot astfel toate lucrurile,
acelei cutremurătoare viziuni colective. Ştiind aceasta, nu este cazul s3 dăm dovadă de fbrjele si fiinjele sunt, la rândul lor, născule din Fiinja accstui Unic (Dumnezeu) care
imbecilitate j i s3 spunem: ,la s3 vedem, ce se va petrece dac3 nu o s3 facem nimic!* Tn este singura realitate etemă j i infinită, printr-un anumit fel (gen) de aranjare j i adaptare.*
cazul unei astfel de alegeri în mod evident cretine, nu trebuie să ne surprindă că ceea în Facerea biblică ni se revelează că In realitate omul a fost creat la începuturi
ce Fecioara Maria ne-a arătat prin intermediul acelei cumplite viziuni de la Fatima chiar după chipul j i asemănarea lui Dumnezeu Tatăl. Aceasta indică existen'a fiecărui om
se va înfăptui întru totul. ca fiind un veritabil Microcosmos în miniatură carc nu este altceva decât o sui generis
în cazul în care privim dintr-un anumit punct de vedere situaţia cumplită în care copie în miniatură a Intregului Macrocosmos. Fiinţa fiecărui om este prin urmare o
se află planeta Pământ j i întreaga umanitate, am putea spune că pcricolul este imens, fidelă copie a întregului Macrocosmos. Acest adevăr fundamental este exprimat de
deoarece papalitatea a ales să pună la index respectivele profcjii ale Fecioarei Maria, Inţelcpciunea ezotencă orientală prin dictonul: .Ceea ce există aici tn fiinja noastră
şi tocmai de aceca impactul lor a fost minim, deoarece există actualmente o mulţimc (Tn Microcosmosul tainic al fiinţei noastre) se află totodată pretutindeni (în întregul
de controvcrse referitoare la con|inutul real al acestor profeţii, ce sunt păstrate în Macrocosmos, care In realitate este trupul cel tainic al lui Dumnezeu). Ceea ce nu
mare secret, deoarece papalitatea a decis într-un mod iresponsabil că nu trebuie s3 fie există în fiinţa noastră (Tn microcosmosul fiinţei noastre) nu există nicâieri (în Intregul
dezvaluit conjinutul lor. Nu stim ce anume a determinat papalitatea să ia o astfel de Macrocosmos).'
hotărâre, dar este evident c3 aceastS hotărâre este complet lipsită de Inţelepciune, ji mai Aceasta este Taina oglindirii enigmatice şi a corespondenţei inefabile care există tntre
mult decât atât, ea este contrară voinţei Fecioarei Maria. Datorită faptului că adevărul Microcosmosul fiecărei fiinţe umane şi Macrocosmos care ne permite sâ descoperim,
este ascuns intr-un mod paradoxal chiar de către cei care ar trebui să-l dezvăluie, acestc prin experienţă lăuntrică directă, că fiinţa noastră este o Parte care este integrată j i fără
profeţii de la Fatima ale Fecioarei Maria, ce sunt confirmate de previziunile sumbre Tncetare îmbrăjijată de marele Tot, iar Totul se reflectă în Universul nostru lăuntric (ln
alc oamenilor de jtiinţa şi ale unor savanţi reputa|i, prefigurează In viitorul apropiat Parte). Descoperim astfel, cu uimire, că absolut Totul se reflectă în Partea care suntem,
dezlănjuirea (ce pare a fi inevitabilă) a unei catastrofe planetare care ne ajteaptă în fiecare dintre noi.
cazul In care vom trata cu indiferen'ă si iresponsabilitate toate aceste aspecte.
Acest adevăr esenjial ne dezvăluie, totodată, că de fapt întregul Macrocosmos este
(am putea spune) o gigantică hologramă, iar Microcosmosul fiecărci fiinţe umane este
MACROCOSMOS/MICROCOSMOS de asemenea o hologramă minusculă care în realitate este o parte componentS din
Perechea de termeni Macrocosmos-Microcosmos provine din compunerea gigantica hologramă în care el (Microcosmosul) se află inclus ca parte constitutivă a
cuvintelor grecejti „macro" (mare) j i respectiv ^micro" (mic) cu cuvântul ^cosmos" acestei holograme gigantice. Acest aspect misterios este cunoscut în Intelepciunea
(ordine sau lume ordonată). tantrică de mii de ani, iar în cadrul revelajiilor jcolii noastre de yoga acest adevăr este
Microcosmosul reprezintS omul cu toate vehiculele sale invizibile. Macrocosmosul definit sub numele de principiul holografic ocult.
reprezintă Universul fizic impreună cu toate planurile sale invizibile. Această definiţie
a hermetismului se regăseţte sub o altă formă j i în jtiinjâ: fizica de ultimă oră face METAFORÂ
destul de clar distincjie între Macrocosmos şi Microcosmos; dar aici Macrocosmosul Metafora (în greacă, metapherin) este o figură de stil prin care se dă unui cuvânt sau
devine lumea omului, iar Microcosmosul este lumea mtraatomică. Oe altfcl, în ci'ida unei expresii o semnificajie nouă, printr-o comparajie subînjcleasă. Această semnif icaţie
acestei difcrcnje, fizica, aidoma ezoterismului, are drcpt principiu fundamental unitatea nouă, adesea neajteptatâ, surprinzStoare prin bogăjia de sensuri noi care se adaugă
obiectului său. sensului obijnuit al cuvântului sau expresiei inijiale, se realizează în virtutea unor
Termenii Microcosmos j i Macrocosmos nu acoperă, în cele două sisleme, aceleasi analogii, fără unificarea totală de sens. Transferul de semnificajie conduce la imagini
realităji. Ştiinja Incearcă să stabilcască pretutindeni raporturi de cauzalitate, ocultismul artistice inedite j i implică, adesea, termeni dislincţi ca înţeles ori chiar aflaji In opozijie:
si yoga stabilesc adeseori analogii. concret-abstract. In procesul de realizare a metaforei, adesea se substituie un cuvânt-
Atât pentru hermetism, cât j i pentru sistemul yoga, analogia reprezintă relajia obiect de comparajie cu un cuvânt-imagine, ca In exemplele: leu pentru .viteaz*; în
privilegiată cu Universul (Macrocosmosul). în textul fundamental al ocultismului .floarea viejii" pentru .tânăr'; .cicoarea ochilor* pentru .albastru*. Valoarea metaforei
.Tabla de smarald* a lui Hermes Trismegistos este redată In mod sintetic analogia j i constă în aceea câ ea întrunejte două reprezentări, ce sunt In aparenjă străine una de
corespondenţa între Macrocosmos şi Microcosmos: cealaltă, Intr-o singură semnificajie. .
,Este perfect adevărat si dincolo de orice indoială, sigur j i cât se poate de real că
tot ceea ce se află jos este (In mod analogic aranjat) precum tot ceea ce se află sus; şi METODA
este important s3 se ştie că tot ceea ce se află sus este (In mod analogic aranjat) precum Cuvăntul mctodă este conex cu termenul grecesc .meihodos' (care a rezultat prin
tot ceea ce se află jos; prin această dispunere unitară sunt înfăptuite toate miracolele Combinarea tcrmenului .meta', care înseamnă în traducere româneasc3 dup3 j i a
unicului (Oumnezeu) şi astfel apar j i subzistă toate lucrurile, forjcle tainice j i fiinţele termenului grecesc .hodos", care Înseamn3 cale sau direcjie). Astfel, la modul general
care există. Şi, întocmai precum toate lucrurile, forţele şi fiinjele sunt (există) ji provin vorbind, metoda este o cale, o direcjie de urmat, un procedeu adecvat a c3rui punere
126 127
MINUNE (MIRACOL)
in practică ne conduce la atingerea unui anumit |el. Prin urmare, este evident că există
o mulţime de metode adecvate ce corespund, fiecare, Implinirii anumitor scopuri. Termenul .minune* este conex cu latinescul .mirabilia' care fnseâmnă tn traducere
Metodele adecvate sunt foarte importante, mai ales atunci când ele au ca obiectiv românească lucruri admirabile, uimitoare, minunate. Atunci când este privită dintr-un
cunoaşterea realităjii. Fiecare metodă adecvată şi eficienti ne indică ce cale trebuie anumit punct de vedere, minunea poate fi considerata ca ceva dumnezeiesc, supranatural
să urmâm pentru a atinge un anumit ţel. Metoda eficientă este o modalitate fie de a j i inexplicabil. Minunea poate fi definită ca o excepjie fajă de legile universale ale
spune, fie de a face ceva tn conformitate cu anumite principii }i urmând o anumita naturii, care este atribuita intervenjici directe a lui Dumnezeu Tatăl, mai ales datorita
succesiune ordonata. ce ne permite $ă ajungem la un anumit ţel predefmit. O metodă faptului că ea este cel mai adesea inexplicabilă pentru Injelegerea omenească obijnuită.
eficientâ indică atât maniera obişnuită de a acjiona, cât ji totalitatea procedurilor sau Minunca dumnezeiască este o misterioasă intervenjie divină, supranaturală, tn lumea
a pajilor ce trebuie repetaţi. Fiecare metodă adecvată şi eficientă ascunde In ea o sui materiala, care totodată prilejuiejte pentru fiinja uman3, ce este capabilă să discearnă,
generis Tnaintare plină de Injelepciune practicâ al cărei scop ultim este certitudinea j i descoperirea Omniprezenjei ji a Omnipotenjei lui Dumnezeu Taiăl. Minunea
descoperirea adevărului. Cel mai adesea, metoda adecvată şi eficientă se prezintă ca dumnezeiască nu este un eveniment ce constituie rezultatul unei combinajii oarecare
un ansamblu de reguli. Este important să re|ine|i că metoda supremă ji eficienta ce este a forjelor tainice ale naturii, ci ea este cel mai adesea ceva uluitor care îji are originea
expusă in cadrul acestci brojuri este, totodată, o metodă ghidată prin experienţă. Tntr-o misterioasS decizie dumnezeiască. în .Biblie', toate aceste minuni dumnezeiejti
sunt denumite .semne', .faple măreje*, .miracole*, .puteri".
Cel mai adesea se admite că o metodă se refera la modalităjile ce sunt puse In
Dat fiind faptul c3 încă de la origini omul a fost creat dupâ chipul j i asemănarea
acţiune pentru a obţine un anumit rezultat şi ea poate să fie enunţată sub forma regulilor
lui Dumnezeu, fiecare fiinjă umană care este capabilă să înjeleaga aja cum se cuvine
la care este necesar să ne conformăm (ji care, prin urmare, pot fi învăţate). întotdeauna,
acest aspect îji poate da seama că atunci când ea crede cu o credinjă de nezdruncinat
valoarea şi gradul de adecvare al unei metode pot fi judecate in strânsă legătură cu
fn Atolputernicul Dumnezeu, ce este Creatorul Cerului j i al Pământului j i care totodată
gradul ei de eficacitate.
este stăpânul Macrocosmosului, admite In mod necesar că atunci când îi imploră, fiind
Noţiunea de metodă desemnează cel mai adesea calea care este necesar să fie plină de credinjă j i umilinjâ, ajutorul lui Dumnezeu Tatâl, In j i prin intermediul fiinjei
urmată. atât in ordinea principiiior j i a cunoajterii, cât j i In ordinea ac|iunii. sale este cu putinjă sa se tnfăptuiască multe miracole (minuni dumnezeiejti). Această
O metodă eficientă poate fi pusa la punct printr-un proces simultan al gândirii j i posibilitate extraordinară se bazează pe legamântul suprem pe care Dumnezeu Tatăl
al experienţei, care caută, prin tatonări succesive, să descopere adevărul, deoarece în l-a realizat cu omul. Acest legământ fundamental al lui Dumnezeu le-a fost revelai
multe cazuri calea ce trebuie să fie urmată nu este trasatâ dinainte, iar adevărul la care oamenilor de către lisus prin cuvinle simple j i pline de fnjelepciune: .Cere, plin de
trebuie să ajungem nu este revelat sau cunoscut dinainte. Metoda cficientă este un umiiinja j i credinja, tot ceea ce esie bun, j i (i se va da'. Astfei de minuni dumnezeiejti
ansamblu de principii j i de reguli, a căror formulare elimină riscurile rătăcirii care sunt sau miracole, care se tnfăptuiesc fntotdeauna cu ajutorul lui Dumnezeu, tn j i prin fiinja
inerente unei căutări lipsite de orientare. omului care cere (ceea ce este bun), se tmplinesc fie prin felurite excepjii care apar tn
Este important să rejinem că metoda eficientă de căutare depinde de natura cadrul legilor universalecare siăpâncsc ordinea naturalâ (deoarece Dumnezeu Tatăl este
obiectului sau a jelului ce este studiat. Fiecare tip de realitate implică o anumita ordine Cel care le-a stabilil), fie acestea (minunile) se produc într-un mod natural, prin alegerea
ce este necesară pentru a avansa In cunoajtere. Este necesar sa ne dăm seama că cel modului ji a momentului fn care manifestarea legilor tainice ale naturii produce In mod
mai adesea, metoda eficientă este un procedeu ce implica ac|iunea conjugată pe mai exact efectul .miraculos" ce este tnscris Tn intenjia misterioasâ j i Tn planurile eternci
multe planuri j i o aten(ie continuă, iar nu o simplă re|et3 exterioară conjtiinjei, care tnjelepciuni a lui Dumnezeu Talăl. Aceasta posibilitate fundamentala este subliniata
poate să fie urmata mecanic în orice condijii. chiar de învăjătura lui lisus, care la un moment dat afirmă In mod semnificativ că j i alte
fiinje umane vor putea ultcrior să realizeze (cu ajutorul lui Dumnezeu Tatal) chiar mai
METONIMIE multc minuni dumnezeiejti j i miracole decât a înfăpluit El (lisus) atunci când a Irăii pe
Metonimia (In greacă, metonumia, derivat din cuvintele .meta' - „după' ji pamânt. lată cuvimele divin inspirate ale lui lisus: .Acela care crede în Mine va face j i el
.onom'a - .nume') este o figură de stil înrudită cu metafora, care constă din Inlocuirea de asemeni faptele pe care Eu le-am făcut." {loan 14,12). O altă afirmajie semnificativă a
unui cuvânt/termen/obiect printr-un altul cu care se aflâ In raport de continuitate lui lisus este următoarea: .Aproape totul esle cu putinja pentru acela care are o credinjă
logica. Aceast procedeu, utilizat atât In vorbirea curentă cât j i In exprimarea literară, mare ji de nezdruncinat In Dumnezeu." (Marcu 9, 23)
conduce la substituirea cauzei prin efect, a conţinătorului prin conţinut, a abstractului
Aceia care sunt capabili $3 tnjeleaga aja cum se cuvine aceaste revelajii ale Sale, fji
prin concret, a Tntregului prin parte, a nojiunilor morale prin cele fizice, a artistului prin
pot da astfel seama că fiecare fiinjâ umană ,care are credinja cât un bob de mujtar",
opera sa etc. j i invers. Ca ji metafora, metonimia este o figurâ de stil de o mare forjă
devine în felul acesla capabilă (cu ajutorul lui Dumnezeu Tatăl), sâ realizeze o muljime
plastică, evitând expresia tocită j i apelând la sintagme sau la îngemănări de cuvinte
de minuni dumnezeiejti sau miracole ce vor fi făptuite tn j i prin fiinţa sa cu ajutorul
capabile să declanjeze emojii estetice. Exemple: .ji-nlănjuindu-mi gâtul cu braje de
[Uii Dumnezeu Tatăl. Fiind pe deplin convinji de realitatea acestor revelajii, ne putem
zâpadă' (M. Eminescu, Strigoii); .Luna-ji picurâ argintul / Tremurându-i pe fereastră*
da scama că fiecare fiinja umană care are o credinjă de nezdruncinat fn Dumnezeu
(O. Coga, Pace).
128
Tatăl j i care îl iubejte poate astfel să se transforme In mod gradat JI să devină un Fiu Am putea spune că esenja unei minuni dumnezeieşti nu este caracterul s3u
al Său. O astfel de fiinţă umană poate apoi să realizeze cu ajutorul lui Dumnezeu Tatăl supranatural ci faptul c3 ea constituie o dovada cât se poate de clarâ şi chiar frapanta a
felurite minuni dumnezeiejti sau miracole. Dat fiind faptul că acum fiecare dintre noi Atotputemiciei lui Dumnezeu şi a libertajii cu care El îşi duce intotdeauna la Tndeplinire
ne aflâm pe calea ce conduce la revelarea Adevărului Ultim, Divin, reamintirea acestei planurile Sale misterioase. Mai alcs pentru fiinjele umane care cred cu o credinja mare j i
promisiuni fundamentale pe care a făcut-o lisus are o foarte mare importanjă. De altfel, de nezdruncinat în existenja unui Dumnezeu viu, atotputernic j i adev3rat, posibilitatea
în acest context merită să ne amintim ceea ce este scris In .Biblie': .Pentru Dumnezeu, săvărşirii unor minuni dumnezeiejti nu implică nicio umbră de indoială.
nimic nu este imposibil." Urmarind acum s3 realizam o necesară sinteză referitoare la minunile dumnezeiejti,
Pentru cei în|elep|i, care deja au ajuns să cunoascâ Adevărul Ultim Divin, totul este am putea spune că o minune dumnezeiascâ este:
miracol In acest Macrocosmos atât de minunat alcătuit j i organizat, care nu poate să fie 1. Un semn misterios care vine de la Dumnezeu;
rezultatul unui hazard. în eternul prezent, unde se proiectează destinul tuturor fiinţclor 2. Ceva cu totul nemaipomenit care stârnejte uimirea tuturor oamenilor j i tocmai
umane şi al tuturor popoarelor, nu se poate vorbi niciodata despre un aşa-zis .hazard' ^de aceea poate fi considerat un miracol;
care apare la un moment dat, ci se poate vorbi numai de ac|iunea Providenjei Divine, 3 . 0 dovada a Atotputerniciei dumnezeiejti, o acjiune sau un fenomen ce este plin
care anulează eventual - este adevărat, fără niciun fel de surpriză pentru Omniscienţa de o mare putere divină.
dumnezeiască - manifestarea libertăţii umane, dar (cadou) care provine şi el tot de
Este esenjial să ne dăm fiecare dintre noi seama că j i In epoca actuală este fără
la Dumnezeu, în cazul Tn care fiinţa umana se folosejte de acesta (libertatea ce i-a
tndoiala posibilă săvârjirea unor minuni dumnezeiejti. Mai ales în cazul acelora care
fost oferită de Dumnezeu) pentru a face rău. Dat fiind faptul că Dumnezeu Tatăl este
ajung să cunoasca Adevărul Ultim, Divin j i care acţionează la unison cu Voinja lui
omnipotent şi se află pretutindeni, deoarece totul există şi subzistă prin intermediul
Dumnezeu este cu ujurinţă posibil ca ei să realizeze felurite minuni dumnezeiejti
bunăvoinţei Sale, absolut totul -- fără excepjie - evoluează, se mijcă sau acţionea/ă sub
datorită ajutorului care le este oferit de Dumnezeu Tatăl. Condiţia care este esenjiaia
controlul Său suveran. Ştiind aceasta nu trebuie să privim cu neîncredere faptul c3 unii
pentru fiecare fiinja umană ce ajunge să cunoască Adevărul Ultim, Divin ca ea să poata
inţelepţi sau sfinţi care au fost inspiraji au auzit de exemplu .vocea lui Dumnezeu Tatal"
să săvârjeasca unele' minuni dumnezeiejti cu ajutorul lui Dumnezeu este ca ea ,să aiba
In bubuitul tunetului j i al apelor. Alţii însă au putut să perceapă într-un mod tainic,
|o credinjă fermă j i de nezdruncinat care trebuie să fie de mărimea unei seminje de
întocmai precum David, semnul lui Dumnezeu în freamătul vântului care se manifesta
mujtar". Această credinja fermă ji de nezduncinat în Dumnezeu despre care se spune,
printre frunze.
deloc întâmplător, că trebuie să fie de mărimea unei seminje de mujtar este Intotdeauna
în .Noul Testament", penlru a defini minunile dumnezeiejti sunt utilizate trei cuvinte o condiţie esenjiala pentru fiinja umană care aspira să savârjeasca minuni dumnezeiejti
distincte: j i la aceasta se mai adauga cunoajterea Adev3rului Ultim Divin precum j i starea de
1) dynamis - acjiune extraordinara ce este înfăptuită de o fiinjă umană deţinătoare puritate j i umilinţă. în cazul unei astfel de fiinje umane, tot ccea ce ea cere bun, având
a unei mari puteri; o suficient de mare credinja, puritate j i umilinja, i se va dărui cu ajutorul lui Dumnezeu
2) semeion - semn dumnezeiesc care adeseori poate să treacă drept neînsemnat, Tatăl. Prin urmare se poate spune că, mai ales prin astfel de fiinje umane care au o
dar care poate să anunje cu anticipaţie ceea ce va urma s3 se petreacă în viitor sau credinja de nezdruncinat In Dumnezeu, ce este dublată de o mare puritate j i umilinja,
care îl evidenjiaza într-un mod tainic, numai pentru acela care este capabil (pregătit) să Dumnezeu Tatâl poate face o muljime de minuni dumnezeiejti.
discearna, pe Dumnezeu, care acjioneaza într-un anume fel In această lume.
3) teras - minune dumnezeiască care iese cu totul din cursul obijnuit al lucrurilor ji MISTER
al fenomenelor. Cel mai adesea minunea dumnezeiasca pare chiar să contravina legilor în sens direct, misterul reprezintă ceea ce nu trebuie comunicat, ceea ce trebuie să fie
naturale care sunt cunoscute de om. Minunea dumnezeiască evidenţiază amploarea cu păstrat sub tăcere sau, cu alte cuvinte, ceea ce este interzis să fie dezvăluit neinijiajilor.
totul extraordinară a puterii divine, într-un anume mod care ne face să ne dăm seama că Al doilea sens al cuvântului .mister" desemneaza ceea ce trebuie primit Intr-o stare de
Tn realitate Dumnezeu este grandios şi uluitor. profundă transfigurare, reculegere j i t3cere sau, altfel spus, ceea ce nu trebuie să fie
Minunile dumnezeieşti pot fi privite în mod indirect ca fiind o demonstrajie descris sau divulgat oricui. Există însă j i un al treilea sens, cel mai profund, al acestui
a Omnipotenjei Voinjei lui Dumnezeu, care nu implică o violare a legilor naturale. termen: misterul desemncază de fapt inexprimabilul, care, datorită profunzimii şi
Privind într-un sens mai restrâns, putem spune că nu poate fi considerată minune divină complexităţii sale extraordinare, nu poate să fie contemplat decât Tn tăcere.
orice fapt sau eveniment care este datorat unor cauze supranaturale sau unor potriviri Intr-o străveche lucrare hermetica, .Kore kosmu", atribuita de tradijie marelui
cu totul extraordinare care sunt tocmai de aceea numite uneori situajii providenjiale. Inţelept Hermes Trismegistos, se spune cu privire la mister: .Misterul teribil al inijierii
Atunci când privim Insă lucrurile j i fenomenele din perspectiva bîblicâ se poate spune primite de la un mare Tnjelept nu trebuie niciodata să fie revelat sau divulgat oricui,
că Tntreaga natură ţi Tntregul Univers fizic se află fără Tncetare sub controlul absolut a pentru că el are o specificitate j i o încărcătură divină, revelându-ne In mod inefabil
lui Dumnezeu j i nici nu poate fi vorba de un univers pur material ce este guvernat de accesul la o energie divină."
nijte legi imuabile. In alchimie, prin expresia .Mysterium Magnum" se înţelege, din punct de vedere
130 131
1

cosmologic, Maieria Primă (prakriti sau mulaprakriti din filozofia samkhya), iar din
să se întrevadă zorii unei epoci noi, profund luminoase j i spirituale, Satya yuga, este
punct de vedere cosmogonic, ea reprezintă vacuitatea sau separarea ce există, doar
necesar ca oamenii s3 realizeze c3 merită sâ se gândească tncă de pe acum: ce vor
tn aparen|ă, între Dumnezeu şi Natură. .Acest substrat ultim al lumii este numit
câjnga In final săvârjind atâtea păcate sau grejeli. Este totodata necesar să se gândeascâ
de Tnfelep|i Mysterium Magnum, iar sursa sa ultimă este descrisă de ei ca fiind o
c3, în cele din urmă, toate acestea le vor lua cu ei din aceasti lume atunci cand o vor
Vacuitate inefabilă, care se află imediat înainte de Sursa ultimă a binelui şi a răului,
părăsi pentru totdeauna (prin aja-zisa moarte).
a luminii $i a Intunericului, a viejii şi mor|ii, a bucuriei şi durerii, a mântuirii şi
a damnării; acest substrat ultim (care este scânteia din Dumnezeu, prezentă fn Chiar j i atunci când nu ne dăm seama de aceasta, mai devreme sau mai tarziu
toate făpturile ca Spirit nemuritor, Atman) este o beatifică prezenţă, ce existS atât moartca este inevitabilă pentru noi toji, dar trebuie sS nu uităm că ea nu le poate face
în sufletele umane, cât şi Tn entită|ile angelice şi In toate creaturile divine. Acest niciun rău acelora care deja au atins starea de sfinjenie. Sunt nenumărate dovezile
substrat fiinjează, tainic şi cel mai adesea nebănuit, chiar şi tn fiinţele şi entităjile rele |care confirmă existenja viejii după moarte. Nu avem, deci, de ce să ne temem de
ori inferioare*. (Jacob Bdhme - .Mysterium Magnum"). Sinele Suprem Nemuritor moarte, care reprezintă doar un pas către o dimensiune cu totul nouă.
al fiinţei umane, Atman, este experienţa directă a Misterului divin, care ne iluminează
sufletul. Dumnezeu este Domnul cel misterios al Intregii Creajii, Misterul coplesitor al NECREDINŢĂ
cărui capăt este insondabil. Există doi termeni In limba greacă pe care îi folosejte 'Noul Testament* penlru
.necredinţă" j i anume: .apeilheia' j i .apistia'. Atât termenul .apeitheia', cât j i termenii
.apeitheo' j i .apeithes' pot fi traduji tn limba română prin cuvintele: .neascultare',
MOARTE
.recalcitranţă*, .răzvrătire*. Termenul grecesc .apistia' tnseamnă tn limba română
Moartea desemnează la modul obijnuit Incetarea proceselor vitale la nivelul
Jipsă de credinjâ sau de tncredere', o stare bizară a minjii tn care lipsejte credinja.
Jesuturilor şi organelor unei fiinţe umane, stare fn care sistemul nervos central prezinta
leziuni ireversibile j i reanimarea nu mai este posibil3, astfel că survine decesul, ca sfârşit Este important să rejinem c3 starea de necredinjă a fiinjei umane declanjeaz3 un
al viejii pămanteţti. proces nefast de rezonan\& ocultă' ce il Îndep3rteaz3 pe om de Dumnezeu j i tn felul
acesta tl predispune s3 devin3 o victim3 a eniităţilor demoniace sau satanice, care se
Dintr-o perspectivă metafizică, Goethe scria: .Moartea este lovitura de maestru
vor grăbi s3 profite de starea lui de necredinţ3, ca j i de Inc3p3}3narea pe care el o
a Naturii, prin care ea reuşeşte să producă şi mai multă viajă*. în această viziune,
manifest3, pentru a-l tmpinge tn abisul pe care chiar el tnsuji II face s3 apar3 astfel In
mai profundă, îmbătrânirea şi moartea naturală nu sunt altceva decât un re/ultat ai
propriul sdu univers lăuntric j i , la scurt timp dupS aceea, acest abis va declanja un
evolujiei viejii, o achizijie utilă a acestei evolujii. Materia vie are tn ea o nemurire
proces ocult de rezonanj3 malefic3 (cel mai adesea neb3nuit3) cu abisurile infernale
virtuală, legată de transmiterea mesajului ereditar de-a lungul generajiilor.
ce exist3 în zonele inferioare ale universului astral. Necredinja In Dumnezeu a fost
Marele ideal al fiinjei umane este de .a muri* sau, cu ale cuvinte, de a transcende
păcatul principal despre care a vorbit lisus atunci când a spus: ,Şi c3nd va veni Duhul
iluzia egoului încă din timpul viejii, aslfel incat pentru ea moartea să vină nu ca ceva
Sfânt, va dovedi lumea vinovat3 tn ceea ce privejte pâcatul, dreptatea j i judecata.'
surprinzător, ci s3 fie, analogic vorbind, comparabilă cu schimbarea unor vesminte
iioan 16, 8).
de care la un moment dat se dezbracă. Arta şi, totodată, jtiinja ezoterică a morjii
conjtiente este destul de clar revelată, de exemplu, tn străvechea lucrare .Bhagavad Necredinţa tn Dumnezeu, tn toate formele ei, este un afront indirect la adresa
Cita* (VHI,10,12): Adev3rului divin. Acesta este j i motivul pentru care ea este considerat3 ca fiind un
.10. Acela (practicantul yoga) care In momentul plecării (cu alte cuvinte, tn clipele pâcat at3t de tngrozitor. Copiii lui Israel, se spune In .Biblie*, au lunecat In stare de
morţii) îşi direcjionează ferm ji cu o minte puternic focalizata energia viejii (prana) către necredin}3 din dou3 motive: au fost lipsiţi de credin{3 Utpistia) j i au dat dovad3 de
zona (tn plan subtil) ce se află tn mijlocul frunjii, tntre sprâncene {ajna chakra), fiind neascultare iapeitheia). Expresia practic3 a necredinjei tn Dumnezeu este neascullarea
cuprins (din plin însufiejit) de iubire (BHAKTI) j i beneficiind de puterea extraordinară j i înc3p3{3narea. Dup3 lunecarea j i cSderea primelor fiinţe umane tn p3cat, omenirea
pe care i-o dă (asigură) yoga, se Indreaptă atunci fără tndoială, fulgerStor, către Spiritul a devenit ,un neam necredincios, care este pomit (înclinat) c3tre r3u" (Matei 17,17).
Suprem Divin (Purusha) (Dumnezeu).[...] Fiinjele umane care pun la IndoialS Cuv3ntul lui Dumnezeu sau insSji existenja
12. Controland pe deplin toate porjile (deschizăturile de acces tn alte lumi) ale fiinjei Lui dau dovad3 de necredinJ3. Aceasta se petrece, îns3, nu pentru c3 fiinja uman3 ar fi
sale, cufundându-ji ferm mintea tn inimi, fixdnd pe deplin forja tainică a viejii tn cap (tn ignorant3 sau incapabil3 s3 cread3 in existenja lui Dumnezeu, c3ci dincolo de aparenje,
plan subtil) j i fiind bine focalizat în concentrarea mentală yoghină (dharana), tn timp ce Dumnezeu îi vorbejte omului pe cele trei c3i fundamentale ale revelajiei dumnezeiejti:
emite mental AUM, mantra (sacră), semnificând Absolutul ji aducându-ji atunci aminte I. Prin graiul cel tainic al naturii;
de Mine (cu alte cuvinte, de Dumnezeu) - cel care pleacă .astfel', abandonând trupul 2. Prin limbajul conjtiinjei;
(prin aja-zisa moarte), merge fără indoială pe drumul suprem (care duce către suprema 3. Prin mesajele pline de înjelepciune j i divin inspirate ce exist3 tn .Biblie", In alle
eliberare)*. scricri sacre sau Tn unele tratate de spiritualitatc autentic3.
în contextul actualei epoci tntunecate, Kalî yuga, al cărei sfârjit se apropie, lăsând Fiinja uman3 care refuz3 s3 cread3 In existenja lui Dumnezeu, tn ciuda tuturor
132 dovezilor care i se ofer3, nu se poate dezvinov3ţi j i ea face cel mai adesea aceasta
133
-tfl PROGRAML'lPUSETARDEAqiUNEURCENTA.NUAPOCALIPSA B>

datorită faptului că ,iubejte mult mai mult întunericul ignoranţei în care se complace Mulţi se vor întreba: .Exista, oare, vreun remediu pentru necredinţă?*. Fără îndoială,
decât lumina înţelepciunii dumnezeie jli". Apostolul loan spune că .oricare fiinja umană un asemenea remediu există! Dumnezeu cunoajte cel mai bine slăbiciunea j i neputinja
care face rău arată prin aceasta că urăjte lumina divină". Necredinja în Dumnezeu nu fîrii noastre j i El este Tntotoeauna dispus să vină în ajutorul acelora ce aduc la cunojtinja
provine niciodată din imposibilitatea de a rezolva o muljime de aja-zise probleme Lui neîntârziat Indoielile, frământSrile lor dejarte j i lipsa lor de credinţă. Atunci când
intelectuale. Originea necredinţei este cel mai adesea de ordin spiritual şi moral. în apostolul Petru a fost pe punctul de a se scufunda tn apele mării când a Inceput sa
mândria sa adeseori cxacerbată, fiinţa umană alege în mod deliberat să rămanft într-o se tndoiască, el a strigat imediat după ajutor, iar domnul nostru lisus Hristos i-a întins
bizară stare de aşa-zisă .independenţă" fajă de Dumnezeu. Ea nu vrea să păraseasca imediat mâna, zicandu-i: .Pujin credinciosule, pentru ce te-ai Indoit?*. Atunci când
fie păcatul său, fie starea de pervertire în care se complace. Atunci, fiinţa umană în apostolul Toma, care era supranumit j i Toma Necredinciosul, îi spune lui lisus .Dacă
cauză arată în felul acesta că nu este dispusă să-ji supună voinja ei răzvrătită Voii pline nu voi vedea... atunci nu voi crede', Mântuitorul li răspunde atunci: .Toma, nu fii
de înţelepciune a lui Dumnezeu. necredincios, ci credincios!*. Apoi lisus i-a arătat ceea ce Toma Necredinciosul vroia
După ce le-a oferit evreilor toate probele ce i-au fost solicitate privind dumnezeirea să vadă pentru a crede, j i In felul acesta, l-a convins totodată de realitatea învierii Sale.
j i iubirea Lui, lisus a spus: ,Şi iată că voi nu vreţi să veniţi la Mine ca să aveji viaţă Domnul Dumnezeu se bucură atunci cand o fiinţă umană tji exprimă cu sinceritate
vejnică!". Altă dată, lisus a spus cu amărăciune: .lerusalime, lerusalime... de câte ori am starea de necredinja sau de Indoială ce se trezejte In inima sa j i strigă după ajutor:
vrut să strâng pe copiii tăi j i iată câ voi niciodată nu aji vrutl". într-una dintre parabolele ,Cred, Doamne! Ajută, te implor, necredinjei mele!*. Raiul va fi, pană la urmâ, plin cu
pe care le-a rostit, lisus a arătat că cei poftiji la nunta fiului de rege au găsit felurite păcătojii iertaji sau, altfel spus, cu necredinciojii de altă dată, care au fost aduji prin
pretexte ca să nu mcargă. Ei nu s-au sinchisit de invitajia importantă care le-a fost acjiunea energiei Duhului Sfânt la glorioasa certitudine a credinjei în Dumnezeu.
adresată, iar unii dintre ei s-au încumetat chiar să-i batjocoreascâ j i să-i omoare pe solii
regelui. Necredinja în Dumnezeu este atât de înrădăcinată în natura umană perversă, NOOSFERĂ
încăpăjânată, orgolioasă j i decăzută, încât ea se regăsejte, în anumite proporţii, în Acest cuvânt a apărut prin combinarea a doi termeni ce provin din limba greacă
inima a numeroase fiinje umane. (primul dintre ei este .noos', care In traducere românească înseamnă idee, inteligenţă,
Apostolul loan spunea că omul care nu se najte din nou ,nu primejte niciuna intenjie, gând, iar cel de-al doilea este .sphairos', care In traducere românească înseamnă
dintre revelajiile j i adevărurile Duhului Sfânt al lui Dumnezeu, căci el consideră toate sferă). în viziunea celor inijiaji, noosfera este tnvelijul enigmatic subtil al tuturor ideilor
acestea ca fiind o nebunie'. Despre lisus, Apostolul loan spune: .El a venit la ai Săi, dar ce au fost emise de către toate fiinjele umane încă de la începuturi. Totodata, am putea
ai Săi nuL-au recunoscut j i nu L-au primit". lisus nu a fost onor.it în jara Sa; mai marii spune că In această sferă este acumulată într-un anume fel Intreaga inteligenjă planetară
poporului Său L-au respins cu îndârjire j i nici chiar frajii Lui nu credeau în El; până j i Impreună cu toate intenjiile j i formele-gând ce sunt încă active j i care generează
unii dintre ucenicii Săi s-au arătat adeseori necredincioji fajă de El. anumite influenţe colective. Unele dintre aceste forme-gând extraordinar de putemice
Prima manifestare a necredinjei are la scurt timp după aceea unele efecte nefaste: declanjează anumite fenomene colective cum ar fi aparijia anumitor mode, aparijia
cine nu acceptă existenja lui Dumnezeu j i cuvintele Sale pline de înjelepciune se anumitor stiluri de gândire, aparijia anumitor orientări intelectuale colective, ce apar
îndepărtează deja de El j i apoi merge j i cade în ispită, lunecând din păcat în păcat. ca fiind .noi*. Aparijia unor astfel de tendinje ,noi" care se concretizează apoi Tn
Inima unei asemenea fiinte umane ajunge să fie plină de ură, pentru că mărturia lui unele direcjii filozofice, literare, artistice, erotice, cognitive sau mode culturale este
lisus îi tulbură conjtiinţa. în cele din urmă, intervine imboldul de a-i persecuta pe cei declanjată de astfel de gânduri j i idei extraordinar de putemice care devin o tainică
care cred Tn Dumnezeu; această dormţă de a persecuta se manifestâ mai întâi prin forjă planetară Tn cadrul noosferei de Tndată ce captează atenjia unui număr foarte
insulte j i prin felurite acjiuni dujmănoase, apoi culminează cu uciderea. mare de fiinje umane. Tocmai de aceea, marii inijiaji au spus câ: . 0 IDEE CE ESTE
MANIFESTATĂ CU O MARE PUTERE DEVINE DUPĂ ACEEA O FORŢA IMENSA, DE
Judecata j i pedepsele la care se expun toji cei care nu vor să creadă în Dumnezeu
ÎNDATÂ CE CUPRINDE Şl ENTUZlASMEAZÂ UN NUMĂR CÂT MAIMARE DE FIINŢE
j i în revelajiile Sale divine va U cu mult mai înspăimântătoare decât ji-ar putea imagina
UMANE*. în interiorul noosferei, toate acestea se prezintă întocmai ca nijte straturi
cineva. O întreagă generajie de israeliji a pierit până la urmă în pustie deoarece toji
energetice ce au frecvenje distincte de vibrajie. AceastS sferă enigmatică a gandurilor,
acejtia refuzaseră să intre în Canaan .din pricina necredinţei j i a îndârjirii lor". Toţi lajii
a ideilor j i a intenjiilor exista Tn mod cert j i ea este inclusă la locul ei în câmpul subtil,
j i fricojii sau cei ce întâmpină Intotdeauna mari dificultăji în a lua o decizie, împreună
Invizibil ce există Tn jurul planetei Pământ. Analogic vorbind, noosfera există Tntr-o
cu necredinciojii, vor fi primii care vor ajunge în iad. Unii sfinji afirmă că necredinja
dimensiune subtila, invizibila a planetei Pamânt, tot aja precum In Universul fizic avem
dusă la extrem j i care este menjinuta cu îndârjire până la capăt echivalează cu păcatul
«Kmosfera (compusă din straturile salc: troposfera, stratosfera, mezosfera, ionosfera j i
împotriva Duhului Sfânt. Necredinja în Dumnezeu este prin definijie un păcat care
magnctosfera).
nu se iartă, deoarece ea constă tocmai în refuzul de a implora iertarea j i ajutorul lui
Dumnezeu. Astfel de sărmane fiinje umane nici măcar nu jtiu ce destin nenorocit le Acest termen a fost definit pentru prima data de catre misticul Teilhard de Chardin.
este rezervat tuturor acelora »a căror minte necredincioasă a orbit-o •dumnezeul» cel In viziunea sa, noosfera are un rol considerabil ji contribuie Intr-un mod tainic la
efemer al veacului acestuial' •mplinirea evolujiei umanităţii la nivel planetar, tn cadrul căreia urmează să fie atins
134 135
4 | GIOSARDFTHMEM £ -
punclul de culme OMECA (Q). Punctul de culminatie OMECA (Q) va permite un Textele injcleptiunn oncntak* ne revelea/ă faptul că Dumnezeu, In calitatea sa de
inefabil j i complex proces de unificare j i totalizare a energiilor spirituale ce există tncă Creator j i Suveran al Macrocosmului, este singurul care a existat, există j i va exista
de la tnceputuri Tn sfera cea tainică de forţă a planetei Pământ. Tntotdeauna, In etemitate. întreaga Manifestare, cu toate cele trei lumi (fizică, astrală j i
cau/ală), toate lumile paralele, tot ceea ce există, de la scară microcosmică până la scară
OCULT / OCULTARE macrocosmică, inclusiv toate fiinjele umane, alcătuiesc Intr-un anume mod tainic trupul
Termenul .ocultare" are mai multe sensuri care, asa cum vom vedea, se completează mistcrios al lui Dumnezeu. Astfel, Dumnezeu este permanent prezent pretutindeni,
unele pe altele. Astfel, acjiunea de a oculta o învăjătură iniţiatică nu inseamnă, aja asistand totodată ca un martor perfect detajat la jocul Crcajiei.
cum s-ar putea crede la o privire superficială, disimularea (ascunderea sau mascarea) Atunci când ne deschidem total sufletul faţă de Dumnezeu, cu încredere j i iubire
acesteia, ci tnseamnă de fapt conservarea ei sau, cu alte cuvinte Investirea dimensiunii necondijionată, vom putea intui j i experimenta faptul că Dumnezeu există permanent,
sale analogice, esenţiale, ireductibile, semnificative j i vii In vorbire, gândire si acjiune- pretutindeni, iar noi existâm fiind mereu .îmbăiaji" în Fiinja Lui infinită, precum pejtele
Spre exemplu, mitul reprezintă fn cadrul jcolilor spirituale o modalitate de ocultare care înoată în ocean.
prin simbolism a adcvărurilor divine: .To|i aceia, atât barbari cât şi greci, care au vorbit Marele yoghin Sri Aurobindo spunea Intr-un poem intitulat .Omniprezenjă": ,EI este
despre Divinitate, au ocultat principiile esenţiale ale lucrurilor şi au transmis de cele mai In mine, In jurul meu, privind pretutindeni. El s-a zidit singur In temnija egoului. Dar In
multe ori adevărul prin intermediul unor enigme si simboluri, prin alegorii şi metafore zadar există această închisoare a trupului meu separat j i limitat, căci prezenja Sa divină
sau prin alte asemenea modalităji*. (Sf. Clement din Alexandria - .Stromate', V.21). tainică arde In fiecare celulă.*
Pe de altă parte, ocultarea mai poate semnifica si invizibilitatea unei organizajii
spirituale (de exemplu, In această epocă a decăderii spirituale extreme, Kali Yuga, ORDINEA IMPLICITÂ
confreria alba a .Fiilor Luminii Oivine', care există In Shambala, este temporar ocultată Genialul fizician David Bohm a sugcrat In mai multe rânduri că ceea ce noi
datorită predominanjei unei frecvenţe foarte joase de vibra{ie a umanităjii. Străvechile considerăm a fi Universul material reprezintă, de fapt, manifestarea explicită sau, cu
profejii orientale arată tnsă că, după această perioadă, la momentul potrivit, Shambala alte cuvinte, desfăjurarea unei ordini fundamentale, o ordine implicită a realităjii.
va putea fi .vizibilă* (perceptibilă) atunci când umanitatea va avea un nivel spiritual Ordinea implicită nu constituie, totuji, un nivel transcendent al realităţii; dimpotnvă, ea
suficient de elevat). sublmiază ceea ce noi privim j i Injelegem ca fiind realitatea imediată: .Această ordine
Ocult este, de asemenea, tot ceea ce încă nu este cunoscut sau acceptat de omenire implicîtă cuprinde o vaslă realitate dincolo de ceea ce noi numim, simplu, materie.
tn general sau de jtiinţa oficială, rămânând deocamdată neexplicat, dar care va putea Materia In sine nu este decât un simplu val ce există pe această Intindere*. Acesta este,
fi explicat tn viitor (de exemplu: centrii de forja" sau chakra-ele); cu alte cuvinte, aceasta de fapt, motivul pentru care teoria cuantică a eşuat In .explicarea* j i definirea realitajii
reprezintă ceea ce, deocamdată, rămâne .secret* In fenomenele şi procesele universale fundamentale. Manifestarea ambigua a particulelor cuantice (In experimentele efectuate
sau lăuntrice (din Microcomosul fiinţei umane) ori care nu este deocamdată evident se poate stabili momentul sau pozijia unui electron, dar niciodată amândouă deodatâ)
tn aceste aspecte, rămânând necunoscut si enigmatic, dar existând totuji tn spatele pare să corespundă naturii ambigue a fenomenelor mentale; din acest punct de vedere,
acestora. El mai desemnează, tn epoca actuală, ceea ce este spiritual şi suprasensibil mulji fizicieni au afirmat că, Intr-un anumit mod, care pentru ei este misterios, conjtiinja
(extrasenzorial), precum şi secretele inijiatice care ne conduc la cunoasterea spirituală umană este implicită la acest nivel al materici. Ştiinja se afla la un moment dat Intr-o
deplină. situajic paradoxală: pe de o parte, biologii susjineau tn mod simplist faptul că mintea
este reductibila la mecanismul de funcjionare a creierului, iar pe de altă parte fizicienii
OMNIPREZENŢĂ au Inceput sâ afirme că, In realitate, conjtiinja este cea care se află la baza realitajii fizice:
Capacitatea de a fi prezent pretutindeni; In religiile monoteiste, Omniprezenja «Idealismul pur reduce materia la unul din aspectele minjii... Materialismul pur reduce In
este un atribut al lui Dumnezeu, alături de Omniscienţă, Omnipotenţă, Eternitate etc schimb mintea la unul din aspectcle materiei... De fapt, aceste concepjii se pot Imbina In
Tainicele fenomene de sincronicitate sunt o expresie evidentă, pentru cel intuitiv si mod armonios, deoarece ele sunt nijte categorii corelative ale realitajii, mereu prezente
atent, a Omniprezenjei divine. împreună, aja cum forma j i conjinutul sunt j i ele întotdeauna împreună*. în viziunea lui
Bohm, totul - începând de la electron j i până la cele mai complexe organisme tn viajă
Conform lui Toma din Aquino, Omniprezenţa lui Dumnezeu trebuie înţeleasă In
- conţine un câmp informajional în jurul său (care este analog câmpului morfogenetic
termenii puterii divine, a atotcunoajterii divine ji ai esenţei dumnezeiejti. Astfel, el scrie
al lui Sheldrake) ce se afla tntr-un spajiu multidimensional. în ordinea impliată totul
în .Summa Theologica* 1,8,3: .Dumnezeu este prezent tn toate lucrurile j i fiin'ele prin
este intercorelat, datorita intregului indivizibil pe care tl constituie realitatea. Totul este
intermediul puterii Sale, căci toate lucrurile j i fiinjele sunt supuse puterii Sale; prezenja
precum o hologramâ, tn care întregul poate fi perceput In orice parte a sa. Conştiinţa
Sa tn toate lucrurile înseamnă j i că toate lucrurile îi sunt cunoscute; El Se află In toate
normală a omului obijnuit se focalizeaza însă asupra ordinii explicite; la alte niveluri
lucrurile prin esenja Sa, fiind prezent tn toate cele ce există ca j i cauză a lor.*
de conjtiinţă j i injelegere a realităţii, noi putem, totuji, să ajungcm la ordinea implicită,
Filozofia orientală yoghină j i tn special Tantra afirmă c3 Dumnezeu este totodată tezultatul direct al acestei stări fiind aparijia percepţiei spirituale.
imanent (prezent tn Creajie) ji transcendent (aflat dincolo de Intreaga Manifestare).
136 137
ISAJDETE
PARANORMAL Este binecunoscut faptul că, pâna la urmă, păcaiele atrag moartea sutletului.
Aja cum indică j i etimologia sa, cuvântul paranormal (în greacă, .para' Inseamnă ocmai de aceea, mântuirea este Inţeleasă ca o ;ămăduirc-vindccarc a fiinjei umane In
.contra*, .Impotrivă') se referă la fenomene care sfidează norma comună, sau altfel totalitatea ei. De altfel, una dintre lucrările importante ale lui lisus Hristos a fost aceea
spus, ceea ce este tn general consider.it posibil, acceptat j i Inţeles. Fenomenele de tămăduitor, activitate ce era inseparabilâ de iertarea pâcatelor. Păcatul este, totodata,
paranormale suntdeci fenomene neobijnuite, psihice sau fizice, datorate unor forţe care o stare de sclavie care anuleaza libertatea. lisus spunea: .Adcvăr.it, adevăral v5 spun,
par inteligente, sau unor aptitudini mistcrioase ale fiinjei umane. Cel mai adesea, ele c3 oricine săvârjejte pacatul devine apoi un sclav*. Totodata, păcatul, atunci când se
nu pot fi explicate, cel puţin provizoriu, prin intermediul teoriilor ştiinfifice şi ale legilor repeta, atrage dupâ sine degradarea demnitajii umane. 7n .Biblie' se spune: ,Noi toji
fizice, biologice, fiziologice, etc, care sunt cunoscute j i sunt considerate .normale'. care am pacătuit, prin aceasta suntem lipsiji de slava j i de darurile care ar fi trebuit să
Domeniul paranormal acoperă o gamă extrem de variată }i largă de fenomene ne vin3 de la Dumnezeu'. Prin săvârjirea păcatelor, fiinja umană îji creează, totodată,
misterioase şi evenimente de o mai mică sau mai mare anvergură, precum j i capacită(i o ambianţă nefastă, de care după aceea cu greu se mai poate debarasa: .Păcatele unor
neobijnuite, uluitoare ale fiinţei umane. Ointre acestea amintim: disparifiile j i apari|iile fiinje umane sunt evidente j i ele merg înaintea lor la judecatâ, iar acelea ale altora vin
misterioase, materializSrile sau dematerializârile unor obiecte, proiecţiile In timp (In după ei în urma k>r.* Păcatele ce sunt savârjite Impotriva Duhului Sfânt sunt acelea
irecui sau In viitor), combustia spontană, comunicarea cu fiinţc care au părâsit planul care sunt îndreptate împotriva Adevărului dumnezeiesc j i a sfinjeniei lui Dumnezeu.
fizic, telepatia j i empatia, teleportarea, levitafia, vederea la distanjă, premoni|iile, Astfcl de păcate pun râul în locul binelui ji moartea In locul vieţii. P3catul se manifestă
profefiile, etc. Multe fenomene paranormale sunt corelate cu dimensiunea religioasă, In sub două aspecte. Prin omitere, un astfel de păcat implică neglijarea ji nepunerea în
domeniul cărcia credinfa fiinfelor umane face posibilă aparifia multor miracole, cum ar practica a ceea ce a fost poruncit de legea dumnezeiască. Mai există un alt păcat care
fi: nenumăratcle cazuri de icoane care plâng, manifestarea entităfilor angelice, aparifiile este săvârjit prin comitere, acest pacat implicând sâvârjirea a tot ceea ce este interzis de
Fecioarei Maria, vindecările miraculoase, profefiile salvatoare etc. Faptul că toate legea dumnezeiasca. Ambele păcate sunt la fel de grave. Cea mai importanta poruncă
acestea sunt in aparenfa fenomene stranii, inexplicabile j i uluitoare nu ie face mai pufin dumnezeiască este cea referitoare la iubirea lui Dumnezeu. Ajadar, fiinja uman3 care
reale, chiar dacă ele contrazic teoriile jtiinfifice unanim acceptate j i îi pun In dificultate nu-L iubejte pe Dumnezeu comite cel mai mare pacat, cea mai gravă grejeala, ce
pe oamenii de jtiinjă rigizi j i dogmatici. constă în a se substitui lui Dumnezeu j i a asculta doarde voinţa sa proprie, In kxul Voii
lui Dumnezeu. Păcatul este tntotdeauna contrar Voii rcvclate a lui Dumnezeu.
PÂCAT
Cuvântul .pâcat* desemnează o Incălcare a legilor j i a poruncilor lui Dumnezeu. PERSEVERENŢA
Orice păcat comportă j i o parte de mister j i de transcendenjă. Existâ patru feluri de Este capaci tatea unei fiinje umane de a rămâne fermă ji constantă Intr-o anumită acjiune,
păcate: păcate realizate cu gândul; păcate realizate prin intermediul vorbirii; păcate până la finalizarea ei. Perseverenja este conexă cu tenacitatea, stăruinja, constanja,
realizate prin intermediul acfiunii j i păcate care apar prin omitere. Este important să răbdarea. .Perseverenja este rabdare concentratâ', spunea Thomas Carlyle. în
refinem că, de fapt, opusul păcatului nu este virtutea, ci integritatea. orice domeniu de activitate s-ar implica fiinja uman3, de la cel material j i pâna la cel
Pâcatul actuai este, de fapt, un păcat ce a fost săvârjit printr-un act al voinfei realizat spiritual, perseverenfa este o calitate esenfiala necesară pentru finalizarea cu succes a
în prezent. nu conteaza cărui proiect din domeniul respectiv. Aja cum se spune că răbdarca este
Păcat al minţii, prin opozifie cu păcatul cărnii, este un păcat care are drept obiect o irtutea geniului, la fel putem afirma că genialitatea este perseverenjă divină. Victoria
delectare interioară pâcătoasâ (cum ar fi, de exemplu, orgoliul sau ambijia). parjinc intotdeauna celui perseverent. ,în confruntarea dintre izvor j i stâncă, izvorul
Păcat mortal este păcatul actual cel mai grav, prin intermediul căruia voinja fiinjei nvinge întotdeauna: nu prin putere, ci prin perseverenjă.* (H. Jackson Brovvn, Jr.,
individuale renunfă la Dumnezeu In avantajul unei creaturi, cum ar fi Satana. Consecinja soiitor american contemporan)
unui astfel de păcat este pierderea posibilităfii de a dobândi viafa divinâ (Grafia care ne în practica yoga, perseverenja este esenfială In antrenamentul spiritual al
sfinfejte), iar sancfiunea sa este Infernul. spirantului care dorejtc să atinga desavârjirea spirituală. întocmai ca j i fructul
Păcatele capitale sunt cele japte vicii care sunt considerate de teologia crejtină re se coace Incetul cu încetul, în mod asemănător mintea noastră este coaptă j i
ca fiind izvorul păcatelor celor mai numeroase j i celor mai grave: orgoliul, zgârcenia, rificată gradat prin meditafie perseverenta j i prin amplificarea discernămantului.
desfrâul, invidia, lăcomia, furia j i lenea. Sunt considerate ca fiind capitale viciile sau actica sisiematică j i perseverentă a meditafiei ne poate transforma j i dilata conţtiinfa,
păcatele care implică posibilitatea de a da najtere altor pâcate. cându-nc capabili să-i putem ajuta din plin ji cu adevarat pe ceilalfi.
Păcatele marunte sunt păcatele actuale cele mai pufin grave care, cu toate că ne erseverenfa este una din cele două metode yoga fundamentale, extrem de utile
tndepărtează de Dumnezeu, nu au totuji suficienta consistenfă pentru a determina o ntru aspirantul carc urmărejte să Iji suspende fluctuafiile minfii, aja dupâ cum
ruptură completâ de El. Astfel de păcate declanjează o diminuare a Grajiei ce atrage firmă înjeleptul Patanjali In .Yoga Sutra', 1,12-14: .Oprirea (suspendarea j i
sfinjenia. Pedeapsa lor consta In suferinjele sau necazurile acestei vieji j i , în concepjia nscenderea] acestor [cinci modificări ale minjiij vritti se realizcază cu ujurinja
catolica, In lumea de dincolo, ele atrag suferinjele Purgatoriului. rin constanjă în practică iabhyasa) j i prin amplificarea stârii de detajare (vairagya).
138
ÎW.WOIIF.V^«;«M I

Constanţa (perseverenja) în practică (abhyasa) Inseamnă de fapt efortul susjinut deci abjinerea de la orice fel de hranâ (cu excepjia apei simple din care trebuir să
[continuu] realizat până când (la un moment dat) în final [conţinutul mentalj rămâne bem aproximativ 1,5 I pe zi). In majoritatea cazurilor frecvenja optimă cu care trebuie
permanent în aceastâ (stare nemodificatăj. [Abia atunci conjinutul mental poate fi practicat postul alimentar total (postul negru) este o zi pe săptămână. De-a lungul
transcens). Totuşi se jtie că această (practică) este (totalj confirmată de realizările istoriei civilizajiei umane, postul negru a fost învestit cu valenje curative nu numai în
lăuntrice doar atunci când ea a fost realizată neîntrerupt o lungă perioadă de timp ceea ce privejte trupul, dar j i în ceea ce privejte psihicul, mintea, sufletul, precum j i
cu o dăruirc infinită (către DumnezeuJ." Astfel, un antrenament yoga sau un tapas spiritul, fiind un element central al majoritajii religiilor: crejtinism, hinduism, budism,
asumat, ce este realizat de fiecare dată cu atenjie, într-un mod coerent, perseverent j i iudaism, islamism, etc. în textele antice ale omenirii se afirmă că realizarea corectă
plin de entuziasm, este j i rămâne garanjia marilor succese spirituale. a postului negru ne învaja autocontrolul global al fiinjei, pomind de la supunerea j i
Fiecare autentică inijiere pe care un Chid spiritual ne-o pune la dispozijie ne oferă educarea senzajiei de foame, favorizand apoi gradat subordonarea anumitor funcjii
un început miraculos, care ne poate propulsa pe o nouă j i net superioară treaptă de corporale în faja controlului conjtient j i voluntar al fiinjei. Efectele psihologice j i
evolujie interioară, care este capabilă să ne transforme extraordinar de mult viziunea spirituale ale postului alimentar reprezinta Inc3 un mare mister pentru lumea jtiinjifică
de ansamblu asupra realităjii. Depinde întotdeauna de aspirantul care tocmai a fost medicala actuala, la aceasta concurănd j i sârâcia modalităjilor actuale de cuantificare j i
inijiat dacă va da dovadă de perseverenjă j i tenacitate pentru a rămâne pe nivelul de monitorizare a unor procese j i transformări fiziologice j i energetice.
superior pe care a fost impulsionat să ascensioneze prin intermediul energiei subtile,
benefice, colosale şi prin puterea tainică a exemplului pe care i l-a oferit cu ocazia PRINCIPIULUI HOLOGRAFIC OCULT
inijierii Chidul spiritual. Dacă aspirantul rămâne fără întrerupere pe noua treaptă pe în conformitate cu Principiul holografic ocult, Intregul Univers, Macrocosmosul în
care a fost propulsat, aceasta indică întotdeauna că inijierea sa a fost incununată de totalitatea sa, este, analogic vorbind, perfect asemanator cu o imensă ji misterioasă
succes. holograma. Aceasta viziune recentă în lumea jtiinţifică modernă este Intru totul similară
cu străvechea viziune inijiatică asupra lumii noastre, pe care au avut-o dintotdeauna
PLASMÂ marii înjelepji yoghini. Străvechiul aforism din .Tantra Sara': .Ceea ce este aici (în
Fizicienii definesc plasma ca fiind o stare a materiei distinctă de stărilc solidă, Microcosmosul fiinjei tale) este pretutindeni (în întregul Macrocosmos). Ceea ce nu este
lichidă şi gazoasă. Plasma este alcâtuită dintr-un gaz ionizat, constând din ioni aici (în Microcosmosul fiinjei tale) nu este nicăieri (în întregul Macrocosmos)* exprimâ
pozitivi şi electroni liberi In proporjii diferite, care de regulă se află la presiuni Intr-un mod mctaforic ji foarte semnificativ aceas(ă viziune. Taina Principiului holografic
mici (ca In cazul ionosferei sau al lămpilor fluorescente) sau la temperaturi foarte ocult ne permite să constatăm, cu uimire j i tncântare, c3 Intreaga Creajie j i Manifestare
înalte (ca In stele sau în reactoarele de fuziune nueleară). S-a constatat că forţele a lui Dumnezeu este, analogic vorbind, o giganticâ .hologramă", tn care fiecare parte
electrice care apar Intre particulele încircate cu sarcini electrice diferite din plasmă constitutivă este integrata în tot, iar marele Tot este simultan prezent sau, altfel spus,
sunt mai puternice decât orice tip de forjă mecanică sau decât forja gravitajională. este oglindit în fiecare parte. Fiecare dintre noi suntem, deci, o parte în care se reflectă
Plasma este foarte sensibilâ la câmpurile electromagnetice. Atunci când este marele Tot, iar marele Tot Inglobează făra Incetare în el fîecare parte. La ora actuală,
supusă unui câmp magnetic sau electric, plasma poate deveni luminoasă (ca In multe dintre rezultatele cercetărilor oamenilor de jtiinţă contemporani sugereaza faptul
cazul arcurilor electrice produse în neoane etc). lonosfera Pămantului este un c3, în realitate, Universul nostru fizic, pe care noi II percepem în mod obijnuit ca având
exemplu de plasmă care nu emite lumină vizibilă. Plasma este prezentâ In spajiul Irei dimensiuni spajiale, ar putea fi de fapt „proiectat* pe o suigeneris tainică suprafaja
dintre Soare şi planetele care alcătuiesc sistemul nostru solar. Tn cea mai mare (având doar două dimensiuni) care, analogic vorbind, este asemenea unei gigantice j i
parte, stelele, nebuloasele, întreaga Cale Lactee, imensul spaţiu intergalactic etc, misterioase holograme manifestate de către Dumnezeu Tatăl.
sunt constituite din plasmă. Norul de particule din care este format vântul stelar
nu este altceva decât plasmă. De fapt, după cum afirmâ astrofizicienii, 99% din
întregul Univers fizic este constituit din plasmă. PROFEŢIE
Termenul profejie se referă în general la dezvăluirea dintr-o sufsă divină,
supraumană, a unei cunoajteri anticipative de ordin transcendent ce anunjă anumite
POST NEGRU evenimente viitoare extreme de semnificative şi care în mod normal este inaccesibilă
Postul alimentar rcprezintă abjinerea voluntară, totala sau parjială, de la hrană. profetului (prin mijloace senzoriale j i rajionale obijnuite). Conceptul este prezent Tn
Postul negru reprezintă o varianta particulara de post alimentar autoimpus, care consta toate religiile lumii, In crejtinismel fiind mai cunoscut prin intermediul profeţilorbiblici.
în abjinerea voluntara de la consumul de hrană, pe o perioada determinată de timp, Gradul de claritate al mesajelor profetice diferă însâ, astfel că putem face o
consumând în tot acest interval de timp prestabilit doar apă. în cazul realizarii postului clasificare In ordinea crescătoare a „consistenjei* acestora: cuvinte inspirate,
negru se renunjă complet la hrană pe o duratâ de timp limitată şi precis stabilita, de revelajii prin vise simbolice, perceperea unei voci sau percepjii vizuale primite în
exemplu 24 de ore, 36 de ore, 48 de ore ori 3 zile, 7 zile, 10 zile, 21 de zile ori 40 stare de veghe, percepţii de natură vizuală însoţite de voce primite în stare de veghe.
de zile, consumând In tot acest interval de timp numai apă. Postul negru presupune Oin punctul de vedere al tradijiei milenare yoga, puterea de a anticipa şi de a
140 141
prevedea ceea ce urmeaz3 s3 se petreacă In viitor ţmc de o treaptă a Tndumnezeirii doua orase faimoase, Sodoma şi Gomora, în iare se aflau foarte mulji homosexuali, ce
fiinţei, In care yoghinul are capacitatea de acces şi de control asupra clişeelor Eterului totodată nu mai credeau In Dumnezeu.
subtil iakasha). Marele yoghin Sri Aurobindo a descris o putere paranormală numitS ÎN ANUMITE SITUAŢII, ATUNCI CÂND RĂUL PROUFEREAZÂ FOARTE MULT
trikaladrishti - .cunoaşterea directS a trecutului, cunoaşterea intuitivă a prezentului Ş| SE CENERALIZEAZĂ, LA UN MOMENT DAT, DUMNEZEU MANIFESTÂ LIMITA
şi cunoajterea profetică a viitorului'. Aceasta se referă la cunoaşterea integralâ, RÂBDĂRII SALE.
nemijlocită a celor trei cuante ale timpului unificat, numite trikala, care permite Privite în lumina acestei revelajii, toate profejiile îngrozitoare care există în
pătrunderea adevărului lucrurilor, adetaliilor unui eveniment, a tendmţelor acestuia „ApocalipsS* ne apar într-o alta lumină, ele prefîgurând tot ceea ce chiar urmează să se
aja cum se reflectă ele In trecutul, prezentul şi viitorul lumii prin recepjionarea producă în curând - ÎN VIITORUL APROPIAT - alunci când RĂUL va prolifera j i se va
misterioaselor clijee a/casha-ice, ceea ce Tnseamnă că puterea paranormală yoghină generaliza pe aceast5 planetă, făcându-L - tocmai din aceastâ cauză - pe Dumnezeu s5
trikaladrishti acoperă pe deplin sfera de semnificaţie a termenului de profeţie. manifeste, in conformitate cu descrierile tainice ce deja există In .Apocalipsă', LIMITELE
în .Vechiul Testament", putem citi mai multe percep|ii vizionare cu caracter profetic, RÂBDÂRII Sale. Trebuie Îns3 să ne fie clar că, dacă nu ne vom trezi spiritual cât mai mulji
precum ar fi cea din .Cartea lui Daniel', care constă dintr-un remarcabil vis simbolic. dintre noi fi dacă nu vom reuji s3 oprim aceastâ proliferare §i generalizare a RĂULUI
Cea mai cunoscută profejie este însă cea a .Apocalipsei* sau a .Revelajiei Sfântului pe această planetă, toate descrierile tnfiorătoare care deja există In .Apocalipsă* se vor
loan* din .Noul Testament'. Chiar dacă astăzi cuvantul .apocalipsă' este sinonim realiza întru totul, r3nd pe rând, cu o Infricoj3toare exactitate. De noi şi numai de noi
pentru cei mai mulji cu sfârţitul lumii, trebuie să ştim c3 expresia .apocalipsis depinde, dacă în viitorul apropiat, Dumnezeu Tatăl va manifesta sau nu va manifesta
eschaton' înseamnă, de fapt, .revelaţia privitoare la sfârşitul eonului sau veacului LIMITELE RÂBDÂRII Sale.
omenirii" şi se referă la evenimentele de la sfârşitul actualului ciclu de evolujie
al umanităţii. Cuvăntul .apocalipsâ" Inseamnâ Tn realitate .ridicarea vălului',
REGELE LUMII
.dezvăluire', .viziunedivină', saucuoexpresiearhaică, .descoperiredumnezeiascS'.
Titulatura de Rege al Lumii este atribuită Regelui Shambala-e\. Prin urmare,
O profeţie faimoasă este cea pe care Fecioara Maria a făcut-o In 1917 celor
deoarece Regele Lumii conduce lărârnul misterios al fiinjelor Tnjeiepte care vegheazS
trei copii la Fatima, referitoare la viitorul planetei Pămant, In care sunt descrise
asupra destinului planetei noastre, el poate fi considerat astfel a reprezenta autoritatea
evenimente apocaliptice ce s-ar putea produce dacă oamenii nu se vor reorienta
spirituală absolută la nivel planctar.
către Dumnezeu.
Existenţa Regelui Lumii a fost revelată occidentalilor prin lucrările unor ocultisti sau
ezotensti celcbri, printre care Ti amintim pe Saint-Yves dArveydre j i Rene Guenon j i
RĂBDARE prin relatarile unor mari exploratori, ca Ferdinand Osendowsky ji Nicolas Roerich. lată
RSbdarea este o calitate care ne permite să perseverăm în nu conteazâ ce activitate cum îl descrie acesta din urmă pe Regele Shamba/a-ei:
benefică sau Intr-o acjiune de mare amptoare, fără a ne descuraja. Răbdarea este o .Lumina din Turnul 5hambafa-ei strălucejte precum un diamant cu mii de feţe
rară j i importantă virtute. Mai ales atunci cand suntem angrenaji aja cum trebuie pe scanteietoare. El este acolo - Regele Shambala-e\ - neobosit, mereu vigilent, veghind
calea spirituală, răbdarea este aceea care ne ajută să învăjăm s3 aţteptăm fără ca să ne omcnirea. Ochii săi nu se închid niciodată. în oglinda sa magică el vede toate
grăbim, pentru a ne maturiza. Totodată, ea ne permite s3 corectSm j i s3 reluăm tot ceea evenimentele de pe Pământ. Puterea găndirii sale pătrunde Tn cele mai Tndepârtate
ce este necesar, aceasta mai ales atunci când tindem către perfecţiune. Răbdarea ne locuri de pe planetă. Distanja nu există pentru el: el poate veni instantaneu Tn
trezejte, de asemenea, puterea de a spera. ajutorul celor merituoji. Lumina sa atotputemică Indepărtează tenebrele Tntunericului.
înjelepjii afirmă că: .GENIAUTATEA ESTE, ÎNAINTE DE TOATE, O RÂBDARE Incomensurabilelc sale bogăjii spirituale sunt pregâtite permanent pentru a fi oferite
STÂRUITOARE.* R3bdarea este o calitate importantă a minţii unei fiinje umane care, celor care au ncvoic de susjinere, acelora care slujesc cauza dreptăţii. El poate modifica
fără să se grăbească, jtie să aştepte, p3str3ndu-ji calmul. Tn bine chiar j i karma fiinjelor umane.* (Nicholas Roerich, .Shambala cea plină de
Cu toate acestea, este esenjial s3 reţinem că, chiar j i în cazul unei fiinje umane splcndoare*)
pline de înţelepciune, In anumite situajii, răbdarea pe care ea 0 manifestă are anumite întrupare a tuturor virtujilor umane, morale j i spirituale, Regele Shambala-ei este
limite. Spre exemplu, tn situajiile Tn care, datorit' manifestărilor pline de ură şi râutate bun, drept, viteaz, înjelept. Prezenţa Regelui Shambala-ei j i manifestarea sa plină de
suntem pe cale $3 fim zdrobiji sau mai mereu nedreptăjiji j i persecutaji, răbdarea In grajic sunt practic nijte constante ale istoriei planetei noastre, dcji aceste aspecte au
exces nu ne ajută la nimic. în .Biblie', In .Noul Testament', este ilustrată foarte bine fost foarte mult ocultate In ultimele milenii. însă pentru cei care au sufietele deschise
aceastS situajie, atunci când râbdarea lui iisus a manifestat o evidentă limită şi El i-a Ji intuijia spirituală treaz3, este evidcnt faptul c3 In spatele marilor mituri planetare,
alungat, cu biciul, pe toji negujătorii care vindeau In templu. Acesta este un magistral precum ji în profunzimea j i taina marilor noastre speranje, este mereu prezent3
exemplu care ne arată că, la un moment dat, chiar j i răbdarea divină are Intotdeauna realitatea taintcă a Regelui Shamba/a-ei. Printre multe altele, monarhul ascuns, eroul
o limită. Un alt exemplu foarte sugestiv de limită certâ a râbdării lui Dumnezeu este civilizator sau eroul salvator, marele înjelept, sunt arhetipuri fundamentale inspirate de
pedeapsa cumplită pe care chiar EL - Dumnezeu Tatăl - a dozlănjuit-o asupra celor Regele Shamba/a-ei.
142
143
CIOSARDETERMEN

^eucare vibrea/a tocarul taimc sau sfera de cnergie care există în Macrocosmos.
Termenul .responsabilitate* provine de la cuvântul latinesc .respondere' care In
f Procesul de rezonan\S ocultS * a p a r e dacă energia subtilă ce este purtată de vibrajia
traducere romSneascS InseamnS ,a te pune chezaf pentru cineva'. Aceasta implicâ
sa corespondentS este suficient de mare In raport cu distanja care separS cele două
obligajia de a răspunde într-un anume fel, fie pentru propriife noastre acjiuni pe care
sistcme în cauză. Procesele de rezonants ocultS* cu focarele gigantice de energie care
le făptuim fie pentru acelea ale altora, pentru care In prealabil ne punem chezaj.
există In Macrocosmos survin fulgerător sau, altfel spus, sunt instantanee, pentru că
Responsabilitatea implică atât permanenja constiinţci de sine In timp, cât şi libertatea
energia purtata de vibrajia respectivă este enormă şi nu se pune niciodatS problema
pe care atunci când ne-o asumăm şi acjionăm Intr-un anume mod imediat dupS
ca acea energie să nu ajungS instantaneu in Microcosmosul fiinjei care declanşeazS tn
aceea devenim responsabili pentru acjiunea pe care am făptuit-o. Cunoaşterea legii
Univcrsul său lăuntric, la un moment dat, un proces de rezonantS ocultS*.
fundamentale a cauzalităjii face s3 se nască în m o d necesar In fiinţa umana o atitudine
mai responsabila. Fiind conştient că întotdeauna fără excepjie gândurile, judecăjile, Spre exemplu, energiile iubirii au ca punct-focar de rezonantS ocultS* plexul cardiac
vorbele şi acjiunile generează în m o d ineluctabil efecte, cel înţelept vegheaza asupra lor sau, altfel spus, anahata chakra, şi, tocmai de aceea, adeseori oamenii au identificat
astfel încât să nu facă s5 apară situaţii rele ori nefaste fie pentru el, fie pentru ceilalţi, fie iubirea cu inima si chiar au urmărit să redea energia iubirii desenând simbolica inimS
pentru Intreaga lume. A fi pe deplin responsabil implicS, printre altele, să dăm dovada pe care o cunoaştem cu tojii. Deşi la prima vedere aceste fenomene de rezonan\S
de curaj şi sâ trăim astfel încât s3 ne asumâm consecinţele propriilor ac|iuni şi ale ocultS* par a fi banale, cu toate acestea, ele simultan reprezintS o mare tainS pentru
eventualelor erori pe care le săvârsirn. Este de la sine înţeles că responsabilitatea constă fiinja umană care ajunge sS îşi dea seama de complexitaiea lor. Mulţi oameni iubesc,
tn a ne recunoaşte, de fîecare datâ când este cazul, ca fiind autorul acjiunilor noastre, ce mulji oameni chiar spun „te iubesc', dar numai cei inijiaji ştiu cS, în realitate, energia
a actionat în mod liber, asumându-ne după aceea toate consecinţele ce sunt previzibile. subtilă, tainică a iubirii este atrasS instantaneu în Microcosmosul fiinjei noastre dintr-un
focar gigantic ce exista in Macrocosmos şi că aceasta energie este un dar pe care
Cele trei condijii de bază ale responsabilit3|ii sunt: Dumnezeu ni-l ofcrS, pentru ca noi sS-l folosim, sS ne bucurSm şi sS fim fericiji cu tojii:
a) existenja unei legi morale sau divine; atât ceilalji, atunci cSnd le dSruim iubire, cSt şi noi însine, atunci cSnd cineva ne iubeşte
b) faptul câ suntem în deplinătatea capacităjilor noastre mentale; j i focalizea/ă asupra noastrS energia tainicS a iubirii, pe care o capteazS instantaneu,
c) libertatea deplină de a acjiona. datoritS proceselor de rezonantS ocultS* care se declanşeazS atunci in fiinja sa.
■ Unele dintre aceste procese de rezonantS ocultS* sunt fizice, cum ar fi procesele
REZONANŢĂ OCULTA* de rezonan\S ocultS* pe care le cunoastem cu tojii In cazul unui aparat de radio, pe
Cuvântul .rezonanţă* (în latină, .resonare') înseamnă repctarea unui sunet sau, altfel caro il acordSm pentru a capta un anumit post care emite, sau In cazul unui televizor
spus, a unei anumite vibrajii. în limba română, existâ verbul „a rasuna', cu partJcipiul care capteaza prin antenS un anumit gen de emisie ce provine de la un post emijStor de
trecut .răsunet', care trimite la acelasi fenomen. în cadrul practicii yoga, orice proces d e unde televizate. La fel, In cazul telefoanelor mobile, ele funcJioneazS datoritS anumitor
rezonantS ocukă9 este un fenomen de iniţiere sau chiar de amplificare a unor fenomene procese de rezonantS ocultS*. Dar ceea ce se ştie mai pujin este faptul c3, In afara
energetice, vibratorii, care sunt în mod conştient sesizate Tn fiinţă si care sunt produse proceselor de rezonanţS ocultS* pe care fizica aşa-zis clasicS le cunoajte, existS şi
prin acjiunea energiilor subtile care prezintâ anumite frecvenje de vibrajie sau care, procese tainice, subtile, de rezonantS ocultS*, pe care cei iniţiaji le-au descoperit de
altfel spus, au vibraţii foarte rapide, ce provin din anumite sfere gigantice, tainice, de mii de ani.
manifestare, care există In afara noastra, In Macrocosmos. Fiinja umană este un sui
generis Microcosmos, care reproduce în miniatură Macrocosmosul. Prin intermediul practicii yoga, atent realizate ţ i perseverent efectuate, se poate
I constata într-un m o d inefabil sau, altfel spus, indescriptibil, prin experienjă directS,
Procesul de rezonantS ocultS* are loc numai atunci când frecvenfa vibrajiilor
multitudinea uluitoare a proceselor de rezonantS ocultS®, care sunt asimilabile cu toate
anumitor energii este apropiată sau identică cu una dintre frecvenjele cu care
fenomenele mai mult sau mai pujin complexe, unele dintre elc chiar tainice, ce sunt
Microcosmosul yoghinului este capabil să vibreze la unison j i atâta timp cât, grajie
generate de energiile subtile, care sunt caracterizate, fiecare, de o anumitS frecvenjS
atenjiei pe care el ji-o fixează asupra procesului de rezonan'S ocultS*, acest proces
distinctS de vibraţie. în anumite situajii, aceasta este extrem de finS şi acjioneazS in
este menjinut. Prin urmare, fenomenul de rezonantS ocultS* implică nijte manifestări
difcritelc sisteme sau zone ce existS în Microcosmosul fiinjei umane.
extrem de complexe, datoritâ cărora energiile subtile sau undele, ce prezinta o anumita
în cazul în care o fiin{3 practica, ImpreunS cu o altS fiinjS de sex opus, continenta
frecvenja de vibrajie şi care provin din Macrocosmos, sunt apoi captate, receptate,
amoroasS*, atât în Universul sSu ISuntric, cSt §i în Universul fiinjei de sex opus sau,
în Microcosmosul fiinjei umane. Rezonanta ocultS9 este asadar un proces extrem
altfel spus, în Universul iubitului sau al iubitei, se declanjeazS f3r3 încetare o mulţime
de complex, datorită c3ruia anumite unde sau anumite energii subtile, care prezintă
de procese de rezonantS ocultS9, unele dintre ele fiind chiar simultane. Altfel spus,
frecvenţe de vibrajie specifice, indiferent care ar fi natura lor, sunt propagate de la un
se declanseazS în acelaţi timp mai multe procese de rezonan\S ocultS*. care fac sS
focar emiţător şi pot induce starea de vibrajie unui alt focar sau altor focare ori zone de
aparS acele stSri cxtraordinare de bucurie, de încântare, de plScere, de satisfacjie. Toate
corespondenjă din Microcosmosul fiinjei umane, dacă una dintre frecvenţele proprii de
acestea survin datorită faptului c3 In Microcosmosul fiecSruia dintre cei doi iubiji se
vibraţie ale Microcosmosului yoghinului este egală cu sau foarte apropiată de frecvenja
produc procese de rezonantS ocultS* c u energii (subtile, benefice) corespondente din
144
145
Macrocosmos. Spre exemplu, starea de orgasm pe care cei doi iubiji o resimt nu este ■ Am putea spune ca cea mai impresionantă, cea mai cxemplară j i cea mai importantă
altceva decât declanjarea unui proces de rezonanti ocultX* cu energiile tainice ale fogăciune a lui lisus este aceea pe care El l-a adresat-o lui Dumnezeu Tatal atunci când
orgasmului cosmic, prin care Dumnezeu Tatăl unit cu Maha Shakti sau, aitfel spus, cu era răstignit pe cruce: .larta-i, Tat3 Ceresc, căci ei nu jtiu ce fac!' (Luca 23-24). lisus
iubita Sa, prin intermediul căreia El manifestă totul, face astfel să apară întreaga Creajie. ţj tndemna pe Apostolii Săi In felul acesta: .Vegheaji fără Incetare ji de fiecare dată
Această energie este numita In tradijia crejtină .Duhul Sfânt'; cu alte cuvinte, Duhul roga!i-vă ca să nu cădeţi In ispită" (Matei 26,41). încă din primele zile ale crejtinismului,
Sfant poate fi considerat, intr-un anumit sens, ca fiind Maha Shakti a lui Dumnezeu mgăciunea era ceva dc nedespărţit de via|a crejtină, atât cea personală, cât j i cea de
Tatăl. gdip. Rugaciunea făcea cu putinţă comuniunea cu Dumnezeu .în duh j i In adevăr'
Practica yoga atent şi sistematic realizata a permis j i permite să se constate că, in (loan 4, 24). Interpretând cu multa înţclepciune tndemnul Apostolului Pavel: .Rugaji-vă
timpui menjinerii stării de rezonanţS ocultS% are loc un transfer nelntrerupt de energie neîncetat", Origene consideră întreaga viajă a celui care crede în Dumnezeu ca fiind o
specifica şi totodata de informajii de la sistemul sau focarul excitator, care există tn netntrorupta j i profundă rugăciune. De aceea el consideră că ceea ce noi numim 1n mod
Macrocosmos, câtre focarul sau centrul specific corespondent care exista In Universul obijnuit .rugăciune" nu este decât o fJrâmă din ceea ce reprezintă accasta. Apostolul
launtric al yoghinului sau, altfel spus, tn Microcosmosul s3u. Din momentul tn care Pavel spunea: .Vă tndemn, înainte de toate, să faceji cereri umile către Dumnezeu,
se declanşeaza procesul lăuntric de rezonan[ă ocullS*. tn fiinţa yoghinului apare ca să realiz'aji rugăciuni, să fiji mijlocitori între El j i oameni, să-l oferiji cu recunojtinjă,
efect specific o stare corespondentă cu energia subtilă tainică ce este receptata, iar muljumire lui Dumnezeu j i să îl rugaji sâ ofere prin voi ceea ce este bun pentru toji
amplitudinea energiilor, care au anumite frecvenţe de vibrajie, asa cum sunt percepute oamenii'. Apostolul Pavel recomandă să se practice rugaciunea tn mai multe trepte sau
ele graţie conjtientizării sau, altfel spus, datorită focalizării ferme a atenjiei tn Universul
nostru lăuntric, creşte foarte mult, prezentand un maxim caracteristic, ce se va păstra moduri:
nealterat daca focalizarea şi concentrarea lăuntricâ a yoghinului va fi constantă. - Rugăciunea de cerere, care cel mai adesca este rugăciunea începătorilor care îl
implora cu umilinjă ji credinţă pe Dumnezeu. Aceasta este o rugăciune ce se realizeaza
în practica yoga de zi cu zi, procesele de rezonan'ă ocultS® sunt nişte fenomene pentru a objine ceva bun, de care avem nevoie.
constante, care sunt foarte des perceptibile. Tehnicile, procedeele j i metodele yoga, - Rugăciunea de laudă, plină de muljumirc j i care exprimă o spontană ji profundă
cum ar fi, spre exemplu, asana-ele sau tehnicile de meditajie, urmaresc să folosească
recunojtinţă. O astfel de rugăciune are, totodată, un caracter de preamărire ji ea sc
numai într-un sens benefic, creator, echilibrant, declanjarea acestor procese de
face spre adorarea lui Dumnezeu. La o astfel de rugăciune Dumnezeu răspunde cel
rezonan\i ocultS9, ce contribuie din plin la desăvârjirea şi la integrarea fiinţei umane
mai adesea îmediat, printr-o revărsarc de Grajie ji prin daruri tainice care uneori sunt
care le practică in armonia universală, divină, macrocosmică. Un exemplu este iubirea
coplejitoare.
şi intrarea noastră tn rezonantS ocultS* cu energia subtilă tainică a iubirii, care face ca
aceasta energie s3 fie captată instantaneu tn Universul nostru lăuntric, Impreuna cu • - O altă formă de rugăciune este binecuvantarea, In care cursanţii acestei jcoli de
toate avantajele, bucuriile şi armoniile pe care le declanşează. yoga sunt inijiaji.
La rântlul lor, marii înjelepţi ai Orientului au exprimat acelaji adevar, dar tntr-o formă i' - O alta formă de rugaciune este psalmodierea (rostirea psalmilor), realizata Intr-o
oarecum diferita, spunând: .Tot ceea ce se află aici, tn Microcosmosul fiinţei tale, se află stare de emojie lăuntrică, manifestând iubire j i daruire că're Dumnezeu.
pretutindeni, tn Intregul Macrocosmos. Tot ceea ce nu existâ aici, tn Microcosmosul i - Rugăciunea de mijlocire sau de implorare este acea rugăciune In care se face
fiinţei tale, nu există nicăieri tn întregul Macrocosmos." (după .Tantra Sara"). apel stăruitor j i umil la intervenjia miraculoasă a lui Dumnezeu. Un exemplu de acest
gen este rugăciunea ce a fost făcută de tatăl copilului lunatic: .Doamne Dumnezeule,
RUGĂ / RUGĂCIUNE Te implor, ajută-i după marea milă a Ta pe fiul meu" (Matei 17, 15). în conformitate
cu revelajiile Apostolului Pavel, Duhul Sfânt este acela ce mijlocejte comunicarea j i
Foarte pe scurt, se poate spune că rugâciunea este o intensă, spontană, rodnică
comuniunea inlimă cu Dumnezeu în timp ce noi ne rugăm. Este important să rejineji că
şi indescriptibila elevare a sufletului, a intregii noastre fiinţe şi chiar a trupului catre
metoda supremă ji eficientă pe care o expunem face parte din acest gen de rugaciune.
Dumnezeu (vezi cazul sfin|ilor ce se rugau cu mainile ridicate) ce se realizează prin
- Rugăciunca de muljumire sinceră j i profundă. Aceasta este o mărturie vie a
intermediul energiei tainice a aspiratiei către Dumnezeu j i a iubirii pentru Dumnezeu.
fecunojtinţei pentru darurile j i binefacerile ce ne vin de la Dumnezeu. lată un exemplu
In felul acesta, ajungem să descoperim In mod gradat In Universul nostru lăuntric ca
de acest gen: ,Vă îndemn, vorbiji tntre voi în psalmi, în laude j i tn cântări sincere j i
realitatea misterioasă a lui Dumnezeu conjine tn ea şi este alcâtuită din tot ceea ce
inspirate ce îi sunt plâcute lui Dumnezeu. Laudaji-L j i cântaji-l Domnului Dumnezeu
ne este în esenţă stringent necesar. Atunci când este privită dintr-un anumit punct de
imnuri de recunojtinjă în inimile voastre. M u l j u m i j i totdcauna pentru toate Intru numele
vedere, rugăciunea este un element esenţial al pietăţii interioare, împreună cu iubirea
•ui Dumnezeu." (Efescni 5, 19-20).
de Dumnezeu, compasiunea ji milostenia. Rugăciunea sinccră ji umilă câtre Dumnezeu
Modelul nostru dumnezeiesc suprem, lisus Hristos, se ruga In felul acesta: ,Te
este mult mai importantă decăt ritualurile exterioare. Prin intermediul rugăciunii, atât
slăvesc pe Tine, Părinte, Domn al cerului j i al pământului, căci ai ascuns toate acestea
profe(ii j i sfintii, cât j i aja-zijii ,drep|i", au fost inspiraţi intr-un mod intim ji indescriptibil
atât de cei Injelepji, cât j i de cei priccpuji j i le-ai descoperit celor care sunt puri în inima
de Dumnezeu şi au atras în fiinja j i tn Universul lor launtric tainice puteri dumnezeiejti.
tââ 'or intocmai aja cum sunt pruncii." (Ltica 10,21) La mormântul lui Lazăr, lisus Hristos a
147
spus: .îţi muljumcsc, Tată Ceresc, că mi-ai ascultat ruga* (loan 12,41). ţ n c j d e la inceputuri ca fiecare om sâ se roage el însuji, dar trebuie s3 avem i n vedere
Tradijia monasticS de inspiraţie isihasiă cunoaşte enigmatica .rugăciune a inimii*. cJ Dumnezeu nu acceptâ decât rugăciunile j i cererile ce sunt binefăcătoare din punctul
Aceasta este o formS cu lotul exlraordinară de rugăciune intimâ, profundă, ce implică de vedere al lui Dumnezeu si care sunt rostite cu umilinjă şi credinţă. Rugaciunea celui
o stare de comuniune, sau altfel spus, de identificare ce se realizeazâ prin iubire ji f j u , a celui care s-a îndepărtat d e Dumnezeu, rămâne fără răspuns, şi nu este luată în
dâruire Intre fiinţa umană j i Fiinja lui Oumnezeu. Accastă formă cu totul extraordinară considerare atâta timp cât o astfel de fiinja umană nu se caieşte pentru relele j i pâcatele
de rugăciune devine cu pulinjă numai atunci când respectiva fiinjă umanâ se at'lă Intr-o pe care le-a făcut. în cazul celor răi j i care s3v3rjesc sau au săvârşit o muljime d e
stare profundă de intimitate, cu totul aparte, cu Dumnezeu. Analogic vorbind, este ceva pScatc şi nu au hotJrâi s3 implore iertarea lui Dumnezeu spre a se fndrepta f i spre a se
asem3nător cu starea perfectă de empatie a doi iubiji în care ei se simt unul pe celălalt apropia din nou de El, rugăciunile lor rămân fără răspuns. In cazul acelora, Dumnezeu
ca si cum ar fi o singură fiinjă. Despre această stare mărturisejte lisus atunci când ,răspundc" printr-o totală tăcere, atâta timp câl fiinţa nu se hotărăfte d a venit
spune: .Eu suni In Tatăl Ceresc, iar Tatăl Ceresc se află fâră fncetare In mine'. Această momcntul să implore iertarea păcatelor şi să se reîmpace c u Dumnezeu. Tăcerea lui
rugăciune cu totul extraordinară mai este supranumită şi rugâciunea ce se realizează Dumnezeu le face pe astfel de fiinţe umane împietrite în inimă şi perverse să gândeasca
direct la .urechea Impăratului'. In sminteala lor că, dacă Dumnezeu nu le răspunde, aceasta arată că d e fapt El nici
nu exista. în astfel d e situajii, astfel de sărmane fiinje umane se afundă şi mai mult în
Rugăciunea poate să fie individuală, cum este acea rugăciune ce este f3cut3 de
răutaîe, în vicii şi In perversitate. Prin urmare, este esenjial să reţinem că numai cei care
fiecare fiinjâ umană atunci când se roagă singură: ,tn cărnara cea tainică a inimii', sau
nu au făcut anumite pacate grave au dreptul să se apropie d e Dumnezeu, şi reuşesc
poate fi o rugâciune colectivă (cum este aceastâ rugăciune ce este inclusă In metoda
din ce în ce mai mult aceasta prin intermediul rugăciunii sincere j i pline de umilinjă
supremă care o expunem aici). Această formâ de rugăciune ce se realizează la unison
ce implicâ o credinţă de nezdruncinat tn £1. Este necesar ca atiludinea de răzvrătire
estc cunoscută tn tradijia crejtină sub numele de .rugăciunea cea plină de putere a
demoniacă sau satanică împotriva autorităjii dumnezeiejti să înccteze dacă dorim să ne
multora*.
apropiem de Dumnezeu. în astfel de situajii, trebuie s3 fie solicitată iertarea prealabilă
Mai exisiă, de asemenea, rugăciunea foarte scurtă, cum ar fi: .Doamne Dumnezeule,
a păcatelor j i a unor astfel de manifestări j i abia apoi ni se oferă semne ca ea a fost
Te implor, ajută-măl* sau rugâciunea ce este compusă.
acceptata. Un astfel de semn este revarsarea Crajiei lui Dumnezeu asupra aceluia care
în .Biblie" sunt redate unele exemple de rugăciune: imploră Tn mod sincer iertarea p3catelor j i a grejelilor pe care le-a savârjit. Rugăciunea
- rugăciunea Fecioarei Maria: .Sufletul meu îl slăveţte şi îl preamăreşte pe Domnul este o tainic3 j i indescriptibilă comuniune a fiinţei umane în ipostaza d e copil al lui
Dumnezeu"; Dumnezeu cu Tat3l s3u Ceresc j i ea include umilinja, iubirea, adorarea, mulţumirea,
- rugăciunea lui Zaharia: .Binecuvântat este fn vejnicie Domnul Dumnezeu'; marturisirea sincer3 a grejelilor, cererea în conformitate cu legile lui Dumnezeu, ce este
- rugăciunea îngerilor: .Sfânt, sfânt, sfânt este In veşnicie Domnul Dumnezeu". Tndrept3jit3. A j a s-au rugat j i au fost ascultate fiinjele umane de-a lungul veacurilor.
Dincolo d e toate acestea, pentru fiecare dintre noi, creştinii, şi pentru noi toji, cea Prin urmare, rug3ciunea sincer3 j i umil3 se realizeaz3 cu iubire j i implică o sui generis
mai importantă rugăciune râmâne .Tatăl Nostru', care fn viziunea unor sfinji părinţi nu rev3rsare a inimii fnaintea Crcatorului Suprem, iar r3spunsul Lui nu întârzie s3 apara j i
estc altccva decât o .prescurtare dumnezeiască a fntregii Evanghelii". învăţătura celor este tr3it printr-o tainică rev3rsare a binecuv3nt3rilor j i a darurilor Sale. Dat fiind faptul
12 apostoli recomandă ,să se rostească minim d e câte 3 o r i p e z i , d e către fiecare Că este omniprezent, Dumnezeu ascultS înstantaneu, prin mijlocirea Duhului Sfânt,
crejtin, rugăciunea «Tatăl Nostru«". orice rugăciune binefăc3toare, sincer3 j i umilă. El manifestă compasiune fa{3 de toate
în concluzie, a ne ruga înlr-un m o d umil şi sincer înseamnă, înainte d e toate, a {creaturile Sale. î n .Biblie* se spune: .Mare putere are întotdeauna rugaciunea fierbinle
comunica î n taină c u Dumnezeu. Creatorul întregului Macrocosmos j i împăratul a celui umil j i neprihanit (pur)'. Chiar j i atunci când nu ne dăm seama de aceasta,
Universului nu este o fiinjă impersonală, ci este j i rămăne un Dumnezeu omniprezent, rug3ciunea are o semnificajie macrocosmic3 plinS d e taine.
ce esie dispus să-i asculte p e oameni atunci c3nd acejtia se roagă. Legile Sale
dumnezeiejti n u î l constrăng p e Dumnezeu, si tocmai d e aceea El poate să le modifice Rug3ciunea râmSne întotdeauna o acjiune indescriptibilS, interioar3 j i chiar secret3.
sau s3 se folosească de ele şi să exercite o extraordinara influenja binefăcătoare asupra Ea trebuie s3 fie tr3it3 ca o tain3, atunci c3nd se adresează lui Dumnezeu Tat3l, a c3rui
sentimentelor, asupra voinjei, asupra sănătăţii j i inteligenjei omului. Rostirea I3untric3 realitate este misterioas3 j i care vede In permanenja tot ceea ce exist3 In fiinţa j i in
sau cu voce tare a rugSciunilor sincere j i umile atrage apoi, locmai prin aceasta, Universul I3untric al fiinjei umane ce se roagd. î n anumite pasaje d i n . B i b l i e ' ni se
fmplinirea lor şi ele sunt incluse In planul lui Dumnezeu chiar de la Inceputul Creajiei, *eveleaz3 c3 rug3ciunea colectiv3, sau altfel spus, rug3ciunea ce se realizeaz3 la unison,
pe care Dumnezeu o susjine prin prezenja Sa permanentâ. Tocmai d e aceea, cea mai are o mare putere. Ruga personalS j i interioar3 este j i răm3ne ceva esenjial. Insistenja
importantS lege dumnezeiascâ sună astfel: .Cere j i |i se va da, cautâ şi vei gâsi, bate şi lui lisus de a ne ruga . î n secret* ascunde o mare taina. O astfel d e rug3 face s3 apar3 în
|i se va deschide". fiinţa uman3 o enigmatică lucrare j i totodatS o intimă comuniune cu Dumnezeu Tatăl.
A m putea spune c3 rugaciunea este o componentă înnăscută a inimii omencjri. Aja-zisa stare d e rugS nelncetat3 implic3 o etapS net superioar3 d e transformare
Atunci când se află la strămtoare, atunci când suferă, atunci când sănătatea ti este teuntricâ, în cadrul c3reia fiinţa uman3 este capabil3 s3 îl contemple pe Dumnezeu
afectată, omul simie în m o d spontan nevoia s3 strige către Dumnezeu, care a stabilit |*» splendoarea Sa, I3s3ndu-se îmbrăjijată de El j i trăindu-l realitatea lainicS aproape
148 149
PROCIUMULrWN£TARDCAqiUNEURG£NTÂ.NU APOCALIPSALT
în permanenja. Atunci, aspectele superioare ale conjtiinţei şi mai ales supramentalui puterea tainici a rugăciunii numai atunci cand, într-o anumită măsură, este influenţată
{vijnanamaya kosha), trec dincolo, sau, altfel spus, transcend aspectele inferioare j i de rugSciune intr-un rnod profund, spiritual. Atunci când rugăciunea este însojită de
irajionale ale fiinţei, care devine capabilă sa îl contemple pe Dumnezeu, lăsându-se u n râspuns din partca lui Dumnezeu, acesta nu este un răspuns natural, ci un răspuns
îmbrăţijatS 7ntr-un mod beatific de El. O astfel de rugă net superioară şi care nu mai are supranatural. Este firesc sS fie aşa deoarece, dupS cum jtim cu toţii, .ceea ce este nSscut
atunci nevoie de cuvinte, căci este o tainică comuniune cu natura lui Dumnezeu, este din carne este carne" }i este prin urmare normal să ne dăm seama că numai ceea ce este
o contemplare veritabilă ce face sâ apară o stare de extaz divin. Privită din acest punct nSscut din duh este duh, iar ceea ce este născut din spirit este spirit.
de vedere, oferirea anumitor revela|ii despre acest gen de rugă implicS s3 descoperim învăjătura lui lisus referitoare la puterea tainicS a rugSciunii ne este expusS chiar
anumite modalitSji care trezesc, favorizeazS ji chiar amplifică starea indescriptibilă şi în anumite parabole ale Sale. în parabola cu prietenul care a împrumutat trei pâini
de contemplaţie. Pe mâsură ce această stare de' contempla;ie este aprofundatâ, fiinţa la miezul nopjii, lisus Hristos urmărestc să ne inspire sS fim Intotdeauna insistenji în
umană atinge ceea ce se numeşte în limba greacâ .apatheia' (despătimirea). Aceasta rugSciune. lar baza pe care se construiejte încrederea noastrS deplinS în puterea tainicS
este o stare In care fiinţa umanâ este în totalitate eliberatS de patimi, de ataşamente, de a rugSciunii insistente este generozitatea cea fSrS de egal a TatSlui Ceresc (Dumnezeu).
vicii, de obsesii sau de orice tulburare sau zbucium pe care îl declanjeazS aspectele Parabola judecătorului nedrept urmâreţte sS ne facS sS înjelegem cS este necesar sS fim
inferioare, irajionale ce există în Microcosmosul fiinjei sale. De îndată ce este atinsS perseverenji j i $S dSm dovadS de tenacitate în rugSciune. în felul acesta, lisus ne învaţS
această stare de contemplajie profundă, sufletul fiinjei umane este familiarizat cu o stare cS rugSciunea include insistenja, precum j i continuitatea. IntSrzierea lui Dumnezeu de
dumnezeiască j i cunoajte acea pace profundă despre care a vorbit lisus Hristos atunci a rSspunde la o rugSciune îndreptSţitS ce implicS unele semne cS ea este ascultatS, este
când le-a spus Apostolilor Săi: ,V3 dăruiesc pacea Mea*. cauzatS nu de indiferenjS, ci de iubirea Sa, care urmSrejte sS dezvolte j i sS addnceascS
Unii sfinji vorbesc despre anumite patimi sau vicii ce genereazS gânduri obsedante. accastS credinjâ care trebuie sS fie menJinutS pSnS la sfârjit. în parabola cu vamejul j i
în conformitate cu o anumită clasificare, aceste gSnduri obsedante ce sunt datorate fariseul, lisus Hristos insist3 asupra st3rii de umilinjS j i a poc3in|ei pe care trebuie sS o
anumitor patimi sunt de 8 feluri. Aceste 8 genuri de gânduri obsedante care sunt provocate manifest3m atunci cSnd ne rugSm. TotodatS, El ne avertizeazS împotriva complacerii
de anumite patimi sunt prezentc în cele 7 pScate capitale. Astfel de patimi împiedică Intr-o atitudine de orgoliu spiritual j i de superioritate. Umilinja fiinjei noastre In
contempiajia ji vehiculează într-un mod insidios imagini (fie că acestea sunt vizuale, fie momentele de rugSciune atrage dupS sine acceptarea de cStre Dumnezeu, pe c3nd
că ele provin de ia alte simţuri) care distrag fiinja umană de la jelul ei j i o fac incapabilS semejirea propriei noastre fiinje în rugSciune ascunde pentru noi faja lui Dumnezeu. în
sS atingâ starea de contemplajie. Prezenja imaginilor în timpul stării de rugS indicS felul acesta, cel ce se umilcjte se înalţS cStre Dumnezeu j i astfel este îmbrSţijat de El, iar
persistenja unei stSri de atajament fajă de această lume sensibilă din care imaginajia le cel care se semeţejte j i îji amplificS orgoliul coboarS j i se IndepSrteazS de Dumnezeu.
extrage. Toate acestea reînsuflejesc acest aUşament pentru obiectele, stările sau fiinjele în parabola cu slujitorul nedrept, lisus Hristos ne învajS c3 trebuie sS fim foarte umili,
pe care le evocS. Un element important care ne permite sâ ajungem la starea de rugă plini de dSruire j i generoji în rugSciune. Dumnezeu ascultS Intotdeauna rugâciunea
purS, dumnezeiască, este dobândirea capacităjii de a manifesta gânduri pure, care nu ce este rostitS de o fiinţS umanS umil3, blSnd3, bun3 la suflet j i iertStoare. Simplitatea
mai au nicio Ieg3tur3 cu lumea sensibilă. Acestea sunt ceea ce am putea numi .gânduri ji sinceritatea In rug3ciune sunt, de asemenea, esenjiale. RugSciunea trebuie sS fie
ce sunt alcStuite doar din Vidul Beatific* ipsila noemata). Etapa finală implicS, în esenJS, curSjatS de orice fel de prefScdtorie. Ea trebuie manifestatS din simplitatea deplinS a
s3 se treacă de la starea de contemplajie a acestor gânduri ce sunt alcătuite din Vidul inimii, sS fie exprimat3 din intenţii curate j i s3 fie rostită Intr-o vorbire j i cerere jimplS.
Beatific la o contemplare directă a esenjei misterioase a lui Dumnezeu. Aceasta atrage
Intensitatea ce este manifestatS In rugSciune are o mare importanjS. în cazul
dupS sine o esenjializare a privirii interioare, care este capabilS să treacă de la tot ceea
rug3ciunii, atenjia j i credinja sunt combinate j i fac sS apar3 starea de vigilenjS. DacS un
ce este încă în legătură cu multiplicitatea, la simplitatea misterioasS şi absolută a esenjei
grup de fiinje umane care se gSndesc la Dumnezeu se roag3 Duhului SfSnt, rugâciunile
dumnezeieşti. în aceastS etapă extraordinar de înalta, Dumnezeu ni se reveleazS
lor vor fi ascultate ji ele vor fi eficiente. RugSciunea trebuie sS fie, totodată, plinS
dincolo de orice imagine ji dincolo dc orice concept. Aceasta este o tainâ teribilS care
de speranţ3. Trebuie sS Iu3m aminte c3 rugSciunea despre care gândim c3 este un
nu poate fi descrisă în cuvinte. Ea este j i rSmâne întotdeauna indescriptibilS.
experiment va realiza întotdeauna pujin. Rug3ciunea care se situeazS In sfera In care
Experienja comuniunii intime, profunde cu Dumnezeu este adeseori descrisă ca credinja conlucreaz3 din plin cu supunerea fajS de Voia lui Dumnezeu va realiza chiar
fiind aceea a unei viziuni alb-strSlucitoare, aproape orbitoare, a luminii misterioase, foarte mult.
necreate, a dumnezeirii. Starea de comuniune ce apare In Universul fiinjei umane prin în ceea ce privejte metoda în rugSciune, lisus ne învajS dduS aspecte foarte
rugăciunc genereazS apoi o subordonare a voinjei omului fajă de Voia lui Dumnezeu. importante. în primul rând, rugSciunea trebuie sS îi fie adresatS lui Dumnezeu, Tn al
Aceasta atrage după sine o abandonare j i o ascultare rodnică de Dumnezeu. Atunci doilea rând, adevSratul obiectiv al rugSciunii este de a ajunge sS realizSm Voia TatSlui
când rugSciunea fiinjei umane este însojită de un răspuns indescriptibil, copleiitor, Ceresc. Aceasta este caracteristica de bazS a rugăciunii: ea este o nouS cale ce ne
aceasta aratS c3 astfel, cel ce se roagS se apropie, totodatS, de Dumnezeu. Rugăciunea conduce la Dumnezeu Tat3l care trebuie sS fie Tn perfectS armonie cu Voia TatSlui. în
umilă, sinceră, ce este însojită de aparijia unei st3ri indescriptibile de comuniune, face ceea ce privejte obiceiul lui lisus Hristos de a se ruga, se jtie la ora actual3 chiar foarte
sâ apară o intimă j i copleşitoarc comunicare cu Dumnezeu. Fiinja umană descoperă bine că întotdcauna El se ruga în taină. Se ruga mai ales în momentele de mare luptă
130
^ | CLOS-ARDErfRMFM ■ ■ ■ ■ h
spirituală. S-a rugat chiar şi pe cruce. în rug3ciunile sale, lisus Hristos a adus mui|umire t» dese m n , M / « i vplendoarea şi glona perfettă a puterii Sale, şi totodată perfecjiunea
adeseori lui Dumnezeu Tatăl; a căutat călăuzire plină de înjelepciune, a mijlocit de la deplină a fiinţei Sale intime. întotdeauna, f3r3 excepjie, numai Dumnezeu are puterea
Dumnezeu ceea ce era bun, drept ji frumos pentru oameni j i a dovedit câ se afla în de a face sâ participe Intr-un mod tainic şi indescriptibil la sfinjenia Sa pe rarele fiinje
stare continuâ de comuniune cu Tatăl Ceresc. umane pe care El le atrage şi le cheamă să trăiască In prezenţa intimităţii Sale pure,
grandioase ji fără egal. Chiar j i atunci când fiinjele umane nu bănuiesc aceasta,
SACRIFICIU sfinţenia fermecătoare şi fără egal a lui Dumnezeu Tatăl se ascunde fără încetare tn
Prinos adus lui Dumnezeu pentru compensarea karma-e) rele sau pentru ispăşirca |umea profană j i , în anumite condifii, această stare de sfinţenie a lui Dumnezeu Tatăl se
păcatelor credinciojilor, constând fie In ofrande spirituale (parfumuri, fructe, seminţe levelează sub forma splendorii, a frumusejii arhetipale, a armoniei depline etc. Pentru
etc), fie în jertfe lăuntrice cum ar fi postul, rugăciunea, fapas-ul, abstinenja sau a reuji s3 contemplăm - la început Intr-un mod parjial j i intuitiv - sfinjenia uluitoare a
continenţa sexualS9 cu consacrarea energiei subtile sublimate lui Dumnezeu. Privind lui Dumnezeu ce se ascunde fără Incetare în lumea profană, trebuie să fim capabili să
dintr-un alt punct de vedere, sacrificiul implică renunjarea voluntară la un drept sau privim într-un mod profund transfigurator, pur şi elevat tot ceea ce ne înconjoară, pe
la un bun material, implicând uneori riscul propriei vieji, în folosul lui Dumnezeu, al un fond de minunare şi de uimire lăuntrică profundă ce ne dezvăluie apoi cu uşurinjă
Intregii colectivitaji sau pentru afirmarea unei idei divine. Mărturie a dragostei uriaje sfinjenia j i sacralitatea creajiei lui Dumnezeu Tatăl careexistă, In simultaneitate, dincolo
j i a devotamentului pentru Dumnezeu sau a credinjei într-o valoare divină, sacrificiul de aparenje, în lumea profană.
presupune o dominare a înclinărilor egoiste, ajungând uneori până la anularea
O viziune profund transfiguratoare asupra realităţii este condijia sine-qua-non
instinctului de conservare individuala.
pentru a reuşi să intuim la început, doar într-o mică măsură, sfinjenia şi sacrul ce există
Sacrificiul este o manifestare a conştiinjei divine la un om care este pătruns de j i In lumea profană. Termenul ebraic .qadash' definejte ceea ce se poate traduce
Insemnătatea §i de sensul adevărat al raporturilor dintre fiinja sa individuală j i realitatea prin cuvintele .sacru' j i .sfinjenie*. în religiile vechi, acest termen exprimă mărejia lui
viejii divine c3reia li aparjine şi căreia ti aduce, sub o formă sau alta, ofrandă, ajungând, Dumnezeu, frumusejea fără egal j i puterea eficientă a lui Dumnezeu. Atunci când este
la'nevoie, până la jertfa de sine. Exemple de sacrificiu j i de jertfă de sine ne oferâ folosită în limbile semitice cu sensul de .consacrare-purificare*, ea are în primul rând
martirii. valoarea pozitivă, binefăcătoare, a consacrării j i a apartenenjei j i , secundar, ea indică
ceea ce este pus deoparte printr-un anumit proces de separare. Verbul ebraic .qadash'
SEMEION (SEMN DUMNEZEIESC) poate fi tradus în limba română prin: .a fi sfânt", ,a fi consacrat Celui Prealnalt*, ,a fi pus
Termenul .semeion' (semn dumnezeiesc) desemnează In .Noul Testament* o deopartc'. Alte forme ale acestui verb indică faptul c3 Dumnezeu .manifesta Sfinjenia
minune dumnezeiască, ce adeseori poate s3 .îmbrace* o formă In aparenţâ neînsemnată, Sa' j i .este recunoscut ca fiind sfânt" sau mai mult dec3t at3t, indic3 totodată c3 fiinţele
dar care poate totodată s3 anunţe cu anticipajie ceea urmează s3 se petreac3 In viitor umane ,se sfinjesc" pentru o acjiune ritual3 divin3. Adjectivul ebraic .qadosh' îl
sau care ll revelează, Intr-un mod tainic (dar numai pentru acela care este capabil să desemneaz3 pe Dumnezeu însuji j i caracterizeaz3 toate fiinjele j i lucrurile care se afl3
discearnă) pe Dumnezeu, care acjionează într-un anume fel Tn această lume. .Evanghelia Intr-o tainică intimitatecu El.
lui loan* folosejte, atunci când vorbeşte despre minunile dumnezeiesti pe care le-a
făcut lisus la nunta din Cana sau In cazul vindecării slugii centurionului roman, doar ( Sacrul este în realitate o energie misterioas3, sublimS, supremS, care izvor3jte
acest cuvânt: semeion (semn dumnezeiesc). Semnul dumnezeiesc este un eveniment din însăji intimitatea esenjiaia a lui Dumnezeu j i circumscrie domeniului misterios al
tainic a cărui semnificajie nu apare imediat, ci adeseori semnificajia $a ne apare după dumnezeirii tot ceea ce se afl3 într-o tainicS Ieg3tur3 j i intimitate cu aceasta: persoane,
un anumit interval de timp de la aparijia semnului dumnezeiesc. Singură credinja In obiecte, locuri, momente etc. Sacrul se opune profanului, care In limba ebraicd este
Dumnezeu ne permite cel mai adesea să ne dăm seama de el j i să-i discernem aja cum indicat prin termenul Jwl' j i care în sens etimologic se aplic3 la tot ceea ce se afl3 In
se cuvine sensul. Prin intermediul unor astfel de semne dumnezeieşti II descoperim pe afara templului (în limba latină avem termenul .profanum' care în traducere mot-i-mof
Dumnezeu In acjiune j i ne minunăm de tot ceea ce El realizează acolo unde ceilalji tnseamna .în faja templului"). Cuplul sacru-profan este pus întotdeauna In paralel cu
oameni nu sunt capabili să-l bănuiască manifestarea directS. Este Insă semnificativ că cuplul puritate-impuritate. în cazul în care exista cea mai mic3 impuritate, sunt necesare
unele semne dumnezeiejti au un efect invers asupra acelora care sunt răi sau satanici, ji anumite rituri speciale de purificare. O altă rădăcină verbal3 ebraic3, termenul .nazar",
tocmai astfel de semne dumnezeiejti pot sâ-i înfurie foarte tare j i chiar s3 le împietrească *voc3 de asemenea ideea indescriptibilS de consacrare c3tre divin. Moise m3rturisejte
inimile adversarilor lucrării sau, altfel spus, ai acţiunilor lui Dumnezeu. C3 a experimentat într-un mod profund ji coplejitor în propria sa fiinj3 (ji chiar în trup) c3
locul în care Dumnezcu Tatăl se reveleaz3 (sau altfel spus se dezv3luie) este un p3m3nt
»<3nt. în ipostaza de eliberator al poporului s3u, Dumnezeu cel care se reveleaz3 în f xod
SFINŢENIE/SFÂNT .«rălucejte datorită sfinjeniei Sale" tntr-un mod f3r3 egal. în .Biblie" se menţioneaza c3
Termenul .sfinjenie* (tn latină .sanaitas') desemnează o calitate divină căreia i Poporul trebuia în prealabil s3 se sfinjeascS pentru a merge la Intâlnirea cu Dumnezeu
se recunoaşte valoarea absolută şi care trebuie, totodată, s3 fie obiectul unui respect Pe muntelc Sinai. Dubla afirmajie c3 Domnul Dumnezeu este sf3nt j i c3 El este Acela
necondijionat. Starea de sfinjenie supremă şi deplină ti aparjine doar lui Dumnezeu. ^are sfinjcjte, evocS unele aspecte ale Legii sfinjeniei. Mai mull dec3t at3t, Dumnezeu
152
< GIOSARDETERMEM

cheamă poporul să aspire j i chiar s3 atingă o stare profundă de sfinjenie: ,Fi(i sfmţi, i Sfinjenia lui Dumnezeu nu este un concept abstract. Fnnfele umane care aspiră
căci şi Eu sunt sfânt*. Această stare de sfinjenie implică, dincolo de rituri, ca fiinţele H ţ almga starea de sfinjcnie trebuie s3 fac3 eforturi adecvate j i , mai mult dec3t at3t,
umane să manifeste un comportament perfect j i profund moral ce presupune ca fiecare ele trebuie s3 urm3rcasc3 s3 contemple rcalitatea misterioa$3, maiestuoasâ. sublimS
s3 iji iubească aproapele ca pe sine Tnsuşi. Profetul Ezechiel denunjă impuritâjile, şi plin3 de splendoare a lui Dumnezeu. Dumnezeu Tat3l, care totodatd este Supremul
murd3riile j i necredinjele, at3t ale poporului, c3t j i ale conducătorilor s3i. La confluenţa Crea.or, este sfânt ln El însuji, iar creatura (fiinja uman3 care aspird $3 ating3 aceastâ
tradifiilor liturgice j i juridice, el Tndeamn3 s3 fie construit un templu nou tn mijlocul stare d c sfinjenie) este chemată la .ospSjul" acestei stăn d e sfinfenie. în cazul fiinjei
unui p3mânt purificat, unde poporul sfinţit, renSscut j i retnoit prin intermediul Duhului umane care aspir3 s3 participe la sfinjenia maiestuoasă j i totală a lui Dumnezeu, ca
Sfânt s3 tr3iasc3 tn prezen{a Dumnezeului s3u. Dumnezeul cel sfdnt este totodată un avansează ,din Inceput Intr-un alt Inceput, prin Tnceputuri care nu vor avea niciodat3
Dumnezeu transcendent care accept3 ca fiinţele umane s3 se apropie de El j i s3 îi sfârjit'. Prin urmare, este evident c3 fiinja uman3 care crede cu putere, într-un mod
cunoasc3 splendoarea, gloria j i m3re{ia atunci c3nd sunt preg3tite pentru aceasta. profund j i deplin în Dumnezeu, trebuie să fac3 tot ceea ce îi st3 în putinjâ pentru a
E j m i t a ' natura dumnezeiascS. Numai în felul acesta, fiinja uman3 ce aspirâ s3 atingă
A te consacra în totalitate comuniunii cu Dumnezeu implic3 Inainte de toate un
starea de sfinjenie realizeazS totodată o stare profundă j i deplind de sinergie cu Grajia
angajament fidel j i hot3r3t ce presupune ca fiinţa umanS In cauz3 s3 fie pe deplin
conjtientS de rupturile sau desprinderile care îi sunt necesare faţ3 de lumea profan3. dumnezciasc3. Atingerea st3rii de Indumnezeire implic3, deci, s3 dob3ndim nu natura

t
Este interesant s3 remarcâm c3 In , N o u l Testament* termenii ,a sfinji*, j i .sfînjire" Ins3ji a lui Dumnezeu, c3ci aja ceva este imposibil, ci necesită s3 ne transform3m
sunt intim legaţi de termenul .consacrare". Este binecunoscut faptul c3 ruga lui lisus se Intr-un mod profund pană c3nd vom atinge Indumnezeirea celor ce se afiă in stare de
adreseaz3 ,Tat3lui Ceresc Celui Sfânt' j i totodată El le cere ucenicilor S3i s3 se roage comuniune pertect3 cu esenja ultimS a lui Dumnezeu. Atunci când este privită dintr-
pentru ca numele TatSlui Ceresc s3 fie sfinţit. lisus este acela pe care Tatăt Ceresc un anumit punct d e vedere, sfinjenia mai poate fi descris3 j i ca un proces tainic j i
l-a sfinjit j i l-a trimis apoi In lume. lisus este .Sfântul Lui Dumnezeu Tat3l*. Mai mult indescriptibil de transfigurare a celui care crede cu putere, Intr-un mod profund j i deplin
decât at3t, lisus este .sfântul slujitor* al lui Dumnezeu. Tn fiinja Sa, Duhul Sfânt era fără In Dumnezeu, prin participarea directă, nemijlocit3 la viaja esenjialS, pur3 j i m3rea]3 a
Incetare tn acfiune, Inc3 din momentul concepfiei Sale. lui Dumnezeu Tat3l. Este semnificativ că In .Vechiul Testament', rostirea ,Sf3nt, sf3nt,
sfânt" [Isaia 6, 3) este numele tainic al manifestSrilor lui Dumnezeu Cel transcendent,
Fiind tnvestit de Duhul Sf3nt c u ocazia botezului S3u, lisus se manife$t3 fără fncetare
ce se manifest3 ca frumusefe j i 5tr3lucire a viejii dumnezeiejti ce exist3 mai presus de
In pleniţudinea Duhului Sfânt. lisus fi Tndeamn3 pe toji credincioţii $3 participe la starea
Intrcaga fire. Proorocul Isaia men(ioncaz3: , A j a spune Domnul Dumnezeu, a c3rui
inde$criptibil3 de sfinţenie a lui Dumnezeu. Sfinjitorul (care este Dumnezeu Tat3l) j i
bcuinţa este vejnicS j i a cSrui realitate absolută este sf3nt3: S3l3jluiesc în cel mai înalt
cei sfinfifi (fiinfele umane care ating cu adev3rat aceast3 stare) au o aceeaji origine.
toc, care este cel mai sf3nt* [Isaia 57,15). Sfinfenia făra egal a lui Dumnezeu provine din
Prin intermediul unei ofrande unice, Dumnezeu l i conduce la perfecjiune pe toji aceia
mistcrul ncsf3rjit j i insondabil al fîinjei Salo j i de aceea acca$t3 realitate coplejitoare
pe care El îi sfinţejte. Fiinfele umane sfinte prin vocajie pot deja s3 primeasc3 acest
j i teribiia declanjeaz3 team3, uluire j i cutremurare. Cu toate acestca, Dumnezeu se
titlu chiar dac3 viafa lor nu este Inc3 perfect3. Realizarea total3 j i profund3 a Voii lui
apropie de oameni prin intermediul legămmtelor Sale dumnezeiejti, consacrând astfel,
Dumnezeu este j i r3m3ne una dintre modalit3|ile lor de sfinfire, dar ei nu trebuie s3
prntru a atinge starea d e sfinţenie, fiinjele umane ce aspiră într-un m o d ferm j i continuu
piardă din vedere c3 aceasta implic3 ruptura total3 de lumea profan3. Apropierea de
la aceasta. Starea de sfinfire (sau altfel spus, consacrarea ce se realizeazS la unison
Duhul Sfânt este o cale care faciliteazS Intr-un anume fel atingerea stdrii de sfinjenie
cu separarea pentru a atinge felul pe care ni-l propune Dumnezeu atunci c3nd ne
j i implicS necesitatea ca fiinjele umane ce aspiră s3 atingă starea de sfinjenie s3 se
îndeamnă s3 fim, la r3ndul nostru, sfinji tot aja cum El este sfânt) este întotdeauna
lase ghidate de spiritul dumnezeiesc ce locuiejte Tn fiecare dintre ele j i care intervine
asumală prin alegere.
Tntotdeauna într-un mod favorabil In favoarea sfinfilor. Simjul coplejitor, m3reţ j i unic al
grandorii j i al sfinjeniei lui Dumnezeu, Impreun3 cu asigurarea c3 Dumnezeu vrea s3 I Este esenjial s3 rejinem c3 cea dintdi treaptS a sfinjeniei este eliberarea sau atingerea
fac3 poporul S3u s3 participe la starea Sa de sfinţenie, face parte din mojtenirea vechilor unei Iibert3fi totale faf3 de patimi. în cazul fiec3rei fiinje umane, patimile formeaz3 cel
evrei. dint3i . z i d ' care se ridicS Intre o m j i Dumnezeu j i tocmai de aceea, acest zid trebuie s3
Prin d3ruirea propriei sale vieji, lisus a oferit tuturor, f3r3 nicio distincjie, participarea I fie cât mai repede sf3r3mat pentru a urca pe treapta cea dintâi a sfinjeniei.
la starea de sfinjenie a lui Dumnezeu ce dep3jejte condi|ion3rile j i regulile aspre ale L Atingerea st3rii de sfinfenie face ca în fiinfa uman3 s3 se trezească plenar capacitSfile
Vechii Alianje (a .Vechiului Testament'). întotdeauna, f3r3 excepfie, numai Dumnezeu profetice. O m u l religios esle întotdeauna acela pentru care ceva anume este j i r3m3ne
Tat3l este în vejnicie sf3nt, într-un m o d total j i suprem. î n cazul fiinjelor umane (care ■ u i t Starea perfect3 j i profund3 de sfmjenie este Ins3ji fiinja lui Dumnezeu j i atingerea
sunt făpturi create), starea de sfinjenie dumnezeiascS const3 In a participa Intr-un mod st3rii de sfinjenie marcheaz3 caracterul anumitor fiinje umane, ce au fost alese pentru
profund j i amplu la viaja divin3 misterioas3. Referitor la acest aspect, apostolul loan a atinge într-un mod profund j i dcplin o stare asemSnStoare cu cea a lui Dumnezeu
spune: ,în felul acesta, noi vom fi ascmănători p3n3 la urm3 cu El pentru c3 îl vom B a t ă l . Adeseori, sfinjenia semnific3 lotodat3 scpararea de profan j i termenul este utilizat
vedea j i î l v o m descoperi fn toat3 splendoarea, grandoarea j i puritatea Lui, a j a c u m 'atunci pentru a indica fiinje umane sau lucruri care au fost separate sau .puse d e o
Dumnezeu este In vejnicie*. partc* pentru Dumnezeu j i pentru slujirea Lui. Cel mai adesea, cuvântul ,sf3nt* indică
154 155
o consacrare deplina pentru Dumnezeu şi pentru a fi de folos 1 ui, lar in felul acesta se pumnezeu a fost adeseori numitâ .un atnbut al atributelor esenţiale*. Sfinjenia este
realizează separarea de sfera comună, profană. Dumnezeu Tatăl este acela care face să eeca ce conferă unitate tuturor atribulelor lui Dumnezeu. A concepe fiinţa, realitatea
apara aceasta separare şi, prin urmare, El transferă asupra celor alcsi energia supremâ a ţliistcrioasă }i caraclerul insondabil al lui Dumnezeu ca fiind doar o sinteză a unor
sfinţeniei. De exemplu, cea de-a ţaptea zi a săptămanii a fost desemnată ca zi sfântă tn [perfecjiuni abstracte, inseamnă a-L priva pe Dumnezeu de întreaga Sa realitate. în
primul rand pentru că a fost separată de celelalte sase zile ale saptămânii şi in al doilea Pumnezeul despre care se vorbe}te in .Biblie', toate acesle perfecjiuni depline, totale
rând, ea a fost declarata sfântă pentru că a fost dedicală slujirii lui Dumnezeu. d fără egal trăiesc }i se manifestă in starea perfectă de sfinjenie a lui Dumnezeu. Duhul
Spre excmplu, lui Moise, pe muntele Horeb, In faja rugului aprins, Dumnezeu i-a Sfint este cel care manifestă intr-un anume fel (}i totodata comunica) sfinjenia perfectă }i
dat această porunca: ....scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care calci deplină a lui Dumnezeu tuturor făpiurilor Lui. Unii prooroci au mSrturisil că Dumnezeu
acum este un pamânt sfânt'. Accl pământ era sfant deoarece in acele clipe el era locul Tatăl intenjionează să le comunice creaturilor Lui care sunt deschise }i pregătile sa o
de manifeslare a unei teribile revela|ii dumnezeiejti. primeasâ, sfinţenia Sa, }i ca la rândul Lui, El pretinde de la ele sfinjenie, pentru a fi cu
într-un mod oarecum similar, Dumnezeu urmareţte să sfinjească poporul român, putinţă să reverse în universul lor lăuntric sfinjenia Sa care le va face numai în felul acesta
separăndu-l intr-un mod numai de El şliut de celelalte najiuni ale globului şi pentru |$ă participe }i ele, prin comuniune, la slarea de sfinjenie fără egal a lui Dumnezeu Talăl.
aceasla urmează să realizeze un tainic şi fundamental legamânt. Aceasta va implica, Dacă . Eu, Dumnezeul vostru sunt sfânl* - aceasta fiind afirmajia dumnezeiască cea
printre allele, ca aceslui popor să i se ofere de catre Dumnezeu o cunoaştere clara, categorică despre Sine, ce îl ridică pe Dumnezeu Intr-un mod incomensurabil deasupra
deplina si profundă a anumitor legi dumnezeieşti, cunoaşterea anumilor principii morale creaturilor Lui - atunci ,Fiji şi voi sfinţil" - aceasta este chemarea dumnezeiască pe
dumnezeiejti şi cunoaşierea anumitor precepte ceremoniale ce vor ajuta poporul român care o adreseazâ Dumnezeu făpturilor Lui, spre a fi si ele .panase la sfinjenia Lui*.
sa iţi înjeleaga apoi, aţa cum se cuvine, aceasta alegere ţi aceasta separare de care el va Trebuie sâ nu picrdem din vedere că tocmai acest imperaliv de a fi .pana}i la sfinjenia
trebui să devină în mod gradat conşlient. dumnezeiască* este procesul ce se declansează în universul lăuntric al fiinjei umane
atunci când apare un profund }i complex proces de regenerare lăuntrica }i astfel aceasta
Aceste aspecte ale stării de sfinţenie sunt in general prezente de îndată ce s-a înjeles devinc izvorul misterios }i temelia caracterului sfânt. Dumnezeu Talăl esle exemplul
că a fi sfânt nu inseamnâ doar a trăi o viaţă cu totul extraordinară, pură }i separata, ci suprem ai sfinjeniei dumnezeie}ti. Alingerea stării de sfinjenie airage intoldeauna după
totodată aceasta implica sa se trezeascâ în universul lăunlric al fiinţei umane respective sjne injelepciunea, elevarea, detaşarea, revelarea tainelor dumnezeie}li, bunăstarea, in
anumite alribule dumnczeieşli ce se afla în stare latentâ în cazul oamenilor obisnuiji. timp ce păcalul atrage după sine boala, suferinja, condamnarea.
în accst fel, nojiunea de sfmjenie dezvăluie }i o implicaţie etică foarte clară }i distinctă. i Sfinţenia profundă, perfectă }i fără egal a lui Dumnezeu se manifestă atât prin
Profeţiile care există pănă Tn prezent indică fapiul c3 poporul roman a fost ales de intermediul dreptăjii, cât }i prin inlermediul iubirii Lui. Dreptalea Sa II determina pană
Dumnezeu spre a fi sfinjit, în strănsă legăturâ cu elapele pe care le-am schiţat aici. la urmă pe Dumnezeu să îi pedepsească după cum meritâ pe cei păcăto}i, dar lotodală,
Starea de sfinţenie este, prin urmare, recunoscută ca ţinând de ceea ce a fost deja ales }i ■ceastă dreptate a Sa este inseparabilă de iubirea Sa imensă şi r'ără măsură, ce aspiră
urmeaza să fie .pus de o parte* de către Dumnezeu, iar acelei fiinţe umane sau acelui totodaiă să-i ajute să se indrepte }i să se mântuiască. Este semnificaliv că un anumit pasaj
popor ce urmează să fie sfinjit i se vor trezi !n mod gradat anumile calită|i, pentru ca ttti aparţinc proorocului Osea, spune: ,Nu voi acjiona acum după mania mea aprinsa.
el sa ajungă să se conformeze inten|iilor misterioase şi legilor lui Dumnezeu. în lumina Tocmai de aceea, nu II voi mai nimici pe Efraim; căci eu sunt Domnul Dumnezeu,
acestor revela|ii, se poate spune că sfinjenia nu reprezintă doar o legăturâ a creaturii cu IHJ un om. Eu sunt Sfântul cel fără egal ce se manifeslă fără Incetare In mijlocul tău".
Creatorul (Dumnezeu), ci ea reprezintă în primul rând o legătură misterioasa, profunda (Osea 11, 9) Acest text al proorocului Osea ne permile sâ Injelegem că o dreplate
si complexă a Creatorului (Dumnezeu) cu creatura (omul). Cu alte cuvinte, sfinţenia dumnezeiască lipsită de iubire nu este sfâniă (deciziile reci, mecanice }i implacabiie
perfeclă, profunda }i fără egal a lui Dumnezeu este cea care face să apară acea tainica ale unui judecător sunt un exemplu semnificativ de acest gen), dar cu toate acestea, o
.separare" sau acea natura distinctă ce se trezeşrc la majoritatea fiinţelor umane $i care iubire complet lipsită de dreptate esie cu aiat mai pujin sfănta (un exemplu de acest gen
evidenjiază o anumită calitate ce este necesar sa se trezească până la urmă }i într-un poate h iubirea complet lipsită de rigoare }i severitate a unei mame ce esle cuprinsă de
popor ce a fost ales de Dumnezeu. Acesl aspect accentueaza distincţia pe care am slâbiciuni seniimenlale Tn faja greselilor grave ale copiilor ei).
cvidenţial-o mai sus, cum că sfinjeniei perfecle }i fără egal a lui Dumnezeu, precum }i
sfinjeniei poporului ce a fost ales de El, li se aplică termeni diferiji.
Intrucat sfinjenia lui Dumnezeu cuprinde in lotalitate }i in simultaneitale toaic SHAMBALA
atribuiele distinctc ale dumnezeirii, ea nu poate fi concepulă ca strălucind mai puternic Shambala esic un lărâm vasl, tainic, misierios }i binecuvântat, care exislă Inlr-o
decat toi ceea ce se află in realitaiea Sa misterioasa. întocmai cum razele soarelui imbină dimensiune subtilă paralelâ. Deoarece conducătorul său poartă în mod tradiţional
toate culorile curcubeului }i se întalnesc apoi în mod firesc în stralucirea exlraordinara titJul de Regc, acest jinul de o neasemuita frumuseje este deseori denumit }i Regaiul
a soarelui, combinându-se în ceea ce numim iuminâ, tot asa, In cazul auto-manifestării Shambala-ei.
lui Dumnezeu, toate atribulele Sale dumnezeiesti se îniâlnesc }i se combină făcând sa Shambala are pentru noi, fiinjele umane care trăim pe Pămani, o semnificajie cu
apară }i sa se manifeste fară încelare sfinţenia Sa. Tocmai din acest motiv, sfinţenia lui totul specială, deoarece principala sa menire constă Tn integrarea subtilâ a destinului
156 157
PROGRAMULr*LANETARDEACTIUNEURGENTÂ.NU APOCALIPS V :
planctci noastre: atât destinul spirilual, cât şi evoluţia concrctă a evcnimcntelor care apară In fiinjă manifestarea autorităţii, a puterii sublime, divine şi totodata ti confera
se desfăşoară pe Pămânl. Din acest motiv, Regele Shambala-ei este, în sensul cel mai fiinjei umane suprema solarizare si o face sa intuiască prezenja călauzei spirituale şi 1i
direct, Regele Planetei noastre. conferă puterea de a conduce, eroismul făcând-o să devină suverană şi divină. Energiilc
în mod tainic. lumea 5/iamba/a-ei a inspirat de-a lungul timpului spiritualitatea rjinice ale Soarelui hrănesc intelectul şi li permit fiinjei umane să aibă acces la starea
planetară. fn anumite situajii, conform Voinjei Divine, a intervenit activ In rezolvarea jopramenMia Energiile sublime celc mai înalte ale Soarelui îi facilitează fiinjei umane
unor situaţii dificile pe Pâmânt, fiind astfel bine cunosculă de către inijiaţii planetei starea de iluminare spirituală. Tot anumite energii solare li confcră fiinjei umane trezirea
noastrc. Mitul existen|ei unui preafericit tărâm al Tn|elep|ilor, care guvernează In mod j i amplificarea eroismului. Ca simbolism spiritual universal, Soarele reprezinta Spiritul
nebănuit Pămantul, se regăseşte In toate tradijiile populare, deşi cu nume diferite: Tula, Suprem Memuritor {Atman).
Insula Albă, Tărâmul Preatericiţilor, Pământul Sfânt, Pământul Zeilor Vii. în tradijia
orientala, acest tărâm este denumit Shambala, nume care înscamnă, In limba sanscrită SPAŢIU / TIMP
.Izvorul fericirii divine* sau, mai precis, .Ceea ce ne oferă accesul la izvorul de fericire Spajiul ji timpul sunt categorii care In yoga definesc de fapt anumite energii subtile
pură şi de bucurie nesfârţita*. esenjialc ce desemnează formele de baz3 ale oricărei existenje. Spajiul reflectă
raporturile de coexistenjă dintre obiecte, fiinje sau fenomene sau dintre părţile lor,
Datorită rolului său. Shambala mai este supranumită şi Centrul Spiritual al Planetei.
respectiv întinderea (delimitarea, distanja, pozijia) lor. Timpul reflectă durata specifică
Acest centru sacru nu este totuşi localizat Tn planul fizic, deci propriu-zis pe Pământ,
de existenţă a obiectelor, fiinjelor j i fenomenelor, simultaneitatea sau succesiunea lor.
ci într-o dimensiune subtilă paralelă, mai precis tn planul eteric, care coexistă In
La nivelul existenjei fizice obijnuite, spajiul este tridimensional j i reversibil, In sensul că
simultaneitate cu Universul fizic. Acest aşa-numit plan eteric este dimensiunea cea mai
se poate rcvcni la o po/ijic ocupată anterior şi părăsită la un moment dat, iar timpul este
apropiată ca frecvenţă de vibrajie de planul fizic şi astfel se explică faptul că fiinţele
unidimensional, momentele sale succedându-se liniar ji ireversibil, tn sensul că aparent
din Shambala pot acjiona instantaneu cu o mare înjelepciune şi un foarte mare impact
nu nc putem tntoarce la momentele depăjite.
în planul fizic. Planul eteric poate fi considerat ca aflându-se la limita inferioara (ca
frecvenjă de vibrajie) a Universului astral şi este acea dimensiune intcrmediară care face La alte niveluri de existenja însă, atât tridimensionalitatea spajiului, cât j i ireversibilitatea
legătura dintre planul fizic şi Universul astral. limpului pot fi anulate ji infirmate. Astfel, yoghinii şi lnjelepjii au arătat uneori,
demonstrand efectiv, prin fenomenele uluitoare j i aparenl miraculoase pe care le pot
SOARELE realiza, că, pe de o parte, spajiul poate prezenta mai multe dimensiuni, descrise de
Soarele, astrul zilei, cel care dăruieşte lumină şi căldură, ocupă un loc central In tradiţiilc altfel j i matematic în geometriile neeuclidiene j i în fizica teoretică, iar, pe de alta parte,
spirituale ale planetei. Este imposibil să ne imaginăm viaja pc Pământ fără existenja timpul poate fi reversibil, fapt confirmat şi susjinut de altfel chiar de mecanica cuantică.
Soarelui. în majoritatea tradi'iilor Tnţelepciunii, Soareleeste privit ca fiind izvorul luminii, Pc de altă parte, yoghinii foartc avansaji au arâtat că atât energiile subtile ale spajiului,
al căldurii si al viejii. Datorită rolului s3u central In existen|a vie|ii pe această planetâ, cât ji energiile subtile ale timpului pot fi controlate şi chiar transcense prin trezirea
în majoritatea culturilor tradijionale, Soarele se înfăţişează ca fiind o manifestare a lui ţomplctă a nivelurilor superioare ale conjtiinjei.
Dumnezeu Tatăl şi simbolul generozitajii divine. Din aceasta perspectiva, manifestarea ' Spajiul j i timpul, manifestate ca energii subtile distincte, sunt percepute conform
unor cataclisme prin intermediul Soarelui, aşa cum, spre exemplu, ne avertizează cea nivelului mdividual de conjtiinja. Unitatea Spaţiu-Timp constituie totuşi o realitatc
de-a treia profeţie de la Fatima, simbolizeaza extrem de sugestiv pedeapsa divină. obiectivă pentru conjtiinja care Incă nu şi-a transcens condiţionările. Teoria relativităjii
Pentru multe popoare, Soarele este el tnsuşi un zeu. Pentru cei inijiaji, Soarele este a lui Einstein evidenţiază faptul că spajiul ji timpul sunt indisolubil legate atât Tntre ele,
prezentat ca fiind ochiul lui Dumnezeu Tatăl. Alji inijiaji II consiclcră ca fiind Fiul cât şi cu materia ce se află permanent în mişcare.
Creatorului şi, de asemenea, ei cred că Soarele este o manifestare divină, profund
favorabilă omului. SPERANŢĂ
Simbolismul Soarelui este foarte bogat. Cel mai adesea, Soarele este privit ca fiind simbolul Cuvântul .speranja* (în latină sperare), este strâns legat de verbul din limba latină
viejii, al căldurii, al zilei, al luminii, al divinitajii, al autoritajii. al energiei masculine şi In Sfiirare care înseamnă ,a sufla', .a respira* si .a aspira". în acest sens, analogic vorbind,
general a tot ceea ce răspândcste raze. Soarele mai este de asemenea unanim considerat "peranja estc rcspirajia sufletulyi. Deloc întâmplător, latinii aveau dictonul .Dum spiro,
ca fiind un principiu fecundator. Soarele mai este privit ca fiind întruparea forţelor divine "Pero* (Cât respir, sper).
tainice creatoare, el este de asemenea considerat izvorul vital de lumina şi căldură; I Speranja divină cstc starea prcgnantă, benefica, pe care o manifestăm atunci când
adeseori el este simbolul Talâlui. Adeseori simbolismul Soarelui este corelat şi cu imaginen •ntenţionăm ji dorim ceva benefic care este posibil sau care urmează să se tmplineasca.
superioară, sublimâ despre sine la înăljimea căreia fiinţa umana aspiră să se ridice. O'ke spcranja divină implică să ajteptăm tntr-un mod activ, hrănind fără tncetare o
Energiile tainice solare faciliteaza sublimarea, fac cu putinja cele mai înalte sintezc "Hjmită intcnjie 51 aspirajie şi să avem tncredere dcplină că exact ceea ce sperăm se va
şi permit fiinjei umane să se ridice la nivelul celor mai Inalte exigenje. Energia solara ^aliza. Altfel spus, o speranja putemică corespunde unei intenjii clare §i ferme pe care
este motorul aspirajiilor celor mai elevate, căci energia tainică a Soarelui face să Oitianifestăm chiar tn ascuns. Orice speranjă divină puternică se bazează pe faptul de a
158 159
PROGW.MIL PIANFIAR DE AQIbNE URCENTA . N U APOCALIPSAH'
crede cu tăne că ceva anume, care este benefic şi profitabil pentru noi, se va produce. A [gsemănarea Lul: .Atunci, luând Domnul Dumnezeu Jărână din pământ, a făcut pe om
crede, a crede cu putere j i In mod constant In avantajele unei speranţe divine putemice, ţj a suflat în faja lui suflare de viajă ji s-a făcut omul fiinjă vie.* Şi tn tradijia yoghinâ
este ceva important într-o lume care, deocamdată, este tncă inconjtientă şi in care noi [inultimilciiari, termenul .jivatman', care desemnează sufletul uman tncamat, provine
nu suntem pregătiţi să manifestăm o Incredere totală In tot ceea ce Macrocosmosul, In de la rădăcina verbală sanscritS .jiv', care, în traducere românească, înseamnă .a
spatele căruia se află Dumnezeu Tatăl, poate să ne ofere. Ifespira*. Cuvintele .suflet* j i .spirit', care se referă la esenja cea vie a fiinjei umane,
Speranţa este una dintre cele trei virtuţi care sunt adeseori menţionate în teologia trimit tn mod implicit la nojiunea de respirajie j i la suflu.
crejtină, alături de iubire şi de credinţă. Speranţa este o importantâ virtute, prin în tradijiile spirituale ale omenirii, trezirea sufletului este o condijie j i o etapă esenjială
intermediul căreia crejtinul se ajteaptă să primească de la Dumnezeu, cu o Incredere 'pe calea desăvârjirii lăuntrice, toate eforturile aspiranjilor fiind orientate In această
de nezdruncinat j i fără rezervfl, Craţia Sa în această lume şi Gloria eternă în cealaltă direcjie.
lume. Nojiunea de suflet este foarte complexă j i se cuvine să precizăm că, în această
La modul general vorbind, se poate spune că speranţele sunt de două feluri: târec|ie,jcolileinijiaticechinezedistingpede-oparteunaja-numitsufletsuperior,care
1. Speranje divine, universal valabile, binefăcătoare, întemeiate, adevărate, care nu s-ar părea că este foarte apropiat de vibrajia foarte elevată j i pură a supramentalului,
iar pe de altă parte, ele disting un aja-numit suflet inferior, care reprezintă aspectele
ne înjală niciodată şi nici nu ne dezamăgesc.
instinctive şi schimbătoare ale fiinjei umane. în crejtinismul ortodox, structura fiinjei
2. Speranje dejarte, prosteşti, înşelătoare, nerealiste, iluzorii care, mai devreme sau
umanc este văzută ca un binom: trup muritor-suflet nemuritor, iar sufletul, la răndul
mai târziu, fac să apară, în Universul nostru lăuntric, stări de disperare, de regret, de
lui, are un aspect inferior, numit .parte pătimitoare', ce este supus suferinjei ji robiei
suferinjă, de regres, de prăbuşire, de involujie, de haos, de anarhie, de boală.
Simjurilor, j i un aspect superior, numit .parte nepătimitoare', care se află dincolo
Tn .Noul Testament", fundamentul speranţei în Dumnezeu este legământul solemn
de influenja grosieră a instinctualităjii. în doctrina catolică, sufletul ocupă o pozijie
al Tatălui Ceresc şi făgăduinja Lui: .Cere, fiind plin de umilinţă, j i ţi se va dărui, bate,
mediană în structura fiinjei umane, care este ternară: corpus, anima et spiritus. în
fiind plin de umilinţă, j i ţi se va deschide, caută şi vei găsi.*
tradijia yoghină, sufletul este în intimă legătură cu învelijul supramental vijnana
lisus Hristos îi învăja pe ucenicii Săi să nu se teamă niciodată cu privire la viitor,
\maya kosha j i cu intelectul superior buddhi. în psihologia occidentală, sufletul este
deoarece, atunci când oamenii îl iubesc pe Dumnezeu j i li cer ajutorul, acel viitor se
asimilat în mod eronat .inconjtientului" (prelungirea inferioară a subconjtientului),
modelează apoi în strânsă legătură cu speranţele lor, deoarece el se află In mâinile unui
deji el este un aspect ce Jine de supraconjtient, care corespunde Eului superior al
Tată bun j i iubitor. lisus îi îndemna, de asemenea, pe ucenicii Săi să spere cu putere
şcolilor inijiatice din Antichitate.
j i să ajtepte primirea de la Dumnezeu a unei puteri spirituale reînnoite, care le va da
posibilitatea să facă o mulţime de minuni, chiar mai mari decât acelea pe care El le-a
făcut. Pentru fiinja umană care crede cu tărie In El, Dumnezeu este Speranja sa, atât . SUPREM
pentru acum, căt j i pentru eternitate. Cuvântul .suprem* (în latinâ .supremus' înseamnă .cel mai sus", .care este mai
toresus de toate", .care este cel mai bun* ,care este cel mai important", .care este cel
faln urmă', .ultim") indică ceea ce este deasupra a toate ji a tot. Supremul indicâ" ceva
SUCCES
Reujita,realizare,performanJăsaurecunoajteredetiprecompensatorauneiacJiuni |ee nu poate fi depăjit, indicându-ne astfel ceva ce este deasupra a toate care sunt. în
felul acesta ni se semnalează că ceva este cel mai elevat j i chiar divin. în felul acesta se
individuale sau colective. în plan lâuntric, orice reujită (succes) implică o mobilizare
Indică ceva care este cel mai înalt, chiar extrem, j i care este în cel mai înalt grad.
energetică sau creatoare din partea individului, fiind tn acelaji timp stimulatoare tn
realizarea de noi performanje. Anticiparea fermă j i cu putere a succesului ca mod de
gândire predominantă va determina o stare aproape continuă de rezonanţă cu energn TAOISM
subtile, benefice, divine, pozitive, corespondente din Macrocosmos, care vor face să Termenul .taoism" se referă la o tradijie religioasă j i filozofică care, de două milenii
apară serii nesfârjite de succese. Incoace, a exercitat o influenjă foarte mare asupra Asiei de Est j i a Inceput să fie mai
în cazul In care un mare număr de oameni se angrenează cu credinjă j i perseverenţă cunoscută în Occident mai ales în secolul al XlX-lea. Taoismul constituie calea ezoterică,
în realizarea unei acjiuni benefice, succesul va fi atras mult mai ujor, prin intermediul Kalizatoare a tradijiei extrem orientale, prin opozijie cu confucianismul, care reprezintă
fenomenului extrem de putemic de rezonanjâ" ocultS' generat de acţiunea la unison a doctrina exoterică, ce guverna ritualurile j i organizarea societăţii chineze.
tuturor. Una dintre figurile remarcabile ale taoismului a fost lnjeleptul chinez Lao Tse
fconsiderat de către unii drept fondatorul acestei tradijii). El a redat în cartea sa, .Tao
Te Ching" principiile spiritualităjii taoiste. în limba chineză .Tao' tnseamnă .cale" sau
SUFIET
•arum* (al viejii), ,Te* (sau .De') Inseamnă .virtute', iar .Ching' Inseamnă .canon*,
Cuvântul .suflet" este, tn mod semnificativ, conex cu termenul .suflu*, legătura
•"tere carte". La fel ca j i tradijia yoghină, taoismul oferă o concepjie sintetică ji profundă
lor trimijând la aspectul subtil, superior, divin, ce dă viajă trupului. Astfel, tn mttul
**Upra legilor care guvernează Tntregul Univers. în concepjia acestei tradiţii spirituale.
Facerii (2, 7) din tradijia crejtină, Dumnezeu tl creează pe om după chipul ji
160
fiinja umană nu trăieşte niciodată separată de restul Universului, ci într-o relaţie Samuel, Isaia, leremia, Ezechiel, Zaharia.
armonioasă cu el. Prin urmare, de la fenomenele ce caracterizează Macrocosmosul [» Teofania de pe Muntele Sinai este relatată în cuvinte simple în leşirea (19, 16-25).
ji până la cele specifice Microcosmosulur, existâ două principii, doua forţe polare I l a r Muntele Sinai fumega tot, că Se pogorâse Dumnezeu pe el în foc; si se ridica de
fundamentale (yin şi yang, feminin j i masculin, - ji +) care guvernează viaja în orice R e el fum, ca fumul dintr-un cuptor, şi tot muntele se cutremura puternic. De asemenea
ipostază a sa, exprimând totodată, în mod implicit sau explicit, Principiul Uitim (Tao), ■ sunetul trâmbijei se auzea din ce în ce mai lare". Atunci a zis Domnul c3tre Moise:
care subzistă în tot şi în toate. tPogoară-te j i oprejte poporul, ca să nu năvălească spre Domnul, să vadă slava Lui,
în spiritualitatea extremului Orient, se consideră că Tao, Principiul Suprem Divin, |câ vor cădea mulji dintre ei. lar preojii care se apropie de Domnul Dumnezeu, să se
precede creaţia lumii. El este descris de catre marii în|elep|i ai acestei tradiţii milenare în sfinţcasca, ca nu cumva să-i lovească Domnul*.
termenii următori: .El este Fiinţa a cărei origine nu este cunoscută, care a existat înaintea
în secolul al IV-lea, episcopul Eusebiu al Cezareei a scris un tratat numit .Peri
Cerului ţi a Pămantului, imperceptibilâ j i nedefinită, unică j i imuabiiă, omniprezentă
iheophaneias" (.Asupra manifestărilor divine"), cu referire la întruparea lui lisus.
j i inalterabilă, una cu tot ceea ce există. Nu îi cunosc niciun nume, aşa că am numit-o
în hinduism sunt bine cunoscute aparijiile lui Krishna în faţa lui Arjuna, descrise
Tao.* (Lao Tse)
^mBhagavad Cita'. De asemenea, Vishnu, una dintre cele trei divinităji esenjiale ale
într-adevăr, înţelepţii taoijti consideră că în reatitate Principiul Divin Suprem nu hinduismului, manifestare a lui Dumnezeu în aspectul de pâstrâtor sau menjinător al
poate purta niciun nume şi nu poate fi definit în niciun fel: .Deasupra tuturor se află
Creajiei, a avut numeroase aparijii, dintre care sunt faimoase cele 9 mari încarnări alc
Tao, comun tuturor. Singurul atribut care îl caracterizează este infinitatea, câci El nu are
sale (a zecea urmând să se producă), numite avatar-uri.
niciun nume." (Chuang Tse)
' Există multe marturii ţi referiri la teofanii care s-au produs chiar şi în epoca noastră.
Pentru a avea o imagine căt mai completă asupratradijiei şi spiritualităţii taoiste, iată |i|h Occident, cele mai cunoscute sunt aparijiile Fecioarei Maria de la Fatima, Lourdes, La
cum este schijal portretul moral si spiritual al adevăratului înţelept taoist: .înjelepjii din
Salette, Medjugorjie. Prin multe dintre aceste aparijii, manifestări, viziuni ale Sale, numite
Antichitate erau subtili, abstracji şi profunzi, într-o măsură atât de mare încât cuvintele
jteofanii, Dumnezeu ne avertizează cu privire la posibile evenimente cataclismice, care
nu o pot exprima". (Lao Tse) Ei erau atenji, rezervaţi, detaşaţi, austeri .precum un
isunt consecinja nemijlocită a fărădelegilor omenirii, pentru a ne ajuta să ne întoarcem
trunchi de copac', .lipsiji de atribute precum o valc", adaptabili .ca j i apa curgătoare",
l b El şi să ne îndreptăm cu toată fiinja către Inima Sa DivinS Suprema.
menjinand permanent o stare de puritate ji de calm interior chiar j i în mijlocul durerii,
fără să sufere niciodată în mod prostesc si inutil din cauza impurităţii ji ignoran|ei lumii.
TRANSCENDENŢÂ
.Pacea se objine în mijlocul mijcâni (acestei lumi), de către cel care ştie să ia parte la
această mijcare, fără să se tulbure j i fără sa opreascS curgerea ei", afirma Lao Tse. Transcendenja divină este Realitatea Divină Supremă Ultimă, dumnezeiască. Ea este
Bincolo de orice posibilitate de reprezentare, de conceptualizare sau de .aproximare"
ittr-o formă sau într-un simbol. Totodată, transcendenja divină este Izvorul Suprem al
TEOFANIE Bn'cărei energii, Centrul esenjial din care emană şi în care se resorb toate puterile şi
Teofania (în greaca, .theophaneia' înseamnă ,apari(ie a divinităjii') este un termen piergiile divine.
care desemnează o aparijie sau o manifestare a divinităjii sub formă" perceptibilă 1 Dumnezeu este atât transcendent, câl j i imanent. .Transcendent* Inseamnă .care
(personală sau impersonala) de către anumite fiinje înzestrate spiritual. Uneori, estc dincolo"; .imanent* înseamnă .care esle în* iar transcenderea este procesul de
teofaniile Domnului sunt anunjate de aparijia unui înger, numit .îngerul Domnului*. în pătrunderc în transcendenja divină. Dumnezeu este j i dincolo de lume, dar j i în lume.
angelologia crejtina, Metatron este îngerul Fejei lui Dumnezeu, mijlocitorul teofaniilor. pacă nu ar fi prezent j i în lume, ar însemna c l lumea este în afara lui Dumnezeu, or,
Termenul .teofanie* a fost utilizat în vechea Grecie j i în religiile Orientului Apropiat pfi cum afirmă tradijiile spirituale autenlice, Dumnezeu este în mod misterios prezent
cu referire la aparijiile zeilor. Dacă .lliada" lui Homer poate fi considerată cea mai fh lume, chiar j i în cele mai tainice j i mai .îndepărtate* coljuri ale Creajiei, în centrul
veche sursă a tradijiei clasice grecejti în care sunt descrise teofanii, cea mai străveche fesenja) fiecărui atom, în Inima fiecarei fiinje umane.
reprezentare a unei teofanii o găsim în .Epopeea lui Ghilgamej*.
j Niciodată transcendenja divină nu poate constitui un obiect al experienjei, ea
.Teofania' are pentru creştini un înjeles specific, de aparijie sau revelare a luî (transcendenja) fiind proprie întotdeauna Supremului Subiect Conjlient - Dumnezeu.
Dumnezeu în faja omului. în .Biblie* apar mai multe forme de teofanie: Infăţişări Transcendcnja poate fi cunoscută prin fuziunea inlegratoare, beatifică dintre conjtiinja
antropomorfice, înfăţijări ne-antropomorfice, vorbirea directă făra o înfăjiţare vizibilă, Jjoghinului ji Conjtiinja lui Dumnezeu, stare de conjtiinjă specifică yoghinului eliberat
înfăjişări ale .îngerului Domnului', întrupare. Existâ pujine referiri la stările pe care de condijionările ignoranjei (avidya), numilă în yoga samadhi.
personajele biblice le-au avut în timpul acestor teofanii. Dumnezeu le vorbejte lui Adam
Sentimentul sau măcar intuijia transcendenjei nu aparjine însă numai fiinjelor
j i Eva în Grâdina Edenului, lui Cain, lui Noe j i fiilor săi, lui Avraam. Prima revelajie pc
•Hocrate. Kcputatul psiholog Abraham Maslow, fondatorul psihologiei umaniste, este
care Moise a primit-o de la Dumnezeu a fost pe muntele Horeb, unde . i s-a arătat
* u l dintre pujinii psihologi care au recunoscut, studiat j i descris cu obiectivitate
îngerul Domnului într-o pară de foc, ce ieşea dintr-un rug; j i a văzut că rugul ardea, dar
**^rienţa umană a transcendenjei. Această experienjă poate să îmbrace multiple
nu se mistuia.' (lesirea 3, 2). Alte aparijii ale lui Dumnezeu s-au manifestat în faţa lu> ,0r
me. Ea se poate manifesta, de exemplu, ca o pierdere a senzajiei de individualitale, In
162
163
4 | PROGRAWUl PLANEÎAR OE ACTIUNE URCENTÂ . N U APOCALIPSAB'
care egoul lumtator estB transccns; ca sen/ajie de tejire din timp, trăirea sentimentului P$â se Tmplinească. Puterea benetica a unui om singur poate fi insuficentă, dar atunci
eternităjii etc. când aceasta se uneste cu puterea benefică a celorlalji oameni, ea devine cu siguranjă
Alteori, poatc să survină o transcendere a unor preocupări mărunte, nespirituale, imensa. Tocmai de aceea, se spune că unde sunt mulji care acţionează la unison,
definibilă ca o stare sublimă de ,a fi deasupra acestor lucruri sau aspecte*. Transcendenja puterca creşte. într-o asemenea situajie nu apare o simplă însumare a puterilor f iecăruia,
corespunde sentimentului fiinţârii j i al eternitajii, iar nu sentimentului devenirii şi \\b o misterioasă înmulţire a tuturor puterilor, care se unesc ca prin minune, devenind în
temporalilăţii. felul acesta colosale, mai ales atunci când se acjioneaza la unison.
Toate aceste tipuri de transcendenţă j i multe altele au fost studiate de Maslow care Mai mulji oameni care, fiind uniji, acţionează cu tojii Intr-un mod benefic, la unison,
precizează Tn plus că, desi pot fi induse prin meditaţie, ele survin de multe ori spontan, devin în felul acesta o îorţă invincibilâ, ce poate să-i tnfrângă cu uşurinjă pe cei răi.
cristalizandu-se In ceea ce el a numit .Experienţe de vârf*. Pentru toji cei care au trăit Starea tainică de unanimitate, care apare In cadrul unui grup spiritual, atunci când cei
asemenea .experienje de vârf", ele reprezintă cel mai important lucru din viaja lor ji care II alcătuiesc acţionează intr-un mod benefic la unison, este cea mai bună apărare
sunt privite ca fiind cele mai prejioase aspecte, care dau cu adevărat valoare viejii. tmpotriva celor râi, care vor să distrugă un asemenea grup.
Acejti oameni tind aproape Intotdcauna să caute un mod de a trăi care să uşureze Atunci când un grup suficient de mare de fiinje umane acjioneaza împreună la
j i să Indesească reaparijia acestor stări. .Iranscendenţa", spune Maslow, ,se referă la unison, de îndată ce este necesar, fiind strâns unite, jansele lor de reujită devin în felul
cele mai Inalte, cele mai cuprinzatoare şi mai ample niveluri ale conştiinjei umane, acesta uriaje. Atunci devine cu usurinţă cu putinţă ca unele miracole să fie realizate de
manifestându-se ca un scop în sine şi nu ca un mijloc şi integrând armonios fiinja acel grup unit j i fratem de fiinje umane care acjioneaza de fiecare dată intr-un mod
cu ceilalji oameni, cu Intreaga umanitate, cu celelalte specii, cu întreaga natură, cu benefic, la unison.
Universul şi cu Dumnezeu".
VÂNT SOLAR
UBICUITATE Termenul de vânt solar definejte un flux de particule tncărcate electric care
Cuvântul .ubicuitate' (Tn latină .ubique' - ,(a fi prczent) pretutindeni") are Tn sunt expulzate de pe suprafaja Soarelui. El constâ, tn cea mai mare parte, din
limbajul actual două accepjiuni, cea de .omniprezenja* şi cea de .prezenjă simultana electroni si protoni cu o energie variind tntre 10 }i 100 eV. Acest flux de particule
In mai multe locuri*. Prin urmare, In cazul lui Dumnezeu, ubicuitatea este sinonimă cu prezinta o temperatura şi o viteza variabile tn timp. Particule constitutive ale vântului
atotprezenja sau, altfel spus, cu Omniprezenja absoluta şi neîncetata a lui Dumnezeu solar ies de sub incidenja gravitajiei solare datorită energiei cinetice foarte mari
Tatăl. [fi a temperaturii foarte ridicatc a coroanei solare. Vântul solar creează heliosfera, o
Chiar dacă penlru inteligenja obijnuită aşa ceva este de neconceput (şi tocmai de vastă Intindere sferică din mediul interstelar care înconjoară sistemul solar. Alte
aceea este pentru mulji de necrezut), ubicuitatea este, totuşi, una dintre caracteristicile fenomene produse de vântul solar sunt furtunile geomagnetice, care pot să afecteze
arhanghelilor. în cazul lor, ubicuitatea face cu putinjă ca ei să fie prezenji şi activi in rampul electromagnetic al Pământului. în conformitate cu teoriile jtiinjifice actuale,
mod simultan într-o muljime de locuri In acelaşi timp. ■ aurorele produse la Polul Nord si la Polul Sud au legătură cu vânturile solare.
Dincolo de toate acestea, există o muljime de dovezi că j i anumite fiinje umane care Câmpul magnetic al Pamântului este o barieră de protecjie tmpotriva fluxului permanent
ating un înalt grad de realizare spirituaia sunt inzestrate cu darul ubicuităţii. Acest termen de particule aduse dinspre Soare de vântul solar.
se mai foloseşte In mod curent atunci când se vorbejte despre ubicuitatea gravitajiei.
VIAŢĂ
UNISON La modul general vorbind, viaţa este ansamblul fenomenelor vitale, complexe
în muzica termenul .unison' (in latină unisonus, de la uni - .unic' şi sonus - (primre care amintim asimilarea, nutrijia, crejterea, reproducerea) care sunt comune
.sunet') desemneaza efectul objinut prin producerea simultană a unui sunet clc fiinjelor vii ji care se desfăjoară de la nastere ji pânâ la moarte.
aceeaşi înăljime de către două sau mai multe voci sau mai multe voci şi instrumente. în toate tradijiile spirituale ale omenirii, viaja este tn mod unanim considerată ca
Prin extensie, la modul figurat unisonul exprimă acordul deplin, comuniunea de idei, filnd un dar al Creatorului divin (Dumnezeu), care le este oferit tuturor făpturilor pe care
de sentimente, de interese Intre două fiinje umane sau Intre toji membrii care aparjin H le creează ji le manifesta prin intermediul suflului dumnezeiesc, care totodatâ se
unui grup de fiinje umane. fnanifestă prin ritm j i respirajie (inspir j i expir).
Prin unire, atunci când toate fiinjele umane dintr-un grup spiritual acjionează la Doctrina fundamentală crejtina consideră pe drept cuvânt Duhul Sfânt, cel datător
unison, se manifeslă ţi totodată se afirmă, tn felul acesta, puterea tainică a acelor fiinţe |jfc viaţă, ca fiind cea de a treia Persoană a Dumnezeului treimic. în conformitate cu
umane, care atunci câncl acjionează singure au o putere redusâ j i tocmai de aceea tadijia milenară yoga, fiecare fiinţă primejte pentru durata viejii sale o sui generis
eficienja lor este mult diminuata. **stre ce este alcătuita dintr-un număr specific de sufluri, care este In mod fundamental
Tot ceea ce vor bun, cu fermitate j i cu putere cei mulji (oamenii), care acjioneaza jtecesar pentru implinirea menirii sale sau, altfel spus, a rostului său tainic. Creajia se
cu tojii la unison, mai ales atunci când ei sunt uniji, are după aceea sanse imense •**ează pe atotputemicul suflu divin (svara), care emană din Principiul unic al Creajiei,
164
165
Fiinţa divina. Inspirul j i expirul acesteia sunt cele care cmană j i resorb toate lumile, cu totul deosebilă şi este privilegiată d m pcrspcctiva celor care doresc să trăiască o viajâ
toate fiinjele j i toate lucrurile. jpirituala, dincolo d e aparenje.
Pentru cei inijiaji, este evident că viaja îmbracă în m o d succesiv trei aparenje în accst sens, cca mai cunoscută, dar nu neapărat j i cea mai accesibilă abordare
distincte. Prima este cea materială j i implică o conjtiinjă ce este învăluita şi ascunsă In jine de trezirea celui de-al treilea ochi, Shiva netra, sau aţa-numitul .ochi al viziunii
propria ei manifestare superficială. divinc' Astfel, prin transpunere In domeniul spiritual, vederea devine viziune mistică j i
A doua aparenjă pe care o îmbracă viaţa este cea vitală j i ea reprezinlâ o misterioasă ţţi extinde aria de cuprindere j i semnificajie la aspectele j i realităţile subtile de dincolo
conjtiinjă emergentă, care este pe jumătate manifestă. Ea se manifestă ca o subtilă de lurnea senzorială.
putere a viejii j i este de asemenea prezentă în cadrul procesului crejterii, al activităţii în conformitate c u datele tradijiilor spirituale, vederea este conexă c u Elementul
şi al declinului formei. subtil Foc {tejas tatlva), care este asociat c u lumina şi cunoaşterea divină. Deloc
Cea de a treia aparenţâ pe care o imbracă viaja este cea mentală, ce coexistă cu cea Intâmplător, cuvântul .veda', provenind din rădăcma sanscrită .vid' {.a cunoajte", ,a
supramentală. Această aparenjă se manifestă atât ca simţ mental j i sim| supramental, cât v e d e a ' J n spirit), desemnează tezaurul cunoajterii spirituale objinute prin revelaţie
j i ca percepjie mcntaiă j i percepjie supramentală. Totodată, ea se manifestă şi ca idee, divină. înţeleptul timpurilor străvechi irishi) nu era o fiinţă individuală care compunea
ce adeseori apare ca o reacjie. imnuri, ci cra acel clarvăzâtor, vizionar şi mistic (drashla) inspirat de Dumnezeu care

I
Chiar j i atunci când nu ne dâm seama de aceasta, viaţa este în mod tainic prezenta percepea în mod nemijlocil Adevărul etern. Rostirea Vedelor tn sine nu corespunde
Tn pamant, în pietre, In gaze, în atomi, In electroni şi în alte i'orje tainice j i elemente unui ritm compus de mintea umana, ci este shrvti, un Cuvânt divin a cărui vibrajie vine
mai subtile, ce nu au fost Incă decelate (descoperite) şi care totodată constituie energia din Infinilul necreat, adresându-se auzului ţ i văzului interior al celui care esle un vas pur
ocultă a formelor materiale. ţ i polrivit pentru accastă cunoaftere transpersonală. Cuvintele drishti şi shruti, vedere
Pretutindeni unde apare şi există viajă, de orice gen ar fi ea, trebuie totodată sa existe j i auz, sunt expresii care desemnează tn terminologia esoterică a imnurilor vedice chiar
o anumită energie subtilă prana-ică şi o substanjă specifici asupra câreia ea poate sâ sc cunoaţterea revelatoare şi insuşi conjinutul inspirajiei divine primite. Ideea vedică a
exercite. Via|a, a j a c u m o cunoajtem, se mijcă între cei d o i poli ai existenjei noastre revelajiei n u are nimic miraculos, capacităjile inţelcpjilor vizionari (tishi), precum şi
normale, care sunt constituiji, pe de o parte, de mental (împreună cu supramentalul) j i cunoaţterea lor divină erau atinse prinlr-o lungă călătorie interioară pe calea spre
pe de altă parte, de trup. Tn realitate, viaja reprezintă întotdeauna lcgătura între mental Adevăr.
j i materie, constituind substanja misterioasa ce impregnează mentalul... Ea acjioneaza Viziunea mistică este asociată, prin urmare, unor coplejitoare experienţe interioare
ca intermediar, ea leaga j i susjine mentalul j i materia In raporturile lor mutuale. sau percepjii inspiratoare provenind de la o sursă divină, care sunt greu acccsibile
Este esenjial să rejinem că intotdeauna, fără excepţie, 0 viajă inutilă, în care iubirea oamenilor obişnuiji, fiind legate de dezvoltarea unor facultăji şi capacităji spintualc
nu existâ, este deja o moarte anticipată. Se poate spune câ Intotdeauna modul Inţelept abia întrezărite la majoritatea oamenilor din zilele noastre. Un astfel de exemplu este
tn care ne folosim viaja este esenjial, j i nu durata ei. în cazul celui Inţelept şi care cel al viziunii Mamei Divine pe care a avut-o marele maestru şi eliberat Ramakrishna.
iubejte fără măsură, viaja cântă în inima sa. După o perioadă îndelungâ de ascezâ, meditaţie ţ i rugă plină de râvnă, nu atinsese
Pentru unele fiinje umane, întreaga cxistenjă este o luptă, dar, dincolo de toatc rezultatul dorit ţ i ajunsese la un punct critic, aproape imposibil de suportat al aspirajiei
acestea, o viaţă fericitâ este j i rămâne o victorie care durcază. în anumite situajii, trebuie sale ncstăvilite către Divin. lată cum descrieel însuji ceea ce s-a petrecut: .La gândul că
să facem eforturi susjinute j i perseverente pentru a reuji sâ objinem o fragilă tnflorire a ar fi posibil să nu trăiesc această viziune divină [a Mamei Divine Kaii], Imi părea că viaja
vieţii. Trebuie ca, cel mai adesea, să savurăm viaja j i nu să o de\'orăm. nu mai merită sa fie trăită. A m văzut, Intr-o strâfulgerare, sabia care atama în sanctuar.
Atunci când părasim definitiv această lume prin aja-zisa moarte, întrebarea esenţială M-am gândit să închei cu o aslfel de viajă [lipsita de mângâierea Mamei Divine]. Am
pe care ne-o pune ingerul de lumină este: .Ce ai făcut cu viaja ta?!'. sănt să apuc sabia j i atunci, dintr-o dat.1, Mama Divină mi s-a revelat, tn sfârjit. Clădirile
din jurul meu, templul j i toate cele care mai erau acolo au dispârut fără urmâ din ochii
Ştiind aceasta, fiecare dintre noi ar trebui să ne punem, măcar o dată pe săptamână,
mei. A m văzut, fn schimb, In locul lor un ocean de conjtiinja fără iimite, infinit, orbitor
această Intrebare: .Ce am făcut cu viaja mea tn cele japte zile care tocmai au trecut?'
de luminos. Cât cuprindeam cu privirea, vedeam doar valuri străluciloare, care apâreau
de pestc toi j i se prăvăleau asupra mea cu un vuiet teribil, ca j i cum ar fi fost gata să mă
V I Z I U N E MISTICĂ
foghită.' (Swami Mikilananda, .învăţaturile lui Ramakrishna', 1942).
Termenul viziune descmnează în religie aparijiile unor aspecte divine, manifestatc
prin fiinja unor profeji sau a unor credincioji plini de puritate. Viziunea este conexă cu în termenii tehnici ai psihologiei, viziunea cste consideralâ a fi o manifestare bruscă
simţul văzului, cel mai adesea misticii realizând tn fiinja lor o sui generis transfigurare S' spontană, fajă de o pcrsoana sau un grup, a unui obiect sau a unei fiinje care nu arc
spirituală a acestuia. Oificultatea acestei transformări (ine d e faptul natural ca o m u l o realitate pcrceptibilă prin simjurile comune. D e exemplu, viziunea profetului Isaia a
trupesc percepe tn mod predominant lumea prin intermediul celor cinci simjuri. Se jtie ţronului lui Y H W H (Isaia 6, 1-13), pe care v-o oferim mai jos, este clasificatâ de către
chiar c<1 mai mult de 9 0 % din informajia senzorială este recepjionată prin interrnediul PsiholoRic ca fiind simbolică:
văzului şi al ochilor. Tocmai de aceea, transcenderea simjului vederii are o importanja t . î n anul morţii regelui Ozia, am văzut pe D o m n u l stând pe un scaun tnalt j i
166 167
«t| PROGRAMUL PLANETAR DE AQIUNE URGENîA . N U APOCALIPSA!!!" ' • - ţt' ^ GLOSARDETERMEM £ .

mărej şi poalele hamelor Lui umpleau templul. Serafimi MăU'au înaintea Lui, fiecare Ţetc/a dc Avild sau loan al Crucn, pot implica JI senzajii trupejti inexplicabile, percepute
având câte ţase aripi: c u două îsi acopereau fetele, cu două picioarele, iar c u două prin atingerea unor fiinje, ca j i senzajii somatice, olfactive, kinestezice... Misticul .aude*
zburau. Ei strigau unul către altul, zicănd: «Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot. <j ,vede* ca printr-o ureche sau ca printr-un ochi inlerior.
plin este tot pământul de slava Lui!» D i n pricina acestor strigăte, porţile se zguduiau | Astfel, In cartea . U r c u j u l Carmelului', loan al Crucii are grijă să stabilească o
din ţâjânele lor, iar templul s-a umplut de f u m . Şi am zis: «Vai mie, că sunt pierdut! Jelimitare între trei tipuri de comunicare, tn funcjie de valoarea sau fiabilitatea care le
Sunt o m cu buze spurcate şi locuiesc In mijlocul unui popor cu buze necurate. Şi pe poate fi ncordată In plan spiritual. El II previne pe contemplativ cu privire la percepjia
D o m n u l Savaot L-am văzut cu ochii mei!» Atunci, unul dintre serafimi a zburat spre interioară a ceea ce el numejte .cuvinte formale*: în termeni psihiatrici, automatismul
mine, având In mâna sa un cărbune, pe care II luase cu cfeştele de pe jertfelnic. Şi l-a mental, monologul interior. .Când un spirit intră tn el Insuji j i Incepe să contemple un
apropiat de gura mea şi a zis: «lată, s-a atins de buzele tale j i va şterge toate păcatele adevar anume, fiind absorbit de acesta', notează el, .atunci el vorbejte despre el tnsuji,
tale, şi fărădelegile tale le va curăţi». Şi am auzit glasul D o m n u l u i care zicea: «Pe cu sine Insuji, j i îji răspunde aja cum un o m dialoghează cu alt om.* Tot sfântul loan
cine II voi trimite si cine va merge pentru Noi?» Şi am răspuns: «lată-mă, trimite-mă al Crucii declară că .Pentru a ajunge la comuniune perfectă cu Dumnezeu, sufletul
pe mine!» Şi El a zis: «Du-te şi spune poporului acestuia: Cu auzul veji auzi şi nu Irebuie să vegheze j i să nu se atajeze deloc de viziuni imaginare, forme, reprezentâri
veji înjelege j i , uitându-vă, vă veji uita, dar nu veji vedea. Că s-a Invârtoşat inima sau cunojtin|e particulare, deoarece ele nu pot să îi servească drepl mijloc potrivit j i
poporului acestuia şi cu urechile sale greu a auzit şi ochii săi i-a tnchis, ca nu cumva adecvat pentru a atinge un astfel de scop. Ele îi sunt mai degrabă un obstacol. lată de ce
să vadă cu ochii j i cu urechile să audă şi cu inima să tnţeleagă şi să se Intoarcă sufletul trebuie să se detajeze de acestea j i să caute să se elibereze de ele. Astfel, cu cât
la M i n e şi să-l vindec». Şi a m zis: «Până când, Doamne?» Atunci, El mi-a răspuns: sufletul urmărejte să rămână în «noapte» j i «neant» tn raport cu toate lucrurile exterioare
■Până când cetăjile vor fi pustiite şi vor rămâne fără locuitori, şi casele fărS oameni j i interioare care pot să îi apară în viziune, cu atât mai mult el crejte în credinjâ j i , In
j i Pământul pustiu; Până când D o m n u l va izgoni pe oameni si pustiirea va fi mare consecinjă, In speranjă j i compasiune.'
In mijlocul acestei ţări. Şi dacă va rămâne tncă unul din zece, şi acela va fi hărăzit
De o calitate superioară, deoarece au toate jansele să fie supranaturale, sunt viziunile
focului, ca şi terebintul j i stejarul, ale căror trunchiuri sunt trântite la pământ. D i n
j i .cuvintele* intelectuale, asimilabile unor acte pure ce transcend gândirea obijnuită,
butucul rămas va lăstări o mlădiţă sfântă».*
deoarece ele sunt dezgolite de orice element sensibil; prin ele, sufletul comunică în
în schimb, viziunile pe care le-a avut mistica Anna Katharina Emmerich (1774-1824) mod inefabil cu misterul divin, intr-o manieră clară, dar j i misterioasă. Paradoxal,
despre patimile Mântuitorului sunt clasificate ca fiind realiste. Deloc înlâmplător, ea aceste acte de .gândire pură', adică de contemplaţie, lasă o amintire puternică celui
l-a recunoscut pe Clemens Brentano - cel care avea să ti publice Intr-o formă tipărită care le-a experimentat, astfel că sfânta Tereza de Avila se mira (Castelul sufletului, V I ,
viziunile Tn cartea editată de el j i numită .Dureroasele patimi ale Domnului nbstru cap. IV): „Cum putem să ne amintim aceste lucruri, de vreme ce ele nu conjin vreo
lisus Hristos In conformitate cu meditajiile Annei Katharina Emmerich* - chiar pe baza jrnagine concretă care să le reprezinte pentru minte j i , In plus, facultăjile sufletului nu
unei viziuni divine pe care o avusese înainte de a-l cunoajte. De altfel, tot din pricina ie pot cuprindeî* în cartea Viaja mea, ea precizează cu privirea la viziunile ei mistice
realismului zguduitor al viziunilor, actorul M e l Gibson a produs fn 2003 filmul .Patimile COntemplative, In care depăjise nivelul concretului j i trecuse cu percepjia dincolo de
:
Mântuitorului', recurgând la datele oferite In această carte a lui Brentano. <Jomeniul formei: , M i s-a spus că toate lucrurile se văd în Dumnezeu j i , cu loate astea,
Viziunea mistică mai este clasificată ca aparijie divină, epifanie, hierofanie sau teofanie. IHi pot afirma că am văzut ceva concret în sensul obijnuit al cuvântului... Poate nu sunt
t u Incă destul de conjtientă de aceste viziuni, care tmi par a fi lipsite de imagini. Poate
Este cunoscută celebrarea In Antichitate a misterelor. Aceste ritualuri secrete
c i unele dintre acestea au tn mod real o imagine, dar facultăjile sufletului meu sunt
presupuneau o pregătire purificatoare, care putea să dureze chiar şi 5-7 ani, până când
depăjite j i nu pot să reconstituie ceea ce Domnul le-a arătat.*
adeptul, care era ales după nijte criterii spirituale stricte, atingea experienţa vizionară
finală, numită epopte/a, In care avea acces la Adevărul divin. în dialogul Phaidros,
anticul Platon tji descrie propriile experienţe vizionare: ,lar noi devenim astfel martorit V I Z I U N E A Î N CONSENS ASUPRA REALITĂŢII (REALITATEA CONSENSUALĂ)
unor viziuni cuprinzătoare, simple, neschimbate j i binecuvântate. care constau din P A recunoajte ceeâ ce noi numim realitate nu semnifică altceva pentru fiinja umană
manifestarea unui pure lumini divine.* comună decât o viziune în consens asupra realităjii.
în secolul al V-lea, filosoful neoplatonic Proclus notează c3: .Zeii manifestă I Cu alte cuvinte, aceasta indică .punctul nostru de vedere* asupra a ceea ce noi
numeroase forme j i apar oamenilor In aspecte variate, uneori oferind vederii interioare însirc acceptăm să considerăm că este realitatea. Pe scurt, se poate afirma că aproape
doar o Intindere de lumină fără limite sau contururi.* «otdeauna noi putem percepe (prin declanjarea anumitor procese subtile de rezonanţă
Viziunea mistică este asociată în tradijiile spirituale cu fenomenul clarvederii, Intr-un °cu't«}* care se manifestă spontan) doar ceea ce suntem deja capabili să sesizăm, să
canon taoist fiind consemnată fraza: .închizând ochii, avem viziunea interioară a celor tyeleRom j i să concepem.
cinci organe interne (plămâni, inimă, splină, ficat, rinichi), le distingem clar j i cunoajtem De exemplu, corabia câpitanului Cook a rămas complet .invizibilă* populajiei
pozi|ia lor exactă*. •initienc p j r j i simplu din cauza faptului că respectiva populajie nu putea concepe
Fenomenele conexe cu viziunea mistică, aja cum au fost ele trăite de sfinţi precum ^ ţ l se putea gândi că ar putea exista o asemenea realitate. De multe ori, până j i
168 169
PR0CRAMUlPlANETAIDEAqiUNEURCENTĂ.NUAPOCALIPSA!!!' > CLOSAR DE TERMENI

cele mai mari descoperiri stiinţifice modeme au reprezentant la început doar nijte îumai Voia cea tainicS a lui Dumnezeu care se manifestS prin intermediul unei
simple specula{ii mentale, cu mult timp inainte ca ele sS fie dovedite ca .reale* tn ii subtile specifice, ci j i intenjiile enigmatice ale lui Dumnezeu Tatăl. Este dificil
lumea exterioară .obiectivă*. In aceastS dirccjie, lucrurile stau cam aja cum a afirmat prima etapă s3 putem discerne, de tndată ce invocăm în Universul nostru
cândva I. C. Pearce: .Mintea fiinjei umane oglindejte (prin declanjarea instantanee a I Uuntric aceastâ energie tainicS, manifestarea simultanS a intenjiilor misterioase ale lui
anumitor procese specifice de tezonan\i oculli') un Univers infinit care, la rSndul său, Dumnezeu Tatăl. Totuji, este important $3 rejinem c3 această Voinţă a lui Dumnezeu
oglindeşte fulgerător mintea omului. Dacă la un moment dat sSmSnja unei anumite este, totodat5, o energie subtilă care ne ghidează, ne orientează c u înţelepciune j i ne
idei sau a manifestării unui anumit proces de imagina|ie creatoare poate fi saditâ în ajută să ne apropiem într-un mod indescriptibil de realitatea misterioasă a prezenjei
mod corespunzător tn Universul fiinjei umane, la momentul potrivit, chiar dacă ea este |ui Dumnezeu Tatăl, care ni se revelează j i ne îmbrăjijează clipă de clipă, pe mSsurS
contrară evidcnjei existenjiale, sămânja va crejte totuşi (prin declanjarea anumitor ce invocăm în fiinţa noastrS prezenja tainică a energiei Voinjei lui Dumnezeu. Atunci
procese de rezonanţi oculti' care o vor face să intre în legâturâ cu energii subtile când ne deschidem j i ne dSruim Intr-un m o d total j i necondijionat, urmând doar Voia
corespondente) j i se va dezvolta, aducând mai devreme sau mai târziu confirmarea. lui Dumnezeu, consimjim totodată s3 ne lăsăm ghidaji pentru a face doar ceea ce
Dorinja care apare în noi pentru a sprijini o anumită idee sau o convingere poate najte Dumnezeu vrea j i tn felul acesta ne tndreptăm spre o cale a tnjelepciunii dumnezeiejti.
clupă aceea multe argumente, idei şi fapte semnificative care vor fi susţinătoare pentru N u este cu putinjă să ne imaginăm vreodată că aceastS VoinjS a lui Dumnezeu ar putea
noi In acest sens.* sS ne vrea rSul, ar putea sS ne tndrepte spre ceva care ne-ar putea pScSli sau ne-ar
Filozoful Alfred North Whitehead a atras la rândul său atenjia asupra faptului ca conduce la suferinjS, la tulburare sau la o IndepSrtare de Dumnezeu. DimpotrivS,
practic este aproape imposibil de apreciat, cu anticipa|ie, la nivelul uman obijnuit, energia (ainicS a Voinjei lui Dumnezeu ne ghideazS cu înţelepciune, ne orienteazS
modul în care gSndirea noastră condi|ionată ne afectează (în mod nebSnuit) propria cStre binele divin, ne IndeamnS sS mergem pe cSile numai de Dumnezeu jtiute, ne
noastră viziune asupra realitajii. în aceastS direcjie el afirmă: .Există unele păreri protejeazS j i în felul acesta, realizSnd Voia lui Dumnezeu, de fapt evitSm sS realizSm
fundamentale care sunt susjinute 1n mod subconjtient de adepjii tuturor sistemelor de numai ceea ce vrem noi, lunecSnd în felul acesta implicit sub influenţa egoului, a
gândire sau de cercetare care deja sunt cunoscute j i utilizate în epoca modernă. Astfel aspectelor inferioare ale fiinjei, aspect care ne va face sS cSdem tn ispitS sau sS facem
de credinje apar cel mai adesea ca fiind atât de evidente, încât atunci oamenii practic alegeri nefaste, lipsite de tnjelepciune, care ulterior se vor dovedi a fi contrare binelui,
nu mai jtiu ce anume presupun ei, deoarece, in viziunea lor asupra realitSJii, nu a existat armoniei j i înjelepciunii divine.
vreodatS o altS modalitate sau cale prin care lucrurile s3 se petreacă altfel'. L Atunci cSnd urmSrim sS realizSm Voia lui Dumnezeu, acceptSm ca tn locul
Propria noastră limbă vorbită este adeseori responsabilS, In mare parte, pentru voinţei noastre s3 se manifeste Voinja tainic3, suveran3 a lui Dumnezeu. Se spune c3
.cristalizarea' multora dintre aceste pSreri sau concepjii. Multe dintre aceste prejudecăji o fiinţ3 umanS face Voia lui Dumnezeu atunci când ea urmSrejte cu tot dinadinsul s3
care ne înlSnţuie în mod insidios sunt masiv .absorbite* de noi Înc3 din copilărie, astfel (acS mai mereu Voia lui Dumnezeu sau atunci cSnd acceptS c u mult3 bucurie Voia
încat - ceva mai târziu, ca adulji - noi interacjionăm de fapt cu o .realitate mediată* de lui Dumnezeu. Dumnezeu ajteaptS de la noi, oamenii, s3 facem doar Voia Sa tainic3,
grilele psihomentale care au fost acumulate de noi din fragedă pruncie şi, fără să bănuim profund binef3c3toare j i plină de înjelepciune. în .Vechiul Testament* se afirmS c3
nimic, considerăm rezultatul artificial care existS ca fiind o condijie naturală. Dumnezcu îji exercitS f3r3 încetare Voinja j i ne poate ajuta j i inspira s3 facem Voia
într-o măsură foarte mare, viziunea în consens asupra realităjii este o convenjie Sa, atunci cSnd acceptSm sS realiz5m aceasta. Dumnezeu încheie un tainic legSmSnt
insidioasS: ea este însă practică pentru faptul că ne permite s3 supravieţuim relativ cu oamenii pentru c3 le dorejte binele, sSnStatea, armonia j i fericirea. Unul dintre
uşor (complăcându-ne într-o stare de lene j i de inerjie). în acelaji timp, ea reprezintă psalmi spune: . D o m n u l Dumnezeu face tot ceea ce vrea, deoarece este plin de
însă o convenjie falsă j i putem spune că este un simptom al lenei şi inerjiei mentale. înjelepciune, atSt în Ceruri, c3t j i pe P3m3nt, atSt în m3ri, cSt j i în toate adSncurile
în general, noi ştim cu tojii că dacă niciodată nu te astepji la ceva anume, In existenţa a c3ror existenjS o m u l nici m3car nu o b3nuiejte*. Dat fiind faptul c3 Dumnezeu a
ta nu se va petrece nimic extraordinar. în acest sens se constată că atunci chiar există o creat înc3 de la începuturi Universul, El a luat totodatS inijiativa ghid3rii pline de
împotrivire stranie j i conslantS faţă de tot ceea ce este deocamdată de neaşteptat, cum înjelepciune j i a mSntuirii neamului omenesc. O m u l c u care Dumnezeu va realiza
ar fi spre exemplu miracolele în prezenja unei muljimi de oameni care este nepreg3tita acest legământ tacit cste chemat sS tr3iasc3 în permanenj3 în conformitate cu Voia
j i aproape complet nedoritoare ca acestea (miracolele) să aibă loc. Prin urmare, viziunea Sa, p3z ad j i respectSnd f3r3 încetare legile Sale dumnezeiejti. A descoperi bucuria
în consens asupra realitSJii reprezintă cel mai adesea doar un infim fragment de realitate Ppl3ccriM în împlinirea neîncetat3 a Voii lui Dumnezeu echivaleazS cu oglindirea
obiectivS, care de cele mai multe ori poate fi considerabil deformat. •fcgilor Lui dumnezeicjti tn Universul nostru iSuntric, j i mai ales tn adSncul inimii
noastrc.
VOIA LUI DUMNEZEU SAU VOINŢA I U I DUMNEZEU 'n -Biblie* se spune, deloc IntSmplStor, cS numai nebunii j i cei care sunt demonizaji
Expresia .Voia lui Dumnezeu* se aplică Voinjei suverane a lui Dumnezeu ce se jCtntotdeauna doar ceea ce vor ei. Este esenjial s3 rejinem cS atunci c3nd realiz3m
manifestS fajă de oameni. Este esenjial să rejinem că Voinja lui Dumnezeu este o ^ c t u l Dumnezeiesc ocult de Paratr3snet, în fiinja noastr3 se reveleazS într-un mod
energie tainică ce se manifestS în universul finjei umane j i face astfel să fie cunoscută P d a t energia tainic3 j i coplejiloare a Voinjei lui Dumnezeu. în felul acesta, dcscoperim
170 171
PROGRAWUL PLANETAR DE AQIUNE URCENTÂ , N U APOCALIPSA!!!' Wf
energia tainicS a Voii Sale în fiinja noastrS j i s5 ne I3s5m apoi inspiraji, ghidaji j i
c3 aceastS Voinj5 a lui Dumnezeu se manifestă pnn intermediul unei energii subtile transformaţi de ea, c5ci numai în felul acesta putem s5 o cunoajtem. Pentru a reuji
tainice, care este o enigmatică realilate ce ne inspiră, ne elevează frecvenţa dominantă aceasta, ne este de un real folos s5 punem în practic5 zi de zi inijierea special3 secretS
de vibrajie, ne deschide fiinţa către preainalt, ne trezejte intuiţia j i totodată ne face să tn Efectul Dumnezeiesc ocult de ParatrSsnet al Voinjei atotputernice ji determinatoare a
resimţim ImbrSjijarca indcscriptibilS, enigmaticS a lui Dumnezeu Tatăl. Realizarea Voii ftji Dumnezeu TatSl. Prin intermediul acestei inijieri, Voia cea tainic3 a lui Dumnezeu,

I
lui Dumnezeu este una dintre temele fundamentale ale inv3|3turii pline de înţelepciune Ke cra descoperit3 odinioar5 israelijilor, este adus3 acum la cunojtin|3 tuturor fiinjelor
a lui lisus Hristos. Mantuitorul a fost El însuji prcocupat dintoideauna să fac3 nu voia J umanc carc au acccs la aceastS inijiere. Pe m5sur5 ce In fiinja noastr3 se revars3 energia
Sa, ci numai Voia Tatălui Ceresc. Este evident c3 unul dintre ţelurile Sale fundamentale fsubtil3 tainic3 a Voii lui Dumnezeu, ajungem astfel s5 devenim plini de cunoajterea
era să facă Voia Celui care L-a trimis, sau altfel spus, să facă Voia cea enigmatică a lui [IndescriptibilS a Voii lui Dumnezeu, pentru a ne putea manifesta in felul acesta într-un
Dumnezeu Tatăl. Apostolul Luca a confirmat aceasta, redând cuvintele ce au fost rostite chip inspirat, ce este plin de înjelepciune. în felul acesta, facem cu totul altfcl binele în
de lisus Hristos atunci când se afla în Crădina Ghetsimani: .Tată Ceresc, dacă este cu * aceast5 lume j i ne I3s3m ghidaji spre a face ceea ce injelepciunca dumnezeiasc5 ne
putinţă j i dacS Tu voiejti aceasta, îndepărteaza de la Mine acest pahar! Toluji, dacă Tu impulsione.175 j i ne inspiră s5 realiz5m. Dac5 totodatS ne I5s3m umpluji de energia
nu voiejti aceasta, facă-se nu voia Mea, ci doar Voia Tal* în epistolele sale, Apostolul coplc5ito.irc, enigmatică a Duhului SfSnt putem înjelege din ce în ce mai bine .care
Pavel se prezinta de mai multe ori ca fiind totodată un mesager şi un apostol al lui lisus anume este Voia cea plină de înjelepciune a lui Dumnezeu". Atunci c3nd realiz3m
Hristos .prin Voia cea tainică a lui Dumnezeu*. El a făcut această afirma|ie pentru că Iji într-un mod atent j i perseverent metoda suprem3 j i eficientS, dat fiind faptul c5 ea
considera toate activit3|ile ca fiind o continuare a activitSjii dumnezeiejti a lui lisus. Pe face cu putinjd manifestarea în fiinja noastrS at5t a realit5(ii tainice a Atotputerniciei lui
de alt3 parte, Apostolul Pavel dorea s3 vesteasc3 planul dumnezeiesc, sau, altfel spus, Dumnezeu, c3t j i a energiei enigmatice a Graţiei divine ce este invocat5 împreund cu
dorea s5 facS neîntârziat cunoscut3 ţi altora Voia lui Dumnezeu. Toţi cei care au fost energia Voii lui Dumnezeu, toatc acestea acJioneazS sinergic j i ne permit s3 tr3im din
r5scump3ra|i prin intermediul ajutorului ce a venit de la Dumnezeu au fost predestinaji ce în ce mai intens j i mai profund manifcstarea acestor aspecte dumnezeiejti, cu care
de lisus Hristos sS fie .Tnfiaji dup3 buna pldcere a Voii lui Dumnezeu'. Ei erau în felul ne vom familiariza din ce în ce mai mult, pe mSsur5 cc vom realiza metoda supremS j i
acesta n3scuţi din nou (sau, altfel spus, erau renSscuji din punct de vedere spiritual) eficientă. Este Îns5 esenjial s3 rejinem c3, în aceastS direcjie, gramul necesar de practicS
datoritS Voii cclei tainice a lui Dumnezeu, iar aceastS renajtere este prezentatS ca fiind va valora întotdeauna c3t tone de teorie.
în contrast cu voia cea comun3 a fiec3rui om. La un moment dat, lisus a spus: .Luaţi
aminte c5 nu estc Voia TatSlui nostru cel din ceruri s5 piar3 mScar unul dintre acejti
vl3stari*. VOINŢA
Voinţa reprezintS capacitatea de a transpune dorinjele j i intenjiile In fapt3, puterea
A tr3i în conformitate cu Voia cea tăinicS a lui Dumnezeu InseamnS pentru fiinja care permite angrenarea forţelor fizice ji psihice necesare j i mobilizarea fiinjei umane
umanS s3 îşi ofere trupul întocmai ca pe o jertf3 vie ji s3 se lase în pcrmanen J3 transformat pentru a acţiona în direcţia atingerii scopului urmSrit. Voinja este cea care permite
de energia tainic3 a Voii lui Dumnezeu, pentru a face astfel cu putinjă Innoirea minjii fiinjei umanc s3-ji angreneze liberul arbitru, s3 ia decizii ji s3 acjioneze în conformitate
sale, deschiz3ndu-se totodatS unei acjiuni pregnante şi profunde de sfinjire. Atunci c3nd cu jelul ales.
fiinja uman3 face Voia lui Dumnezeu, ea trebuie s5 nu fie desfr3nat5 j i , tn plus, trebuie
Manifestarea voinţei individuale este în str3ns3 Ieg3tur5 cu activitatea centrului
s5 se fereascS de curvie. Ea trebuie s3 fac3 Binele dumnezeiesc în permanen(3, trebuie
subtil de forţ3 manipura chakra, care poate fi considerat j i sediu al voinţei individuale j i
s3 aducS întotdeauna muljumiri sincere lui Dumnezeu pentru tot ceea ce Ti ofer3. Orice
totodatS al dorinjelor care sunt fructificate, sunt finalizate grajie acjiunii voinjei. Marele
rugSciune care este f3cut3 atunci când fiinja umanS realizeaz3 totodatS doar Voia lui
yoghin Swami Shivananda spunea, referitor la fiinţa uman3 care ji-a activat suficient de
Dumnezeu va fi Tmplinită cu siguran|3. Fiinjele umane care îji dau seama de importanja
/ mult, în mod armonios, manipura chakra, c3 .voinja j i puterea sa sunt uluitoare*. DacS
acestei revelajii .fac din toată inima doar Voia lui Dumnezeu* j i persevereazS, fiind
voinţa noastrâ este îndeajuns de dinamizatS, atunci ea poate concretiza orice dorinje
convinse c5 dup3 ce Implinesc Voia lui Dumnezeu vor c5p5ta ceea ce li s-a fSgSduit
sau aspiraţii pe care le avem. ExistS, deci, o anumit3 for}3 pe care o putem chiar numi
j i vor rSmdne întotdeauna într-o tainic5 stare de comuniune cu Dumnezeu TatSl. La
magic3, o forţă spiritualS, la acest nivel, prin care noi ne putem realiza Jelurile, dorinţele,
rSndul lor, fiinjele umane .ce suferS, dup3 cum este Voia lui Dumnezeu* pot fi sigure
aspiraţiile. De accea se spune în tantrism c3 manipura chakra, deji nu este un centru de
de protccjia Creatorului lor suprem j i vor primi întotdeauna ghidare şi protecţie de
forj5 superior, este un centru foarte important din punctul de vedere al practicii propriu-
la Credinciosul lor Ziditor. Este important s3 rejinem c5 aceastd Voie tainic5 a lu<
'ise, al mobilizSrii noastre c3tre practica spiritual5, c5tre transformarea spiritualS, c5tre
Dumnezeu este adcscori contrarS .voii firii noastre comune, p3m3ntejti* sau, altfel
alchimizarea întregii noastre fSpturi j i a întregii noastre conjtiinje individuale.
spus, ea este in v5dit5 opozijie cu vechea noastr3 naturS coruptS, care cel mai adesea
face voia diavolului. în cazul fiinjelor umane demonizate, care aproape în permanenţă Dumnezeu Tat5l îji manifestS In eternitate Voinja Sa atotputernic3, determinatoare,
fac voia diavolului, starea de Inc5p3|3nare, starea de revoltS, rSutatea şi anarhia sunt "nisterioasS, extraordinarS j i irezistibilS. Energia Voinjei atotputernice a lui Dumnezeu
evidente. Ikcha ihakti, în termenii jivaismului cajmirian) este o energie purS, nediferenjial3,
fnanifestatS ca elan impetuos, de nestSvilit, ca purS intenjie care transcendc gSndirea
Pentru a face aşa cum se cuvine Voia lui Dumnezeu, trebuie mai Înt3i s3 invocSm
172
173
PROGRAMUl Pl A\ETAR DE AQIUNE URGEKTÂ . N U APOCALIPSA!!!' CUPRINS
discursivă. Aspertul Voinţei divine este csenţial penlru a putea înjelege mai bine
procesul Creajiei şi intenjiile divine în manifestarea acestuia. Caracterul de autorevelare Ani-x.i D
a lui Dumnezeu Tatăl - Acela prin a cărui Voînjă omnipotentă totul se manifestă - se află O SEMNIFICATIVĂ TRECERE DE LA E N I G M A T I C U L D U H
Intr-o dircctă legătură cu fluxul neincetat al conştiinţei divine, care imprimă voinja de a ŞFÂNT, CE ÎL ASISTĂ Î N PERMANENŢĂ PE D U M N E Z E U TATĂL,
fi, de a exista. Pâtrunzând mai adânc fn misterul actului Voinţei divine, realizăm faptul i A TAINELE SUFLULUI SUBTIL CARE, PRIN INTERMEDIUL
c3 voinja este, tn realitate, corelată cu intenjia conştientă de realizarc a ceva anumc. RESPIRAŢIEI, FACE Î N T O T D E A U N A SĂ APARA O INEFABILĂ
Pentru fiinja umană cste extrem de important sa I$i purifice voinja individuală, astfel ca
fTRECERE CĂTRE M I N T E Şl CÂTRE C O N Ş T I I N Ţ Ă 5
aceasta să devină o oglindă perfectă pentru Voinja atotputernică a lui Dumnezeu Tatăl.
Efectul dumnezeiesc ocult de .Paratrăsnet' al Voinjei atotputemice ţi determinatoare a
Anexa E
lui Dumnezeu pennite fiinjei umane să resimtă in mod inefabil, Intr-o profundă stare de
uimire, manifestarea in Universul său lăuntric a Voinţei omnipotente a lui Dumnezeu PROFEŢII ULUITOARE DESPRE R O M Â N I A ,
TataT, percepută mai ales la nivelul înveliţului subtil vijnana maya kosha. Fiind mai CE S U N T REVELATE DE C O D U L MISTERIOS
mereu la unison cu Voinfa lui Dumnezeu, urmărind să realizeze doar Voia Sa, fiinja ( D U M N E Z E I E S Q AL „ B I B I I F I " 11
umană reuţeşte să iasa gradat de sub incidenja karma-ei individuale. Cine are credinjă
cât un bob de muştar şi voinjă la fel de putermca, poate muta chiar şi munţii din loc. De
GLOSAR DE TERMENI 22
aceea nu trebuie să cedăm niciodată iluziei, nu trebuie să ne lăsăm niciodată deprimaji
sau descurajaji. Trebuie să avem întotdeauna o credinjă de nezdruncinat şi o voinjă ABNECAJIE 22 CHARISMA 51
. puternică. Numai astfel vom putea face chiar şi miracole.
ABSOLUTUL SUPREM 22 CHI UNIVERSAL 51
ACŢIUNE 23 CHINTAMANI 51
ADEVÂR 23 CLARVIZIUNE 52
ALIENARE (INSTRAINAREA FIINŢEI CONSACRARE 52
[UMANE DE DUMNEZEU) 25 CONSECVENŢA 53
ARHANCHELI 25 CONŞTIINŢA 53
ARHAT 27 CRIZA 55
JASCEZÂ 27 CURAJ 56
ASPIRAŢIE 29 DISCERNAMÂNT SPIRITUAL
| ATOTPUTERNICIA DUMNE2EIASCĂ... 30 (VIVEKA) 56
AURĂ (CÂMP ENERCETIC SUBTIL) 35 DUHUL SFÂNT (SFÂNTUL DUH) 57
AURORĂ (BOREALÂ Şl AUSTRALA) 36 DUMNEZEU 82
AUTORITATE SPIRITUALA 37 EFORT CREATOR Şl EFICIENT [TAPAS). 83
['BINE 37 ENERCIE 86
BUN-SIMŢ 42 ETERNITATE 86
CREDINJ-Â 42 EVOLUŢIE 87
CREDINJA DEPLINÂ ÎN DUMNEZEU . 44 EXTAZ DUMNEZEIESC 88
CREDINŢA PUTERNICA, PROFUNDA Şl FERICIRE DIVINA NEPIERITOARE Şl FARA
l'DE NEZDRUNCINAT ÎN DUMNEZEU . 45 OBIECT 88
CHAKRA - CENTRII SUBTILI DE FORŢA FIDELITATE DUMNEZEIASCA 89
JKl FIINJEI UMANE 50 FURTUNA SOLARA 90

!74
Prin intermediul acestei METODE
CRAŢIE DUMNEZEIASCA SAU PACAT 138 şilPREME Sl EFICIENTE pe care o
PERSEVERENŢA 139 vorn putea pune (fiecare dintre noi) in
HARURI DUMNEZEIEŞTI 91
practică. îndrâznim deja să sperâm că
HAOS 100 PLASMA 140
va fi cu putinţă (ca datorită ajutorului
IDEE-FORŢÂ 101 POST NEGRU ..: 140 miraculos pe care îl vom primi (de
IGNORANŢĂ (AVIDYA) 101 PRINCIPIULUI HOLOGRAFICOCULT 141 fiecare dată) de la Dumnezeu Tatăl)
ILUMINARE DIVINĂ 102 PROFEŢIE 141 sâ ispăşim. prin intermediul acestor
RABDARE 142 sacrificii şi eforturi individuale
INTENŢIE 104
REGELE LUMII 143 susţinute şi adecvate (ce ii sunt plăcute
INTUIŢIE 104
lui Dumnezeu), dezlănţuirea unei astfel
INVOCAŢIE 105 RESPONSABILITATE 144
de catastrof e.
IPOSTAZÂ 107 REZONANTAOCULTA* 144
Este. totodată. stringent necesar
ISPÂŞIRE 107 RUGA / RUGACIUNE 146 să sperăm cu toţii că pânâ la urmă
IUBIRE 114 SACRIFICIU 152 vom reuşi aceasta. chiar dacă la prima
SEMEION (SEMN DUMNEZEIESQ 152 vedere o astfel de reuşită pare a fi de
IMPĂRÂŢIA CEA TAINICÂ A LUI
domeniul imposibilului. in realitate. nu
DUMNEZEU TATÂL 116 SFINŢENIE/SFANT 152
trebuie să pierdem nicio clipă din vedere că profeţiile deja faimoase ale Fecioarei Maria care au
iNGER PÂZITOR 116 SHAMBALA 157 fost făcute la Fatima au avut şi au. fărâ indoială. un tâlc ascuns. Este esenţial să ne dâm seama
ÎNTOARCERE/REÎNTOARCERE LA SOARELE 158 câ aceste profeţii infricoşătoare nu au fost un .act gratuit" şi inutil ce a fost realizat pur şi
REALITATEA MISTERIOASA A LUI SPATIU /TIMP 159 simplu .întămplâtor" la vremea respectivă de către Fecioara Maria. Am da dovadă de o imensâ
SPERANŢA ,159 prostie să ne imaginâm. cumva. câ în cadrul acelei apariţii miraculoase şi cu totul extraordinare,
DUMNEZEU 117
Fecioara Maria a dezvăluit pentru o mulţrme de peste 70.000 de fiinţe umane o cumplită viziune
ÎNŢELECERE 118 SUCCES 160
(ce anticipează. în vremurile pe care le trâim. o îngrozitoare catastrofă ce ne aşteaptă în viitor).
ÎNTELEPCIUNE 119 SUFLET 160 fâcând aceasta numai ca să ne sperie. Este. de asemenea. evident că acea viziune infricoşătoare
LIBER-ARBITRU 120 SUPREM 161 nu ne-a fost revelată doar ca să ne anunte că. de fapt. totul este iremediabil pierdut şi că. DATÂ
LIMITA 121 TAOISM 161 FHND ACEASTĂ FATALITATE . nu ne rămâne nimic altceva de fâcut decât sâ stăm cu .măinile în
TEOFANIE IC2 sân" şi să aşteptâm complet paralizaţi ca inevitabilul să se producă (în viitorul apropiat). Este. de
MACROCOSMOS/MICROCOSMOS.... 126
asemenea. evident câ declanşarea unei astfel de catastrofe planetare ne va putea afecta pe noi
METAFORÂ 127 TRANSCENDENŢA 163
toţi şi. totodată, pe fiecare în parte.
METODÂ 127 UBICUITATE 164
METONIMIE 128 UNISON 164 Un aspect ocult şi cel mai adesea nebănuit (de câtre marea majoritate a fiintelor umane) este
acela că în cazul realizării zilnice a METODEI SUPREME $1 EFICIENTE ce este expusă aici (în
MINUNE (MIRACOL) 129 VÂNTSOLAR 165
cadrul acestei broşuri), fiecare fiinţă umană ce o va face intrun mod corect şi perseverent va
MISTER 131 VIAŢA 165 atrage (de fiecare dată) in ambianţa subtilă tainică a planetei Pâmânt. prin intermediul Duhului
MOARTE 132 VIZIUNE MISTICA 166 Sfânt. atât energiile tainice dumnezeieşti ale Graţiei lui Oumnezeu. cât şi energia enigmaticâ a
NECREDINTA 133 VIZIUNEAÎNCONSENS ypi! (Voinţei) lui Dumnezeu. Totodată. prin intermediul METOOEISUPREME Şl EFICIENTE va
NOOSFERA 135 ASUPRA REALITAŢII (REALITATEA " atrasă. şi apoj canalizată in sfera subtiiâ a acestei planete. manifestarea enigmatică a realitâţii

OCULT/OCULTARE 136 CONSENSUALA) 169 : IPJPUTERNICIEj (Omnipotenţei) lui Dumnezeu. Atunci toate acestea se vor produce de fiecare
VOIA LUI DUMNEZEU SAU VOINŢA ata la umson prin intermediul tuturor fiinţelor umane ce vor realiza aceasta. Cu acea ocazie.
OMNIPREZENŢA 136
"«care dintre cei care vor realiza METOOA SUPREMĂ Şl EFICIENTĂ vor deveni. totodată.
ORDINEA IMPLICITA 137 LUI DUMNEZEU 170j
'S'e swgeneris canale tainice. în şi prin care va fi dm plin invocat şi apoi manifestat ajutorul şi
PARANORMAL 138 VOINŢA 173 ""ţmerea miraculoasă ce ne va veni de fiecare datâ de la Oumnezeu Tatăl.
profesor yoga Gregorian Brvolarv
m
Studnnd cu multâ atentie şi neîntâfziat I
continutul acestei bcoşuri. vom descopen
IŞI este posibil ca unii dintre noi sâ ne
cutremurâm) că unii cercetăton şi oameni /
de ştiintâ prestigioşi ne-au avernzat deja
anul acesta 12010) câ planeta Pământ
are toate şansele sâ se confrunte cu
'dezlântuirea unei inspăimântătoare
catastrofe. ce ar provoca la scurt timp
dupâ aceea moartea a zeci de milioane de
fiinte umane. Devenind conştienti de toate
acestea. va fi uşor sâ ne dâm seama câ.
fâră indoială. acesia este şi va râmâne
sensul profeţiilor şi revelatiilor pe care
Fecioara Maria ni le-a făcut la Fatima. in plus. devine labia acum) cu putintă sâ intuim care este
talcul ascuns al acelei viziuni inf ricoşâtoare la care au asistat la un moment dai - deloc intâmplător
- peste 70.000 de fiinţe umane care au fost martore la aparitia ei miraculoasă. in timpul acelei
viziuni, toti cei prezenţi au văzut cum Soarele se desprinde de pe cer şi se indreaptă câtre Pâmânt
cu o mare vitezâ In acele clipe. toti cei prezenţi au trâit momente de groază cumplită. deoarece au
fost fulgerâtor convinşi câ globul solar chiar se va prâbuşi pe Pământ. Cu toate că acea cumplită
viziune colectivâ (ce continuâ să rămânâ o mare enigmâ) s-a produs cam acum un secol. în anul
1917. iatâ câ în zilele noastre (in anul 2010). unii cercetăton şi oameni de ştiintă prestigioşi trag
actualmente semnalul de alarmă şi ne avertizează că un astfel de fenomen (exact aşa cum a fost
acela ce i a fost infătişat prin intermediul unei viziuni terifiante mulţimii de oameni prezenţi la
Faiima) poate să se producă oricând in realitate. dezlânţuind la scurt timp după aceea o cumplită
catastrofâ planetarâ. ce ne-ar putea afecta in viitorul apropiai chiar şi pe noi. cei care citim acum
aceste rânduri. Zeci de milioane de fiinţe umane (iar aceasta este o estimare minimă) ar putea
muri datontă efectelor distrugâtoare neobişnuite, de lunga durată. ce ar putea să apară in urma
dezlănţuirii unei astfel de catastrofe. .- . J

' La ora actualâ. este cvasi evident pentru noi toţi că intreaga ştimţă ce există pe aceastâ
planetâ este (deocamdată) complet neputincioasă. şi tocmai de aceea. ea este. prin urmare.
incapabilâ să facă fată unei astfel de catastrofe planetare sau chiar sâ o evite. Corelând într-un
mod inteligem profeţiile Fecioarei Maria cu actualele previziuni sumbre ale oamenilor de ştiinţă.
ne putem da seama cu uşurinţă câ o astfel de catasirofă planetarâ s-ar putea dezlânţui oricând
in viitorul apropiat. de indatâ ce ar apare anumite condiţii favorizante. Având in vedere acest
adevâr evident (că ştiinta acestei planete este complet neputincioasă). vă oferim in premierâ o
eficientă şi supremă altemativă ce ne va permite (sperâm'1!) să evitâm. numai cu ajutorul lui
Oumnezeu. această cumplitâ catastrofâ planetară care se profilează pentru noi toţi şi pentru
planeta Pământ in viitorul apropiat. Este necesar sâ avem în vedere că această alternativă
dumnezeiască pe care o expunem in cadrul acestei broşuri va opera (atât spre binele nostru
individual. cât şi spre binele tuluror) dacă mulţi dinire noi vom actiona de acum incolo lla anumite
ore| NUMAI LA UNIS0N. ■

onlinu.ire |>o (opcrl.i 1


ISBN 978-973-8279.67-4

S-ar putea să vă placă și