TEHNOLOGII DE FABRICAJIE 3

Capitolul 1. PROCESUL DE FABRICAJIE

1.1. Procesul de tabncatle

Procesul de fabricatie cuprinde totalitatea actiunilor �i procedeelor folosite pentru transfonnarea

materiei prime �i a semifabricatelor in produse finite. Procesul de fabricatie al unui produs industrial poate fi
impar\jt in urmatoarele etape principale:
• obpnerea semifabricatelor,
• prelucrarea rnecanica a semifabricatelor,
• controlul tehnic,
• asamblarea pieselor prelucrate in produs finit,
• vopsirea,
• ambalarea �i expedierea.

1.1.1. Procesul tehnolog/c este acea parte a procesului de fabncatie, care cuprinde opera\iile de
modificare a formei, dimensiunilor, proprietatilor materialului sau semifabricatului, in vederea obtineril piesei
finite, in concordanta cu conditiile tehnice impuse.

in functie de natura acpunilor, procesul tehnologic poate fi:

a. Proces tehnologic de pre/ucrare mecanica, prin care se intelege partea din procesul de fabricatie
legata de schimbarea formei geometrice, a dimensiunilor �i calitatii suprafetei, pe care le sufera
semifabricatul pana la obtinerea piesei finite.

La randul sau, procesul tehnologic de prelucrare mecanica poate fi:

• proces de prelucrare prin aschiere,
• proces de prelucrare prin deformare plastica,
• proces de prelucrare neconventional,
• proces de prelucrarea rapida a prototipurilor.

b. Proces tehno/ogic de tratamente terrnice, care este parte din procesul tehnologic de fabricape legata
de modificarea structurii materialului din care se executa piesa, in scopul imbunatatirii proprietaplor fizico
mecanice ale acesteia.
Principalele procedee de tratament termic sunt: recoacerea, nonnalizarea, calirea, revenirea,
imbunatatirea, cementarea, nitrurarea, calirea cu curenti de inalta frecventa.

c. Procesu/ tehno/ogic de asamblare, care reprezinta partea procesului de fabricatie ce se refera la

montarea pieselor in produsul finit, urmarinduse realizarea conditiilor de functionare impuse.
 TEHNOLOGII DE FABRICAJIE 4

1.1.2. Elementele procesului tehnologic de prelucrare mecanica prin a§chiere

Procesul tehnologic de prelucrare mecanica prin aschiere prezinta complexitatea cea mai mare ii este
eel mai des utilizat. El se imparte in: operatii, faze, treceri, rnanuiri �i miicari.

Operatia este partea procesului tehnologic de prelucrare mecanica ce se executa la un loc de rnunca �i
cuprinde totalitatea ac�unilor care se realizeaza la un loc de rnunca, intr-o stare de reglare bine determinata
a utilajului. Aeeasta ultima precizare, divizeaza sau concentreaza diferitele pa� componente ale procesului
tehnologic, in func\je de posibilita\jle de realizare din aceeasl stare de reglare. Pentru exemplificare se
consldera prelucrarile de deqrosare a arborelui din figura1 .1, din semifabricat laminat.

Fig.1.1. Desenul intermediar al unui arbore in stare degroiata [GYE 04]

Daca se exeeuta pe un strung universal, este suficienta o singura operate de degroiare, pe cand daca
se prevede prelucrarea pe un strung de copiat cu cornanda program, sunt necesare doua operatii pentru
cele doua extremitati (Fig.1.2).

Fig.1.2. Ciclul de lucru la prima operatie de deqrosarea arborelui din figura 1.1 [GYE 04]

Faza este partea operapei in cadrul carela se realizeaza prelucrarea unei suprafete sau a unui complet
de suprafete, cu o scula, sau un complet de scule, cu un anumit regim de aschiere.
Astfel, de exemplu, trecerea de finisare dupa sablon din figura 1.1. se poate realiza dintr-o singura faza
(daca nu se schimba pe tot parcursul acesteia nici un parametru al regimului de aschiere), sau din doua faze
(12 ii 13), cum este reprezentat pe figura.
in figura 1.3 este reprezentata prelucrarea simultana a trei suprafete - care este considerata o faza
cornpusa ii se defineste astfel:" strunjire d1 �i d2 plus burghiere d3".
 TEHNOLOGII OE FABRICATIE 5

k+1

k i
�-------
t---------------
i+1

..I .. k-1
·-t. -·-·t ·-·-·
.
I

Fig.1.3. Exemplu de faza cornpusa [GYE 04)

Dupa cum se observa din figura, intre cele trei scule nu este nici o rniscare relativa, iar in timpul aschierii
acestea lucreaza simultan.
Trecerea este acea parte a fazei, in cadrul careia se lndeparteaza un singur strat de material. intrucat la
prelucrante pe masini-unelte automate sau cu cornanda program, fiecare trecere constituie un subprogram,
ele se programeaza ca o faza.
Mi�carea este deplasarea organului de lucru sau a celui auxiliar, cu o anumita rnarime, timp in care
arborele principal, se afla intr-o anumita stare de mlscare. Mi�carea constituie elementul de baza al
programului - fiind denumita secventa �i ocupand un rand de program. Astfel, pentru realizarea fazei din
figura 1.3 sunt necesare patru mi�cari:
• m1 - rotirea tamburului port-scule in pozitia k,
• m2 - apropierea rapida longitudinala ,
• m3 - avans de lucru longitudinal,
• m4 - retragere rapida lonqitudinala.

Ma�inile-unelte cu comanda program modeme permit realizarea unor subprograme complexe pentru
diferite preiucrar], nefiind necesara programarea fiecarei mi�cari.

1.2. Caracterlsticile procesului de productle

in general produsele din industria constructiilor de ma�ini sunt formate din relativ multe repere,
subansambluri, mecanisme complexe, instala\ii diverse.
in caz extrem, produsul poate fi format dintr-un singur reper (de exemplu un surub, un burghiu, etc.), in
cealalta extrema, numarul de repere poate fi de ordinul milioanelor (de exemplu un portavion). in cazul
general produsul este un sistem ierarhic tridimensional. Forma, dimensiunile, caracteristicile func\ionale ale
produsului sunt date in desenul de definire al acestuia.
Comanda numerica a ma�inilor de prelucrat necesita definirea exacta a suprafetelor piesei, prin
modelare geometrica. De regula, piesa nu este un corp geometric ideal, suprafetele ei se realizeaza cu
diferite abateri de forma, dimensionale, de pozitie, cu o anumita rugozitate. Nici o dreapta sau suprafata
 TEHNOLOGII DE FABRICAJIE 6

reala nu poate fi identica cu una teoretica. Piesa este considerata buna daca abaterile dintre suprafetele
reale �i cele teoretice se lncadreaza in campul de toleranta,

1.2.1. Modelu/ geometric al plese/

Pentru moctelarea pieselor din constructia de rnasjni s-au elaborat trei metocle de modelare : moctelarea
tip retea de bare, moctelarea corpului, modelarea prin supratete.

a. Modelul tip rejea

Principiul metoctei consta in faptul ca se construieste "scheletul de sarma" al muchiilor piesei �i pe acesta
se intind plane. Este un model simplu, dar are doua dezavantaje: nu poate opera cu suprafete curbe (astfel,
aceste tipuri de supratete le aproximeaza cu rnultimi de plane), �i modelarea corpurilor complexe este
dificila. Acest tip de moctelare s-a utilizat la inceputul dezvoltarii rnodelarilor pe calculator. In prezent se
utilizeaza in cazul celorlalte metode, pentru reprezentarea muchiilor pieselor.

b. Modelu/ volumic
Acest model trateaza piesa ca un corp real �i ii construieste din suprafete elementare cu ajutorul unei
colec\ii de primitive (paralelipiped, plan, pirarnida, cilindru, con, sfera, tor, etc.). Astfel, de exemplu, sa
consideram modelarea unei piese simple (Fig.1.4) formata din portiunl cilindrice cu parametri: H/d, I, unde d
este diametrul �i I - lungimea.

z
cj>d,

l
Fig.1.4. Reprezentarea unei piese simple [GYE 04]

in cadrul acestei metode, piesa se reprezinta prin definirea supratetelor cilindrice elementare:

H1 = H/d1,l1;
H2 = H/d1- 2m,b;

H3 = H/d3,l:z-l1-b;

H4 = H/d2h
Astfel definirea cornpleta a piesei este:
A = H1 U H2 U Hyt14_
Precum se observa din relatla de mai sus s-au insumat cele doua suprafete cilindrice exterioare,
plus degajarea, apoi, din aceasta suma, s-a seazut supratata cilindrica interioara.
 Din acest exemplu rezulta ca metoda modelului volumic este simpla, dar modelul obtinut nu scoate in
evidenta aspectele constructive �i tehnologice.

c. Mode/area cu suprafefe
Este metoda cea mai des utilizata in prezent datorita universalita\ii ridicate. Are varianta plana 20 �i
varianta spatiala 30. $i pentru reprezentarea pieselor spatiale, in unele cazuri {cum este eel al pieselor de
revolutie) exista posibilitatea reprezentarli 20.

1.2.2. Partlle componente §I caracteristici/e produsului

Produsul este rezultatul procesului de productie �i poate fi simplu (un surub, un piston, un melc, o roata
dintata, etc.), sau mai complex {un rulment, o maslna-unealta, un autoturism, etc.). Elementul primar al
produsului este piesa, sau reperul.
La elaborarea documentatiei constructive a unei piese, pe langa aspectele constructiv-functionale
trebuie tinut cont �i de o serie de aspecte tehnico-organizatorice:
- posibilitatile de reeunoastere �i evidenta;
- posibilitatile de repartizare a fabricatiei �i de cooperare in aceasta directie;
- posibilitatile de asamblare �i de intre�nere;
- pretul de cost al fabricaijei, etc.

Aceste cerinte ne determina sa divizarn produsul in subelemente, care sa se poata realiza simultan (pe
cat posibil) �i sa formeze un �ir ierarhic (Fig.1.5).

I Piese I
Fig.1.5. Structura arborelui genealogical produsului [GYE 04)

Din figura se poate observa ca �i subansamblurile relativ simple ale produsului sunt formate din mai
multe elemente �i la randul lor, se pot impafti in subdiviziuni. Astfel, se pot defini elementele produsului dupa
cum urmeaza :

• produsul (de exemplu autoturismul);

• subansambluri principale {de exemplu diterentialul, motor �i cutia de viteze, etc.);
• grupa principala (de exemplu cutia de viteze);
• subgrupe (de exemplu mecanismul de schimbare a vitezei);
• piese (de exemplu disc de ambreiaj).
 Aceste elemente pot fi definite astfel:
Produsu/ - este rezultatul final al procesului de fabricatie �i este format din elementele componente care
urmeaza:
Subansamblu principal - este o unitate formata din mai multe repere, care din punct de vedere
constructiv sau al asamblarii, poate fi considerat ca o unitate de sine statatoare. Se caracterizeaza prin faptul
ca in cadrul produsului rezolva o problema bine determinata, se poate monta independent, se poate incerca
�i atesta independent.
Grupa principala - este acea grupa de repere componente ale unui subansamblu, care din punct de
vedere constructiv �i al asamblarii se poate divide in elemente mai mici. Se caractenzeaza prin faptul ca se
poate asambla �i controla independent.
Subgrupa - este o reuniune mai mica de piese care rezulta din divizarea grupei principale. Se
caracterizeaza prin faptul ca dupa asamblare se poate controla independent.
Piesa (reperul) - este acea parte a produsului care nu se mai poate diviza in continuare. Din punct de
vedere tehnologic, organele de ma�ini sunt denumite, piese. Fabricarea pieselor este sarcina principala a
constructiei de masioi,

1.3. Aspectele economice ale procesului de fabrlcatle

Pe parcursul unui proces de fabricatie se urmareste obtinerea unor produse competitive, care sa
satisfaca simultan conditiile de recuperare a cheltuielilor investite cat �i conditiile de aliniere la piata. Din
punct de vedere al procesului de fabricatie deosebim urmatoarele cheltuieli directe:
• cheltuieli legate de semifabricat,
• cheltuieli legate de rnanopera,
• cheltuieli legate de regie,
• cheltuieli legate de exploatarea masinii-unelte,
• cheltuieli legate de dispozitivele de lucru folosite,
• cheltuieli legate de scule, etc.

Diferitele elemente ale pretului de cost se stabilesc fie analitic (de exemplu cheltuielile legate de
manopera), fie pe baza unor normative locale sau de rarnura.

Tn cadrul economiei de piata fiecare producator are interesul sa produca la un pret de cost cat mai redus,
mentiniind pretentiile privind calitatea. Tn acest scop utilizeaza procedee tehnologice modeme, scule care

permit viteze de aschiere ridicate, scheme de prelucrare optime, care reduc la minim mi�carile auxiliare, etc.

1.4. Tipurile de productie �i partlcularltatlle lor tehnologice

in industria constructdor de ma�ini, in functie de volumul de produetie, exista trei tipuri de productie:
• productia individuala sau de unicate,
• productia de serie,
• productia de masa.
 TEHNOLOGII DE FABRICAJIE 9

Pentru stabilirea caracterului produc\iei se iau in considerare mai multi factori, printre care :
• cantitatea produselor fabricate,
• nomenclatura fabricatiei,
• ciclul de fabricatie,
• caracterul utilajelor, sculelor �i dispozitivelor,
• productivitatea fabricatiei,
• modul de amplasare a utilajelor,
• calificarea muncitorilor �i
• economicitatea fabricatiei.

in cazul producfiei indlvidua/e sau de unicate, se execut.a un numar redus de produse, cu o

nomenclatura foarte variata. Caracteristica principala a produc\jei individuale o constituie executarea la
locurile de munca a unei foarte variate game de operatii diferite, fara o repetare periodica a lor.

Produsele acestui tip de produc\je sunt ma�ini �i utilaje complexe, care se executa pe baza de comenzi
speciale. Trebuie remarcat ca in ciuda avantajelor celor1arte doua tipuri de productii, din volumul total de
produse realizate in constructia de masini, peste 50% se realizeaza in cadrul produc\jei individuale,
respectiv serii mici.
in cazul producfiei de serie, piesele se executa pe loturi sau serii, care se repeta cu regularitate,
dupa un anumit interval de timp.

Nomenclatura fabricatelor este redusa �i de regula este format.a din componente mai mutt sau mai
pu\jn normalizate. Amplasarea utilajelor se face dupa tipuri de rnasini-unelte, dupa grupe de piese care se
prelucreaza, sau combinat. Produsele acestui tip de productii sunt utilaje de tipuri stabilizate, fabricate in
cantitati mai mari sau mai mici, ca de exemplu: maslni-unelte, motoare staponare, pompe, compresoare,
utilaje pentru industria ahmentara, etc.

Tn producfia de masa produsele se executa in mod continuu, in cantitati relativ mari �i pe o

perloada relativ lunga de timp (1-3 ani). O caracteristica princlpala a acestui tip de productie este faptul ca, in
general, la fiecare loc de munca se execut.a totdeauna aceleasi operatii sau faze care se repeta in mod
continuu. Nomenclatura fabricatiei este extrem de uniforma, uneori reducandu-se la un singur fabricat. in
aceasta
categorie intra: fabricatia de rulmenti, autoturisme, tractoare, aparate electrocasnice, bujii, armaturi, etc.
Ma�inile unelte sunt speciale, automatizate cu sisteme de transport interopera\ional automat, iar muncitorii
sunt cu pregatire redusa sau medie.

1.5. Slstemul tehnologic MDSP

in procesului de fabrica\je, executarea pieselor prin diferite metode (a�chiere, deformare plastica, sau
procedee neconven\jonale) se realizeaza pe diferite tipuri de masini-unelte in cadrul unui sistem
tehnologic.
Un sistem tehnologic este alcatuit din dintr-un complex de elemente, care contribuie la realizarea unei
prelucrari asupra unui semifabricat. Un sistem tehnologic este alcatuit in general din:
• Ma�ina-unealta pe care se realizeaza prelucrarea (MU),
• Dispozitivul de prindere al semifabricatului (D),