MIHAI VITEAZUL (1593-1601)

1. Contextul internaţional la sfârşitul secolului al XVI-lea

 La mijlocul secolului al XVI-lea suzeranitatea otomana asupra Tarilor Romane se accentueaza, are loc
trecerea de la regim tributar la regim vasalic (dominaţie politică şi economică directă);
 Totodata transformarea Ungariei în paşalâc şi a Transilvaniei în Principat autonom sub suzeranitate otomană
(1541) au dus la prăbuşirea sistemului de alianţe ale statelor creştine, pe care se baza politica de cruciadă

2. LUPTA ANTIOTOMANĂ
a. Prima etapă
-aderarea la Liga Creştină (Statul Papal, Spania, Austria, Toscana, Mantua, Ferrara), alături de principele
Transilvaniei (Sigismund Bathory) şi domnitorul Moldovei (Aron-vodă)
-declanşează răscoala antiotomană soldată cu suprimarea creditorilor levantini şi a întregii garnizoane otomane
staţionată în Bucureşti- noiembrie 1594 ;
-Urmează o serie de victorii împotriva tătarilor (la Putineiu, Stăneşti) şi turcilor ( Şerpăteşti) culminată cu
incendierea Rusciukului; si atacarea liniei Dunării dec1594/ian 1595, cucerind Brăila, Nicopole, Silistra,
Hârşova, excepţie Giurgiu)
-Primăvara 1595, turcii pregatesc o ofensivă asupra Ţarii Româneşti, Mihai apelează la celelalte state româneşti
dar se loveşte de pretenţiile de suzeranitate ale lui Sigismund ;
Delegatia de boieri avandu-l in frunte pe mitropolitul Eftimie n-a respectat instructiunile domului iar
tratatul de alianţă incheiat de acestia cu principele Sigismund Bathory (Alba Iulia, 20 mai 1595), il punea
pe M.Viteazul intr-o situatie de inferioritate fata de principele Transilvaniei (la fel va proceda şi domnitorul
Moldovei, Ştefan Razvan);
- Mihai devenea „loctiitorul” lui Sigismund si trebuia sa accepte tutela boierilor si a
institutiilor principatului care preluau prerogativele politicii interne si externe ale domnitoului
- puterea reală revine sfatului domnesc;
-singurul fapt pozitiv este ca biserica ortodoxă din Transilvania era pusă sub jurisdicţia
Mitropoliei de la Târgovişte.

b.A doua etapă

-începe lupta directă – CĂLUGĂRENI (13/23 aug.1595):
Sinan Paşa trece Dunărea pe la Giurgiu, Mihia il aşteaptă la Călugăreni, cu o armată ce nu depăşea 10 000 de
oameni la care se adăugau cei 2.000 de transilvăneni conduşi de Albert Kiraly. Victoria (evocată în mod
strălucit în poemul "Paşa Hassan" de George Coşbuc) s-a datorat exemplului personal al domnitorului, tacticii
de luptă folosite şi condiţiilor de teren: un drum strîmt străjuit de paduri dese, mlaştinile Neajlovului şi
legendarul podeţ de lemn în jurul căruia s-a consumat lupta. Bătălia începuse cu un eşec pentru oastea
românilor dar exemplul domnitorului a schimbat soarta luptei :7000 de ostsi ai sultanului ramân pe câmpul de
bataie, steagul verde al profrtului este capturat , Sinan-paşa ”cade de pe podul Neajlov şi se consideră fericit că
a scăpat cu viaţă.”( Balthasar Walther)
- Totuşi, superioritatea numerică a forţelor otomane l-a obligat să se retragă în munţi, aşteptând sprijinul
aliaşilor săi..
- Mihai Viteazul începe (cu sprijin transilvănean şi moldovean) eliberarea oraşelor Târgovişte (5-8 octombrie
1595), Bucureşti (12 octombrie 1595) şi Giurgiu (15-20 octombrie 1595) în urma victoriilor – turcii sunt
alungaţi (obţinerea independenţei )
- În anii 1597 – 1598 Mihai desfăşoară importante acţiuni politice:
- se eliberează de sub tutela lui Sigismund Bathory;
- încheie pacea cu turcii obţinând confirmarea domniei;
- 1597 -TRATATUL DE PACE CU IMPERUIL OTOMAN; prevedea:
-RECUNOAŞTEREA DOMNIEI PE VIAŢǍ
-S-A REDUS LA 1/2 TRIBUTUL TARII ROMANESTI
-MIHAI : CONSIDERA TRATATUL ÎNCHEIAT CU TURCII DREPT UN ARMISTIŢIU;
-VISA LA INDEPENDENŢA DEPLINǍ A ŢǍRII SALE;
1598 –„ TRATAT DE ALIANŢǍ ŞI PRIETENIE” cu împăratul habsburg Rudolf al II-lea, 1 inchiat la
manastirea Dealu ( anula tratatul de vasalitate cu Sigismund Bathory).
1
 NOTA 1: Rudolf al II-lea, ( imparat al Germaniei si rege al Ungariei si Boemiei ) se angaja sa plateasca 5000
. de mercenari pentru actiunile antiotomana.
PREVEDERI:
 AJUTOR MILITAR ÎMPOTRIVA OTOMANILOR;
 RECUNOAŞTEREA INDEPENDENŢEI;
 STABILIREA DOMNIEI EREDITARE

NECESITATEA UNIRII

SIGISMUND BATHORY RENUNŢǍ LA TRON ÎN FAVOAREA VǍRULUI SǍU ANDREI BATHORY ADEPT AL
ALIANŢEI CU POLONIA ŞI IMPERIUL OTOMAN CARE:
 REIA PLATA TRIBUTULUI CǍTRE POARTǍ;
 ADOPTǍ O POZIŢIE OSTILA FAŢǍ DE MIHAI;
 SPRIJINǍ ÎNSCǍUNAREA LUI SIMION MOVILǍ ÎN ŢARA ROMÂNEASCǍ;
 DESTRAMǍ, PRIN ACŢIUNILE SALE, COALIŢIA ANTIOTOMANǍ.

2. Unirea Ţărilor Române sub Mihai Viteazul

Cauza – destrămarea frontului antiotoman pe care-l formau cele trei ţări române, prin numirea unor domni
filopoloni sau filoturci (Andrei Bathory în Transilvania – filoturc; Ieremia Movilă în Moldova – filopolon;
Polonia chiar dorea să ofere tronul Ţării Româneşti lui Simion Movilă) – era necesară refacerea lui pentru a
putea rezista în faţa turcilor. Atat Mihai cat si Rudolf II doreau inlaturarea lui Andrei Bathori pentru a purea
readuce transilvania in coalitia antiotomana.
a. Transilvania
- in cursul lunii oct. armata Tarii Romanesti patrunde in Transilvania pa doua coloane( prin Pasul
Buzaului si Pasul Turnu Rosu) iar 18/28 oct. 1599- câştigă lupta de la Şelimbăr, iar la 1
noiembrie intră victorios în Alba-Iulia.
- aici adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei ţăranilor români,
- impunerea statutului de religie receptă pentru biserica ortodoxă şi
- reconfirmarea privilegiilor secuilor şi ale micii nobilime române; nemulţumumindu-i astfel pe
împărat şi nobilii maghiari
b. Moldova: pentru crearea frontului antiotoman al celor trei tari trebiua inlaturat intrepusul
Poloniei in Moldova
- mai 1600 intră în Moldova pe care o cucereste in cateva saptamani.
- intreaga tara il recunoaste pe Mihai ca domn, în locul lui Ieremia Movilă
- 27 mai 1600 – titulatura de domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei
(pentru prima dată de la vechea Dacie)
c. Destrămarea unirii ( Pierderea Tarilor Romane)
- unirea nemulţumeşte: Imp. Otoman, Imp. Habsb. şi Polonia care nu doreau un alt stat puternic în
zonă; In transilvania nobilimea maghiara nu accepta stapânirea românăse razvrateste si trece
de partea generaluui austriac Gh. Basta, închinându-se împăratului Rudolf al II-lea;
- Pierderea Transilvaniei : la 18 sept.1600 – Mihai este înfrânt de la Mirăslău (în faţa
generalului imperial Gh. Basta si a armatei nobililor maghiari; se retrage la Fagaras)
- Pierderea Moldovei: in timp ce Mihai se afla in transilvania, in Moldova revine revine la tron
Ieremia Movilă, cu ajutorul polonezilor.
- Pierderea Tarii Romanesti: armata poloneza patrunde im Muntenia ,Mihai inceraca sa reziste
dar este infrant iar polonezii îl instalează pe tron pe Simion Movilă, protejatul lor.
- Pribegia. Mihai ia drumul pribegiei pleaca Viena si apoi la Praga, cautand ajutorul împăratului
Rudolf al II-lea (acesta i-l acorda dupa ce situatia din Transilvania i-a devenit nefavorabila
deoarece nobilii din Transilvania s-au răsculat, l-au alugat pe Basta şi readus la tron pe
principele Sigismund Bathory, fără acceptul împăratului)
- armata lui Mihai şi a fostului său inamic, generalul Basta, înving armata lui Sigismund Bathory
la Guruslău (3 august 1601)

2
 - Mihai e readus pe tronul Ţării Româneşti, dar nu va apuca să se bucure de victorie, fiind ucis
mişeleşte în complotul organizat de generalul Basta, pe Câmpia Turzii la 19 august 1601 (capul
luat de boierii Buzeşti, credincioşi lui, şi îngropat la Mănăstirea Dealu).

3. Importanţa domniei
Fapta mareata a lui Mihai Viteazul de „restitutor Dacie” , desi a durat doar cateva luni, a devenit un
simbol si o idee calauzitoare pentru generatiile care i-au urmat. pana la Marea Unire din 1918 cand s-a
reintregit neamul romanesc.

3. Concluzie
- politica de cruciadă a voievozilor români a împiedicat transformarea Ţărilor Române în
paşalâcuri şi a întârziat pătrunderea turcilor în Europa centrală
- secolul al XV-lea reprezintă un secol al efortului românesc în apărareacivilizaţiei europene
- Mihai Viteazul a reuşit să realizeze mai mult decât o alianţă, reunind tot spaţiul nord-dunărean
sub un singur sceptru.