DAREA DESEAMA

ASUPRA

Activităţii Soc. „Propăşirea laşilor"

DELA 1 MAI 1929 - 1 MAI 1930

IAŞI -INSTITUTUL GRAFIC „TATARAŞ1", STR. TATARAŞI No. 3 - 198

DAREA de SEAMA
ASUPRA

Activităţii Soc. „Propăşirea laşilor11

DELA la MAI 1929 - 1 MAI 1930

IAŞI-INSTITUTUL GRAFIC „TATARAŞI", STR. TATARAŞI Nn. 3- 198

 COMITETUL DE CONDUCERE
P re şe d in te , P r o f. U n iv . D r . M . C iu câ
S e c ţia de H igie n a şi V ice -p re şe d in fe , D r . N . C ădere
sa lu b rita te publică M e m b r ii: P r o f, U niv. D r. P . A n g h e l, P r o f. U niv.
D r. I. B â lte a n u , D r . P a n a it Z o s in .

P re şe d in te , In g . D . T ă cu
S e c ţ ia E d ilita ră ş i de V ice -p re şe d in te , N . V . G h e o rg h iu
go sp o d ă rie publică M e m b r i i: P ro f. U n iv . I. B o rc ea , In g in e r C ez a r
C ris te a , In s tit. Ilie D u m itr a ş

P r e şe d in te , M ih a il S a d o v e a n u
S e c ţia C u ltu ra lă şi V ice -p re şe d in te , C a v. S e v e r Z o tfa
A rtistic ă M e m b r i i: N . A . B o g d a n , D -r a E u fr. S im io n e sc u .
P reot E m . V a s ilo v s c h i

P r e ş e d in te : P e tr u P o g o n a t
S e c ţia E c o n o m ic ă şl V ice -p re şe d in te , In g . In s p . G en. I . T z in tz u
J u rid ic ă M e m b r ii: In g . M . H u r m u z e s c u , Ing. I. C a sse tti,
In g . I. A n d r ie sc u -C a le .

P r e ş e d in te : P r o f. D a n B a d a r e u
V ice -p re şe d in te , S p . S p . Ir im e s c u
S e c ţia de S p o rt ş i T u rism
M e m b r ii: In g . A n d r e i Io n e s c u . C ap. G h. N e -
g o iţâ , L a z ă r M a rc u .
 D A R E DE S E A M Ă
ASUPRA
ACTIVITĂŢEI SOCIETĂŢEI „PROPĂŞIREA IAŞILOR '1
D E L A 1 M A I 1929 PÂ N Ă LA 1 M AI 1930

In decursul unui an, acum încheiat,Societăţei noastre isa u

pus o sumă de probleme şi s’a găsit in faţa a o sumă de îm­
prejurări, in strânsă legătură cu viaţa culturală, economică, higi­
enică şi edilitară a Iaşilor şi cărora ea a încercat să le dea o
deslegare, sau să le facă faţă cu mijloacele, extrem de reduse,
de care a putut ea dispune, bizuindu-se mai mult pe entuzias­
mul şi pe puterea de sacrificiu a membrilor săi, încălziţi de nă­
dejdea că exemplul lor ar putea deveni contagios.
In lunile Mai şi Iunie ale anului trecut, Societatea a vrut
să prindă prilejul implinirei a o sută de ani dela apariţia primei
gazete româneşti, spre a marca prin acest centenar al presei, ro­
lul preponderent jucat in trecut de Iaşi in mişcarea noastră cul­
turală şi spre a atrage atenţiunea cercurilor de conducere asupra
rolului cu mult mai important ce ii este dat să joace de aici
înainte ca centru geografic al Moldovei întregite şi ca centru de
gravitaţie din punct de vedere etnic.
Se hotărâse înjghebarea unei expoziţii a presei, se făurise
un program de acţiune pentru culegerea pieselor şi documente­
lor ce ar fi creiat valoarea acestei expoziţiuni, se obţinuse ade­
ziuni importante de participare la această expoziţie, se hotărâse
scoaterea unui număr festiv din „Oraşul nostru" care a însemnat
cea mai înaltă, mai frumoasă şi mai meritoasa sforţare a noastră
şi pentru care sau şi primit articole dela personalităţile cele mai
reprezentative ale mişcărei noastre culturale, se obţinuse sala
necesară pentru expoziţie şi făgădueli de sprijin din partea ofi­
cialităţilor.
 4

La căpătâiul tuturor străduinţelor noastre insă, s'a aşeza

dea curmezişul neputinţa autorităţilor dc a ne sprijini şi de a-ş
împlini făgăduelile date, astfel incât „centenarul presei*' a rămas
nereliefat nici dc* noi, nici de oficialitate, spre paguba, credem
noi, a mişcărei culturale a acestui oraş, care trebuc să-şi stimu­
leze mersul înainte prin cvidenţiarea importanţei ei din trecut.
In paralel cu această chestiune, societatea noastră, prin
„Secţiunea Construcţiilor" a urmărit rezolvarea problemei crizei
de locuinţe şi mai ales a crizei, multmaiacute.de locuinţe salubre.
S'au studiat toate legile in fiinţă care ar putea asigura oare-
cari uşurări in greutăţile ce se întâmpină in construcţiuni. s’au
urmărit realizările din alte ţări spre a putea pune şi noi in prac­
tică metodele care au determinat acolo succesul, s'au cerut in-
formaţiuni şi oferte de la câteva întreprinderi streine specialiste,
s'au făcut intervenţiuni pe la Ministerul Muncei şi Ocrotirilor
sociale, care se ocupă cu această problemă, ne*am organizat in-
tr'o societate cooperativă investită cu toate formele legale spre
a putea oferi membrilor condiţiunile cele mai lesnicioase şi
mai convenabile ca să-şi realizeze căminul lor şi astăzi ne gă­
sim deja in faţa unei legi, de curând volată, prin care nădăjduim
să putem culege roadele sforţărilor şi perseverenţei noastre. A-
ceastă lege insă, spre a putea fi tradusă în practică, are nevoe
de capitaluri de investiţiune importante, astfel incât roadele aş­
teptate nu le vom putea căpăta, decât atunci când problema
creditului statului va fi rezolvată.
Încercările noastre de a obţine credit direct dela Societăţi
streine, care ar fi fost dispuse să-şi plaseze capitalul lor in con-
strucţiuni, s'au isbit întotdeauna de garanţiile de stat cerute de
aceste societăţi, garanţii pe cari noi nu Ie puteam nici obţine şi
nici angaja.
Am făcut încercări, in acelaş senz şi pe lângă marile noas­
tre societăţi de construcţiuni, unele înfiinţate pe baza unor legi
speciale, care le obligă a executa construcţiuni eftine şi plătibile
in condiţiuni suportabile pentru pungile nevoiaşilor, dar criza
financiară, in care se sbale de multă vreme ţara, nu le dă nici
lor posibilitatea să-şi îndepliniască rolul, pentru care au fost
crciate.
In aceste împrejurări, nouă nu ne rămâne decât să recurgem
la metoda clasică a răbdărei şi a aşteptârei ceasului prielnic,
 5

dar pregătiţi, spre a nu pierde atunci, nici o clipă, dacă nu s'o

rezolva problema, într'altfel, dela sine.

PROBLEME EDILITARE

Preocupările de căpetenie ale Secţiunei de edilitate şi de

gospodărie publică au fost îndreptate asupra unei serii de pro­
bleme de cea mai mare însemnătate, care au revenit aproape
constant la ordinea zilei prin comunicările ce.se fac la începu­
tul fiecărei şedinţe.
Intre aceste probleme trebue să enumerăm :
1. Nerespectarca alinicrei străzei Ştefan cel Mare prin clă­
direa unei case, detestabilă ca aşezare şi arhitectură, fiind eşită
la avansare in faţa bisericei Trei Erarhi, îngustând considerabil
strada şi deformând în chipul cel mai grotesc posibil înfăţişarea
alinierci. In acelaş timp, la imobilul Soc. de Economie de alături
de Banca Naţională, s'a îngăduit rămânerea pe vechea aliniere
deşi s'a dat autorizaţie pentru renovarea complectă prin supra­
punere de etaje, care implica eşirea la avansare, dacă ar fi fost
să sc respecte proectul vechiu de aliniere al străzei. De multă
vreme Societatea noastră a atras atenţiunea Primăriei asupra nc-
cesităţei lărgirei multora din străzile oraşului şi in special a stră-
zei Ştefan cel Mare, atât din pricina sporirei traficului, cât şi
din nevoia de concentrarea oraşului prin construirea in înălţime,
care reclamă străzi largi, pentru lumină şi aerisire.
2. Halul de degradare în care a ajuns zidul monumental de
sprijin dela Râpa Galbenă, pentru care s'a cheltuit o suină im­
portantă, a fost semnalat în mai multe rânduri atenţiunei Primă­
riei spre a se proceda cât mai neîntârziat la întreţinea cuviin­
cioasă a Iui, dar deocamdată, încă fără rezultat.
3. Lipsa de vespaziene remarcată de orice străin, care calcă
in Iaşi pentru prima oară şi în special de proprietarii de imobile
care cu toate avizele prohibitive îşi văd gangurile şi diferitele
retrageri ale imobilelor lor transformate in latrine publice, ne-a
îndreptăţit să intervenim repetat spre a se proceda la rezolvarea
acestei probleme prin construirea treptată a câtorva closete pu­
blice subterane, după modelul celor din Cernăuţi şi Bucureşti,
macar în regiunile unde circulaţia străinilor este mai mare.
Până astăzi nici această chestiune nu şi-a putut găsi o
deslcgare.
 6

4. Iluminatul străzei Păcurari, al unei părţi clin slr. Carol,

al străzei Lascar Catargiu, devine cu totul insuficient, din cauza
aşezărei defectuoase a stâlpilor de lumină între copacii mari şi
frunzoşi ai acestor străzi. Am intervenit la uzină cerând modifi­
carea iluminatului prin aşezarea lămpilor suspendate pc linia
mediană a străzilor, aşa precum s'a făcut pc partea de sus a
străzei Copou şi pe aleia Grigore Ghica.
Soluţionarea acestei chestiuni este in curs.
5. Numeroasele obstacole, pe care le constituiau in calea
pietonilor cabinele transformatorilor electrici şi stâlpii de tramvai
aşezaţi pe trotuarele înguste, au fost şi sunt treptat, treptat eli­
minaţi prin construirea în subterane a adăposturilor pentru trans­
formatori şi prin suspendarea firelor aeriene pentru curentul e-
lectric al tramvaiului la clădirile de pe marginea străzei.
Acclaş lucru l'ain cerut şi administraţiunei P.T.T. care nc-a
asigurat că are în vedere in programul său de viitor îndepărta­
rea stâlpilor de lemn, groşi, inestetici şi dăunători circulaţiunei.
6. Amenajarea mai higienică şi mai estetică u Pieţei Sf.
Spiridon, in special, pentru care am făcut cea mai vie propa­
gandă prin presă, a căpătat un început de realizare datorită stă­
ruinţelor depuse de unul din membrii societăţei noastre, devenit
ajutor de primar şi însărcinat tocmai cu controlul pieţelor.
Credem că va trebui să cerem şi să indicăm lucrări mai
apropiate de cele similare din pieţele oraşelor reputate civilizate
atât pentru piaţa Sf. Spiridon, cât şi pentru Hala mare.
7. S'a remarcat lipsa de îngrijire pentru plantaţiunile depe
străzi şi totala lipsă de înţelegere în executarea lor, atât pc
străzi, cât şi in spaţiile libere, cu destinaţie de parcuri, sau gră­
dini publice. Intervenţiunea noastră cu arătarea că un membru
specialist al societăţei se oferă a da indicaţiunile necesare, gra­
tuit, a avut în parte succes.
8. In nenumărate rânduri am semnalat administraţiunei co­
munale necesitatea ca maturatul străzilor să se facă de dimi­
neaţă, de tot, pentru ea praful stârnit sâ aibă vreme să se aşeze
şi acrul să se mai descarce până la ora intensificărei circulaţiei
prin trecerea copiilor spre şcoli, a muncitorilor spre fabrici şi
ateliere şi a funcţionarilor spre biurouri.
In parte numai, acest deziderat a căpătat un început de
satisfacţie dar va mai trebui stăruinţă.
 7

9. Circulaţia in tramvaele de Abator era extrem de inco­

modă şi dezagreabilă in zilele de lăere, când lucrătorii dela A*
bator se urcau in vagoane cu hainele pline de sânge şi de de-
jecţiuni animale şi când duceau în panere cărnuri de diferite
provenienţe insuficient curăţite spre a li se îndepărta mirosul urât.
Intervcnţiunea noastră la direcţiunea uzinelor şi la adminis-
traţiunea abatorului şi-a găsit satisfacţiunea cuvenită.
10. Problema apei, fiind una dintre acelea, care a stârnit
cele mai multe şi mai legitime îngrijorări a fost examinată cu toată
atenţiunea şi i s'a consacrat cele mai ample discuţiuni, punân-
du-se la îndemâna celor dornici de a contribui la rezolvarea
complectă a ei, un studiu amănunţit şi aproape complect, editat
de societatea noastră.
11) . Problema curăţeniei stă/ilor, a evacuărci şi valorifică
rei gunoaclor oraşului a format deasemeni obiectul unor nume­
roase şi dezvoltate comunicări, care vor fi sintetizate intr'o mo­
nografie specială ce urmează să apară in cursul acestui an, edi­
tată tot de societatea noastră.
12) . Grădinile publice, care joacă un rol aşa de hotărâto
şi in estetica, dar mai ales in higiena oraşului, ne-au interesat
de aproape, pentrucă halul în care s'a lăsat o bucată dc vreme
grădina Teatrului şi cea din faţa Palatului Administrativ, era motiv
de revoltă zilnică pentru fiecare dintre noi şi credem că am re­
uşit să trezim atenţiunea celor în drept. Va trebui totuşi să stăru­
im şi mai departe, pentrucă grija de grădinile publice, încă nu
este considerată de autorităţi ca o datorie imperioasă şi care
reclamă continuitate.
Ne rămâne sarcina grea, dar care va avea rezultate admi­
rabile pentru viaţa Ieşenilor, de a trezi interesul pentru îngrijirea
şi amenajarea împrejurimilor ca locuri de refugiu şi de odihnă
agreabilă. Ceiace s'a făcut pentru pădurea dela Breazu, unde
încă nu s'a executat o fântână pentru alimentarea cu apă, abso­
lut necesară, va trebui să sc facă pentru Repedea şi Poeni. In
primul rând se impune intervcnţiunea repetată şi stăruitoare pentru
punerea in circulaţie comodă a şoselei, care prin praful şi gro-
pile-i formidabile, face circulaţia autobuzelor extrem de dificilă.
Când această şosea se va prezenta in condiţiunile măcar acelei
dela Breazu, Ieşenii vor putea beneficia de cele mai minunate
condiţiuni de a-şi petrece ceasurile de libertate.
 8

13. Am semnalat ca necesară împădurirea dealurilor Ţicăului

Aroneanului şi Ciricului, şi refacerea Iazurilor Muscalilor, Cârli­
gului şi Ciricului, pentru a înlătura aspectul lor de paragină şi de
săibătâcie şi pentru a creia locuri de reculegere şi de distracţiune
prin pescuit şi vâslit. Aceslc chestiuni vor trebui să constitue
una dintre preocupările noastre dc îndelungă stăruinţă, pentru
a le populariza mai intăi, pentru a Ic face accesibile oricărei
minţi, in scopul ca ele să ajungă a li cerute ca isvorâte din ne­
voile organice ale populaţiunei.
14. Grija de a trezi amintirea tuturor acelora care au în­
semnat o activitate valoroasă pentru oraşul nostru, ne-a condus
la urmărirea insemnărei prin plăci comemorative a clădirilor
în care au vieţuit.

PROBLEME ECONOMICE

Situatiunea excepţional de favorabilă a laşului Jintr’o mul­

ţime de puncte de vedere, n'a mai fost valorificată, dela Unire
până acum, pentrucă ridicarea lui economică ar fi împiedicat
ascensiunea rapidă a altor centre mai in vază. Din această
pricină, chiar neînsemnate cereri, precum a fost aceia Ia Direcţi­
unea Căilor Ferate de a restabili legăturile de trenuri dintre Iaşi
şi Botoşani, Iaşi şi Piatra Neamţ, care erau foarte bine studiate
înainte de războiu, a rămas fără rezultat, deşi s'a făcut apel la
moldovenismul unor elemente de conducere din Direcţiune.
Ameliorarea traseului liniei Ciurea-Bârnova-Grajduri şi al
liniei Tg. Frumos-Cuza Vodă-Paşcani, care ar permite îndruma­
rea traficului de mărfuri şi de călători dinspre Cernăuţi spre Ga­
laţi, prin Iaşi, nu deşteaptă atenţiunea şi interesul in măsura
meritată de Iaşi, cu toate că cheltuelile n’ar depăşi 270 milioane
pentru Ciurea-Grajduri şi 600 milioane Tg. Frumos-Paşcani şi cu
toate că Direcţiunea C. F. R. poate risipi peste 2 miliarde în
lucrări cc nu pot fi puse in valoare nici în zeci de ani.
Navigabilizarea Prutului până la Ungheni, in condiţiunile
măcar, în care se realizase pe vremea când era hotar, a rămas
incă un vis de împlinit, D-l Prof. Univ. Daşcovici, intr'o confe­
rinţă ţinută in Aula Universităţii, sub auspiciile socictăţei noas­
tre a reliefat importanţa laşului ca port fluvial internaţional pe
canalul care ar lega Marea Baltică cu Marea Neagră prin Visulta,
San şi Prut.
 9

Oarecare semne îmbucurătoare pentru Iaşi par a se ivi în

interesul ce îl arată o societate franceză pentru folosirea cădcrei
de apă, ce s’ar putea creia, îndrumând o parte din debitul Şi­
retului printr’un tunel spre valea Bahlui, intr’o centrală hidro­
electrică la Criveşti cu o putere de peste 17.000 cai.
Debitul sporit al Bahluiului ar permite desvoltarea cultu-
relor irigate, alimentarea cu apă din abundenţă a laşului, ame­
liorarea navigabilităţei pe Prut şi transformarea laşului intr'un
port interior pe canalul Prut-Tg. Frumos, necesitat de evacuarea
apelor aţjuse din Şiret şi de punerea in valoare a terenurilor
inundabile din valea Bahluiului, Jijiei şi Prutului.
Proectul acestor lucrări, al căror deviz se urcă la 860 mi­
lioane de Iei are mulţi sorţi să se traducă intr’o realitate impu­
nătoare pentru viitorul laşului.
PROBLEME CULTURALE ŞI POLITICE
Societatea noastră a fost solicitată să ia parte la lucrările
unei asociaţiuni creiatâ din interesul de a se veni in ajutorul
populaţiunei maramureşene, care suferă cumplit de lipsă dc lucru
şi de scumpetea alimentelor şi mai ales de ocrotire din partea
autorităţilor, împotriva elementelor streine care acaparează pă­
durile, minele şi toate mijloacele de existenţă. Sprijinul nostru
nu s'a putut concretiza decât in legătura morală ce s’a stabilit
prin cunoaşterea reciprocă a durerilor de care sufăr şi Moldova
şi Maramureşul, dureri isvorâte din dezinteresul conducătorilor
politici pentru chestiunile reale obşteşti.
Chestiunea, care a frământat sufletele membrilor societăţei
noastre, în mai toate şedinţele ei, dela promulgarea nouei re­
forme administrative, a fost decăderea laşului din capitală, nu
numai a Moldovei intregite, la care aspiră, dar şi din a Moldo­
vei, dintre Carpaţi şi Prut, aşa precum am cunoscut-o şi ne-am
asimilat-o, organic, noi. Răşluirea judeţelor Dorohoi, Baia. Putna
şi Covurlui pentru a se satisface ambiţiuni de persoane şi inte­
rese mărunte locale, şi fără a se respecta un principiu măcar,
clin care să se evidenţieze gândul curat al unui tratament egal
al tuturor provinciilor din România mare, a constituit obiectul
celei mai dureroase, celei mai penibile şi mai demoralizante din­
tre luptele, în care a trebuit să se angajeze societatea, pentrucă
a căpătâiul ci nu se întrezăria nici măcar licărirea unui sorţ de
 - 10 -

isbânda, oricât de dreaptă, ni s'a părut cauza, oricât de sama­

volnică procedarea! Am făcut totuşi memorii, am cerut audientă
la Primul Ministru, am provocat întrunire de protestare, am îna­
intat proteste semnate, am făcut propagandă şi prin caricatură,
dar rezultatul este acela, pe care ni-1 indicase dela început de­
zinteresul şi neînţelegerea maselor pentru tot ceiace fac şi des­
fac politicianii, atunci când efectele acţiunei sau pasivităţei lor
dezastruoase nu apar decât mult mai târziu.
Am lansat chestionare in lumea noastră intelectuală, pre­
supusa independent cugetătoare şi sincer animată pentru ches­
tiunile de interes superior, dar n’am primit decât un număr ex­
trem de redus de răspunsuri, a căror splendoare insă, a căror
înălţime de vedere şi frumuseţe de expresie, ne-a răsbunat de
suferinţa neimplinirei aşteptărilor noastre. E de ajuns să cităm
numele D-lui Gen. Averescu, Prof. Univ. şi Rector al Univ. din
Cluj Racoviţă, ale D-nei şi D-lui C. Meissner, al D-lui Prof.
Univ. Gr. Popa şi al ziaristului M. Negru.
Am mai avut o mare mângâ?re în sprijinul, pe care ni l’au
dat Fălticenenii, dar şi mai mare decepţie in atitudinea Doroho-
enilor, Putnenilor şi Covyrluenilor, care n'au înţeles de ce mare
însemnătate este şi va fi nedespărţirea lor de trupul Moldovei.
Cu prilejul acestei lupte s’a vădit, mai mult de cât oricând,
pentru societate, greutatea şi cheltuelile enorme, pe care le re­
clamă punerea in mişcare a masselor, aşa precum cere tactica
democratică modernă, pentru valorificarea diverselor revendicări,
mai ales când realizarea acestor revendicări nu conferă nici un
beneficiu, imediat palpabil, pentru luptători. Constatarea aceasta
a condus pe unii din membri să formuleze o nouă tactică, cu
mult mai puţin consumatoare de timp şi de energie, dar cu mult
mai eficace şi care se rezumă in închegarea strânsă a unui nu­
măr de oameni hotărâţi la orice jertfă intru realizarea unui pro­
gram de activitate bine definit şi de toţi acceptat.
Din această dezamăgire sufletească a rezultat şi faptul că
de unde în anii precedenţi societatea adesvoltato activitate mai
intensă pe calea conferinţelor publice, in anul, pe care-1 incheem
n'am avut decât conferinţa D-lui Prof. Univ. Eug. Herovanu
„Despre descentralizarea administrativă” a D-lui Prof. Univ.
Daşcovici tratând despre „Iaşii ca centru economic de trafic in­
ternaţional” ambele ţinute in Aula Universităţei şi conferinţa
 — 11

Preşedintelui nostru D-l Dr. P. Zozin. tinută la Ateneul din Ta-

taraşi şi tratând despre „Natura şi Făptura Iaşilor*'. Publicul re­
lativ restrâns care !e*a ascultat a apreciat totuşi valoarea efor­
tului nostru, dacă nu cu credinţa într'o isbândă imediată, cel
puţin cu convingerea că membrii Societăţei sunt înhămaţi la o
treabă, din care nu rezultă nici un beneficiu pentru nici 'unul
dintre ei şi că din aceste considerente măcar, ar merita un spri­
jin mai serios din partea tuturor Ieşenilor.
Intre proectele cu care Societatea noastră, multă vreme a
întreţinut speranţele Ieşenilor, că se vor putea prezenta in chip
mai civilizat vizitatorilor oraşului nostru, sunt Ghidul şi Albumul
cu vederi alese de un ochiu priceput de estet. Din lipsă de timp
şi de stăruinţă din partea propunătorilor şi a celor cari şi-au luat
angajamentul să le execute, acestea au rămas o sarcină, care
va deveni fapt împlinit în cursul acestui an chiar.

INCHEERE
Sunt nenumărate chestiuni mărunte, din toate domeniile, care
au fost ridicate de membri societăţii, fie cu prii ejul discuţiilor
fie cu prilejul comunicărilor şi care ar urma să alcătuiască sche­
ma unui program de activitate in viitor. Sunt destul de nume­
roase şi chestiunile, care au o ampriză cu mult prea mare pen­
tru puterile noastre şi pentru mijloacele noastre de acţiune, dar
nu trebuie să uităm că ele pot deveni realităţi, prin împrejurările
favorabile, care ar pune pe unii din membrii societăţii noastre
in fruntea unei întreprinderi, sau a unei instituţii, menită să le
rezolve.
Şedinţele noastre au fost considerate de toţi acei, care exer­
cită un serviciu public ca mijloace de orientare şi de documentare,
in însăşi interesul lor, pentrucă informaţia şi discuţia amplă şi
obiectivă sunt izvorul soluţiilor raţionale şi complecte.
Am avut şi avem fericirea ca la şedinţele noastre să parti­
cipe elemente dintre cele mai proeminente ale culturei şi expe­
rienţei sociale, elemente pe a căror sinceritate şi dezinteres se
poate totdeauna pune temei.
Nu putem uita, nici unul, ce a însemnat pentru Societate
prestigiul, cuvântul, activitatea şi jertfa considerabilă de timp,
4e energie şi de bani, cu care a îmbogăţit patrimoniul acestei
societăţi, preşedintele ei de onoare D-l. Profesor Universitar
 Eugen Herovanu, care fără să mai fie in mijlocul nostru, fără să
mai ia parte la discuţiile noastre, urmăreşte şi ne sprijină toate
acţiunile noastre cu o dragoste mereu sporită de distanta, care-1
desparte de laşul lui scump.
Nu putem uita pe D*rul Tănasescu. fostul medic şef al
Oraşului, căruia se datoreşte in bună parte reînvierea Societăţii
şi care a ştiut să-şi facă utile intervenţiunile ei in rezolvarea a
o sumă de probleme de higiena şi dc salubritate.
Nu putem uita activitatea şi asiduitatea D-lui Colonel Ma-
nolache, care participa la mai toate şedinţele noastre şi mai ales
sufletul, cu care a luptat pentru a asigura un amplasament cu­
viincios statuei lui Erainescu realizată in mare parte prin stră­
duinţa sa, a Pr. Em. Vasilovschi şi a maestrului Mihail Sadoveanu.
Nu putem uită pe Dî. Prof. Ion Siinionescu, a cărui pre­
zenţă la şedinţele societăţei constituea un spor de animaţie şi era
prilej de verificare a directivelor noastre practice.
Tuturor acestora le datorăm recunoştinţa noastră caldă şi
vie pentru jerlfa şi pilda ce ne-au lăsat intru amintire® lor; iar
Dvs. cu care am încheiat acest an de activitate, multă, puţină,
eficace sau ineficace, aşa precum s a văzut, din această expunere
ne rămâne sarcina grea să vă rugăm a vă uni cu noi in hotărârea
de a continua să ne străduim mai departe ca să facem mai mult
şi mai bine, decât aceia ce-am putut înfăptui până acum. Apro­
barea Dvs. va însemnă pentru noi singura chezăşie că munca şi
entuziasmul nostru nu vor fi cheltuite în zadar.
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE
 D-sale

D-îui