Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
fgjfgdf
Ansamblul de acţiuni planificate şi sistematice, necesare pentru a da încrederea
corespunzătoare că un produs sau serviciu va satisface condiţiile de calitate specificate în
contracte, norme, standarde etc.
h
a. Calitate (Quality)
1. Caracteristica (Caracteristic)
hfghfdh
gf
Acea parte a controlului calităţii în care sunt utilizate tehnici, metode şi/sau
procedee statistice. Aceste tehnici includ utilizarea repartiţiilor de frecvenţă, măsurărilor
de tendinţă centrală fghşhi difdfspersie, graficelor de control, recepţiei prin eşantionare,
analizei de regresie, testelor de semnificaţie, programarea experimentelor etc.
fgh
1. Defect (Defect)fg
h
Orice abatere de la condiţiile de calitate prevăzute. Termenul “defect” este
considerat pentru a fi utilizat la evaluarea unei caracteristici de calitate a unui produs,
proces sau serviciu în funcţie de apgftitudinea de utilizare (în contrast cu conformitatea
specificaţiilor).
Imperfecţiune (Imperfection)
fhfg
Inspecţie (Inspection)
h
Activităţi cum ar fi măsgfurarea, examinarea, încercarea uneia sau a mai multor
caracteristici ale unui produs sau serviciu şi compararea acestora cu condiţiile specificate
în vederea determinării coghnformităţii lor.
Inspecţia fiecărei unităţi dintr-o producţie sau serviciu, adică în întregime (în
opoziţie cu controhdgl sub toate aspectele prin eşantionare).
hgfhg
gf
Încercare (Test)
Aprecierea funcţională sau examinarea uneia sau a mai multor caracteristici ale
unui individ, supus aceluiaşi ansamblu de condiţii sau de acţiuni fizice, chimice, de
mediu sau de acţiuni operaţionale.
hgfh
a. Limite de toleranţă (Tolerance limits)
gf
Valorile hffgg ale unei caracteristici care dau marginile superioară şi/sau
inferioară ale valorilor gfgadmise. Acest termen nu trebuie confundat cu termenul
limitele naturale ale procesului sau cu termenul interval de toleranţă. Limitele de
toleranţă pot fi stabilite pe bazele limitelor naturale ale procesului.
fh
hfg
fhf
fh
Cantitate definită dintr-un produs, material ori serviciu, colectată la un loc, pentru
a fi supusă examinării. fhd lot pentru inspecţie poate fi constituit din mai multe loturi de
producţie sau din părţi alef loturilor de producţie.
fgfhd
1. Lot pilot (Pilot lot)
Lot mic supus proceselor normale de fabricaţie înaintea primului lot de producţie
curentă, în schfopul de a obţine informaţii şi experienţă.
fhd
a. Metoda atdfhributelor (Attributive method)
f
Neconformitate (Nonconformity)
f
Nesatisfacerea cgfgfhondiţiilor specificate şi/sau relaţia cu condiţiile de utilizare.
Neconformităţile sunt clasificate în funcţie de nivelul gravităţii lor.
Proces (Process)
Populaţie (Population)
Specificaţie (Specification)
Documentul care prescrie condiţiile cu care produsul sau serviciul trebuie să fie
conform.
Individ (unitate) cu unul sau cu mai multe defecte. O serie de imperfecţiuni sau
Tip A
Curba care arată, pentru un plan de eşantionare dat, probabilitatea de a satisface
un criteriu de acceptare, în funcţie de nivelul de calitate al lotului.
Tip B
Curba care arată, pentru un plan de eşantionare dat, probabilitatea de acceptare a
unui lot, în funcţie de nivelul de calitate al procesului din care provine lotul; de
asemenea, în cazul altor tipuri de planuri, este curba care arată procentajul loturilor sau
unităţilor de produs care se aşteaptă să fie acceptate, în funcţie de nivelul de calitate al
procesului.
Tip C
Curba care arată, pentru un plan de eşantionare dat, procentajul produselor
acceptate pe durata fazei de eşantionare, în funcţie de nivelul de calitate al procesului.
d
a) Probabilitate de acceptare (Probability of acceptance)
La o inspecţie prin măsurare combinată cu două limite de toleranţă, este cel mai
mare domeniu mediu al eşantionului pentru care este admisă acceptarea lotului.
a) Eşantion (Sample)
Una sau mai multe unităţi de eşantionare prelevate dintr-o populaţie şi destinate
pentru a furniza informaţii despre această populaţie. Un eşantion poate servi ca bază
pentru o decizie asupra populaţiei sau procesului de producţie.
a. Eşantionare (Sampling)
Inspecţia prin eşantionare în care deciziile de acceptare sau neacceptare a unui lot
(sau a unui grup de produse, de materiale sau servicii) se bazează pe rezultatele
eşantionului sau eşantioanelor prelevate din acel lot.
Inspecţia prin eşantionare în care criteriile pentru acceptarea lotului curent sunt
dependente de rezultatele propriului eşantion şi de rezultatele unui număr specificat de
loturi consecutive precedente.
Inspecţia prin eşantionare în care unele loturi dintr-o serie sunt acceptate fără
inspecţie, când rezultatele prin eşantionare ale unui număr fixat de loturi imediat
premergătoare au corespuns criteriilor specificate.
Inspecţie mai puţin severă decât inspecţia normală, la care se trece în urma
rezultatelor inspecţiei unui număr determinat, care arată o creştere a nivelului de calitate
al producţiei, faţă de nivelul specificat.
AOQ maximă pentru toate valorile posibile ale nivelului de calitate al producţiei
în derulare, pentru un plan de eşantionare pentru acceptare dat şi pentru rectificarea
tuturor loturilor neacceptate.
Lot care anterior a fost declarat neacceptabil şi care este prezentat din nou la
inspecţia pentru acceptare după ce a fost reverificat, triat, reprocesat etc.
C
x 0
x
n AQLx (1 AQL) n x 1
C
x 0
x
n LQ x (1 LQ) n x
exp ( )
x 0
a
x
a / x! 1
unde a = n AQL iar t = n LQ, atunci când se utilizează repartiţia Poisson a
A
exp ( ) x
x 0
t t / x!
defectelor.
Ambele sisteme de ecuaţii furnizează planuri simple de verificare a calităţii (n,
A).
La inspecţia prin eşantionare şi prin atribute, este cea mai mare valoare a
numărului de neconformităţi sau de indivizi neconformi din eşantion, pe baza căruia lotul
este acceptat, conform unui plan de eşantionare dat.
La inspecţia prin eşantionare şi prin atribute, este cea mai mică valoare a
numărului de neconformităţi sau de indivizi neconformi din eşantion pe baza căruia lotul
este respins sau neacceptat, conform unui plan de eşantionare dat.
gfdg
dffgd
fgfdgfdgdfg
Factorii, în general mulţi la număr dar fiecare de mică importanţă, care contribuie
la variaţie dar nu este necesar să fie identificaţi. În unele situaţii, cauzele aleatoare sunt
considerate cauzele obişnuite ale variaţiei.
Capabilitate a procesului defgh fabricaţie (Manufacturing process
capability)
Observaţii:
Capabilitatea procesului este de regulă asociată cu intervalul de toleranţe
naturale (INT) care în mod uzual este determinat independent de acţiunea
factorilor ce produc deplasarea localizării mediei procesului, interesând
mai mult lungimea domeniului de variabilitate;
Limitele de toleranţe ale procesului. Calculate cu ajutorul metodelor
statistice specifice prin prelucrarea datelor referitoare la proces nu trebuie
confundate cu limhffhf
C pk C p (1 k )
(k fiind măsura de centrare a procesului, egală cu zero pentru sarcină; Cpk este maxim Cp
(capacitatea procesului) la sarcină şi scade de la zero la limitele de toleranţă).
Interpretarea tuturor acestor măsurări se bazează pe ipoteza unei repartiţii normale.
Ca măsuri statistice ale variabilităţii se mai utilizează:
abaterea medie pătratică () sau amplitudinea, sau diferite calcule bazate pe
variabilitatea inerentă;gdfdgf
o valoare compusă care are o componentă dată de variabilitatea inerentă şi o
componentă dată de cauzele sistematice nesemnificative;
o valoare compusă din mulţimea abaterilor medii pătratice ale variabilităţii inerente a
proceselor individuale (care se notează cu ) plus o mică amplitudine datorată
schimbărilor admise de cauzele sistematice.
La utilizarea termenului capabilitatea procesului este necesar să se precizeze
că este o măsură aplicată (în cazuriled corespunzătoare trebuie specificată).
Dacă se defineşte capabilitatea procesuldfddgui prin 6 , atunci
ICP6 ( S I ) / 6
unde S şi I sunt limitele de toleranţă specificate, superioară şi, respectiv,
inferioară. ICP6 este notat uneori Cp , dar pentru a evita confuzia, cel mai bine este să se
restrângă utilizarea lui C fără calificare, în cazul în care 6 este utilizat în definiţia lui Cp.
În mod similar
ICP ( S I ) /
La folosirea termenului capabilitatea procesului, este esenţial să se precizeze
în ce măsură este utilizat. Indicele de capabilitate ICP poate fi folosit pentru
clasificarea proceselor după gradul în care acestea satisfac toleranţa
specificată.
Capabilitate (relativ) “slabă” a procesului:
ICP < 6 sdau ICP6 < 1 (satisfacerea toleranţelor este dificilă).
Capacitate (relativ) “medie” a procesului:
ffg
dgrgd
Procesul care pentru fiecare dintre mădfsurările de calitate (de exemplu, media şi
variabilitatea sau fracţiunea neconformităţilor sau numărul mediu al neconformităţilor
produsului sau serviciului) este în stare de control statistic.
d în care variaţiile dintre rezultatele observaţiilor asupra unui eşantion pot fi atribuite
unui ansamblu de cauze aleatoare care nu suferă modificări în timp. Un astfel de
ansamblu de cauze aleatoare se comportă, în general, aşa cum arată rezultatele unui
simplu eşantion aleatoriu care provine din aceeaşi populaţie.
gfd
fd