Sunteți pe pagina 1din 11

Biologie

Clasa a V-a

Ghid Metodologic de Utilizare

Titlul lecþiei: Laleaua ºi plantele înrudite

1
Cuprins
A. Introducere Pagina 3
B. Structurã Generalã
B. 1. Obiective cadru Pagina 5
B. 2. Conþinut Pagina 7

C. Bibliografie Pagina 11

2
A. Introducere
Modificãrile structurale ce au avut loc în ultimii ani în þara noastrã evidenþiazã
necesitatea reconstrucþiei sistemului de învãþãmânt pe baze noi, potrivit nevoilor sociale
ºi economice, dar ºi a sistemului de valori promovat. Aceasta permite accentuarea laturii
pragmatice a aplicãrii curriculum-ului: profesorul face legãtura directã ºi evidentã între
ce se învaþã ºi de ce se învaþã.
Lecþiile prezentate îºi propun promovarea unei noi abordãri în învãþarea biologiei.
Aceasta are scopul de a asigura elevilor condiþii pentru descoperirea ºi valorificarea
propriilor disponibilitãþi intelectuale, afective ºi motrice. Astfel, cunoºtinþele de biologie
vor contribui la dezvoltarea unei personalitãþi autonome ºi creative a elevilor.
În sprijinul acestei viziuni vine ºi actualul curriculum centrat pe competenþe.
Acestea pot fi:
- competenþe generale – sunt ansambluri structurate de cunoºtinþe ºi deprinderi;
ele se definesc pe obiect de studiu ºi se formeazã pe durata învãþãmântului
gimnazial.
- competenþele specifice – se definesc pe obiect de studiu ºi se formeazã pe
durata unui an de studiu. Competenþele specifice sunt deduse din cele generale.
În atingerea obiectivelor fixate în planul de învãþãmânt un rol important îl are
integrarea tehnologiei informaþiei ºi a comunicaþiilor în procesul didactic. Introducerea
calculatorului în activitatea de învãþare poate duce la creºterea calitãþii învãþãrii ºi la
reducerea timpului de învãþare atâta timp cât metodele de învãþare programatã ca:
algoritmizarea, modelarea ºi simularea sunt îmbinate eficient cu cele euristice pentru
formarea stilului de muncã participativ, prospectiv ºi creativ. Auto-instruirea ºi învãþarea
angajatã capãtã o pondere din ce în ce mai mare, profesorii devin ghizi, consilieri, chiar
componenþi ai unor echipe create cu scopul investigãrii unei situaþii.
Materialele prezentate îºi propun sã nu îngrãdeascã libertatea profesorului de a
alege sau organiza activitãþile de învãþare adecvate atingerii obiectivelor obligatorii
propuse. Profesorul are libertatea de a repartiza conþinuturile în orele alocate prin planul
de învãþãmânt dupã cum considerã necesar, de a stabili ordinea parcurgerii temelor, iar
în funcþie de nivelul clasei, acesta poate dezvolta anumite extinderi la temele obligatorii.
Metodele utilizabile în lecþii asistate de calculator sunt:
- metode de informare, documentare, prelucrare ºi stocare a informaþiei;
- metode ºi tehnici de învãþare: înþelegerea, structurarea ºi asimilarea
cunoºtinþelor; operarea cu noile cunoºtinþe, realizarea de transferuri ºi asociaþii;
- metode ºi tehnici de cercetare-investigare, experimentare ºi dezvoltare a
cunoaºterii: investigaþia ºi redescoperirea adevãrurilor; elaborarea de ipoteze,
punerea ºi rezolvarea de probleme; conceperea ºi organizarea de experienþe;
estimarea de variante ºi alternative; tehnici de analizã, prelucrare, validare ºi
interpretare statisticã a datelor.
O taxonomie a softurilor ce pot fi folosite în domeniul educaþional având
drept criteriu opoziþia dintre “centrarea pe elev” la o extremã ºi “auxiliar al profesorului”
la cealaltã (P. Gorny), le clasificã în:
- suport pentru open learning
o instrumente pentru rezolvarea de probleme;
o instrumente pentru structurarea cunoaºterii prin organizarea datelor;
o sisteme de comunicare;
o sisteme de regãsire a informaþiei
- învãþare prin descoperire dirijatã
o sisteme de simulare;
o sisteme de monitorizare;
o sisteme tutoriale inteligente;
o jocuri didactice
- resurse pentru predare ºi învãþare
o table multimedia;
o tutoriale;
o sisteme pentru exersare (drill and practice)

3
- auxiliare pentru managementul educaþional
Taxonomia prezentatã confirmã varietatea scopurilor pentru care se poate
interveni cu softuri. Toate pot fi folosite în demersul instruirii, dar numai softul
educaþional cuprinde ºi o strategie pedagogicã, concretizatã în sarcinile de lucru, care
determinã modul de interacþiune al elevului cu programul. Aceastã interacþiune, a cãrei
specificitate este determinatã de obiectivele urmãrite, produce învãþarea.
În proiectarea lecþiilor propuse s-a pornit de la faptul cã rezultatul învãþãrii îl
reprezintã o schimbare a comportamentului, apariþia unor noi reacþii; acest
comportament este observabil. Obiectivele lecþiilor servesc evaluãrii eficienþei învãþãrii,
motivãrii elevului ºi raþionalizãrii conþinutului.
Fiecare temã abordatã este compusã dintr-un ansamblu de unitãþi de
interacþiune graþie cãrora activitatea elevului poate fi monitorizatã. În conceperea
acestor unitãþi de interacþiune s-a þinut seama de urmãtoarele criterii relevante
referitoare la:
1. natura ºi volumul informaþiei:
- se introduc numai elemente pertinente ºi utile în raport cu obiectivele explicite;
- se recurge numai la pre-achiziþiile enunþate
2. prezentarea conþinutului:
- vocabular adaptat la nivelul elevilor;
- enunþuri scurte ºi clare;
- imagini ºi animaþii în acord cu obiectivele fixate
3. ordonarea situaþiilor de învãþare:
- de la cunoscut la necunoscut;
- de la simplu la complex;
- de la concret la abstract;
- de la observaþie la raþionament;
- de la general la detaliu
Fiecare temã abordatã este conceputã în urmãtoarea succesiune:
- elevul este informat despre ceea ce învaþã pentru a spori motivaþia ºi a favoriza
învãþarea;
- se folosesc posibilitãþile oferite de computer pentru captarea atenþiei;
- se reactualizeazã cunoºtinþele predate anterior pentru a asigura continuitatea
logicã a învãþãrii;
- materialul de învãþat este introdus în succesiunea: prezentarea informaþiilor ºi a
procedeelor de lucru, exemple de sarcini rezolvate, sarcini de lucru pentru elev;
- calculatorul reacþioneazã la fiecare rãspuns al elevului.
Proiectarea interacþiunii elev-program cuprinde patru momente distincte:
- oferirea de cãtre program a unei informaþii prin care se declanºeazã o anumitã
activitate a elevului;
- activitatea elevului;
- introducerea în program a rezultatului activitãþii;
- reacþia programului la informaþia primitã (feed-back).
Ciclul se reia variind doar informaþia vehiculatã prin acest mecanism.
Prin integrare în sistemul AEL, lecþia prezentatã în continuare poate fi un
instrument de lucru util pentru profesori ºi elevi. Recomandãrile de structurare ºi
prezentare nu sunt obligatorii, profesorul fiind cel care decide modul de lucru concret la
clasã.

4
B. Prezentarea structurii
Lecþia abordeazã noþiuni generale ºi elemente de structurã pentru lalea ºi plantele
înrudite. Lecþia este structuratã pentru douã ore, iar dacã se susþine într-o singurã orã,
vã recomandãm sã insistaþi pe unitãþile:M2, M3, M4, M5, M6.

Paragraful B. 1 prezintã detaliat obiectivele cadru vizate prin acest material.


Paragraful B. 2 prezintã detaliat fiecare unitate de interacþiune. Pentru fiecare
unitate de interacþiune, se prezintã competenþele specifice vizate, metodele didactice
folosite, forma de realizare, conþinutul ºi, orientativ, timpul alocat pentru parcurgerea
unitãþii.
Lecþia este conceputã pentru a îmbina metodele de învãþare prin simulare ºi
descoperire dirijatã cu cele euristice.
În fiecare unitate de interacþiune, profesorul poate interveni cu explicaþii ºi
exemple suplimentare sau cu sarcini noi, adaptând lecþia la colectivul de elevi în cauzã.
Cum unitãþile sunt independente, profesorul poate modifica succesiunea unitãþilor de
interacþiune sau poate omite acele secvenþe pe care le considerã neesenþiale.

B. 1. OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaºterea ºi înþelegerea terminologiei, a conceptelor ºi a principiilor specifice ºtiinþelor


biologice
2. Dezvoltarea capacitãþii de explorare/investigare în scopul rezolvãrii de probleme specifice
biologiei
3. Dezvoltarea capacitãþii de comunicare, utilizând corect limbajul specific biologiei
4. Formarea unor atitudini ºi deprinderi referitoare la impactul biologiei asupra naturii ºi
societãþii

Obiective operaþionale

Fiind date ilustraþiile cu organele vegetative ºi de înmulþire pentru lalea, elevul


trebuie sã recunoascã cel puþin trei elemente ale fiecãrui organ, marcând grafic
(îngroºând) elementele pe ilustraþii: rãdãcina (firoasã, periºori absorbanþi;
rãdãcina principalã ºi cele secundare au aceeaºi grosime ºi lungime); tulpina
(are douã tipuri de tulpini, cea subteranã se numeºte bulb - are teci, frunze
O1 cãrnoase, asigurã înmulþirea vegetativã; iar cea aerianã - este dreaptã,
neramificatã, ierboasã); frunza (fãrã peþiol, liniarã, cu nervuri paralele); floarea
(solitarã, sepalele ºi petalele au aceeaºi formã ºi culoare, are trei sepale, trei
petale, ºase stamine, un pistil cu trei lobi); fructul (uscat, capsulã, se deschide
în trei pãrþi la maturitate); sãmânþa (liberã, protejatã de cãtre fruct, de culoare
maronie)

Având imaginea cu structura unui bulb (secþiune transversalã) ºi o listã ce conþine


elementele componente (disc tulpinal, frunze cãrnoase, frunze protectoare,
O2
muguri), elevii sã completeze imaginile, poziþionând componentele pe ilustraþiile
prezentate

EleElevul sã reconstruiascã o plantã de lalea cu toate elementele componente:


O3
(rãrãdãcinã, tulpinã subteranã, tulpinã aerianã, frunze, floare, fruct ºi seminþe

5
Fiind date ilustraþiile unor plante înrudite cu laleaua (ceapa, lãcrãmioara), elevii
sã identifice cel puþin patru elemente comune (rãdãcina firoasã, tulpini subterane
O4
- bulb, rizom; frunze fãrã peþiol cu nervuri paralele, sunt plante perene prin
tulpinile subterane etc.)

Obiective operaþionale Unitãþi de interacþiune

O1 M 1, M2, M3, M4, M5, M 6

O2 M 3, M7

O3 M 1, M2, M3, M4, M5, M6, M9, M10

O4 M1, M2, M3, M4, M5, M6, M8, M9, M10

6
B. 2. Conþinut

În acest capitol se prezintã unitãþile de interacþiune (notate cu M) ºi informaþii


generale despre fiecare dintre acestea.
În toate unitãþile de conþinut prezentate mai jos se vor folosi urmãtoarele notaþii
(simboluri):

Simbolul apare atunci când sarcinile implicate de fereastra


prezentatã au fost realizate ºi este necesarã trecerea la o nouã paginã.

Simbolul permite revenirea la paginile anterioare în scopul reluãrii


unor elemente sau parcurgerii rapide a întregii unitãþi de conþinut.

Simbolul apare atunci când sarcinile din unitatea de interacþiune


curentã au fost terminate. Prin apãsarea lui, se poate repeta unitatea de interacþiune.

sau Simbolurile apar atunci când sarcinile


de lucru implicã vizionarea unor animaþii sau a unor simulãri, fãrã intervenþia
utilizatorului.

ºi Aceste simboluri apar în cazul unor


teste sau a unor momente de fixare a cunoºtinþelor. Prin apãsarea primului simbol
(buton) se verificã rezultatul testãrii. În cazul unor rãspunsuri incorecte, se poate repeta
testul, apãsând al doilea simbol.

Punctele active din ecranele de lucru sunt puncte ce-ºi modificã intensitatea
luminoasã pentru a atrage atenþia. Sunt introduse pentru a indica elevului cum sã
desfãºoare activitatea cerutã în unitatea respectivã.

M1 Introducere

Forma de realizare: prin momentul prezentat se atrage atenþia elevilor asupra


necesitãþii studierii temei propuse
Conþinut: Elevii trebuie sã gãseascã denumirea corectã a plantelor (laleaua ºi plantele
înrudite) din imaginile prezentate.
Timp alocat: 5 min

M2 Alcãtuirea plantei - rãdãcina

Obiective operaþionale vizate: O1, O3, O4


Metode utilizate: simularea, învãþarea prin descoperire dirijatã
Forma de realizare: experiment virtual
Conþinut: Elevul descoperã prin experiment ce fel de rãdãcinã prezintã laleaua.
Pas 1 - prezentarea generalã a plantei
Se începe cu o animaþie ce aratã creºterea ºi înflorirea lalelei. Se face o secþiune prin sol,
pentru a se evidenþia ºi creºterea rãdãcinii. În final, rãmâne pe ecran planta ajunsã la
maturitate. Elevul va descoperi organele componente ale plantei luând noþiunile
(cuvintele: rãdãcinã, bulb, tulpinã aerianã, etc.).
Pas 2 - descrierea rãdãcinii
Elevul dã click pe rãdãcinã ca sã se mãreascã imaginea. Elevul stabileºte în continuare
tipul de rãdãcinã, având la dispoziþie imaginea cu rãdãcina lalelei precum ºi
reprezentarea schematicã a celor trei mari tipuri de rãdãcini (firoasã, rãmuroasã ºi
pivotantã).
Timp alocat: 10 min

7
M3 Alcãtuirea plantei - tulpina

Obiective operaþionale vizate: O1, O2, O3, O4


Metode utilizate: simularea, învãþarea prin descoperire dirijatã
Forma de realizare: experiment virtual
Conþinut: Pas 1 - prezentarea tipurilor de tulpini
Se începe cu prezentarea întregii plante. Elevul este întrebat câte tipuri de tulpini are
laleaua ºi dã click pe tulpina subteranã, respectiv pe cea aerianã.
Pas 2 - descrierea structurii tulpinii subterane la exterior
Se începe cu prezentarea întregii plante. Elevul dã click pe bulb (imaginea bulbului se
mãreºte) ºi stabileºte ce fel de tulpinã subteranã are laleaua, având la dispoziþie
imaginea cu bulbul lalelei, precum ºi imaginile cu cele trei tipuri de tulpini subterane
(bulb, tubercul, rizom).
Pas 3 - descrierea structurii tulpinii subterane la interior
Se începe cu prezentarea imaginii mãrite a unui bulb. Apare o lamã care face o secþiune
longitudinalã prin bulb, apoi apare o fotografie cu secþiunea prin bulb. Elevul descoperã
pãrþile componente ale structurii interne a bulbului, luând noþiunile (frunze cãrnoase,
mugure, disc tulpinal, frunze protectoare, tulpinã suprateranã) ºi aranjându-le pe
secþiunea bulbului.
Pas 4 - descrierea tulpinii aeriene
Se începe cu prezentarea întregii plante. Elevul este întrebat care este tulpina aerianã ºi
dã click pe ea. Apare o imagine mãritã a tulpinii aeriene, precum ºi o listã de proprietãþi.
Elevul trebuie sã bifeze proprietãþile corecte:
- este ierboasã
- este lemnoasã
- este acoperitã cu peri
- este lucioasã
- este ramificatã
- este neramificatã
- este agãþãtoare
- este dreaptã
Timp alocat: 15 min

M4 Alcãtuirea plantei - frunzele

Obiective operaþionale vizate: O1, O3, O4


Metode utilizate: simularea, învãþarea prin descoperire dirijatã
Forma de realizare: experiment virtual
Conþinut: Pas 1 - forma frunzei
Se începe cu prezentarea întregii plante. Elevul este întrebat care sunt frunzele ºi dã click
pe o frunzã. Apare imaginea mãritã a frunzei. Elevul stabileºte forma frunzei având la
dispoziþie imaginea cu frunza de lalea ºi imagini cu trei forme de limb (ac, linie, sãgeatã).
Pas 2 - structura externã a frunzei
Se începe cu imaginea tridimensionalã a frunzei. Elevul stabileºte pãrþile componente ale
frunzei de lalea, având la dispoziþie o imagine cu structura externã a unei frunze.
Timp alocat: 10 min

M5 Alcãtuirea plantei - floarea

Obiective operaþionale vizate: O1, O3, O4


Metode utilizate: simularea, învãþarea prin descoperire dirijatã
Forma de realizare: experiment virtual
Conþinut: Pas 1 - prezentarea generalã a florii
Se începe cu o animaþie ce aratã creºterea ºi înflorirea lalelei. În final, rãmâne pe ecran
planta înfloritã (boboc). Elevul dã click pe floarea care îºi schimbã culoarea.

8
Pas 2 - descrierea florii
Se începe cu o secþiune prin floare. Elevul descoperã pãrþile componente ale florii de
lalea, luând noþiunile (sepale, petale, stamine, pistil) ºi punându-le pe floare.
Timp alocat: 10 min

M6 Alcãtuirea plantei - fructul ºi sãmânþa

Obiective operaþionale vizate: O1, O3, O4.


Metode utilizate: simularea, învãþarea prin descoperire dirijatã
Forma de realizare: experiment virtual
Conþinut: Se începe cu o animaþie care aratã înflorirea, polenizarea, formarea fructului.
Elevul dã click pe fruct - imagine mãritã, animaþie care aratã cum se desface fructul în
trei pãrþi ºi elibereazã seminþele la exterior. Elevul este întrebat ce fel de fruct are
laleaua:
- uscat
- cãrnos
- care nu se deschide la maturitate
- care se deschide la maturitate
- pãstaie
- capsulã
Timp alocat: 10 min

M7 Înmulþirea vegetativã

Obiective operaþionale vizate: O2


Metode utilizate: simularea, învãþarea prin descoperire dirijatã
Forma de realizare: experiment virtual desfãºurat în etape
Conþinut: simularea modului vegetativ de înmulþire a lalelelor
Pas 1 - primul an de vegetaþie
Se începe cu o animaþie care aratã creºterea, înflorirea, formarea fructului (primul an de
vegetaþie) ºi a noului bulb.
Pas 2 - al doilea an de vegetaþie
Bulbul format rezistã în sol pe timpul celor trei anotimpuri (varã, toamnã, iarnã), iar
primãvara dã naºtere la o noua plantã.
Timp alocat: 10 min

M8 Plantele înrudite

Obiective operaþionale vizate: O4


Metode utilizate: simularea, învãþarea prin descoperire dirijatã
Forma de realizare: experiment virtual
Conþinut: Pas 1 - ceapa
Se începe cu prezentarea plantei în întregime (inclusiv inflorescenþa). Elevul descoperã
organele componente ale plantei, luând noþiunile (cuvintele: rãdãcinã, bulb, tulpinã
aerianã, frunze, inflorescenþã) ºi aranjându-le pe plantã.
Pas 2 - lãcrãmioara
Se începe cu prezentarea plantei în întregime (inclusiv florile). Elevul descoperã pãrþile
componente (rãdãcinã, tulpinã subteranã, tulpinã aerianã, flori). În continuare, elevul dã
click pe tulpina subteranã, aceasta se mãreºte ºi se stabileºte, astfel, tipul de tulpinã
subteranã, având la dispoziþie imaginea cu rizomul lãcrãmioarei ºi imaginile celor trei
tipuri de tulpini subterane (bulb, tubercul, rizom).
Timp alocat:10 min

9
M9 Test – Potriviþi noþiunile

Obiective operaþionale vizate: O1, O2, O3


Metode utilizate: problematizarea
Forma de realizare: exerciþii de tip ,,Potriviþi noþiunile’’
Conþinut: Se solicitã elevului sã potriveascã corect noþiunile.

Obiective Reprezentarea organelor vegetative ºi de înmulþire ºi


operaþionale caracteristicile lor

Nivele domeniului
cognitiv Cunoaºtere, înþelegere
Enunþ
Rãdãcina este – firoasã.
Bulbul – reprezintã tulpina subteranã.
Frunzele - sunt liniare, cu nervuri paralele, fãrã peþiol.
Florile - au sepalele ºi petalele de aceeaºi culoare.
Fructul – este o capsulã care se desface la maturitate.

Timp alocat: 10 min

M10 Test final

Obiective operaþionale vizate: O1, O2, O3


Metode utilizate: problematizarea
Forma de realizare: exerciþiu
Conþinut: Se dã un enunþ pe care elevul trebuie sã-l completeze corect.

Test Completaþi spaþiile libere


Obiective
operaþionale Reprezentarea organelor vegetative, de înmulþire ºi caracteristicile
lor

Nivele domeniului
cognitiv Cunoaºtere, înþelegere

Enunþ

1. Laleaua este o plantã perenã, deoarece are în pãmânt


un... BULB.
2. Laleaua face parte din grupul angiospermelor...
MONOCOTILEDONATE.
3. Bulbul este protejat la exterior de... TUNICI.
4. Laleaua are ºase ... STAMINE.

Timp alocat:10 min

10
C. Bibliografie

1. DABIJA, A., SANIELEVICI, E., IONEL, A., Biologie - Manual pentru clasa a V-a,
Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1995
2. MOHAN, Gh., ARDELEAN, A., MIHAIL, Aurora, Biologie - Manual pentru clasa a
V- a, Editura All, Bucureºti, 2000
3. POPOVICI, L., MORUZI, C., TOMA, I., Atlas botanic, Editura Didacticã ºi
Pedagogicã, Bucureºti, 1994
4. ÞIBLEA, Florica, Atlas ºcolar de biologie, Editura Didacticã ºi Pedagogicã R. A.,
Bucureºti, 2003
5. Enciclopedia pentru tineri Larousse - Plante ºi animale

11