CUFĂRUL CUVINTELOR

   Competența de comunicare în limba maternă se dezvoltă cu ușurință în cadrul orelor de limba

și literatura română. Lectura trebuie să devină o necesitate, ea este un izvor de cunoaștere. Pentru
ca orele de limba și literatura română să fie attractive, profesorul trebuie să folosească metode
active.

 Pentru dezvoltarea competenței cheie, comunicarea în limba maternă, elevul trebuie să

producă mesaje scrise și orale în care să-și exprime ideile, să construiască diverse situații de
comunicare, să-și dezvolte arta de a vorbi prin participarea la Cluburi de debate, Cluburi de
lectură prin antrenarea în activități extracurriculare. De exemplu, în cadrul Clubului de lectură
elevii au avut de citit mai multe opere  cu teme mitologice: „ Hoțul fulgerului”, „ Marea
monștrilor”, „ Legendele Olimpului”. pe care le-au prezentat într-o formă originală. Au realizat o
hartă a Olimpului, marcând numele zeilor care i-au fascinat. Dintr-un cufăr al cuvintelor au
extras numele unor zei, pe care i-au caracterizat apoi, inspirându-se din cărțile citite. A urmat o
dezbatere pe tema: „ Mitologia, izvor de inspirație  pentru literatura
contemporană”.                                                        

Pornind de la această constatare, în cadrul unui proiect de promovare a lecturii, am încercat să

găsesc modalităţi şi tehnici care să contribuie la stimularea interesului elevilor pentru lectură.
Stârnirea interesului pentru lectură se poate realiza cu mai multă uşurinţă dacă activităţile
desfăşurate în acest sens depăşesc spaţiul sălii de clasă. Astfel, am antrenat elevii în activități
extrașcolare, după ce le-am recomandat o listă de lecturi.

Scopul acestui proiect a fost cultivarea plăcerii de a citi şi conştientizarea importanţei pe care o
are lectura în redactarea  compoziţiilor şcolare. Copiii și-au format şi valorificat competenţe în
planul creativităţii, al relaţionării. Prin derularea activităţilor s-a creat un climat bazat pe
înţelegere, toleranţă, comunicare empatică.

    Lectura a devenit o experiență prolifică, ajutându-i să cunoască atât  opere din literatura
română, cât și din literatura universală. O să prezint pe scurt câteva din activitățile derulate în
cadrul proiectului, prin care s-a consolidat competența de comunicare în limba maternă. De
aceea, în cadrul activității „ Fantasticul- o evadare din lumea contingentului”, elevii au prezentat
într-o dezbatere diferența dintre categoriile estetice: fantastic şi fabulos. Au prezentat fișe cu
citate din operele lui Tzvetan Todorov, Roger Caillois, pentru a înțelege mai bine trăsăturile
celor două concepte. De asemenea, dintr-un cufăr al cuvintelor, elevii au extras numele
unor personaje din operele Domnișoara Christina, Șarpele, Moara lui Călifar, La hanul lui
Mânjoală , au recunoscut și au încercat să stabilească temele acestor creații.Pe o pagină de
jurnal, și-au exprimat impresiile despre finalul operelor, despre categoriile fantasticului din
operele citite, despre toposurile conturate, despre sentimentele pe care lectura acestora le trezește
cititorilor.Pe anumite răvașe adresate autorilor cărților și-au imaginat alte finaluri. Acestea au
fost trimise la poșta cititorului, reprezentată pe un duplex.
      Pornind de la operele Baltagul, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Femeie, iată fiul
tău de Sorin Titel, Mama de Nicolae Labiș, elevii au realizat o dezbatere pe tema Femeia-Mater
familias, au realizat compuneri descriptive despre mamă, acrostihuri, poezii,au ilustrat prin
scurte dramatizări momente din aceste opere. Lecturând opera Farenheit , elevii au lipit pe un
glob  mesaje în care au găsit o soluție pentru salvarea cărții, în situația în care ar fi pe cale de a fi
distrusă. Au citit răspunsurile, apoi au prezentat conținutul distopiei de mai sus . Prin jocuri de
rol, au evidențiat rolul esențial al cărții.Au creat acrostihuri, prin care au elogiat cartea , au
acordat carnete de cititor celor mai înfocați lectori. Au citit fragmente din opera Un
păianjen  care se credea Spider Man, scrisă de Adina Popescu. Au scris câteva scrisori adresate
păianjenului, pentru a afla lecturile preferate ale acestuia, apoi în holul bibliotecii au citit 5
minute căteva fragmente din scrisorile compuse, doamnei bibliotecare.

     Am reușit să le stimulez unora interesul pentru lectură, să se familiarizeze și cu texte din
literatura română. Exersând, prezentându-și produsele în fața clasei, și-au dezvoltat competențele
de comunicare, dar și-au dorit să citească mai mult.

    Elevii care percepeau lectura ca pe ceva ostil, au citit mai întâi cartea „ Cum să faci să nu
citești”. Au citit cărți mai facile, apoi au diversificat lecturile.

   Cu siguranță că aceste activități nu au avut impactul dorit asupra tuturor elevilor, dar mulți au
fost încântați de faptul că au reușit să-ți expună produsele realizate în fața colegilor, dorind să
mai lectureze și alte cărți, reușind să-și reprime emoțiile și să vorbească în public.