UNIVERSITATEA ,,VASILE ALECSANDRI”

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL MARKETING SI MANAGEMENT
PROGRAM DE STUDIU:
MANAGEMENTUL SI ADMINISTRAREA AFACERILOR MICI SI MIJLOCII

ETICA SI INTEGRITATE
ACADEMICA

Prof: Student:
Lect.univ.dr.:Liviana Andreea NIMINEŢ Stefania-Beatrice MUNTEANU
 ESEU

1.Care ar fi cel mai bun mod prin care o hartuire poate fi comunicata public ?Trebuie
urmate procedurile interne-sesizarea Comisiei de etica,in primul rand-sau trebuie adusa
imediat in discutia online,pe retele de socializare?

Hartuirea poate fi intalnita sub diferite forme(sexuala,verbal,psihologica). Hartuirea la

locul de munca (mobbing) poate fi definita drept orice conduita abuziva, prin gesturi, cuvinte,
atitudini care aduc atingere, prin caracterul lor sistematic sau prin repetare, demnitatii ori
integritatii fizice ori psihice a unei persoane, punand in pericol munca sa ori degradand climatul
de munca.

Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea, sanatatea si siguranta angajatilor in

toate aspectele legate de munca si sa evite factorii de risc psihosociali din relatiile de munca.
Este interzisa orice forma de hartuire psihologica (de tip mobbing) sau fizica (de tip bullying) in
mediul academic, precum si orice comportament care poate conduce la degradare, umilire sau
intimidare si care poate afecta autonomia si capacitatea unei persoane de a-si indeplini in mod
firesc responsabilitatile profesionale si de studiu, ori de a-si exercita drepturile.

Prin hartuire psihologica (de tip mobbing) se intelege un conflict emotional cronic, in
care este implicat un angajat care este atacat, stigmatizat de catre colegi sau sefi in orice mod, fie
prin glume si zvonuri, intimidat, umilit, discreditat ori izolat, primeste mai multe sarcini decat
poate indeplini, fie este ridiculizat sau acuzat pe nedrept, iar prin una sau mai multe dintre aceste
actiuni i se pune in pericol starea emotionala si viata profesionala, conduce la o stare accentuata
de stres, scaderea stimei de sine, anxietate, scaderea puterii de munca, produce tulburari
comportamentale sau altereaza echilibrul psihofiziologic.

Prin hartuire fizica (de tip bullying) se intelege un conflict generat de actiuni agresive de
ordin fizic, in care este implicat un angajat, daca prin acestea se urmareste direct sau indirect,
afectarea modului in care victima acestor agresiuni isi indeplineste sarcinile de serviciu,
cauzandu-i tulburari grave ori inconveniente de natura sa-i diminueze capacitatea de munca.

Intr-o situatie de acest gen,din punctual meu de vedere ,o hartuire ar trebui comunicata
public urmand regulile interne ale organizatiei(procedure interne,regulament de organizare si
functionare,regulament intern).

În cazul în care abuzul se produce neintenționat, din cauza unui volum mare de munca, a
unui stil de conducere autoritar sau a unei comunicări sau relații precare, ar putea fi de folos ca
victima să-și exprime nevoile, să vorbească cu o persoană responsabilă de bunăstarea angajaților
sau șeful direct și să-i aducă la cunoștință situația, cu scopul de a modifica dinamica
disfuncțională internă.
 În situația în care harțuirea se produce conștient, situația devine mai greu de gestionat
deoarece aceasta este îndreptată voit către victimă cu scopul de a o determina să renunțe la locul
de muncă. Există foarte mari șanse ca în timp victima să fie demotivată, să absenteze, și să
manifeste o toleranță scăzută la frustrare, crescând riscul de îmbolnăvire. Poate să manifeste
atacuri de panică, simptome anxios-depresive , ajungând să somatizeze. Toate acestea îi
afectează nu doar starea de sănătate ci și calitatea vieții și relațiile interumane. Dacă se ajunge
până în acest punct, persoana hartuita poate să caute sprijin de specialitate pentru a identifica
resurse cu scopul de a face față acestei agresiuni și a se lua masuri în direcția rezolvării în
instant.

Daca organizatia este publica,se va intruni comisia de etica si disciplina,se va consemna

toate aspectele constatate in procesul verbal , se va declansa o ancheta interna si se vor lua
masuri in urma acestui in incident.

Ca si prima etapa,trebuie adunate informatiile atat din partea persoanei hartuite,cat si din
partea abuzatorului,ambii avand dreptul la opinie.

Daca organizatia este una private sau vorbim despre companii mici,de obicei asemenea
cazuri se finalizeaza fie printr-o demisie, fie prin schimbarea locului de munca.

2.Cum putem preintampina viitoarele abuzuri asupra celor hartuiti?

O organizaţie sănătoasă înţelege că maniera eficientă de a preveni şi combate hărţuirea la

locul de munca nu o constituie intervenţia rapidă atunci când un astfel de caz, care s-a petrecut
deja, este adus în atenţia managerului, a mangerului de resurse umane sau a reprezentantului
sindicatului.

Responsabilitatea de a preveni bullyingul si mobbingul la locul de munca revine in

primul rand angajatorilor. Managerii din orice organizatie trebuie sa creeze un climat psihosocial
stabil, dar si sa ia o serie de norme si politici organizationale care sa descurajeze si sa
sanctioneze in mod drastic orice forma de hartuire.

Prevenirea potenţialelor cazuri de hărţuire se pot preintampina prin adoptarea, la nivel de

management al organizaţiei, a unei politici scrise, susţinută de o poziţie fermă în această
problemă.Aceasta constituie o măsură care poate să fie foarte eficientă, atunci când este corect
implementată. Mesajul care trebuie transmis trebuie sa fie clar si concis si anume ca hărţuirea
nu este tolerată în cadrul organizaţiei! În plus, orice persoană trebuie să înţeleagă că o poziţie
superioară în organizaţie nu justifică abuzurile, sancţiunile aplicându-se la orice nivel.

Inca din prima zi de munca, un angajat trebuie sa citeasca un regulament intern, care
cuprinde reguli si norme, inclusiv impotriva bullyingului. In continuare, angajatii pot fi instruiti
asupra pericolelor hartuirii morale prin diverse traininguri si workshopuri.
 Nu in ultimul rand, managerii trebuie sa ofere in permanenta un exemplu pozitiv prin
comportament adecvat si atitudine respectuoasa, dar si prin instituirea unor reguli minime de
politete. De asemenea, reducerea stresului ocupational este o metoda eficienta de a minimiza
riscul comportamentelor abuzive la locul de munca.

O alta metoda de a preintampina viitoarele abuzuri asupra celor hartuiti ar fi aplicarea

unor chestionare de satisfactie a angajatilor,care sa cuprinda un set de intrebari inschise si
deschise.Ar fi de preferat ca aceste chestionare sa vizeze mai multe aspect printre care si
hartuirea la locul de munca .

3.Cand si cum un compliment poate fi o forma de hartuire?

Complimentul este cu totul diferit de o posibilă hărţuire, deoarece este un semn de

respect şi preţuire dacă ne referim la o persoană de sex opus. Din punctul meu de vedere,un
compliment poate fi o forma de hartuire atunci cand nu mai reprezinta o simpla expresie
apreciativa,ci o repetitie de gesturi si actiuni ce-i induc victimei o stare de frica sau dispret.In
plus,cred ca o atentie sporita ar trebui sa existe in cazul angajatilor care ocupa o functie mai
inalta decat a persoanelor cu un post inferior.Exista posibilitatea ca atunci cand se produce un
dezechilibru de putere,un simplu compliment sa fie perceput gresit,iar comportamentul sa fie
perceput ca hartuire sexuala.