MONITORING

ŞI INVENTAR FORESTIER NAłIONAL

LUCRARE DE EVALUARE
A COMPETENłELOR DE MONITORIZARE A STĂRII
DE SĂNĂTATE ŞI VITALITATE A PĂDURILOR

2016 - 2017
1
 CompetenŃe specifice care se evaluează la fiecare cursant:

a) descrie reŃeaua europeană de monitorizare de nivel I (2002 şi 2010 – Futmon);

b) descrie reŃeaua de supraveghere intensivă a stării de sănătate a arborilor în cadrul
monitoringului european de nivel II;
c) descrie reŃeaua IFN;
d) demonstrează amplasarea sondajelor pe planuri şi materializarea lor în teren;
e) înregistrează corect datele în formulare de teren;
f) aplică procedee specifice de prelucrare a datelor de teren în vederea determinării principalilor
parametri/indicatori de evaluare;
g) sistematizează, prelucrează datele de teren şi determină valoarea corectă a indicatorilor de
evaluare;
h) reprezintă grafic parametrii de evaluare;
i) interpretează rezultatele.

(Referatul se elaborează individual. Se susŃine pe videoproiector (Word 2003), în ultima

săptămână a semestrului I şi/ sau în ziua examenului; se predă în formă scrisă şi în formă electronică)

2
 CUPRINS

I. EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A PĂDURILOR PRIN REłEAUA DE MONITORING

FORESTIER

1.1 ReŃeaua de monitorizare de nivel I (SSE)

1.1.1 Caracterizarea reŃelei naŃionale 4 x 4 km
1.1.2 Caracterizarea reŃelei europene 16 x 16 km
1.1.2.1 Caracterizarea reŃelei europene 16 x 16 km (2002)
1.1.2.2 Caracterizarea reŃelei europene 16 x 16 km FutMon (2010)
1.2 ReŃeaua de supraveghere intensivă (SSI) – nivel II
1.3 Evaluarea stării de sănătate a pădurilor Schei şi Răcădău
1.3.1 Amplasarea sondajelor
1.3.2 Defolierea – procentul de frunze pierdute
1.3.3 Decolorarea frunzişului arborilor
1.3.4 Vătămări produse de factori biotici şi abiotici
1.4 CorelaŃia dintre defoliere şi decolorarea arborilor
1.5 Caracteristici biometrice ale pădurilor de pin negru
determinate prin reŃeaua de supraveghere intensivă – nivel II (sondaj SSI –Răcădău)
1.5.1 Indicatori de evaluare a caracteristicilor biometrice ale fondului de producŃie
1.5.2 PerturbaŃii auxologice în arboretele de pin negru din pădurea Răcădău

II. DINAMICA CREŞTERII ŞI DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

URMĂRITĂ PRIN REłEAUA DE SONDAJE IFN

2.1 ReŃeaua de sondaje IFN (descrierea eşantionajului, structura unui sondaj IFN, gruparea
suprafeŃelor de probă în cadrul sondajului, caracterizarea unei suprafeŃe de probă)
2.2 Indicatori de evaluare a creşterii şi dezvoltării fondului forestier, determinaŃi prin reŃeaua de
sondaje IFN (FutMon), pentru o pădure de amestec de fag cu răşinoase din cadrul R.P.L.P.
Kronstadt
2.3 Determinarea principalilor indicatori de evaluare a creşterii şi dezvoltării fondului forestier

III. CONCLUZII

3.1 Concluzii privind starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sondaje de nivel I – monitoring
european (16x16 km)
3.2 Concluzii privind caracteristicile fondului de producŃie al pădurilor de pin negru evaluate prin
reŃeaua de supraveghere intensivă (SSI), nivel II
3.3 Concluzii privind creşterea şi dezvoltarea fondului forestier al unei păduri evaluate prin reŃeaua
IFN (4 x 4 km)

Bibliografie

ANEXE

3
 I. EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A PĂDURILOR PRIN SISTEMUL DE
MONITORING FORESTIER

1.1 ReŃeaua de monitorizare de nivel I (SSE)

1.1.1 Caracterizarea reŃelei naŃionale 4 x 4 km (informaŃiile se preiau din documentele

xerox)
1.1.2 Caracterizarea reŃelei europene 16 x 16 km (informaŃiile se preiau din documentele
xerox)
1.1.1.1 Caracterizarea reŃelei europene 16 x 16 km (2002) (descrierea/alcătuirea şi
materializarea sondajelor, evaluarea stării de sănătate a arborilor din SPP1 – 4, schema de amplasare a
sondajelor (informaŃiile se preiau din Ordinul 244/2002 publicat în Monitorul oficial)
1.1.1.2 Caracterizarea reŃelei europene 16 x 16 km FutMon (2010) (alcătuirea şi
materializarea sondajelor, evaluarea stării de sănătate a arborilor – parametrii de evaluare a stării
coroanelor şi evaluarea cauzelor vătămărilor arborilor din SPP1 (colŃul de SV al sondajului)
(informaŃiile se preiau din Protocolul pentru culegerea datelor de teren în reŃeaua FutMon))

1.2 ReŃeaua de supraveghere intensivă (SSI) – nivel II (caracterizarea reŃelei: alcătuirea şi

materializarea sondajelor, inventarierea arborilor, prelevarea probelor de creştere şi
evaluarea stării de sănătate a arborilor din SPP1 – 5, schema de amplasare a sondajelor)
(informaŃiile se preiau din Ordinul 244/2002 publicat în Monitorul oficial şi din Manualul
privind metodologia de supraveghere pe termen lung a stării ecosistemelor forestiere aflate
sub acŃiunea poluării atmosferice şi modificărilor climatice.)

1.3 Evaluarea stării de sănătate a pădurilor Shei, Răcădău şi Iepure

Pentru pădurea Schei se vor prelucra datele dintr-un sondaj (24 arbori) amplasat într-un arboret
de pin negru.
Pentru pădurea Răcădău se vor prelucra datele dintr-un sondaj de nivel II (observaŃiile asupra
arborilor din cinci suprafeŃe de probă circulare a câte 500 m2) amplasate într-un arboret de pin negru.
Formularele de teren cu arbori evaluaŃi din pădurile Schei (Niv_I_Schei, 24 arbori) Răcădău
(Niv_I_Răcădău, arborii din cele cinci suprafeŃe de probă circulare) se vor prezenta în referat în anexa
1. Parametrii de evaluare se vor determina la punctele 1.3.2 – 1.4 pe baza informaŃiilor înregistrate în
formularele respective).

1.3.1 Amplasarea sondajelor

(Se prezintă imagini Google cu schema de amplasare sondajelor în pădurile Schei şi Răcădău
(se precizează şi coordonatele).
În pădurea Schei se va schiŃa un sondaj cu cele 4 suprafeŃe de probă a câte 6 arbori fiecare,
amplasate pe direcŃia celor patru puncte cardinale, la o distanŃa de 25 m faŃă de centrul sondajului, aşa
cum se prezintă în figura 2 din Metodologia de monitorizare sol-vegetaŃie forestieră pentru
silvicultură din Monitorul oficial.
În pădurea Răcădău se va schita un sondaj cu cinci suprafeŃe de probă circulare, amplsate una
în centru şi celelalte patru la o distanŃa de 30 m faŃă de centrul sondajului, pe direcŃia punctelor
cardinale, aşa cum se prezintă în figura 3 din Metodologia amintită mai sus sau în figura 3.1 din
Manualul privind metodologia de supraveghere pe termen lung a stării ecosistemelor forestiere aflate
sub acŃiunea poluării atmosferice şi modificărilor climatice).

1.3.2 Defolierea – procentul de frunze pierdute

Tabel 1.3.2.1
SituaŃia defolierii speciilor de foioase şi răşinoase
4
 din sondajele SSE Schei (24 arb.) şi SSI Răcădău
exemplu
nulă uşoară moderată forte arbori
Defoliere/Clasa de defoliere, % Total
(0) (11 – 25) (26 – 60) (61 – 90) morŃi
arb.
Schei PIN
Arbori %
def. arb.
Răcădău PIN
%

16

14

Warthe: PI/LA/FA/ST/PIN
Procentul arborilor defoliati (%)

12 Schei: PIN
Predeal: MO
Predeal: BR
10
Predeal: FA

0
nulă (0) uşoară (11 – 25) moderată (26 – forte (61 – 90) arbori morŃi
60)

Defoliere/Clasa de defoliere, %

Fig. 1.3.1 SituaŃia defolierii speciilor de pin negru din pădurea Schei (SSE) şi
pădurea Răcădău (SSI, U.A. 65 A, U.P. VI Tâmpa)

1.3.3 Decolorarea frunzişului arborilor

Tabel 1.3.3.1
SituaŃia decolorării speciilor de foioase şi răşinoase
din sondajele SSE Schei (24 arb.) şi SSI Răcădău
exemplu
nulă uşoară moderată forte arbori
Decolorare/Clasa de decolorare, % Total
(0) (11 – 25) (26 – 60) (61 – 90) morŃi
arb.
Schei PIN
Arbori %
dec. arb.
Răcădău PIN
%

5
 16

14
Warthe: PI/LA/FA/ST/PIN

Procentul de decolorare (%)

12 Schei: PIN
Predeal: MO
10 Predeal: BR
Predeal: FA
8

0
nulă (0) uşoară (11 – 25) moderată (26 – forte (61 – 90) arbori morŃi
60)
Decolorare/Clasa de decolorare, %

Fig. 1.3.2 SituaŃia decolorării speciilor de pin negru din pădurea Schei (SSE) şi
pădurea Răcădău (SSI, U.A. 65 A, U.P. VI Tâmpa)

1.3.4 Vătămări produse de factori biotici şi abiotici

Tabel 1.3.4.1
SituaŃia vătămării speciilor de foioase şi răşinoase
din sondajele SSE Schei (24 arb.) şi SSI Răcădău
exemplu
Vătămare/Clasa de vătămare, % 0 1– 11 – 21 – 41 – 61 – 81 – 100 Total
10 20 40 60 80 99
arb.
Schei PIN
%
arb.
Răcădău PIN
Arbori %
vătămaŃi arb.
molid
%
Iepure arb.
brad
%
arb.
fag.
%

6
 70

Procentul arborilor vatamati, %

60
Warthe -
P I/LA /FA /ST/P IN
50 Schei: P IN

40 P redeal: M O

P redeal: B R
30
P redeal: FA

20

10

0
0 1-20 21-40 41-60 61-80 81-99 100
Vatamare/Clasa de vatamare, %

Fig. 1.3.3 SituaŃia vătămărilor speciilor de pin negru din pădurea Schei (SSE) şi
pădurea Răcădău (SSI, U.A. 65 A, U.P. VI Tâmpa)

Tabel 1.3.4.2
Cauzele vătămării speciilor de foioase şi răşinoase
din sondajele SSE Schei (24 arb.) şi SSI Răcădău
exemplu
Vânat In- Ciu- Ag. AcŃiuni In- Pol. AlŃi
şi secte perci umane cen- loc. fac-
Factori vătămători abiot.
anim. dii şi tori
dom. reg.
arb.
Schei PIN
Arbori %
vătămaŃi arb.
Răcădău PIN
%

7
 60

Procentul arborilor vatamati, %

50
Warthe: PI/LA/FA/ST/PIN
40 Schei: PIN
Predeal: MO
30 Predeal BR
Predeal: FA
20

10

0
Vânat şi Insecte Ciuperci AcŃiuni Incendii Pol. loc. şi AlŃi factori
anim. dom. umane reg.

Factori vatamatori

Fig. 1.3.4 Cauzele vătămării speciilor de pin negru din pădurea Schei (SSE),
de pin negru din pădurea Răcădău (SSI, U.A. 65 A, U.P. VI Tâmpa)
şi a celor de molid şi brad din pădurea Iepure (SSI, u.a 43, U.P. VI Tâmpa)

Tabel 1.3.4.3

PărŃile afectate (vătămate) ale arborilor speciilor de foioase şi răşinoase

din sondajele SSE Schei, SSI Răcădău şi SSI Iepure
exemplu
PărŃi ale arborilor vătămate
Factori vătămători
Ramuri, lujeri şi
Frunze/ace Trunchi şi colet
muguri
arb.
Schei PIN
%
arb.
Răcădău PIN
Arbori %
vătămaŃi arb.
molid
%
Iepure arb.
brad
%
arb.
.fag
%

8
 70

60

Procentul arborilor vatamati, %

Warthe:
PI/LA/FA/
50 ST/PIN

Schei: PIN
40

30
Predeal:
MO
20

Predeal:
10 BR

0
Frunze/ace Ramuri, lujeri şi muguri Trunchi şi colet

Parti afectate/vatamate

Fig. 1.3.5 PărŃile afectate (vătămate) ale arborilor de pin negru din pădurea Schei (SSE),
de pin negru din pădurea Răcădău (SSI, U.A. 65 A, U.P. VI Tâmpa)
şi a celor de molid şi brad din pădurea Iepure (SSI, u.a 43, U.P. VI Tâmpa)

1.4 CorelaŃia dintre defoliere şi decolorarea arborilor

Tabel 1.4.1
SituaŃia defolierii şi decolorării arborilor speciilor de foioase şi răşinoase
din sondajele SSE Schei, SSI Răcădău şi SSI Iepure
exemplu
Parametrul Gradul/Intensitatea de vătămare
SSE/SSI de evaluare Unit. nulă uşoară moderată forte arbori Total
(0) (11 – 25) (26 – 60) (61 – 90) morŃi
nr.arb.
Schei Defolierea
%
nr.arb.
Decolorarea
%
nr.arb.
Defolierea
Răcădău %
nr.arb.
Decolorarea
%
nr.arb.
Defolierea
Iepure, %
molid nr.arb.
Decolorarea
%
nr.arb.
Defolierea
Iepure, %
brad nr.arb.
Decolorarea
%

(În grafic se reprezintă procentele.)

9
 24
22

Decolorarea/Clasa de decolorare, nr.

20
18
16
14

arb. (%)
12
10
8
6
4
2
0
nulă uşoară moderată forte arbori morŃi
Defolierea/Clasa de defoliere, nr. arb. (%)

Fig. 1.4.1 CorelaŃia dintre defolierea şi decolorarea arborilor de foioase şi răşinoase din pădurile Schei (SSE)
Răcădău (SSI) şi Iepure (SSI)

1.5 Caracteristici biometrice ale pădurii de pin negru

determinate prin reŃeaua de supraveghere intensivă – nivel II
(sondajul SSI – Răcădău)

1.5.1 Indicatori de evaluare a caracteristicilor biometrice ale fondului de producŃie

Tabelul 1.5.1.1
Indicatori de caracterizare a structurii şi mărimii fondului de producŃie al
pădurilor de pin

Specia
Nr.
crt. Indicator de evaluare Unit.
PIN
1. CompoziŃia pădurii %
2. SuprafaŃă de bază, G m ·ha-1
2

3. Număr de arbori la hectar, N arb·ha-1

4. Elemente biometrice ale arborelui mediu al
suprafeŃei de bază:
– diametrul mediu, dg cm
– înălŃimea medie, hg m
– coeficient de formă, fg –
– volumul arborelui mediu, vg m3

5. Indice de densitate, Id –
6. Volum la hectar, V m3·ha-1
7. Clasă Kraft 1 %
2 %
3 %
4 %
8. Calitatea masei lemnoase I arb·ha-1
II arb·ha-1
III arb·ha-1
IV arb·ha-1
9. Procentul arborilor de lucru –
10
(Pentru determinarea acestor indicatori (în pragraful 1.5.2) se folosesc datele din formularele de teren
(Niv_II_Racadau) ce conŃin, pentru fiecare sondaj, măsurătorile din cele 5 suprafeŃe de probă a câte
500 m2 fiecare.). Aceste formulare se vor prezenta în anexa 2.

100
90
Procentul suprafetei de baza, %

80
70
60
50
40
30
20
10
0
MO BR FA
Specia

Fig. 1.5.1 CompoziŃia pădurii în raport cu proporŃia de participare a fiecărei specii, determinată
după suprafaŃa de bază
60

50
Suprafata de baza, m2/ha

40

30

20

10

0
MO BR FA
Specia

Fig. 1.5.2 SuprafaŃa de bază pe specii

11
 300

250

Numar de arbori la hectar

200

150

100

50

0
MO BR FA
Specia

Fig. 1.5.3 Numărul de arbori la hectar, pe specii

300

250
Numar de arbori la hectar

MO
200 BR (+LA)

FA
150

100

50

0
1 2 3 4

Clasa pozitionala

Fig. 1.5.4 Structura pădurii în raport cu clasa poziŃională a arborilor

12
 300
MO
250 BR

Numar de arbori la hectar

FA
200

150

100

50

0
I II III IV
Clasa de calitate

Fig. 1.5.5 Structura fondului de producŃie în raport cu clasa de calitate a arborilor

h, m
1.2

0.8
Inaltime, m

0.6

0.4

0.2

0
14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40
Diametru, cm

Fig. 1.5.6 VariaŃia înălŃimii arborilor (pin negru) în raport cu diametrul (curba înălŃimilor)

1.5.2 Determinarea principalilor indicatori de evaluare a caracteristicilor biometrice

1.5.2.1 Pădurea Răcădău

SuprafaŃa de pădure inventariată: 500 m2 x 5 suprafeŃe de probă circulare = 0,25 ha

Tabelul 1.5.2.1.1
Elemente de calcul (specia PIN)
SuprafaŃă
Diametru, ÎnălŃime, Număr de arbori din sondaj, ni de bază

13
 di, cm hi, m pe clase poziŃionale pe clase decalitate unitară1, gi,
1 2 3 I II III [m2·arb.-1]
.
.
Total – NPIN1 NPIN2 NPIN3 NPIN I NPIN II NPIN III GPIN2 =
TOTAL GPIN =

Calculele se mai pot efectua pentru fiecare din cele cinci suprafeŃe de probă permanente într-un
tabel de forma:
Elemente de calcul
SPP1 (Centru) SPP2 (Nord) SPP1 (Est) SPP1 (Sud) SPP1 (Vest)
nr. di hi ni gi nr. di hi ni gi nr. di hi ni gi nr. di hi ni gi nr. di hi ni gi
crt. crt. crt. crt. crt.
. . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . .
Total Total Total Total Total
Număr de arbori/SSI (0.25 hectare), NPIN =.....
SuprafaŃa de bază/ SSI (0.25 hectare), GPIN =

1. CompoziŃia pădurii: 100 PIN

2. SuprafaŃa de bază, [m2·ha.-1] G = 4 GPIN

3. Număr de arbori la hectar, N = 4 NPIN [arb·ha-1]

4. Elemente biometrice ale arborelui mediu al suprafeŃei de bază:

• Diametrul mediu al suprafeŃei de bază, dg , pe specii:

GPIN
g PIN =
N PIN

g PIN
d gPIN = 2
π

• ÎnălŃimea arborelui mediu al suprafeŃei de bază, hg: se determină ca medie aritmetică a

înălŃimilor a 10 – 15 arbori din categoriile de diametre centrale (care au diametre apropiate de
valoarea dg) sau se determină de pe curba înălŃimilor compensate

• Coeficientul de formă al arborelui mediu al suprafeŃei de bază se determină în funcŃie de

diametrul mediu (dg ) şi înălŃimea medie (hg (tabela 1)3.

5. Indicele de densitate, Id:

G [m 2 ⋅ha −1 ]
Id =
Gn
π
1
gi = d 2 i , di fiind exprimat în metri
4
2
ni·gi
3
Giurgiu V., Decei I., Armăşescu S., 1972: Biometria arborilor şi arboretelor. Editura Ceres, bucureşti, p. 130. Tabela
coeficienŃilor de forma se prezintă şi în Anexa IV
14
 Gn reprezintă suprafaŃa de bază considerată normală. Gn se determină cu ajutorul tabelei de
producŃie simplificate (tabela 9)4. În tabelă se intră cu înălŃimea medie a speciei, hg, şi se extrage
suprafaŃa de bază normală. Întrucât în compoziŃia pădurii participă doar pinul negru, suprafaŃa de bază
din tabelă este considerată suprafaŃa de bază normala întâlnită pe hectarul de pădure, Gn

6. Volumul la hectar, V:

(
Vm 3 ⋅ha −1 = 4 vg PIN ⋅ N PIN )
În relaŃia de mai sus NPIN reprezintă numărul de arbori de pin negru determinat în cele 5
suprafeŃe de probă (SPP) ale sondajului (5 x 500 m2 = 0,25 ha).

vg PIN reprezintă volumul arborelui medii. Volumul respectiv se determină cu ajutorul ecuaŃiei
de regresie5:

log v = a o + a1 log d g + a 2 log 2 d g + a 3 log hg + a 4 log 2 hg

CoeficienŃi de regresie
Specia
a0 a1 a2 a3 a4
Pin negru - 4,01698 1,96342 0,01241 0,57848 0,094783

7. Clasa Kraft: se înregistrează arborii din formularul de teren, pe specii

8. Calitatea masei lemnoase: se înregistrează arborii din formularul de teren, pe specii

9. Procentul arborilor de lucru se determină, pe specii, cu relaŃia6:

n I + αn II + βn III + γn IV
p al = ⋅ 100
n I + n II + n III + n IV

În relaŃia de mai sus, α , β si γ sunt coeficienŃi de echivalenŃă7:

CoeficienŃi de echivalenŃă
Clasa de calitate
Grupa de specii
II III IV
Răşinoase 0,94 0,81 0,15
Foioase 0,81 0,57 0,18

1.5.2.2 PerturbaŃii auxologice în arboretele de pin negru din pădurea Răcădău

A. VariaŃia creşterii radiale a arborilor

VariaŃia creşterilor radiale a arborilor de la an la an este rezultatul acŃiunii combinate a mai

multor factori precum:
– perioadele de secetă prelungite;
– temperaturile ridicate din timpul sezonului de vegetaŃie;

4
Giurgiu V., Drăghiciu D., 2004: Modele matematico-auxologice şi tabele e producŃie pentru arborete, Editura Ceres,
Bucureşti, p. 523. Aceasta tabelă se prezintă şi în Anexa IV
5
Giurgiu V., Decei I., Drăghiciu D., 2004: Metode şi tabele dendrometrice, Editura Ceres, Bucureşti, p. 53
6
Giurgiu V., Decei I., Drăghiciu D., 2004, op. cit., p. 139
7
Giurgiu V., Decei I., Drăghiciu D., 2004, op. cit., p. 129
15
 –
precipitaŃie reduse la intrarea în sezonul de vegetaŃie şi în timpul acestuia;
–
iernile cu tmperaturi foarte scăzute, geroase;
–
intervenŃiile silvotehnice;
atacurile insectelor;
–
–
poluarea transfrontalieră etc.
AcŃiunea combinată a acestor factori au o influenŃă directă asupra stării de sănătate a arborilor,
în principal asupra decolorării şi defolierii arborilor şi implicit asupra dinamicii creşterilor radiale.
OscilaŃiile regimului climatic, pe fondul acŃiunii şi a altor factori perturbatori determină însă
variaŃii ciclice ale lăŃimii inelului anual cu ritmuri de 9 – 13 ani (în medie 12 ani), în anumite condiŃii
staŃionale, periodicitatea acestora putând ajunge şi la 20 ani. Acestă variaŃie ciclică este mult redusă în
arboretele înaintate în vârstă, în staŃiuni cu precipitaŃii reduse şi cu temperaturi ridicate.

(Se măsoară creşterile radiale la cel puŃin un arbore din pădurea Răcădău (de preferat la arborele
mediu), se redă variaŃia lor în decursul vieŃii arborelui şi se încearcă explicarea acestei variaŃii, având
în vedere acŃiunea combinată a factorilor perturbatori. Dinamia creşterilor radiale se explică pornind de
la rezultatele observaŃiilor privind starea de sănătate a arborilor.. Dacă este posibil se identifică variaŃia
ciclică a creşterilor şi se precizează ritmul acestora. Graficul se redă în figura 2.5.)

6
PIN, d/h = 440 mm/18 m

5
Crestere radiala, ir, mm

Expon. (PIN, d/h = 440

mm/18 m)
4
Ani de
seceta y = 3.3577e-0.0258x
3 R2 = 0.6103

0
25

29

33

37

41

45

49

53

57

61

65

69

73

77

81

85

89

93

97

01

05

09
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

Ani calendaristici

Fig. 2.5 Variatia lăŃimii inelului anual (valori pentru un arbore de pin negru dud/h = 44 cm/18 m)

B. Pierderi de creştere în arborete aflate sub influenŃa factorilor naturali şi a altor factori
antropici dereglatori

Sub raport auxologic, acumulările de biomasă sunt direct influenŃate de diminuarea suprafeŃei
aparatului foliar ca urmare a vătămării arborilor, având ca rezultat reducerea creşterii radială radiale a
arborilor.
Decolorarea şi reducerea mărimii frunzelor (acelor) arborilor, reducerea gradului de înfrunzire
al arborilor (defolierea) determină slăbirea fiziologică a acestora provocând o mare fluctuaŃie a
indicilor de creştere radială de la un an la altul. Prin urmare, indicii de creştere radială variază în raport
cu gradul de vătămare al arborilor, acesta fiind determinat de acŃiunea combinată a factorilor naturali şi
a altor factori antropici dereglatori. Pierderile de creştere se pot determina analizând comparativ
creşterile radiale la arbori din diferite grade/clase de vătămate în raport cu arborii sănătoşi. La
arboretele vătămate, indicii de creştere sunt din ce în ce mai mici în comparaŃie cu arboretele
16
sănătoase. Indicii respectivi (fig. 2.6) şi deci acumulările biomasă lemnoasă se reduc cu cât gradul de
vătămare al arborilor/arboretelor este mai mare.
200

150

100
Indici de crestere

50

-50

-100
25
28
31

19 4
37

19 0
43

19 6
49
52
55
58
61
64
67

19 0
73

19 6
79

19 2
85
88
91
94
97

20 0
03

20 6
09
12
3

0
19
19
19
19

19

19

19
19
19
19
19
19
19

19

19

19
19
19
19
20

20

20
Ani calendaristici

Fig. 2.6 Indici de creştere radială (valori pentru un arbore de pin negru, d/h = 44 cm/18 m)

În cazul arboretului de pin negru din pădurea Răcădău, în analiza factorilor care au contribuit la
dereglarea echilibrului său ecologic trebuie luaŃi în considerare mai mulŃi factori precum secetele
repetate din ultimii 10 ani însoŃite de temperaturi ridicate, în prezenŃa altor factori staŃionali favorizanŃi
cum ar fi prezenŃa substratului calcaros, a înclinării mari şi expoziŃiei însorite a terenului, asociaŃi cu
cu deficitul de umiditate la începutul sezonului de vegetaŃie dar şi cu faptul că pădurea respectivă
provine din plantaŃii efectuate în condiŃii staŃionale nepotrivite (sol cu volum edafic redus sau chiar
rocă la suprafaŃa terenului).

II. DINAMICA CREŞTERII ŞI DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER,

URMĂRITĂ PRIN REłEAUA DE SONDAJE IFN

2.1 ReŃeaua de sondaje IFN

(descrierea eşantionajului, sondajul IFN şi gruparea suprafeŃelor de probă în cadrul sondajului,

structura unui sondaj IFN, caracterizarea/structura unei suprafeŃe de probă, efectuarea măsuratorilor.
Aceste informaŃii se preiau din documentul xerox despre IFN. Dacă datele înregistrate în formularul de
teren (FN_formular teren prezentat în anexa 3) sunt suficiente, se prezintă o imagine de pe Google cu
amplasarea sondajului în teren, precizându-se însă şi coordonatele.

2.2 Indicatori de evaluare a creşterii şi dezvoltării fondului forestier, determinaŃi prin

reŃeaua de sondaje IFN (FutMon), pentru o pădure de amestec de fag cu răşinoase din
cadrul R.P.L.P. Săcele
Tabelul 2.2.1
Indicatori de caracterizare a structurii şi mărimii fondului de producŃie
al pădurii (edificatori pentru o suprafaŃă de 4 x 4 km)

Nr. Specie
Indicator de evaluare Unit.
crt. MO BR FA DT DM: total
17
 (CA+ AN
PAM,
GO)
1. CompoziŃia pădurii % –
2. SuprafaŃă de bază, G m2·ha-1
3. Număr de arbori la hectar, N arb·ha-1
4. Curba înălŃimilor compensate – –
5. Elemente biometrice ale arborelui
mediu al suprafeŃei de bază:
– diametrul mediu, dg cm –
– înălŃimea medie, hg m –
6. Indice de densitate, Id –
7. Volum la hectar, V –
8. Curba volumelor m3·ha-1 –

(Aceşti indicatori se determină în paragraful 3.2 pe baza datelor înregistrate în formularul de teren. ce
conŃine date din cele 4 SPP-uri specifice sondajului IFN)

60
Proportia de participare, %

50

40

30

20

10

0
MO BR FA CA (+GO, PAM) ANN

Specia

Fig. 2.2.1 CompoziŃia pădurii în raport cu proporŃia de participare a fiecărei specii, determinată
după suprafaŃa de bază

18
 60

50

Suprafata de baza, m2/ha

40

30

20

10

0
MO BR FA CA (+GO, PAM) ANN

Specia

Fig. 2.2.2 SuprafaŃa de bază pe specii

60
Numarul de arbori la hectar

50

40

30

20

10

0
MO BR FA CA (+GO, PAM) ANN

Specia

Fig. 2.2.3 Numărul de arbori la hectar, pe specii

19
 36

32
MO
28 BR

24 FA

Inaltimea, m CA+
20 DT

16

12

0
6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 46 50 54 58 62 66 70
Diametrul, cm

Fig. 2.2.4 Curba înălŃimilor compensate, pe specii

3.5
MO

3 BR
volum, v , m3/arb.

FA
2.5
CA+
DT
2

1.5

0.5

0
6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 46 50 54 58 62 66 70
Diametrul, cm

Fig. 2.2.5 Curba volumelor, pe specii

20
 2.3 Determinarea principalilor indicatori de evaluare a creşterii şi dezvoltării fondului forestier

SuprafaŃa de pădure inventariată: 500 m2 x 4 suprafeŃe de probă circulare = 0,2 ha; 200 m2 x 4 suprafeŃe de probă circulare = 0,08 ha;
Tabelul 2.3.1
Elemente de calcul
Volum,
Arbori pe specii/ÎnălŃimi pe specii SuprafaŃa de bază, G
Vi, [m3/0,2 ha]
Nr. di,
crt. cm Div. tari, DM: uni-
al MO BR FA DT: CA+ AN tară, totală, [m2/0,2 ha]
arb. PAM, GO) [m2·
arb hi, arb hi, arb hi, arb hi, arb. hi, arb. MO BR FA Div. DM: MO BR FA CA+ AN
-1
m m m m m ] tari, AN DT
DT:
CA+
PAM,
GO)
6
6,1
6,2
6,3
. .
. .
. .
. .
285
Total 1 NMO NBR NFA NDT NDM GMO GBR GFA GDT GAN VMO VBR VFA VDT VANN
200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 20 200 200 200 200
286
.
.
.
.
Total 2 NMO NBR NFA NDT NDM GMO GBR GFA GDT GAN VMO VBR VFA VDT VANN
500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500
Total NMO NBR NFA NDT NDM GMO GBR GFA GDT GAN VMO VBR VFA VDT VANN

(În tabel arborii se dispun în ordinea crescătoare a diametrului, mai întâi cei cu diametrul până la 285 mm, apoi cei cu diametrul mai mare de 285 mm. În formularul
de teren, diametrul arborelui este codificat cu φ)

21
1. CompoziŃia pădurii: (GMO/G200+500)100 + (GBR/G200+500)100 + (GFA/G200+500)100 +
(GDT/G200+500)100 + (GAN/G200+500)100,

unde G200+500 = GMO + GBR + GFA + GDT + GAN

2. SprafaŃa de bază la hectar, G = 5 [10 (GMO 200 + GBR 200 + GFA 200 + GDT 200 + GAN 200) +
4(GMO 500+ GBR 500+ GFA 500 + GDT 500 + GAN 500)], [m2·ha-1]

3. Număr de arbori la hectar, N = 5 [10 (NMO 200 + NBR 200 + NFA 200 + NDT 200 + NAN 200) + 5(NMO
-1
500+ NBR 500+ NFA 500 + NDT 500 + NAN 500)], [arb·ha ]

4. Curba înălŃimilor compensate: Se trasează pentru speciile MO, BR, FA, DT în funcŃie de
diametrul şi înălŃimea fiecărui arbore8

5. Elemente biometrice ale arborelui mediu al suprafeŃei de bază:

• Diametrul mediu al suprafeŃei de bază, dg:

GMO, BR, FA, DT , AN

g MO , BR , FA, DT , ANN =
N MO , BR , FA, DT , AN

g MO , BR, FA, DT , AN
d g MO , BR ,FA ,DT , ANN = 2
π

• ÎnălŃimea arborelui mediu al suprafeŃei de bază, hg: se citeşte – pentru fiecare specie – pe
curba înălŃimilor compensate, în funcŃie de diametrul mediu (se poate determina şi ca medie
aritmetică a înălŃimilor a 10 – 15 arbori din categoriile de diametre centrale (care au
diametre apropiate de diametrul dg al fiecărei specii)

5. Indicele de densitate, Id:

G [m 2 ⋅ha −1 ]
Id =
Gn

Gn reprezintă suprafaŃa de bază considerată normală. Gn se determină cu ajutorul tabelei de

producŃie simplificate (tabela 9)9. În tabelă se intră cu înălŃimea medie a fiecărei specii, hg, şi se
extrage suprafaŃa de bază normală pe specii.
Gn la nivelul pădurii se determină prin însumarea suprafeŃelor de bază normale pe specii
(extrase din tabelă) corespunzătoare compoziŃiei pădurii determinată la puncul 1. În acest sens,
suprafeŃelor de bază din tabele li se aplică procentele speciilor (pMO, BR, FA, DT, AN) din compoziŃia-Ńel.
Pentru diverse tari (DT) se ia în considerare specia carpen.

pMO P p p p
Gn = GnMO + BR Gn BR + FA Gn FA + DT GnDT + AN Gn ANN
100 100 100 100 100

6. Volumul la hectar, V:
V = 5 [10 (VMO 200 + VBR 200 + VFA 200 + VDT 200 + VAN 200) +

8
În formularul de teren, înălŃimea arborelui este codificată Ht
9
Giurgiu V., Drăghiciu D., 2004, op. cit., p. 523. Aceasta tabelă se prezintă şi în Anexa IV

22
 4(VMO 500+ VBR 500+ VFA 500 + VDT 500 + VAN 500)], [m3·ha-1]

În relaŃia de mai sus VMO, VBR , VFA, VDT şi VAN reprezintă volumele, pe specii, determinate în
cele 4 suprafeŃe de probă (SPP) ale sondajului (4 x 500 m2 = 0,2 ha).
Volumele respective se determină pentru fiecare arbore cu ajutorul ecuaŃiei de regresie10:
log v = a o + a1 log d + a 2 log 2 d + a3 log h + a 4 log 2 h
CoeficienŃii din ecuaŃia de regresie de mai sus se prezintă în tabelul următor:

CoeficienŃi de regresie
Specia
a0 a1 a2 a3 a4
Molid - 4,18161 2,08131 - 0,11819 0,70119 0,148181
Brad - 4,46414 2,19479 - 0,12498 1,04645 - 0,016848
Fag - 4,11122 1,30216 0,23636 1,26562 - 0,079661
CA - 4,23139 2,15204 - 0,00988 0,59652 0,112810
ANN - 4,14953 1,73468 0,09365 0,92817 0,000123

7. Curba volumelor se trasează pentru speciile MO, BR, FA şi DT prin reprezentarea grafică a
volumelor unitare pe categorii de diametre

III. CONCLUZII

(Concluziile se formulează pe baza parametrilor/indicatorilor de evaluare a stării de sănătate

şi vitalitate a pădurilor exprimaŃi grafic şi analitic în primele două capitole.)

3.1 Concluzii privind starea de sănătate a arborilor evaluată prin sondaje de

monitoring european de nivel I (16x16 km)

3.2 Concluzii privind caracteristicile fondului de producŃie al pădurilor de pin negru şi

determinate prin reŃeaua europeană de supraveghere intensivă (SSI) de nivel II

3.3 Concluzii privind dinamica creşterii şi dezvoltării fondului forestier al unei păduri
evaluată prin reŃeaua IFN (4 x 4 km)

Bibliografie

1. Badea O., 2008: Manual privind metodologia de supraveghere pe termen lung a stării
ecosistemelor forestiere aflate sub acŃiunea poluării atmosferice şi
modificărilor climatice. Editura silvică, Bucureşti, p. 18 – 25
2. Giurgiu V., Decei I., Armăşescu S., 1972: Biometria arborilor şi arboretelor. Editura Ceres,
Bucureşti, p. 130
3. Giurgiu V., Drăghiciu D., 2004: Modele matematico-auxologice şi tabele e producŃie pentru
arborete, Editura Ceres, Bucureşti, p. 523
4. Giurgiu V., Decei I., Drăghiciu D., 2004: Metode şi tabele dendrometrice, Editura Ceres,
Bucureşti, p. 53, 129, 139
5. Marin Gh., 2010: Inventarul Forestier NaŃional în România. A.S.A.S. Gh. Ionescu-Şişeşti,
Bucureşti
6. x x x, 2002: Ordin pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare sol-vegetaŃie forestieră
pentru silvicultură. În Monitorul oficial al României nr. 831, partea I, din 19
noiembrie 2002

10
Giurgiu V., Decei I., Drăghiciu D., 2004, op. cit., p. 53

23
 7. x x x, 2010: Notă de prezentare. Inventarul forestier NaŃional. I.C.A.S., p. 12 – 14
8. x x x, 2010: Protocol pentru culegerea datelor de teren în reŃeaua FutMon. I.C.A.S., p. 4 –
14
ANEXE
Anexa I

(În această anexă trebuie incluse fomularele din teren (Niv_I_Schei, Niv_I_Răcădău şi
Niv_I_Iepure) în care s-au înregistrat informaŃiile privind starea de sănătate pentru pădurile Schei,
Răcădău şi Iepure, evaluată în cadrul reŃelei europene de nivel I, pe baza cărora se fac determinările
parametrilor de evaluare.)

Anexa II

(ConŃinutul acestei anexe îl constituie fomularul de teren (Niv_II_Răcădău) în care s-au

înregistrat informaŃiile privind starea de sănătate a pădurii Răcăău evaluată prin inventarieri succesive
în cadrul reŃelei europene de nivel II.
Anexa III

(Această anexă conŃine fomularul de înregistrare a informaŃiilor privind creşterea şi dezvoltarea

fondului forestier al unei păduri din R.P.L.P. Săcele evaluate prin reŃeaua IFN (IFN_formular_teren)

24
 Anexa IV

1. COEFICIENłI DE FORMĂ

25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
9. TABELĂ DE PRODUCłIE SIMPLIFICATĂ

37
38
39
40