Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu, scriitor, academician si om politic roman, s-a nascut pe 5 noiembrie 1880 la
Pascani. Urmeaza cursurile Liceului Național din Iasi si cursurile Faculțații de drept din Bucuresti.
Scriitorul isi incepe activitatea literara inca din timpul liceului, colaborand cu versuri si schițe la
"Convorbiri literare", "Pagini literare" si "Samanatorul".

Sadoveanu debuteaza publicistic in 1897 in revista bucuresteana "Dracu" cu schița Domnisoara M

din Falticeni, semnandu-se Mihai din Pascani. Colaboreaza incepand din 1898 la "Viața noua",
semnand o parte din scrieri si cu pseudonimul M. S. Cobuz.

In 1901 Mihail Sadoveanu se casatoreste cu Ecaterina Balu si se strabileste in Bucuresti in 1904, an

in care isi face si  debutul editorial cu patru volume - Povestiri, Dureri inabusite, Crasma lui Mos
Precu si Soimii.

Editeaza in 1919  impreuna cu Tudor Arghezi  revista "Insemnari literare", in paginile careia publica
volumul de nuvele "Umbre" si brosura "In amintirea lui Creanga", iar in 1936, impreuna cu George
Toparceanu, Mihai Codreanu si Grigore T. Popa scoate revista lunara "Insemnari iesene".

Scrie si publica aproape o suta de volume, cele mai cunoscute sunt: Neamul Soimarestilor (1915),
Dumbrava minunata (1926), Tara de dincolo de negura (1926), Imparatia apelor (1928), Zodia
Cancerului sau Vremea Ducai-Voda (1929), Baltagul (1930), Creanga de aur (1933), Locul unde nu s-
a intamplat nimic (1933), Fratii Jderi, (1935-1942), Nicoara Potcoava (1952).

Ocupa functii publice, de inspector al caminelor culturale si director al Teatrului National din Iasi.
Devine membru al Academiei Romane in 1921, si este ales in 1949 presedinte al Uniunii Scriitorilor.

Mihail Sadoveanu se stinge din viata la data de 19 octombrie 1961 si este inmormantat la Cimitirul
Bellu din Bucuresti.