Sunteți pe pagina 1din 3

Sarcina 1

Între sistemul bancar şi evoluţia economică există o relaţie strânsă ce se explică prin faptul că
dezvoltarea economică contribuie la dezvoltarea sistemului naţional bancar, precum şi evoluţia
sistemului bancar contribuie la creşterea economică a ţării.
Relaţiile de cooperare dintre instituţiile financiare internaţionale şi Republica Moldova
contribuie la buna dezvoltare a tuturor ramurilor economiei naţionale. Această cooperare, în cele
mai dese cazuri, este realizată prin instituţiile financiare din Republica Moldova care contribuie
la redistribuirea mijloacelor de finanţare oferite de organizaţiile internaţionale. Astfel, Republica
Moldova cooperează cu Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială , Banca
Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), ș.a.

Sarcina 2

Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o organizaţie internaţională care are obiectivul de a
promova cooperarea monetară internaţională, de a înlesni expansiunea şi creşterea echilibrată a
comerţului internaţional, precum şi de a promova stabilitatea valutară. Republica Moldova a
acceptat Statutul FMI prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1107 din 28 iulie 1992, iar la 12 august
1992 a devenit membru al FMI.
În cadrul FMI, Republica Moldova face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include:
Armenia, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Luxemburg,
Republica Macedonia de Nord, Muntenegru, Olanda, România şi Ucraina.
Cota actuală a Republicii Moldova la FMI constituie 172.5 milioane Drepturi Speciale de
Tragere (DST), ceea ce reprezintă 0.04 la sută din capitalul FMI.
Din momentul aderării la FMI, Republica Moldova a beneficiat de următoarele acorduri cu FMI
pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale autorităţilor şi anume: Mecanismul de
finanţare compensatorie şi excepţională (CCFF), Mecanismul finanţării reformelor structurale
(STF), Acordurile Stand-by (SBA), Mecanismele de finanţare extinsă (EFF) şi Mecanismele de
reducere a sărăciei şi creştere economică (PRGF) - din 2009 numite Mecanisme de creditare
lărgită (ECF).
Anual FMI acordă Republicii Moldova consultări în domeniul politicii economice şi financiare,
conform prevederilor Articolului IV al Statutului FMI, care reglementează relaţiile de cooperare
dintre ţările membre şi FMI.
FMI a acordat Republicii Moldova asistenţă tehnică într-un şir de sectoare, inclusiv în cel al
politicii monetare/organizării băncii centrale, sistemului de raportare monetară, supravegherii
bancare etc.
Cooperarea cu Banca Mondială :
Două decenii de cooperare şi eforturile comune de a asigura prosperitate, de a reduce sărăcia şi
îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor Republicii Moldova au fost transpuse în diferite tipuri de
suport acordat ţării în domenii precum sănătatea, educaţia, agricultura, energia, aprovizionare cu
apă şi canalizare, guvernare electronică, protecţie socială, competitivitate şi multe altele. Peste
970 milioane de dolari SUA au fost angajate până în prezent în susţinerea a 45 de proiecte. Peste
340 de fonduri fiduciare au fost implementate în valoare de peste 200 mil. dolari SUA.
Corporaţia Financiară Internațională şi Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor –
membri ai Grupului Băncii Mondiale – au acordat resurse financiare şi garanţii în sumă de 295
mil. dolari SUA.
Banca Mondială administrează un portofoliu substanţial de 74 mil. dolari SUA în cadrul
Fondurilor Fiduciare (unul din cele mai mari în regiunea Europei şi Asiei Centrale), cu o
experienţă de implementare destul de satisfăcătoare, care participă la co-finanţarea operaţiunilor
AID, finanţează operaţiunile GEF şi cele de carbon, şi acordă alte forme de suport, inclusiv
pentru AAA.

Cooperarea cu BERD :
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este o organizație internațională,
care activează în baza Acordului de constituire întocmit la 29 mai 1990 la Paris, intrat în vigoare
la 28 martie 1991. Obiectivul BERD este de a susține dezvoltarea economică a țărilor din centrul
și estul Europei, sudul și estul Mării Mediterane și Asia Centrală, precum și extinderea
principiilor economiei de piață, promovarea inițiativei private și antreprenoriale și aplicarea
principiilor democrației pluraliste.
Republica Moldova a devenit membră a BERD la 5 mai 1992. În prezent, capitalul subscris de
RM constituie 30,01 milioane euro.
Republica Moldova a beneficiat și continuă să beneficieze de sprijin financiar din partea BERD,
acordat în cadrul diverselor proiecte derulate cu țara noastră. Cea mai mare parte a acestor
proiecte este direcționată către sectorul privat.
Ultima strategie de țară pentru Republica Moldova (2017-2022) a fost aprobată de Consiliul
Directorilor BERD la 29 noiembrie 2017. Prima prioritate strategică, stabilită în acest document,
vizează fortificarea guvernanței și sporirea rezilienței în sectorul bancar, prin implementarea
practicilor solide care ar asigura o finanțare durabilă. În acest sens, BERD este una din instituțiile
financiare internaționale cheie care sprijină Republica Moldova în procesul de reformare a
sectorului bancar, contribuind prin expertiza sa valoroasă și prin participare în capitalul unor
bănci.

După părerea mea, relațiile Republicii Moldova cu instituțiile financiare internaționale nu sunt
doar un avantaj ci chiar o necesitate, întrucât țara noastră nu ar putea face față cheltuielilor
pentru infrastructură, agricultură, și alte sectoare, dacă s-ar baza pe resursele proprii și fără ajutor
financiar din partea acestor organizații. Republica Moldova este un stat în curs de dezvoltare de
asemenea asistența financiară și strategică din partea statelor dezvoltate este o prioritate. Unul
din cele mai mari avantaje, cred eu, este că acese instituții financiare acordă granturi Republicii
Moldova, adică sume de bani pe care statul nostru le poate investi în anumite sectoare pentru
care aceste sume au fost alocate, însă fără a trebui să se restituie.
Totodată, unul din dezavantajele pe care țin să le menționez este faptul că acest support
financiar, anume creditele acordate, duc la creșterea datoriei de stat externe, ceea ce ar trebui de
evitat, căci pentru statul nostru unde deja PIB-ul și rata inflației nu au valori favorabile, datoria
de stat este o povară în buget mult prea mare.
Însă cred că beneficiul ajutorului financiar este mai mare decât dezavantajele pe care acesta îl
aduce.

S-ar putea să vă placă și