11.

INSTALAŢIA DE BALAST

11.1 Destinaţie şi cerinţe generale

Rolul instalaţiei de balast la bordul unei nave este acela de a asigura pescajul,
asieta longitudinală şi transversala şi stabilitatea navei prin ambarcarea de greutăţi la bord
(lichide–apă de mare) şi poziţionarea centrului de greutate al navei în mod corespunzător
asigurării bunelor condiţii de navigaţie şi exploatare ale acesteia.
Navele de transport mărfuri generale ambarcă la bordul lor cantităţi de balast ce
însumează o greutate egală cu (0.2÷0.3)Δ.
Componenţa instalaţiei de balast este prezentată în cele ce urmează:
- prize şi chesoane de fund şi bordaj
- magistrale de apă de mare
- pompe de balast cu agregatele lor de acţionare
- valvule de trecere pentru (de)conectarea pompelor (de) la sistemele de tubulaturi
- sisteme de tubulaturi
- valvule comandate de la distanţa corespunzătoare fiecărui tanc
- tancuri de balast
- sorburi şi dispozitive de măsurare a nivelului apei în tancuri
- valvule de bordaj
Apa de balastare preluată din mare prin prizele de fund şi bordaj, dotate cu
valvule Kingston destinate (de)cuplării magistralei de balast (de) la priza şi împiedicării
scurgerii apei din instalaţie în exterior, cu ajutorul pompelor de balast este stocată la bord
în tancuri speciale denumite tancuri de balast.
Prizele de fund şi bordaj sunt prevăzute şi cu filtre mecanice grosiere, dispozitive
de suflare şi dezgheţare ce constau în serpentine (inele) perforate alimentate cu aer
comprimat sau abur supraîncălzit plasate în chesoanele de fund şi bordaj. Prizele
constituie parte integrantă a magistralei de apă de mare ce poate fi uşor recunoscută în
compartimentul maşini datorită faptului că este constituită din conductă cu diametrul cel
mai mare din toate cele existente în compartiment. Amplasarea prizelor trebuie să se facă
în zonele de pe suprafaţa operei vii în care depunerile de nisip şi mal sunt minime.
 La golirea tancurilor apa este refulată de către pompe peste bord prin intermediul
unor valvule de bordaj situate în zona liniei de pescaj maxim. Aceste valvule sunt de sens
unic împiedicând pătrunderea apei din exteriorul navei în instalaţie.
Pompele de balast sunt pompe de debite foarte mari şi sarcini pe aspiraţie şi
refulare relativ scăzute (înălţimea maximă de aspiraţie nu depăşeşte 5÷6 m) , fapt pentru
care sunt preferate în construcţie pompele de tip centrifugal sau axial autoamorsabile
antrenate de motoare electrice de turaţie corespunzătoare. Atât pompele, cât şi celelalte
echipamente electrice, mecanice şi hidraulice sunt navalizate în vederea asigurării
rezistenţei acestora la acţiunea puternic coroziva a aerului şi apei mării precum şi la
acţiunea stropilor de apă. Rolul pompelor este acela de a asigura umplerea sau golirea
tancurilor de balast în timpi cât mai reduşi, în conformitate cu prevederile impuse de
societatea de clasificare.
În practica exploatării navale se recurge la umplerea sau golirea tancurilor de
balast pe cale gravitaţională dacă durata necesară efectuării operaţiunii respective o
permite şi dacă poziţionarea tancului faţa de linia de plutire pe care se află nava este
avantajoasă, aceasta realizându-se în vederea evitării consumului de energie suplimentar
şi uzării inutile a echipamentelor instalaţiei.
Tubulatura instalaţiei de balast trebuie să asigure, prin construcţie, vehicularea
debitelor de apă impuse în perioadele de timp corespunzătoare prevederilor registrului.
Toate tubulaturile vor fi astfel montate încât să asigure funcţionarea corectă a instalaţiei
şi la inclinări transversale de maxim 5 0 şi să nu fie expuse îngheţului. La punerea în
functiune a instalaţiei se verifică rezistenţa şi etanşeitatea tubulaturii la o presiune a
fluidului de lucru de 4 bari sau o presiune egală cu cea furnizată de pompa de stins
incendiu când aceasta asigură preponderent funcţionarea instalaţiei. Ţevile utilizate sunt
din oţel căptuşit la interior cu material cu efect protector contra coroziunii (ex:
policlorura de vinil, zinc).
Tancurile de balast sunt tancuri de tip structural fiind dotate cu tubulaturi
individuale astfel încât să existe posibilitatea umplerii sau golirii fiecărui tanc sau grup de
tancuri în parte. În acest scop la bordul navei exista magistrale de balast corespunzătoare
tancurilor din cele două borduri din prova compartimentului maşini ( tancuri din dublu
bord şi dublu fund ) şi picului prova şi o altă tubulatură de alimentare a tancului de balast
din picul pupa.
Toate racordările tancurilor la magistrale sunt prevăzute cu valvule comandate (în
general de tip fluture ) hidraulic de la distanţă şi sorburi. Toate valvulele comandate sunt
prevăzute şi cu comandă directă locală sau de la distanţă. Armătura telecomandată va
avea o comandă locală care trebuie să acţioneze independent de cea de la distanţă
(mecanică ) – de pe puntea pereţilor etanşi. Dacă este posibil aceste acţionari vor fi
directe ( ex : roata de mână ). Dacă amplasarea valvulei nu permite accesul direct la
aceasta ( ex : valvule situate în dublul fund sau în tancul de balast din picul prova ),
acţionarea manuală locală poate fi înlocuită printr-o acţionare manuală de la distanţă (ex :
acţionare mecanică cu tije îmbinate cardanic sau hidraulică cu pompă de mână ). Casetele
valvulelor şi valvulele cu comandă manuală trebuie să fie amplasate în locuri care, în
conditii normale de exploatare, sunt permanent accesibile.
Protecţia suprafeţelor interioare ale tancurilor la acţiunea corozivă a apei de mare
este realizată prin amplasarea în interiorul tancurilor a plăcilor de zinc cu rol protector.
Nivelul apei din tancuri este determinat prin intermediul traductorilor de nivel
incorporaţi în construcţia fiecărui tanc. Nivelul citit de acestea este trimis prin mijloace
electrice la postul de comandă maşini, unde, prin introducerea valorii nivelului în
diagrama de capacitate a tancului ( diagramă ce prezintă dependenţa dintre nivelul
lichidului dintr-un tanc şi volum, abscisa şi ordonata centrului de greutate al lichidului
înmagazinat în tanc) se determină volumul de apă existent în tanc. Traductorii utilizaţi
folosesc diferite principii funcţionale, în ultima vreme fiind utilizaţi traductorii electronici
integraţi care au capacitatea de a memora diagrama de capacitate a tancului şi de a reda
permanent cantitatea de apă prezenta în tanc.
Prezenţa valvulelor şi casetelor de distribuţie comandate, traductorilor de nivel al
apei din tancuri împreună cu acţionarea electrică a pompelor de balast permit gestionarea
centralizată a întregii instalaţii din postul central de supraveghere şi comandă al
compartimentului maşini .
Sorburile sunt ajutaje tronconice ( pâlnii ) dispuse în pupa fiecărui tanc de balast
şi cât mai înspre planul diametral al navei. Sorburile pot fi prevăzute sau nu cu filtre
mecanice grosiere pentru evitarea antrenării pe tubulatura a eventualelor impurităţi
mecanice de dimensiuni mari.
Tancurile de balast sunt situate cât mai departe de centrele de greutate şi de
carenă ale navei în vederea maximizării efectului de reducere/amplificare a amplitudinii
oscilaţiilor transversale ale navei pe mare montată şi celui de ajustare a asietei navei.
Astfel, tancurile vor fi poziţionate în zona bordajelor, dublului fund şi picurilor.
Umplerea tancurilor se recomandă a fi completă în vederea eliminării consecinţelor
negative induse de prezenţa suprafeţelor libere asupra stabilităţii navei.
Funcţionarea instalaţiei de balast ca instalaţie de asietă prevede conectarea atât pe
aspiraţia cât şi pe refularea pompelor de balast, prin intermediul casetelor de distribuţie, a
conductelor de legătura cu tancurile de balast în vederea transvazării apei dintr-un bord în
altul sau între tancurile din prova şi pupa navei cu scopul obţinerii asietei dorite, în
vederea apupării sau limitării amplitudinii oscilaţiilor navei.
Importanţa unei bune funcţionari şi fiabilităţi a instalaţiei de balast-asieta se
extinde şi prin prisma asigurării vitalităţii navei având în vedere importanţa asigurării
flotabilităţii şi nescufundabilităţii navei prin limitarea înclinării acesteia – se evita în acest
fel imersarea navei până sub linia de siguranţă, şi utilizarea, în caz de necesitate
deosebită, a pompelor de balast la golirea compartimentelor inundate şi asigurarea
debitelor de apă necesare stingerii de incendii apărute la bordul navei – prin cuplarea
pompelor de balast la instalaţiile de santină respectiv la cea de stins incendii cu jet de apă.
Interconectarea instalaţiilor de balast, santină şi stins incendii prezintă avantaje
pentru toate instalaţiile în cazul avarierii pompelor vreuneia dintre acestea, această
metodă fiind utilizată şi pentru reducerea numărului de pompe utilizate ( pompele dintr-o
altă instalaţie pot fi folosite/considerate ca pompe de rezervă pentru celelalte instalaţii ),
în acest grup poate fi inclusă şi pompa de rezervă a instalaţiei de răcire cu apă a
motorului principal.
11.2 Calculul volumelor tancurilor de balast
11.2.1 Descrierea raţionamentului de calcul
Pentru calculul volumelor tancurilor de balast am folosit următoarele 2
raţionamente,funcţie de zona de amplasare al tancului :
1) pentru tancurile din dublu fund ( din ambele borduri ) : T1,T2,T3,T4,T5,T6, a
picului pupa şi a picului prova am calculat ariile la diferite secţiuni orizontale ( cu
ajutorul facilităţilor de calcul a programului Autocad ), după care am integrat aceste arii
pe înălţime, cu ajutorul metodei Simpson (1/3) , programul de calcul fiind implementat în
platforma Eclipse-Java.
2) pentru tancurile din dublu bord ( din ambele borduri ) : T7,T8,T9,T10,T11,T12,
am calculat ariile la diferite secţiuni transversale, după care am integrat aceste arii pe
lungime.Metodele folosite sunt aceleaşi ca la punctul 1).
Pentru tancurile din dublu bord am preferat această metodă, deoarece nava fiind
un cargou de mărfuri generale care transportă containere, forma dublului bord este
influenţată şi de acest aspect.Am făcut câte o secţiune transversală în dreptul fiecărei
stive de containere , aşezând containerele şi am obţinut forma secţiunii transversale
(forma dublului bord ).
Numărul secţiunilor orizontale/transversale folosit este impar, pentru ca metoda
Simpson (1/3) pentru integrare numerică să se preteze.
Formula de cuadratura Simpson 1/3 se foloseşte atunci când numărul n al
intervalelor în care se divizează domeniul de integrare este par. Datele de intrare pentru
algoritmul de calcul al integralei unei funcţii definite tabelar sunt doi vectori : primul
vector este dat de cote / lungimi, iar al doilea vector este dat de ariile orizontale/
transversale. Numărul elementelor diferă de la secţiune la secţiune, iar limitele de
integrare sunt primul şi respectiv ultimul dintre elementele primului vector:
- pentru tancurile din dublu fund : am folosit 5 secţiuni orizontale
- pentru picul pupa : am folosit 7 secţiuni orizontale
- pentru picul prova : am folosit 13 secţiuni orizontale
- pentru tancurile din dublu bord : am folosit 5 secţiuni transversale
 Am anexat la proiect :
- schema de tancuri + secţiunile de calcul pentru fiecare tanc
- algoritmul de calcul a unei integrale definite tabelar cu metoda Simpson 1/3

11.2.2 Calculul efectiv

Tanc 1 = Tanc 2
- amplasare : dublu fund , în pupa zonei cilindrice , tancul 1 corespunde
bordului babord, respectiv tancul 2 bordului tribord
Secţiune la [mm] faţa de linia de baza Aria plutirii [ m 2 ]
0 116.82
325 199.37
650 222.25
975 235.62
1300 243.44
Total volum calculat [ m3 ] –volum brut 267.95

Vbalast  Vbrut  k  267.95  0.97  259.91 [m3 ] ,

unde : k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor
elemente metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Tanc 3 = Tanc 4
- amplasare : dublu fund , în zona cilindrică , tancul 3 corespunde bordului
babord, respectiv tancul 4 bordului tribord
Secţiune la [mm] faţa de linia de baza Aria plutirii [ m 2 ]
0 256.73
325 293.31
650 301.66
975 310.63
1300 312.82
Total volum calculat [ m3 ] –volum brut 378.61
Vbalast  Vbrut  k  378.61 0.97  367.25 [m3 ] ,

unde : k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor
elemente metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Tanc 5 = Tanc 6
- amplasare : dublu fund , în prova zonei cilindrice , tancul 5 corespunde
bordului babord, respectiv tancul 6 bordului tribord
Secţiune la [mm] faţa de linia de baza Aria plutirii [ m 2 ]
0 145.96
325 212.63
650 230.37
975 241.14
1300 247.88
Total volum calculat [ m3 ] –volum brut 281.25

Vbalast  Vbrut  k  281.25  0.97  272.81 [m3 ] ,

unde : k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor
elemente metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Tanc 7 = Tanc 8
- amplasare : dublu bord , în pupa zonei cilindrice , tancul 7 corespunde
bordului babord, respectiv tancul 8 bordului tribord
Secţiune la [mm] faţa de coasta 0(axul Aria secţiunii transversale [ m 2 ]
cârmei),ce corespunde coastei...
20300 – C29 11.62
27800 – C39 10.18
34550 – C48 10.60
40550 – C56 10.67
46550 – C64 10.67
Total volum calculat [ m3 ] –volum brut 277.15
Vbalast  Vbrut  k  277.15  0.97  268.83 [m3 ] ,

unde : k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor
elemente metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Tanc 9 = Tanc 10
- amplasare : dublu bord , în zona cilindrică , tancul 9 corespunde bordului
babord, respectiv tancul 10 bordului tribord
Secţiune la [mm] faţa de coasta 0(axul Aria secţiunii transversale [ m 2 ]
cârmei),ce corespunde coastei...
46550 – C64 10.67
 58550 – C80 10.67
63800 – C87 10.67
69800 – C95 10.67
78800 – C107 10.67
Total volum calculat [ m3 ] –volum brut 344.10

Vbalast  Vbrut  k  344.10  0.97  333.77 [m3 ] ,

unde : k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor
elemente metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )
Tanc 11 = Tanc 12
- amplasare : dublu bord , în prova zonei cilindrice , tancul 11 corespunde
bordului babord, respectiv tancul 12 bordului tribord
Secţiune la [mm] faţa de coasta 0(axul Aria secţiunii transversale [ m 2 ]
cârmei),ce corespunde coastei...
78800 – C107 10.67
84800 – C115 10.44
91550 – C124 10.37
96800 – C131 9.26
108800 – C47 8.20
Total volum calculat [ m3 ] –volum brut 280.70
Vbalast  Vbrut  k  280.70  0.97  272.27 [m3 ] ,

unde : k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor
elemente metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Tanc pic pupa

- amplasare : pic pupa
Secţiune la [mm] faţa de linia de baza, ce Aria plutirii [ m 2 ]
corespunde plutirii...
4600 – platforma intermediara CM 1.49
5250 – WL5 6.25
6300 – WL6 38.87
7350 – WL7 55.50
8400 – WL8 63.70
9450 – WL9 70.43
10500 – WL10 73.78
Total volum calculat [ m3 ] –volum brut 282.28
 Vbalast  Vbrut  k  282.28  0.97  273.81 [m3 ] ,

unde : k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor
elemente metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Tanc pic prova

- amplasare : pic prova
Secţiune la [mm] faţa de linia de baza, ce Aria plutirii [ m 2 ]
corespunde plutirii...
0 – WL0 0.01
1050 – WL1 58.27
2100 – WL2 35.23
3150 – WL3 48.63
4200 – WL4 54.79
5250 – WL5 50.85
6300 – WL6 35.59
7350 – WL7 30.05
8400 – WL8 36.40
9450 – WL9 49.01
10500 – WL10 70.89
Total volum calculat [ m3 ] –volum brut 488.51

Vbalast  Vbrut  k  488.51 0.97  473.85 [m3 ] ,

unde : k  0.97 - coeficient care ţine seama de grosimea tablelor, a osaturii şi a altor
elemente metalice interioare tancului ( sorburi, tubulaturi,etc. )

Vtancuri  VT 1 +VT 2 +...+VT 12 +Vpicpupa +V picprova

Vtancuri  (2  267.95)  (2  378.61)  (2  281.25)  (2  277.15)  (2  344.10) 
(2  280.70)  282.28  488.51  4430.31 [m3 ]

Vbalast util  VT 1util +VT 2 util +...+VT 12 util +Vpicpupa util +Vpicprova util
Vbalast util  (2  259.91)  (2  367.25)  (2  272.81)  (2  268.83)  (2  333.77) 
(2  272.27)  273.81  473.85  4297.34 [m3 ]

Volumul de balast calculat în cap.8, necesar pentru obţinerea pescajului de balast :

 Vbalast  4129.58 [m3 ] - diferenţa între volumul de balast necesar şi volumul

maxim care se poate dispune pe nava este de 4 % .

11.3 Adoptarea schemei constructive

(A se vedea planşa anexă)
Instalaţia de balast poate efectua următoarele manevre:
- umplerea tancurilor
- golirea tancurilor
- transferul : - babord-tribord
- tribord-babord
- prova-pupa
- pupa-prova
Instalaţia va fi deservită de două pompe de balast,cuplate în paralel între ele , şi
tot în paralel cu pompa de santină din compartimentul de masini.
În continuare voi prezenta pentru fiecare manevră succesiunea de valvule ce
trebuie deschise, celelalte valvule ramânând închise.
Valvulele notate de la 1 până la 13 corespund părţii din instalaţie aflată în afara
CM-ului (“[]”- se deschid doar o parte din valvule, ce corespund tancurilor unde se
realizează operaţia de golire/umplere/transvazare ),iar valvulele notate de la 14 la 37
corespund parţii din instalaţie aflata în CM.
 Pentru umplerea tancurilor ( din DF, DB şi a picului prova )se deschid :
- pompa 1: valvulele : 15,16,21,22,23,14,[1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13]
- pompa 2: valvulele : 17,18,24,25,26,14,[1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13]

 Pentru golirea tancurilor ( din DF, DB şi a picului prova )se deschid :

- pompa 1: valvulele : [1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13],14,19,21,22,27,28
- pompa 2: valvulele : [1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13],14,20,24,25,29,30

 Pentru umplerea tancului pic pupa se deschid :

- pompa 1: valvulele : 15,16,21,22,33,32
- pompa 2: valvulele : 17,18,24,25,34,32
 Pentru golirea tancului pic pupa se deschid :
- pompa 1: valvulele : 31,21,22,27,28
- pompa 2: valvulele : 31,24,25,29,30

 Pentru transvazarea babord-tribord se deschid :

- pompa 1: valvulele : [1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13],19,21,22,33,34,26
- pompa 2: valvulele : [1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13],19,24,25,26

 Pentru transvazarea tribord-babord se deschid :

- pompa 1: valvulele : [1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13],20,21,22,23
- pompa 2: valvulele : [1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13],20,24,25,34,33,23

 Pentru transvazarea pupa-prova se deschid :

- pompa 1: valvulele : 31,21,22,23,1
- pompa 2: valvulele : 31,24,25,26,1
 Pentru transvazarea prova-pupa se deschid :
- pompa 1: valvulele : 1,19,21,22,33,32
- pompa 2: valvulele : 1,19,24,25,34,32

11.4 Stabilirea parametrilor de calcul

11.4.1 Calculul diametrelor tubulaturii
Regulile societăţii de clasificare Germanischer Lloyd nu impun niciun mers de
calcul pentru determinarea diametrelor tubulaturii instalaţiei de balast.

Diametrul interior al tubulaturii magistrale trebuie sa fie cel puţin egal cu cel mai
mare diametru al ramificaţiilor, sau altfel spus:
d magistrala  1.68 ( B  D)  LPP  25  1.68 (21.4  10.5) 117.7  25  127.94 [ mm] ,

unde: B [m] – lăţimea maximă a navei

D [m] – înălţimea de construcţie
 LPP [m] – lungimea între perpendiculare

Pentru a determina grosimea minimă a peretelui ţevii, GL recomandă în [I-Part1-

Section11-S] nişte valori minime pentru grosimea pereţilor tubulaturii de aer/preaplin şi a
instalaţiilor sanitare, funcţie de diametrul exterior. Voi adopta grosimea minimă a
pereţilor tubulaturii instalaţiei de balast = 4.5 mm.

Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35 , adopt :

dint magistrala  130 [mm] d ext magistrala  140 [mm]

Diametrul interior al tubulaturii secundare va fi calculat pentru fiecare tanc în

parte, după care îl voi standardiza conform STAS 404/1,verificând viteza de curgere a
apei.
- pentru tanc1 = tanc 2
d tub _ T 1T 2  2.15 ( B  D)  l  25  2.15 (21.4  10.5)  26.25  25  87.21 [mm] ,

unde: l [m] – lungimea tancului

Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35 , adopt :
dint tub _ T 1T 2  111 [mm] d ext tubT 1T 2  121 [mm]

- pentru tanc3 = tanc 4

dtub _ T 3T 4  2.15 ( B  D)  l  25  2.15 (21.4  10.5)  32.25  25  93.96 [ mm] ,

unde: l [m] – lungimea tancului

Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35 , adopt :
dint tub _ T 3T 4  111 [mm] d ext tubT 3T 4  121 [mm]

- pentru tanc5 = tanc 6

dtub _ T 5T 6  2.15 ( B  D)  l  25  2.15 (21.4  10.5)  30.0  25  91.51 [ mm] ,

unde: l [m] – lungimea tancului

Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35 , adopt :
dint tub _ T 5T 6  111 [mm] d ext tubT 5T 6  121 [mm]
- pentru tanc7 = tanc 8
dtub _ T 7 T 8  2.15 ( B  D)  l  25  2.15 (21.4  10.5)  26.25  25  87.21 [mm] ,

unde: l [m] – lungimea tancului

Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35 , adopt :
dint tub _ T 7 T 8  111 [mm] d ext tubT 7 T 8  121 [mm]

- pentru tanc9 = tanc 10

dtub _ T 9T 10  2.15 ( B  D)  l  25  2.15 (21.4  10.5)  32.25  25  93.96 [mm] ,

unde: l [m] – lungimea tancului

Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35 , adopt :
dint tub _ T 9T 10  111 [mm] d ext tubT 9T 10  121 [mm]

- pentru tanc11 = tanc 12

d tub _ T 11T 12  2.15 ( B  D )  l  25  2.15 (21.4  10.5)  30.0  25  91.51 [mm] ,

unde: l [m] – lungimea tancului

Conform standardului STAS 404/1 şi a materialului ţevii – OLT 35 , adopt :
dint tub _ T 11T 12  111 [mm] d ext tubT 11T 12  121 [mm]

- pentru tanc pic prova- deoarece este tancul cu cea mai mare capacitate – aplicarea
formulei de mai sus ar conduce la un diametru mic =>viteze mari => cavitaţie
Adopt dint tub _ picprova =130 [mm] d ext tub _ picprova =140 [ mm]

- pentru tanc pic pupa- aplicarea formulei de mai sus ar conduce la un diametru
mic =>viteze mari => cavitaţie
Adopt dint tub _ picpupa =111 [mm] d ext tub _ picpupa =121 [mm]

11.4.2 Stabilirea vitezei de curgere a apei prin conductă

Instalaţia de balast lucrează şi pe aspiraţie şi pe refulare, majoritatea tubulaturii

fiind străbătută de apa de mare în ambele sensuri.
 Viteza apei şi configuraţia traseului sunt variabile de cea mai mare importanţă,
influenţând performanţele instalaţiei de balast .
Pentru determinarea vitezei apei, am gasit nişte recomandări :
- pentru apa de mare, aspiraţie : vno min ala  0.18  d  0.18  130  2.05 [m / s]

- pentru apa de mare, refulare : vno min ala  0.3  d  0.3  130  3.42 [ m / s ]

- vmax ima  3.65 [m / s ]

- vmin ima  1 [m / s ]

Adopt v  2.4 [m / s ]
11.4.3 Calculul debitului minim

  d 2  v   0.132  2.4  m3   m3 
Qmin   =0.032   =115.2   ,
4 4  s   h 
unde: d [m] – diametrul interior standardizat al magistralei de balast
v [m / s] - viteza apei

11.4.4 Calculul hidraulic al instalaţiei

Pentru a dimensiona corect pompa de balast, voi considera mai multe situaţii,
după care voi alege situaţia cea mai defavorabilă pentru pompă ( sarcina instalaţiei
calculată este maximă ).
Funcţie de configuraţia şi dimensiunile tubulaturii traseului cel mai dificil voi
calcula pierderile hidraulice şi cele geodezice pentru a putea determina sarcina H a
pompei.
În majoritatea cazurilor ,situaţia cea mai dezavantajoasa de funcţionare pentru
pompa de balast, este atunci când aspiră din tancul de balast cel mai din prova (picul
prova) şi refuleaza în tancul cel mai ridicat (picul pupa) sau peste bord.

11.4.4.1 Aspiră din tanc pic prova şi refulează peste bord,cu ajutorul pompei 1, din
babord,valvulele 1,19,21,22,27,28 fiind deschise, restul rămânând închise.
 Sarcina minimă a pompei ( conform ecuaţiei de continuitate H p  H i ) în această
situaţia ar fi :
H p    g  ( za  zr )  (ha  hr ) [ Pa ] ,

 kg 
unde:   1025  3  - densitatea apei
m 
m
g  9.81  2  - acceleraţia gravitaţională
s 
za  zsorb magistralaDF  zmagistralaDF aspiratie _ pompa  0.55  0.95  1.5 [m] ,

unde: zsorb  magistralaDF [m] - distanţa dintre cota poziţiei sorbului şi cota magistralei de
balast
zmagistralaDF  aspiratie _ pompa [m] - distanţa dintre cota magistralei de balast şi cota de

aspiraţie a pompei (am ţinut cont de înălţimea postamentului pompei şi de distanţa de la

linia de bază a pompei până la aspiraţia acesteia – aceasta cotă am adoptat-o după ce am
consultat mai multe cataloage de pompe)
Cel mai defavorabil caz pentru funcţionarea pompei în aceasta ipoteza este atunci

cand cota za este pozitivă ( cand nivelul apei din tancul pic prova scade sub cota de

aspiraţie a pompei ) – am considerat za  maxim .

zr  zrefulare _ pompa cot a _ peste _ bord  T  zLB _ nava refulare _ pompa  1  7.4  1.7  1  6.7 [ m] ,

unde: zrefulare _ pompa cot a _ peste _ bord [ m] - distanţa de la cota de refulare a pompei (la pompele
in-line , este egală cu cota de aspiraţie) până la cota de refulare peste bord ( am adoptat-o
ca fiind pescajul navei la plină încărcare + 1m ); am ales pescajul de plină încărcare şi nu
pescajul de balast, că la regimuri parţiale de încărcare a navei, este posibil să se dorească
golirea anumitor tancuri de balast, din diferite cauze
ha [ Pa ] - pierderile hidraulice pe traseul de aspiraţie

hr [ Pa] - pierderile hidraulice pe traseul de refulare

Pierderea de sarcina se calculează cu relaţia :

 2
 l  v
h          [ Pa] ,
 d  2
unde:  - coeficientul pierderilor hidraulice pe porţiuni drepte
l [ m] - lungimea tronsonului de calcul
d [m] - diametrul interior al tubulaturii

 - suma pierderilor locale

 kg 
  1025  3  - densitatea apei
m 
m
v   - viteza apei
s

Pierderile pe aspiraţie
 1
  f  Re;  - pentru pereti semirugosi ,
 
unde: Re  numărul Reynolds
v  d 2.4 130 103
Re    2.619 105  2000  regim turbulent ,
 1.191 106
m
unde : v  2.4   - viteza apei
s
d  130 103 [m] - diametrul tubulaturii- este constant pe tot traseul de calcul

 m2 
  1.191 106   - vâscozitatea cinematică pentru apa de mare
 s 
1 d 130
 - rugozitatea relativa    866.66 ,
 k 0.15
unde: k  0.15 [ mm] - rugozitatea absolută a pereţilor tubulaturii( conductă din oţel cu
diverse destinaţii-conducte de apă,noi )

Din diagrama de variaţie a coeficientului de frecare  , în funcţie de numărul

Reynolds şi de inversul rugozităţii relative (diagrama Moody) =>   0.0205
 Traseul de calcul se compune din : 1 sorb, 5 coturi la 90 , 1 T de trecere şi 1 T de
distribuţie, 3 valvule cu fluture acţionate de la distanţă , 1 valvulă de control (cu sens
unic=cu reţinere),un filtru ( montat pe tubulatura de aspiraţie a pompei.).
a) Sorb

Adopt  sorb  0.3

b) Cot la 90
Coeficientul de rezistenţa totală :
 cot   t   0   1   2 ,

d
unde:  0 - funcţie de criteriul Reynolds
R R
 1 - depinde de raportul - R  raza de indoire, adopt  2
d d
 2 - depinde de unghiul  ,   90
Re 2*104 4*104 6*104 8*104 105 2*105 3,8*105 5*105 >=7*105
0 2.0 1.5 1.4 1.3 1.25 1.12 1.08 1.0 0.9

R/d 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 1.25 1.5 2.0 2.5 3.0 10 15 20
1 1.1 0.73 0.47 0.32 0.23 0.19 0.155 0.135 0.118 0.105 0.1 0.06 0.045 0.04

 20o 40o 60o 80o 90o 100o 120o 140o 160o 180o
2 0.34 0.60 0.80 0.93 1 1.07 1.117 1.125 1.33 1.4

 cot   t   0   1   2  1.10  0.118 1  0.129

c) T-uri
  T _ trecere  1

 T _ distributie  1.5

d) Valvule cu fluture ,acţionate de la distanţă

Robinet cu clapetă fluture

Ţinând cont,că la trecerea apei prin tubulatura, aceste valvule sunt deschise (cele

care sunt necesare) => Adopt  valvula _ fluture  0.2

e) Valvule cu reţinere,cu clapeta

Robinet de reţinere cu clapetă

Ţinând cont,că la trecerea apei prin tubulatura, aceste valvule sunt deschise (cele

care sunt necesare) => Adopt  valvula _ retinere  1.2

f) Filtru
Valori ale pierderii de presiune prin filtre tip DEWERS [mH2O] :

viteza [m/s] 0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5

Fluid
fineţe [mm]
Motorină 0.2-0.5 0.0 0.08 0.15 0.3 0.6 1.0
 viteza [m/s] 0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
Fluid
fineţe [mm]
Motorină, apă 0.65-1.4 0.0 0.05 0.1 0.25 0.5 0.75
Combustibil greu 0.65-1.4 0.0 0.4 1.4 3.1 6.1 9.5
Apă 2.0 0.0 0.03 0.1 0.2 0.35 0.6
Combustibil greu 2.0 0.0 0.3 1.2 2.4 4.1 7.0
Apă 5.0 0.0 0.02 0.08 0.15 0.25 0.45

Adopt h filtru  0.25 [mH 2 0]  0.025 [ MPa]  prin corelare:  filtru  0.83

    5  
sorb cot 
T _ trecere  3
T _ distributie valvula _ fluture   valvula _ retinere   filtru
   0.3  5  0.129  1  1.5  3  0.2  1.2  0.83  6.075
 l  v2  95  2.42
ha            =  0.0205   6.075   1025  =62156.6 [ Pa ]  0.62 [bar ]
 d  2  0.13  2

Pierderile pe refulare
Traseul de calcul se compune din : 6 coturi la 90 , 2 T-uri de distribuţie, 1
valvulă cu fluture acţionată de la distanţă , 2 valvule de control.

  6   2 
cot 
T _ distributie  2 
valvula _ fluture valvula _ retinere

   6  0.129  2 1.5  0.2  2 1.2  6.374

 l  v2  20  2.42
hr            =  0.0205   6.374   1025  =28126.2 [ Pa]  0.28 [bar ]
 d  2  0.13  2
Pierderile totale
hinstalatie  ha +hr  62156.6  28126.2  90282.8 [ Pa ]  0.90 [bar ]

Sarcina geodezică pe aspiraţie :

  g  za =1025  9.811.5=15082.8 [ Pa ]=0.15 [bar ]

Sarcina geodezică pe refulare :

  g  zr =1025  9.81  6.7=67370.1 [ Pa]=0.67 [bar ]

Sarcina geodezică totală :

   g  zinstalatie =  g  za    g  zr  15082.8  67370.1=82452.9 [ Pa ]  0.83 [bar ]

Sarcina instalaţiei ( minimă a pompei ) :

H p  H i    g  zinstalatie  hinstalatie  82452.9  90282.8  172735.7 [ Pa ]  1.73 [bar ]

11.4.4.2 Aspiră din tanc pic prova şi refulează în tanc pic pupa ( transvazare prova-
pupa),cu ajutorul pompei 1, din babord,valvulele 1,19,21,22,33,32 fiind deschise, restul
rămânând închise.

Traseul de aspiraţie : -este acelaşi de la punctul 11.4.3.2

Pierderile pe aspiraţie: ha =62156.6 [ Pa ]  0.62 [bar ]

Sarcina geodezică pe aspiraţie:   g  za =15082.8 [ Pa ]=0.15 [bar ]

Traseul de refulare : este format din 2 tronsoane de tubulatură, de diametre ( şi implicit

viteze ale apei ) diferite.
Primul tronson ţine de la refularea pompei şi până la al doilea T de distribuţie :
se compune din : 3 coturi la 90 , 2 T-uri de distribuţie, 1 valvulă cu fluture acţionată de la
distanţă , 1 valvulă de control .
Pierderile primului tronson

  3  2 
cot 
T _ distributie 
valvula _ fluture valvula _ retinere

   3  0.129  2 1.5  0.2  1.2  4.787

 l  v2  8  2.4 2
htronson _1            =  0.0205   4.787   1025  =17855.2 [ Pa]  0.18 [bar ]
 d  2  0.13  2
Sarcina geodezică a primului tronson
  g  ztronson _1 =1025  9.81  0=0 [ Pa]=0 [bar ]
 Al doilea tronson ţine de la al doilea T de distribuţie şi pana la sorbul din tancul
pic pupa: se compune din : 4 coturi la 90 , 1 T de trecere, 1 valvulă cu fluture acţionată
de la distanţă .
Pierderile celui de-al doilea tronson

  4   cot 
T _ trecere valvula _ fluture

   4  0.129  1  0.2  1.716

 1
  f  Re;  - pentru pereti semirugoşi ,
 
unde: Re  numărul Reynolds
v  d 3.3 111 103
Re    3.075 105 ,
 1.19110 6

m
unde : v  3.3   - viteza apei
s
d  111 103 [m] - diametrul tubulaturii

 m2 
  1.191 106   - vâscozitatea cinematică pentru apa de mare
 s 
1 d 111
 - rugozitatea relativa    740 ,
 k 0.15
unde: k  0.15 [ mm] - rugozitatea absolută a pereţilor tubulaturii( conductă din oţel cu
diverse destinaţii-conducte de apă, noi )

Din diagrama de variaţie a coeficientului de frecare  , în funcţie de numărul

Reynolds şi de inversul rugozităţii relative (diagrama Moody) =>   0.0215

 l  v2  30  3.32
htronson _ 2            =  0.0215   1.716   1025  =42008 [ Pa ]  0.42 [bar ]
 d  2  0.111  2
Sarcina geodezică a celui de-al doilea tronson
  g  ztronson _ 2 =1025  9.81  3.5=35193.3 [ Pa ]=0.35 [bar ]

Pierderile totale
hinstalatie  ha +htronson _1 +htronson _ 2  62156.6  17855.2  42008  122019.8 [ Pa]  1.22 [bar ]

Sarcina geodezică totală :

  g  zinstalatie =  g  za    g  ztronson _1    g  ztronson _ 2 
  g  zinstalatie =15082.8  0  35193.3=50276.1 [ Pa ] 0.50 [bar ]
Sarcina instalaţiei ( minimă a pompei ) :

H p  H i    g  zinstalatie  hinstalatie  50276.1  122019.8  172295.9 [ Pa]  1.73 [bar ]

În urma analizei celor mai defavorabile cazuri de funcţionare a pompei aleg :

H p  H i  max( H p _11.4.3.1 ; H p _11.4.3.2 )  max(1.73 ; 1.73)  1.73 [bar ]

11.4.5 Trasarea caracteristicii tubulaturii

Pentru a trasa sarcina instalaţiei (tubulaturii), am considerat cazul prezentat la
11.4.3.1 :
hinstalatie 90282.8
hinstalatie  sinstalatie  Q 2  sinstalatie  2
 2
 88.16 106 ,
Q 0.032

unde: sinstalatie - caracteristica hidrodinamică a instalaţiei

H i    g  zinstalatie  sinstalatie  Q 2  82452.9  88.16 106  Q 2

Pentru a trasa sarcina pe aspiraţie :

ha 62156.6
ha  sa  Q 2  sa  2
 2
 60.69  106
Q 0.032

H a    g  za  sa  Q 2  15082.8  60.69  106  Q 2

Q [ m3 / h] H instalatie [bar ] H a [bar ]

0 0.82453 0.15083
10 0.83133 0.15551
20 0.85174 0.16956
30 0.88575 0.19297
40 0.93337 0.22575
50 0.99459 0.26790
60 1.06942 0.31941
70 1.15785 0.38029
80 1.25989 0.45053
90 1.37553 0.53014
100 1.50478 0.61912
 110 1.64763 0.71746
120 1.80408 0.82516

11.4.6 Alegerea pompelor

Voi alege o pompă centrifugă verticală , seria NISM , de la Allweiler.Diagramele
după care am ales pompa şi verificarea parametrilor de funcţionare ( în special sarcina pe
aspiraţie )sunt prezentate mai jos.

Din diagramă => pompa NISM 100- 250 ( 100 – diametrul nominal al tubulaturii
de refulare , 250 – diametrul nominal al rotorului ),având turaţia de 1450 1/min.

Am intrat în diagrama curbei caracteristice a pompei aleasă, cu

Qcalculat  115.2 [m3 / h] şi H calculat  1.73 [bar ] 17.3 [mH 2 0] . Am ales punctul cel mai

apropiat de pe prima curbă superioară punctului de intersectie H  Q (diametrul real al

rotorului =240 mm)si au rezultat Qefectiv  118 [m / h] , H efectiv  1.78 [bar ]  17.8 [mH 2 0] ,
3

Pefectiva  7.4 [ kW ] şi NPSH efectiv  NPSH admisibil  2 [m] .

 Punctul de intersecţie rezultat (de funcţionare efectiv) se află şi în interiorul
curbei de randament maxim al pompei.

În continuare voi verifica funcţionarea pompei pe aspiraţie :

p0  ps h
Definesc NPSH disponibil   za  a  NPSH admisibil ,
g g
unde: p0  101325 [ Pa ] - presiunea apei

ps  1936 [ Pa] - presiunea vaporilor saturaţi la temperatura de 17 C

za [m] - cota reală de aspiraţie pentru cel mai defavorabil caz de funcţionare a

pompei (s-a modificat după alegerea pompei)

ha [ Pa ] - pierderile hidraulice pe tubulatura de aspiraţie a pompei

101325  1936 0.62 105

NPSH disponibil   1.4   2.32 [m]
1025  9.81 1025  9.81
NPSH disponibil  2.32 [m]  NPSH admisibil  2 [m] => pompa funcţionează
corespunător pe aspiraţie.
 Flanges
up to DN150 acc. to DIN 2533
DNd D bf k g No.of
DNs holes
125 250 26 210 18 8
150 285 26 240 22 8

Connections
Filling Drainage Seepage Venting Pressure gauge
drain
A1 B1 D8 E3 E4 M1 M2
G 3/8 G 3/8 G 3/8 G½ G½ G½ G 3/8

Pump Flanges Pump

size
DNs DNd a f1 h1 h2 m1 m2 m3 m4
150 125 210 261 400 350 600 440 480 410
100-250

Pump size Feet

b c1 l4 n1 n2 n3 n4 s1
80 22 296 600 540 400 330 M20
100-250

Speed Motor Motor dimensions Pump dimensions

1/min size kW
a1 d h2 l1 l2 f l
300 260 185 411 20 238 a + f + l2 + l1
1450 132M 7.5

Sensul de rotatie : sensul acelor de ceasornic .

Dimensiunile în mm .