Film de groază

Acest articol sau această secțiune are

bibliografia incompletă sau inexistentă.
Learn more

În filmele de groază, forțe, personaje sau

evenimente dăunătoare pătrund în viața
oamenilor de zi cu zi. Elementele care
apar cel mai des în filmele de groază
sunt: vampiri, demoni, monștri, criminali
în serie (vezi slasher), fantome și o
mulțime de alte personaje, care inspiră
frică. Primele filme de groază au fost
inspirate din personaje și povestiri din
literatura clasică: Dracula, Frankenstein,
The Mummy, The Wolf Man, The Phantom
of the Opera, Dr. Jekyll and Mr. Hyde etc.

Imagine din filmul Fantoma de la operă, (1925)

Film de groază

Listă de filme

Anii 1890 Anii 1960

Anii 1900 Anii 1970

Anii 1910 Anii 1980

Anii 1920 Anii 1990

Anii 1930 Anii 2000

Anii 1940 Anii 2010

Anii 1950 Anii 2020

Listă de seriale TV

Filmele mai moderne, dimpotrivă, sunt

inspirate din insecuritățile vieții de după
Al Doilea Război Mondial, dând viață a
trei sub-genuri diferite, dar legate între
ele: groaza provocată de personalități
malefice, groaza provocată de
evenimente catastrofale și groază
provocată de demoni. Ultimul gen poate
fi interpretat ca o modernizare a filmelor
clasice, dezvoltând clasica idee a forțelor
supranaturale, care aduc oroare în viețile
oamenilor.

Multe filme de groază au fost criticate

pentru violența și cruzimea lor și pentru
proasta lor calitate.

Unele filme de groază pot incorpora

elemente din alte genuri: Science Fiction,
Fantasy, Mockumentary, Black Comedy și
thriller.

Istorie

Înainte de 1920 …

Genul filmelor de groază este aproape la

fel de vechi ca și filmul însuși. Ideea
forțelor supranaturale apare în
numeroase filme mute, create de pionierii
filmelor, ca Georges Méliès prin anii
1890, cel mai notabil fiind Casa diavolului
din 1896. Alt film notabil este La Caverne
maudite (Peștera demonilor). Secolul XX
a adus câteva granițe genului, apărând
primul film în care apărea un monstru
(Quasimodo), bazat pe povestirea lui
Victor Hugo: "Notre-Dame de Paris7"
(publicată în 1831). Filmele despre
Quasimodo includ: Esmeralda (1906),
The Hunchback (1909), The Love of a
Hunchback (1910) și "Notre-Dame de
Paris" (1911).

Primele filme de groază mai lungi au fost

făcute de germani, prin 1910-1920, care
au avut influențe semnificative în filmele
de mai târziu de la Hollywood. The Golem
(1915) al lui Paul Wegener a fost foarte
influent, alături The Cabinet of Dr. Caligari
al lui Robert Wiene, care a fost foarte
controversat în America. Probabil cel mai
important eveniment din acea eră a
filmului a fost primul film cu vampiri,
Nosferatu (1922), de F. W. Murnau o
ecranizare neautorizată a romanului lui
Bram Stoker, Dracula.

Multe alte filme de la Hollywood au avut

teme de groază, cele mai notabile fiind
The Hunchback of Notre Dame (1923), și
The Monster (1925) (în amândouă jucând
Lon Chaney, Sr., primul star al filmelor de
groază americane). Cel mai celebru rol al
lui a fost cel din The Phantom of the
Opera (1925), probabil adevăratul
predecesor al seriei de filme Universal.

1930–1940 …
La începutul anilor 1930, producătorii de
filme, în special Universal Pictures Co.
Inc. au făcut genul horror mult mai
popular, aducând pe scenă mai multe
filme gotice de succes ca "Dracula"
(1931) sau "The Mummy" (1932), unele
împletind filmele science-fiction cu
filmele gotice, cum este și "Frankenstein"
(1931) al lui James Whale sau "The
Invisible Man" (1933). Aceste filme au
fost făcute ca să înfioare publicul, dar să
încorporeze și elemente serioase, și au
fost influențate de filmele germane din
1920, unii actori construindu-și întregi
cariere din acesst gen de filme, de
exemplu Boris Karloff și Béla Lugosi.
Alte realizări au avut un succes mai
modest, dar "Dr. Jekyll and Mr. Hyde"
(Paramount, 1931) de Rouben
Mamoulian și "Mystery of the Wax
Museum" (Warner Brothers, 1933) de
Michael Curtiz au fost filme importante.

Filmele horror Universal au continuat cu

"The Wolf Man" 1941, care nu a fost
primul film cu licantropi, dar cel mai
influent. Universal au produs mai multe
continuări în seria Frankenstein, ca și
filme care privilegiau mai mulți monștrii.
În acea vreme Val Lewton producea
multe B-pictures pentru RKO Pictures
incluzând "Cat People" (1942), "I Walked
with a Zombie" (1943) și "The Body
Snatcher" (1945).

Primul fim de groază produs de o

companie indiană a fost "Mahal", un film
Hindi. A fost primul film cunoscut care să
dezbată tema reîncarnării.

1950 …

Datorită schimbărilor radicale care au

apărut în știință în anii 1950, tema
filmelor s-a mutat de la genul gotic la
genul science-fiction. A apărut un val
aproape nesfârșit de filme cu buget
redus privilegiind tema vizitatorilor de
"dincolo": invazii extraterestre și mutații
groaznice la oameni și animale. Aceste
filme au oferit o oportunitate amplă de
exploatare a publicului, ca și filmul 3D
Percepto, câștigând o audiență din ce în
ce mai mare. Alte filme clasice din
această perioadă includ: The Thing from
Another World (1951) și Invasion of the
Body Snatchers (1956) al lui Don Siegel,
care trebuiau să canalizeze paranoia care
însoțea Războiul Rece într-o înfiorare fără
să exploateze evenimentele vremii.

Producătorii de filme vor continua să

încorporeze genurile science fiction și de
groază.

Companiile de filme se vor orienta spre

filmele de groază, incluzând compania
britanică Hammer Film Productions.
Hammer s-a bucurat de un succes
internațional imens de la filmele cu
personaje clasice, de multe ori având în
rolurile principale pe Peter Cushing și
Christopher Lee, ca The Curse of
Frankenstein (1957), "Dracula" (1958), și
"The Mummy" (1959), multe dintre ele
având numeroase continuări. Hammer și
Terence Fisher sunt cunoscuți ca pionieri
ai filmelor de groază moderne. Alte
companii au contribuit la o explozie de
filme de groază din 1960 și 1970,
incluzând Tigon-British și Amicus, care
aveau să fie cunoscute pentru antologia
Dr Terror's House of Horrors (1965).
American International Pictures (AIP) a
făcut o serie de filme cu teme stil Edgar
Allan Poe, produse de Roger Corman,
avându-l ca actor pe Vincent Price.
Aceste filme, care au stârnit controverse,
aveau să dea frâu liber mai multor filme
cu o violență mai explicită.

În "Psycho" (1960) al lui Alfred Hitchcock

subiectul nu era ceva supranatural sau
monstruos, ci o ființă umană normală.
Alte exemple sunt "Peeping Tom"
(Michael Powell, 1960), "Homicidal"
(William Castle, 1961), "What Ever
Happened to Baby Jane" (Robert Aldrich,
1962), "Hush, Hush, Sweet Charlotte"
(Robert Aldrich, 1964), "Pretty Poison"
(Noel Black, 1968) și "The Collector"
(William Wyler, 1965).

Filmele din horror-of-personality continuă

să apară cu "The Silence of the Lambs",
un exemplu foarte bun. Unele din aceste
filme au făcut diferența dintre de groază
și filmele thriller sau crime.

Fantomele și monștrii au rămas populare,

multe dintre filme bazându-se pe
monștrii supranaturali, dezvoltând genul
groază de demonic. "The Innocents"
(Jack Clayton, 1961) și "The Haunting"
(Robert Wise, 1963) au fost două
exemple de filme făcând parte din acest
gen realizate în anii 1960, producând o
atmosferă gotică. Probabil cea mai
importantă piatră de hotar este
"Rosemary's Baby" (Roman Polanski,
1968) în care diavolul este încarnat.

"The Birds" (1963) al lui Alfred Hitchcock

este printre filmele de referință. A fost
primul care trata subiectul în care natura
înnebunește, și un prim exemplu de film
american "horror-of-Armageddon".
Printre cele mai influente se numără
"Night of the Living Dead" (George
Romero, 1968). Acest horror-of-
Armageddon despre zombi a fost un
impact cultural și istoric foarte mare,
aducând genul horror chiar mai departe.

Au apărut mai multe filme cu buget

redus, multe fiind ale lui Herschell
Gordon Lewis, de exemplu "Blood Feast"
(1963) și "Two Thousand Maniacs" în
care apărea mult sânge și violență.

1960s-present …

Datorită succesului filmelor cu buget

scăzut și interesului tot mai mare al
publicului pentru ocultism , genul a fost
remodelat adăugându-se și mai multă
violență și scene sexuale, aceste filme
fiind numite "A-movies".

Filmul Rosemary's Baby (1968), a fost

precursorul exploziei de ocultism, care a
inclus și The Exorcist (1973) (regizat de
William Friedkin și scris de William Peter
Blatty, care a scris și romanul, precum și
multe alte filme în care diavolul devine
răul supranatural.

Copiii demonici și reîncarnarea au

devenit subiecte preferate, cum este
cazul filmului "Audrey Rose" (Robert
Wise, 1977). "Alice, Sweet Alice" (1976) a
fost încă un film cu teme catolice din
acea vreme, despre o fată asasinată. Alt
film cu teme demonice a fost "The
Omen" (1976) în care un bărbat
realizează că fiul lui e Antichristul.

Filmele "The Last House on the Left"

(Wes Craven,1972) și "The Texas Chain
Saw Massacre" (Tobe Hooper, 1974) au
remodelat genul împingându-i limitele
până la margine.

Un alt film notabil este "Halloween" care

a dat startul slasher-ului modern, alte
filme notabile din acest gen includ Bob
Clark's "Black Christmas" (Bob Clark,
1974). În 1975, Steven Spielberg și-a
început ascensiunea spre faimă cu filmul
Jaws.

Filmele de succes din acești ani au avut

multe continuări. "Poltergeist" din 1982 a
fost urmat de două continuări și o serie
de televiziune.

Cascada interminabilă de continuări care

a urmat filmele slasher "Halloween",
"Friday the 13th" (1980), și slasher-ul
supranatural al lui Wes Craven au
reprezentat fața populară a filmelor
horror din acea vreme. Alt film foarte
popular din acea vreme a fost
"Creepshow" al lui Stephen King și
George A. Romero. Alte filme originale au
continuat să apară, cum ar fi: "Hellraiser"
(Clive Barker, 1987), The evil dead (1981)
și "Child's Play" (Tom Holland, 1988).
Ambele au avut o serie destul de lungă
de continuări.

Thriller-ul lui Stephen King "The Shining"

a fost de asemenea foarte popular.
Filmele horror au continuat să cauzeze
controverse ca "Silent Night, Deadly
Night" din SUA.

În prima jumătate a acestei perioade,

filmele de groază nu au făcut decât să
continue temele din anii '80. Continuările
numeroase pentru "Child's Play" și
"Leprechaun" au popularizat foarte mult
genul.

Filmele slasher "A Nightmare on Elm

Street", "Friday the 13th", și "Halloween"
au văzut și ele continuări în 1990. "New
Nightmare", "In the Mouth of Madness",
"The Dark Half" și "Candyman", au fost o
mini-mișcare care încerca să facă
legătura între filmul de groază despre
lumea reală și cel despre ficțiune.
"Interview With the Vampire" din 1994 a
fost de asemenea un film revoluționar.

Începutul anului 2000 nu a adus nimic

nou, având o perioada de liniște. În ciuda
faptului că a fusese disponibil de mai
mulți ani pe caseta video, relansarea în
septembrie 2000 a filmului "Exorcistul"
(în engleză The Exorcist) a fost un
succes. De asemenea, filme francize ca
"Freddy vs. Jason" au fost vizionate în
sălile de cinematograf. "Final
Destination" (2000) a marcat un succes
imens, împreună cu urmarea părților 2 -
5.

Au revenit și filmele cu zombii ca "Land

of the Dead" (2005), remake-ul "Dawn of
the Dead" (2004), comedia "Shaun of the
Dead" (2004) și filmul "...Of the Dead". În
martie 2000, a fost lansat "Resident Evil",
urmat de încă 3 continuări; în 2002 filmul
britanic "28 Weeks Later" aducea pe
ecran o nouă specie de zombi agresivi.
Alte filme care și-au început istoria în
acești ani sunt "The Grudge" (2004), "The
Ring" (2002), "The Others" (2001),
"Jeepers Creepers", "Brotherhood of the
Wolf" etc.

Au început să se producă filme ce au la

baza moartea violentă sau în suferință,
tortura. Cele mai recente filme cu aceste
caracteristici sunt "Saw" și "Hostel". În
acești ani au avut loc și multe remake-uri
ca "The Texas Chainsaw Massacre",
"Halloween", "The Hills Have Eyes", "The
Last House on the Left" , "The Wolfman".
Unele filme, cum sunt "The Ring" (2002)
și "The Grudge" (2004) sunt remake-uri
după filme asiatice.

Sub-genuri
Body horror - în care elementele de
groază se bazează pe prezentarea
grafică a distrugerii corpului sau a
degenerării sale. În alte cazuri pot fi
plasări anatomice incorecte pentru a
crea monștri din părți umane și
animale. David Cronenberg este unul
dintre cei mai notabili regizori ai
acestui gen. Din acest gen se pot da ca
exemplu următoarele filme: The
Invasion, Musca, Rosemary's Baby,
Eraserhead, The Thing, Re-Animator,
The Human Centipede (First Sequence),
Cabin Fever, Virus și Teeth.
Comedy horror - Combină elemente de
comedie și de groază. Acest gen
inevitabil se intersectează cu genul
black comedy (comedie neagră).
Povestirea scurtă "The Legend of
Sleepy Hollow" de Washington Irving
este citată ca fiind "prima povestire de
comedie-de groază bună".[1] Din acest
gen se pot da ca exemplu următoarele
filme: The Rocky Horror Picture Show,
Gremlins, Bad Taste, Beetlejuice,
Arachnophobia, Scary Movie, Eight
Legged Freaks, Shaun of the Dead și
Slither.
Gothic horror - Gothic horror reprezintă
povestirile care conține elemente atât
gotice cât și de groază. Poate avea
elemente romantice care au loc într-o
povestire de groază. Din acest gen se
pot da ca exemplu următoarele filme:
Fantoma de la operă, Dracula,
Frankenstein sau Mumia. Exemple de
filme moderne din acest subgen:
Sleepy Hollow, Interview with the
Vampire, Underworld, The Wolfman,
From Hell, Dorian Gray sau Let Me In.
Natural horror - Este un subgen al
filmelor de groază care prezintă natura
care ia forma unor bestii mutante,
insecte carnivore sau animale/păsări
normale inofensive care devin criminali
însetați de sânge.[2] Acest gen de filme
se poate suprapune uneori cu genul
științifico-fantastic și cu filmele de
acțiune/adventură. Exemple: The Birds,
Jaws, Mimic, Deep Rising, Them!, The
Swarm, Pet Sematary, Lake Placid,
Primeval, Anaconda, Snakes on a Plane,
The Cave sau The Ruins.
Psihologic - Se bazează pe temerile
personajului, vinovăția și convingerile
sale, superstiții, efecte sonore, muzică
relevantă, instabilitate emoțională și,
uneori, pe fenomene supranaturale
și/sau fantome. Exemple: The
Uninvited, Dark Water, Gothika, The
Ring, The Exorcist, Session 9, Silent Hill,
The Others, The Mothman Prophecies,
The Blair Witch Project, 1408, The
Shining, Stir of Echoes, The Innocents
sau The Sixth Sense.
științifico-fantastic de groază -
Subiecte care includ, dar nu sunt
limitate la extratereștrii criminali,
oameni de știință nebuni și
experimente care eșuează. Exemple:
Alien, Pandorum, Event Horizon, Apollo
18, Pitch Black sau It Came from Outer
Space.
film slasher - Un subgen al filmelor de
groază în care apare un criminal
psihopat care își ciopârtește victimele
într-o serie de cadre grafice violente și
detaliate, folosind uneori un cuțit sau
un topor. Se întretaie cu genul de filme
polițiste, de mister sau thriller.
Exemple: Black Christmas, Halloween,
The Texas Chain Saw Massacre,
Scream, I Know What You Did Last
Summer, Vineri 13, Child's Play sau A
Nightmare on Elm Street.
film splatter - Uneori numit și torture
porn, acest subgen se axează în mod
deliberat pe grafică violentă deosebită.
Aceste filme folosesc efecte speciale
cu scene în care abundă sângele.
Filmele din acest subgen prezintă
slăbiciunea corpului uman și mutilările
sale. Nu toate filmele splatter sunt și în
sub-genul slasher, de asemenea nu
toate filmele splatter sunt și de groază.
Exemple: Cannibal Holocaust, Piranha
3D, The Midnight Meat Train, The Final
Destination, Saw, Guinea Pig series,
Hostel, Borderland, Audition, Wolf
Creek, Captivity, Martyrs, Inside,
Antichrist, The Collector sau A Serbian
Film.
Film cu zombi - Filmele cu zombie sunt
cele în care sunt prezentate
cadavre/rămășițe umane care prind
viață. Acest sub-gen s-a divizat în filme
de comedie cu zombi (zombie
 comedy) și în filme apocaliptice cu
zombi (zombie apocalypse). Exemple:
Resident Evil, Dawn of the Dead, Day of
the Dead, The Evil Dead[3], I Am Legend,
Land of the Dead, Night of the Living
Dead, Quarantine sau The Return of the
Living Dead.

Note
1. ^ Hallenbeck 2009, p. 3.
2. ^
http://www.allrovi.com/movies/subg
enre/natural-horror-d584
3. ^ Roberts, Lee. „Zombie Movie
History” . Best-Horror-Movies.
Accesat în 12 decembrie 2010.
Legături externe
Frica „plăcută“ sau de ce vizionăm
filme horror , 29 februarie 2008, Diac.
Dr. Adrian Sorin Mihalache, Ziarul
Lumina

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Film_de_groază&oldid=13846048

Ultima modificare efectuată acum 21 de zile de către 152.86.164.35.

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.