Cancer de Col Uterin

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞCOALA
POSTLICEALA SANITARĂ "CAROL DAVILA"
LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIREA BOLNAVEI CU:

CANCER AL COLULUI UTERIN
COORDONATOR:FLORENTINA BALABAN
ABSOLVENT:KAYKUSUZ DAMLA
Promoţia
2018
1
Motto:
„Conştiinţa, care ne inspiră în ora marilor
decizii, această virtute suverană rămâne
călăuza şi pavăza noastră în momentele
redutabile, când ţinem în mâinile noastre viaţa
şi moartea acelora care sunt oameni ca noi.”
(J.L. Faure)
2
CUPRINS
I. Partea teoretică
A. Noţiuni teoretice de anatomia aparatului genital feminin
B. Generalităţi ale afecţiunilor ce pot apărea la nivelul colului uterin
C. Definiţia cancerului de col uterin
D Clasificarea stadială clinică a cancerului de col uterin
E. Carcinogeneza colului
F. Etiologie
G. Simptomatologie
H. Tipuri de carcinoame de col uterin
I. Evoluţie
J. Aspecte macroscopice
K. Diagnosticul cancerului de col uterin
L. Diagnostic diferenţial
M. Tratamentul cancerului de col uterin
N. Complicaţiile radioterapiei şi tratamentului chirurgical în cancerul colului uterin
O. Pronostic
P. Profilaxie
R. Reinserţia bolnavelor cu cancer de col uterin
II. Procesul de îngrijire
III. Planurile de îngrijire a celor trei cazuri studiate în spital
o Caz I
o Caz II
o Caz III
o Foile de temperatură pentru fiecare caz în parte
Bibliografie
3
I. PARTEA TEORETICĂ
A. NOŢIUNI TEORETICE DE ANATOMIA
APARATULUI GENITAL FEMININ
Aparatul genital feminin este alcătuit din organele genitale interne, care sunt: ovarele sau
gonadele feminine, calea genitală formată din tubele sau trompele uterine, uter, vagin; organul genital
extern care este vulva şi glandele anexe (glandele mamare).
Ovarul - gonada feminină, este un organ pelvian pereche situat în fosa ovariană, sub originea
vaselor iliace externe şi interne. Este o glandă cu dublă secreţie: exocrină, produce ovulul sau gametul
4
feminin şi endocrină, secretă hormonii sexuali: foliculina şi progesteronul. Se dezvoltă în regiunea
lombară pe faţa mediană a mezonefrosului şi printr-un proces de coborâre se aşează pe pelvis.
Ovarul are formă ovoidală, uşor turtit şi prezintă p faţă medială, acoperită cu franjuri sau
fimbriile uterine şi o faţă laterală ce vine în contact cu peretele lateral al pelvisului.
Are o margine, mezoovarică, la nivelul căreia se află hilul ovarului şi care printr-o plică
peritoneală – mezoovar, se leagă de ligamentul lat al uterului şi o margine dorsală.
Extremitatea uterină este legată de uter prin ligamentul propriu al ovarului – ligamentul utero-
ovarian, iar extremitatea tubară este orientată lateral superior spre partea infundibulară a trompei – tubei
uterine.
Ovarul se leagă de tuba uterină printr-o fimbrie mai lungă – fimbria ovarică şi de peretele lateral
al pelvisului prin ligamentul suspensor al ovarului care este străbătut de vasele ovariene în drumul lor
spre ovar.
Tubele sau trompele uterine – sunt întinse între ovar şi uter cu o lungime de aproximativ 7 – 12
cm şi prezintă 4 porţiuni: intrauterină (care străbate pereţii uterului şi se deschide în cavitatea uterului),
istmul trompei (mai strâmtă), ampula trompei (mai dilatată, care se află mai lateral) şi infundibulul (în
formă de pâlnie) – aceasta prezintă un orificiu prevăzut cu o serie de franjuri (15-20) prin care se
deschide în cavitatea abdomeno-pelviană.
Uterul – organul cel mai dezvoltat al căii genitale feminine este aşezat între tubele uterine şi
vagin. Organ cavitar nepereche, este situat median în cavitatea pelviană, între vezica urinară şi rect. El se
dezvoltă prin unirea pe linia mediană a canalelor Muller dintre straturi, straturi care alcătuiesc tunica
musculară sau miometrul. Prin poziţia sa, uterul şi ligamentele late care-l leagă de pereţii laterali ai
pelvisului subîmpart cavitatea pelviană într-o excavaţie vezico-uterină alta recto-uterină.
Formă şi raporturi: Forma uterului este de pară cu extremitatea mare orientată superior, fiind
uşor turtit în sens antero-posterior. Extremitatea superioară de unde pleacă tubele uterine numită fundul
uterului, care este continuat inferior cu istmul în prelungirea căruia urmează extremitatea inferioară sau
colul uterin. În mod normal, între axul corpului şi colului şi axul pelvisului un unghi de anteversiune. În
mod obişnuit, poziţia uterului în pelvis este de uşoară anteflexie şi anteversiune. În abaterile de la
normal, uterul poate fi deviat retroversiune, retroflexie, lateroversiune. Fiind turtit în sens sagital, i se
disting: faţa vezicală anterioară şi faţa care vine în raport cu colonul sigmoid şi ansele intestinului
subţire. Între corp şi col se află o porţiune strâmtorată numită istmul uterului. Pe circumferinţa colului se
inseră extremitatea superioară a vaginului, care urcă mai sus pe faţa posterioară a colului. Datorită
5
acesteia, colul prezintă o porţiune supravaginală situată deasupra inserţiei vaginului şi o porţiune
intravaginală situată deasupra vaginului.
Structura uterului: corpul uterului este acoperit la exterior de peritoneu, care se reflectă de pe
feţele anterioare şi posterioare ale corpului uterin pe pereţii laterali ai pelvisului formând ligamentele
late care, împreună cu peritoneul, acoperă uterul formând perimetriumul. Colul uterin nu este acoperit de
peritoneu.
Sub peritoneu se află tunica musculară sau miometrul care reprezintă stratul cel mai dezvoltat al
uterului. Tunica internă sau mucoasa uterului sau endometrul, formată dintr-un epiteliu cilindric
unistratificat. La interior se află cavitatea uterină care comunică în jos cu vaginul prin orificiul uterin
extern, iar în sus cu cele două trompe. Cavitatea uterină se subîmparte într-o cavitate a corpului uterin
mai mare, şi o cavitate – canalul cervical – situat la nivelul colului uterin. Cele două părţi comunică între
ele prin orificiul uterin situat în dreptul istmului.
Inervaţia este asigurată de plexul uterin. În grosimea ligamentelor largi, se găseşte un ţesut
conjuctiv lax conţinând fibre musculare netede, vase, nervi, care constituie parametrii.
Colul uterin sau cervixul – porţiunea inferioară este cuprinsă între istmul uterin şi polul inferior
al organului. Are forma unui con cu vârful uşor rotunjit – după sarcini repetate, forma sa este cilindrică.
Axa colului împreună cu axa corpului uterin formează un unghi de anteflexie. Diametrul longitudinal
este de aproximativ 3 cm, la pacientele multipare poate ajunge la 2/3 din lungimea totală a uterului.
La palpare colul prezintă o rezistenţă reductibilă. În graviditate colul prezintă o consistenţă
moale catifelată. Culoarea colului este roz palidă. În preajma menstruaţiei sau a unei sarcini devine roşu
violacee.
Inserţia vaginului pe col îl împarte pe acesta în două porţiuni: porţiunea supravaginală a colului
uterin şi porţiunea intravaginală a colului uterin. Colul uterin este străbătut de canalul cervical.
Porţiunea supravaginală situată în cavitatea pelvină, este cuprinsă între inserţia vaginului pe col
şi un plan transversal ce trece prin orificiul intern al canalului cervical. Această porţiune vine în raport
cu vezica urinară prin intermediul septului vezico-cervical, care prezintă o densificare a ţesutului
conjuctiv subperitoneal.
Posterior, porţiunea supravaginală a colului vine în raport cu rectul, lateral vine în raport cu baza
ligamentului larg şi prin intermediul acestuia cu porţiunea terminală a uterului şi artera uterină, ambele
situate la circa 2 cm de col şi 15 cm de fundul de sac lateral al vaginului.
6
Canalul cervical este canalul ce străbate axul longitudinal al colului, având formă alungită
fusiformă, fiind străbătut de cele două extremităţi. Pereţii săi sunt acoperiţi de o mucoasă care la nivelul
orificiului intern se continuă cu mucoasa cavităţii uterine, iar la nivelul orificiului extern se continuă cu
porţiunea vaginală a mucoasei colului uterin.
Canalul cervical comunică cu vaginul printr-un alt orificiu – orificiul intern, care apare ca un
canal mai îngust dispus între două cavităţi: uterină şi a canalului cervical. Rolul orificiului intern este de
a închide în mod virtual comunicarea cavităţii uterine cu canalul cervical şi vagin.
Canalul cervical comunică cu vaginul prin orificiul extern situat la extremitatea inferioară a
colului.
Orificiul extern al canalului cervical împarte porţiunea vaginală a colului în două buze:
anterioară, mai mare şi proeminentă şi una posterioară mai mică. Forma variază în funcţie de vârstă şi de
starea fiziologică a femeii.
În sarcină, colul uterin se hipertrofiază uşor prezentând un proces progresiv de ramolire, care
începe din primele săptămâni de sarcină la nivelul orificiului extern, în timpul sarcinii având loc o
dilataţie a colului, canalul cervical obstruându-se datorită formării şi acumulării de mucus.
Musculatura colului uterin este formată din fibre musculare netede ce provin din musculatura
corpului uterin şi din tunica musculară a vaginului. În porţiunea superioară colul este format din fibre
spiralate ale arhimiometrului. Fasciculele musculare se împletesc strâns şi merg în apropierea canalului
cervical. Sunt mai numeroase şi mai groase în porţiunea supravaginală. Aceste fascicule se unesc între
ele printr-un ţesut conjunctiv elastic care mai ales în porţiunea vaginală este foarte vascularizat. În jurul
vaselor de calibru mai mare fibrele musculare sunt mai groase, mai rare, iar ţesutul conjunctiv este foarte
bogat. Fibrele elastice devin tot mai numeroase spre porţiunea inferioară a colului unde fibrele
musculare sunt mai rare.
La nivelul porţiunii vaginale predomină un ţesut conjunctiv elastic, fibrele musculare fiind în
număr mai restrâns şi cu o dispoziţie oblică.
Mucoasa colului uterin este constituită dintr-un epiteliu un corion. Epiteliul pavimentos
stratificat la nivelul porţiunii vaginale sau exocolului şi un epiteliu glandular la nivelul canalului cervical
sau mucoasei endocervicale. Ţesutul conjunctiv al corionului este foarte bogat în fibre colagene formând
papile după traiecte ondulate. Sub zona capilară, ţesutul conjunctiv este mai bogat în fibre colagene
dispuse în fascicule ondulate, orizontale şi în fibre elastice.
7
Vascularizaţia este sub formă de reţele capilare la nivelul papilelor şi de reţele nervoase în
straturile mai profunde. Mucoasa canalului cervical este constituită dintr-un epiteliu cu un înveliş
cilindric, glandă cervicală şi corion. Corionul mucoasei endocervicale este bogat în fibre colagene şi rare
celule.
Celula de rezervă – de la nivelul colului uterin – celulă de origine mezodermică dispusă la
limita dintre epiteliul cervical şi corionul subdiacent îşi păstrează o mare capacitate de regenerare şi
metaplazie amintind de celula mezenchimatoasă nediferenţiată – unii autori îi atribuie un rol esenţial în
constituirea displaziilor şi carcinoamelor colului uterin. Displaziile colului uterin conduc uneori la
carcinoame intraepiteliale şi invazive apărute iniţial datorită hiperplaziilor celulelor de rezervă. Se
vorbeşte despre o astfel de hiperplazie când între celulele cilindrice ale epiteliului endocervical şi
membrana sa bazală se constată prezenţa unuia sau mai multor straturi de celule primitive. De obicei,
această hiperplazie duce la apariţia de 2-5 straturi celulare ajungând însă şi la 10-12. celulele
hiperplazice sunt mici, semănând cu celulele startului bazal al epiteliului pavimentos al colului cu nuclee
mari în raport cu citoplasma.
Vaginul – este un canal cilindric musculo-membranos extensibil şi elastic turtit în sens antero-
posterior care la extremitatea superioară se inseră pe colul uterin şi inferior prin orificiul vaginal şi se
deschide în spaţiul dintre labiile mici denumit vestibul vaginal.
Pereţii cavităţii vaginale sunt în contact, cel anterior şi cel posterior. Dimensiunile sale variază în
medie având 8-9 cm lungime. Peretele posterior este mai lung decât cel anterior deoarece se inseră mai
sus pe colul uterin. La limita dintre vestibulul vaginal şi orificiul vaginal se află o membrană numită
himen care închide incomplet acest orificiu; resturile himenului după primul contact sexual poartă nume
de caruncule himenale.
La inserţia colului uterin între pereţii vaginului şi col se află fornixul vaginului subîmpărţit în:
fornix anterior, posterior şi lateral (drept şi stâng). Peretele anterior al vaginului are raporturi cu fundul
vezicii şi cu uretra. Posterior are raporturi cu rectul iar partea superioară (fornixul superior), cu excavaţia
recto-uterină sau fundul de sac Douglas unde peritoneul este în contact cu peretele vaginal. În părţile
laterale, vaginul aderă pe marginea mediană a muşchilor ridicători anali iar în partea inferioară vine în
raport cu bulbii vestibulari şi glandele vestibulare mari.
Vulva – este alcătuită din labiile mari şi cele mici, spaţiul interlabial, aparatul erectil şi glandele
anexe.
8
Labiile mici sunt situate medial de cele mari şi mărginesc între ele pe linia mediană vestibulul
vaginului. Se unesc între ele pe clitoris formând prepuţul clitorisului. Aparatul erectil este format din:
bulbii vestibulari şi clitoris. Glandele anexe ale vulvei sunt: glandele Bartholin în număr de două, situate
în dreapta şi stânga extremităţii inferioare a vaginei. În porţiunea anterioară a vestibulului, pe feţele
mediale ale labiilor mici se găsesc glandele vestibulare mici ale căror secreţie intră în constituţia
smegmei.
Vascularizaţia şi inervaţia: arterele provin din artera ruşinoasă internă. Venele se îndreaptă spre
vena cu acelaşi nume. Limfaticele se duc unele la limfonoduluii iliaci iar altele la cei inghinali. Nervii
vin din ramura perineo-vulvară a aceluiaşi nerv ruşinos intern.
B. GENERALITĂŢI ALE AFECŢIUNILOR CARE POT
APĂREA LA NIVELUL COLULUI UTERIN
Afecţiunile care pot apărea la nivelul colului uterin sunt:

1. Glerele cervicale infectate - în aceste condiţii aspectul fizic al mucusului cervical se schimbă:
devine tulbure, îşi pierde fluiditatea, îi creşte consistenţa, îi creşte vâscozitatea şi după unii autori se
modifică pH-ul care devine acid.
2. Insuficienţa de col (insuficienţa cervico-istmică – lărgirea anormală a orificiului colului uterin,
dilatarea fără retractarea colului, incontinenţa colului), reprezintă o lărgire anormală a orificiului
intern al colului uterin de etiologie diferită, a cărui rezultat sunt avorturile spontane mari şi repetate
sau naşterile premature prin lipsa de închidere a colului uterin.
3. Sarcina cervicală (sarcina ectopică distală) constă în implantarea oului în mucoasa canalului
cervical sub orificiu intern.
4. Distociile colului uterin în travaliu. Distociile de dinamică, prin spasm al colului uterin netratate
duc la creşterea reactivă a conductibilităţii fundului uterin în prima fază şi apoi la trenarea travaliului
prin epuizarea acestuia.
5. Inflamaţiile colului uterin (cervicitele) – se clasifică în funcţie de evoluţia lor: în acute şi cronice
(cele acute sunt mai rare). Cercivitele sunt o urmare a extensiunii unui proces inflamator la vagin
mai frecvent sau la cavitatea uterină.
9
6. Inflamaţiile specifice ale colului uterin, care sunt:
a. Tuberculoza
b. Sifilisul (primar, secundar, terţiar)
c. Şancrul moale (ulcer superficial)
d. Limfogranulomatoza inghinală
e. Actinomicoza (noduli duri care se ramolesc şi abcedează)
f. Chistul hidatic (o extindere a infestaţiei miometrului).
7. Tumori benigne ale colului uterin:

a. Polipul cervical – tumoare benignă plecată de la nivelul glandelor cervicale.
b. Fibrioleiomiomul colului uterin – cea mai frecventă tumoare uterină, ce se poate
localiza la orice nivel al uterului, chiar şi în col sau în ligamentele largi.
8. Displaziile epiteliului cervical – sau maturaţia anormală, este un proces patologic caracterizat prin
modificarea aspectului, dispoziţiilor şi raporturilor normale ale celulelor ce constituie un anumit
ţesut (în special cel epitelial). După gradul de exprimare a atipiilor displaziile se clasifică în:
a. Displazii simple sau benigme
b. Displazii atipice sau agravate
c. Eroziunea colului uterin
d. Chistul cervical
e. Endometrioza cervicală.
9. Stări precanceroase ale colului uterin – reprezintă leziunile cervicale care de multe ori pot evolua
spre malignizare. S-au stabilit următoarele afecţiuni ale colului uterin ca fiind expresia locală a unui
teren favorabil transformării maligne şi deci stări precursoare:
a. Anumite forme clinice şi stadii de evoluţie ale cervicitei cronice
b. Ulceraţii apărute pe cicatricile rupturilor de col
c. Leucoplaziile colului uterin
d. Boala lui Bowen a colului uterin.
Dintre caracterele locale importante pentru recunoaşterea unei leziuni precanceroase a colului
uterin se menţionează:
10
a. apariţia unui focar hiperplazic pe o leziune veche stabilizată;
b. indurarea colului la nivelul cervicitei sau apariţia unei cervicite pe un col indurat;
c. sângerarea cu uşurinţă la examenul genital;
d. persistenţa îndelungată a leziunilor fără regresiune spontană;
e. constatarea la examene colposcopice a următoarelor modificări:
 existenţa unor pete leucoplazice colposcopice, invizibile la examenul cu ochiul liber;
 existenţa unei baze de leucoplazie nedetectabile clinic;
 existenţa unui mozaic nedetectabil clinic care nu este întotdeauna un semn de
precancer;
existenţa unei zone ionnegative bine delimitată.
C. DEFINIŢIA CANCERULUI DE COL UTERIN

Cancerul de col uterin se caracterizează prin proliferarea malignă a celulelor epiteliale ale colului
uterin ce se manifestă printr-o tumoare sau ulceraţie care are tendinţa de creştere invadantă şi distructivă.
Cancerul de col se prezintă ca o tumoare în formă de conopidă sau ca nodozităţi în grosimea
celulei.
D. CLASIFICAREA STADIALĂ CLINICĂ A
CANCERULUI DE COL UTERIN
11
A. Cancer preinvaziv: Stadiul 0 – carcinom în situ sau intraepitelial (EI.E).
B. Cncerul invaziv:
- stadiul I – localizare strictă la nivelul colului uterin.
o IA: carcinom microinvaziv (carcinom preclinic);
o IB: toate celelalte cazuri încadrate în stadiul 0 (leziuni vizibile cu ochiul liber, dar
care nu depăşesc colul uterin);
- stadiul II – extensie dincolo de col dar nu până la peretele excavaţiei: invazia vaginului cu
respectarea treimii caudale.
o IIA: invazia treimii craniale a vaginului;
o IIB: invazia unui sau ambelor parametre în treimea medială;
- stadiul III – extensie până la peretele excavaţiei, invazia treimii caudale a vaginului; toate
cazurile de hidronefroză sau rinichi nefuncţional.
o IIIA: invazia vaginului până la treimea caudală;
o IIIB: invazia parametrelor până la peretele excavaţiei pelvine;
- stadiul IV – metastază locală sau la distanţă.
o IVA: invazia organelor din vecinătate (rect, vezică);
o IVB: metastază la distanţă.
În 1950 se adoptă sistemul TNM de clasificare a cancerului de col uterin. Acest sistem foloseşte
din multitudinea factorilor care definesc gradul de extensiune a bolii 3 elemente clinice care sunt cele
mai reprezentative şi totodată cele mai uşor de apreciat obiectiv.
T – tumoare primară
N – adenopatie regională
M – metastază la distanţă
Prin definiţie se descriu pentru fiecare categorie T mai multe trepte T 1-T4 la care se mai adaugă
TIS(T0) echivalentul lui T pentru carcinomul intraepitelial.
La fel pentru N – 4 grade, N 0-N3 la care se adaugă NS, în cazul unei localizări profunde în care
categoria N nu poate fi stabilită.
După 1996 s-au mai adăugat unele precizări de fineţe categorie N şi anume simbolurile „+” şi
„–”, semnalizând prezenţa sau lipsa de invazie microscopică a adenopatiei şi simbolurile „a” şi „b” care
precizează dacă adenopatia palpabilă este / nu este clinic suspectă de invazia neoplazică.
12
Categoria M are numai 2 trepte: M0 fără metastaze, M1 cu metastaze decelabile prin examinări
clinice şi paraclinice curente.
Definirea TNM se face astfel:
T:
TIS: cancerul preinvaziv (CIE)
T1-T1a: cancer invaziv preclinic (diagnostic exclusiv histopatologic microcancer)
T1b: cancer invaziv clinic
T2-T2a: cancer cu extensie exclusivă la vagin, maximum 2/3 superioară
T2b: cancer cu extensie la parametru, cu sau fără cuprindere a vaginului
T3: cancerul cu invadarea treimii inferioare a vaginului, invadarea parametrelor până la peretele
pelvin
T4:cancerul extins în afara pelvisului, invadarea vezicii sau a rectului
N:
Nr:adenopatie regională neaccesibilă şi nevizibilă (N+ şi N- cu sau fără invadare neoplazică
histologic dovedită)
N0: fără adenopatie regională palpabilă
N1:ganglioni regionali deformaţi pe limografie
N2: masă palpabilă fixată la peretele pelvin cu spaţiu liber între acesta şi tumoră
M:
M0: fără metastază la distanţă decelabilă
M1:metastaze, inclusiv adenopatiile aflate deasupra bifurcării arterelor iliace comune.
Acestea fiind categoriile TNM exacte definite în funcţie de evoluţia bolii (stadiul ei), ele se
aplică astfel:
Stadiul 0 TIS: leziune limitată strict intraepitelial
Stadiul 1
Stadiul 1a (T1aNxM0) – cancer microinvaziv sau microcancer, ambele preclinice, diagnosticabile
exclusiv histopatologic
Stadiul 1b (T1bNxM0) – cancer clinic manifest cu leziune strict limitată la col
Stadiul 2
Stadiul 2a (T2aNxM0) – cancerul a invadat exclusiv vaginul fără a atinge treimea inferioară
13
Stadiul 2b (T2bNxM0) – cancerul a invadat exclusiv parametrul de o parte sau de ambele părţi fără
a atinge peretele pelvin; cancerul a invadat exclusiv corpul uterin mai greu demonstrabil sau a invadat
atât vaginul cât şi corpul uterin şi parametrele.
Stadiul 3
T3NxM0 – infiltrarea neoplazică a cuprins şi treimea inferioară a vaginului sau a invadat
parametrul în întregime până la peretele pelvin
T1bN2M0
T2aN2M0 – se consideră prezenţa unei formaţiuni ganglionare izolate palpabile la nivelul peretelui
pelvin, tumora primitivă fiind uneori foarte mică
T2bN2M0
Stadiul 4
T1-3Nx1,2M1 – prezenţa oricărei metastaze la distanţă indiferent de gradul de extensie a tumorii
primitive şi a adenopatiei
T4NM0 – invadarea vezicii (examen citoscopic) sau a rectului (tuşeu rectal).
E. CARCINOGENEZA COLULUI
Anumite condiţii de viaţă intervin mărind incidenţa bolii dintre care amintim: mediul social,
economia precară şi nerespectarea unei igiene riguroase a organelor genitale (smegma are o acţiune
carcinogenă), multiplele traumatisme mici şi repetate legate de viaţa sexuală (viaţa sexuală precară sau
dezordonată, naşteri numeroase neasistate corespunzător complicate cu rupturi ale colului).
Mecanismul malignizării: apariţia cancerului la nivelul colului s-ar datora producerii unor
succesiuni de mutaţii în genomul celulelor care provin din multiplicarea celulelor mutante.
Acumularea unei succesiuni de astfel de mutaţii poate duce la un moment dat la transformarea
unei celule normale în celulă canceroasă din care în anumite condiţii se poate dezvolta un cancer.
F. ETIOLOGIA CANCERULUI DE COL UTERIN
14
Factorii ce influenţează apariţia cancerului de col uterin sunt:
 factori extrinseci, cei mai importanţi fiind: mediul, rolul igienei genitale deficitare (rolul
smegmei), rolul unor particularităţi ale vieţii sexuale, rolul naşterilor, al asistenţei
obstetricale deficitare şi al avorturilor;
 factori intrinseci, care, fără a li se atribui o ordine prioritară sunt: factori endocrini, vârsta
şi factori care ţin de structura genetică.
Factori extrinseci
a) mediul – factori care au atras atenţia printre primii în cadrul cercetărilor de
epidemiologie a cancerului. S-a arătat însă că mediul ca stare socio-economică incriminează ca factori
prezenţa sau absenţa vieţii sexuale şi caracterul acesteia, vârsta căsătoriei, instabilitatea maritală,
căsătoriile multiple, parteneri multipli, prostituţie, frecvenţa unor boli venerice, rolul naşterilor şi al
avorturilor, rolul anticoncepţionalelor;
b) rolul igienei genitale (rolul smegmei) – s-a constatat că incidenţa cancerului de col
uterin este redusă la maximum la femeile care se abţin de la viaţa sexuală (virgine, călugăriţe, adepte ale
unor secte religioase puritane). În opoziţie, viaţa sexuală dezordonată cu numeroşi parteneri, însoţită de
o incidenţă crescută a bolilor venerice determină un risc mai mare de îmbolnăviri. O a doua categorie de
observaţii atestă incidenţa scăzută a cancerului de col uterin la femeile cu parteneri circumcişi, lipsiţi de
smegmă. Fie că este vorba de un carcinogen chimic sau de un factor viral vehiculat prin smegmă, având
în vedere prostatic, nu putem să nu atribuim acesteia cel puţin un rol parţial în prevenirea cancerului de
col uterin. Esenţial pentru practică este că igiena genitală ca element de profilaxie a cancerului colului
uterin trebuie respectată nu numai de femei, ci şi de partenerii acestora;
c) rolul unor particularităţi ale vieţii sexuale: lipsa de maturitate biologică a colului
uterin (lipsă de maturare a mucoasei exocervicale, dimensiuni mici ale vaginului, axului vaginal în
raport cu axul corpului mai verticalizat la fetiţe), aceasta face ca exocervixul să reprezinte zona de
receptivitate crescută şi de rezistenţă scăzută la acţiunile carcinogenelor în cadrul cărora nu poate fi
neglijat nici rolul factorului traumatic sau infecţios, căsătoria la vârste foarte tinere – importanţa
debutului precar al vieţii sexuale;
d) rolul naşterilor, al asistenţei deficitare şi al avorturilor: calitatea scăzută a
asistenţei la naştere creează un risc crescut de îmbolnăvire.
15
Factori intrinseci:
a) rolul factorilor endocrini – se poate recunoaşte la bolnavele de cancer de col uterin cel puţin
un grad de întârziere în instalarea menopauzei, de unde şi o prelungire a duratei activităţii genitale şi mai
ales a duratei de menopauză, perioadei de furtună hormonală care poate fi incriminată în pregătire
terenului de apariţie a cancerului de col uterin;
b) rolul vârstei – se consideră în general că între 35-60 de ani se grupează marea majoritate a
cazurilor de îmbolnăvire a cancerului de col;
c) rolul factorilor genetici – în cancerul colului uterin influenţa factorilor ereditari este mult mai
vag exprimată faţă de celelalte localizări ale cancerului (mamelar, corp uterin, colon, etc.).
G. SIMPTOMATOLOGIE
Simptomele majore ale bolii – leucoree, dureri, sângerări intermenstruale sau în menopauză,
sângerări prin contact, asocierea acestora sau lipsa totală de simptome.
Mai mult de jumătate din cazuri au declarat prezenţa unui singur simptom şi în marea majoritate
din cazuri acesta a fost leucoreea. Leucoreea şi sângerările în menopauză, sângerările la contact au fost
simptome legate cu o mare frecvenţă de prezenţa unui cancer. Evident o leziune neoplazică având o
astfel de simptomatologie de cele mai multe ori nu este precoce, dar cum aceleaşi simptome există şi în
stadiul 1 ca şi în stadiul 2 şi 3 nu este indiferent în care din aceste stadii se descoperă boala.
H. TIPURI DE CARCINOAME DE COL
Tumora malignă caracteristică colului uterin este carcinomul.

A.Carcinomul colului uterin se prezintă sub 3 forme histologice (Patten, 1969):
1. Carcinomul pavimentelor care constituie marea majoritate a neoplaziilor
cervicale (87%).
2. Adenocarcinomul (5%).
16
3. Forma mixtă pavimentoasă şi glandulară (8%).
B. După gradul de extensie, carcinomul de col se clasifică în:
1. Carcinom intraepitelial;
2. Carcinom microinvaziv;
3. Carcinom invaziv.
1. Carcinomul intraepitelial (in situ)

La nivelul colului uterin se pot întâlni reacţii superficiale intraepiteliale, având toate caracterele
morfologice ale unui cancer. Această leziune este originea carcinomului invaziv. În 1961 Comitetul
Internaţional de Terminologie Histologică pentru leziunile colului uterin a adoptat următoarea definiţie:
„Pot fi clasificate carcinom in situ numai acele cazuri care în absenţa invaziei prezintă un epiteliu de
suprafaţă în care, pe toată grosimea sa, nu se produce o diferenţiere. Procesul poate interesa şi glandele
cervicale fără să constituie prin aceasta un nou grup. Se recunoaşte că celulele straturilor superficiale pot
prezenta o anumită aplatizare. Cazurile foarte rare şi de altfel caracteristice de carcinom in situ
prezentând un grad mare de diferenţiere, aparţin unei excepţii pentru care nu se poate prevedea o
clasificare.”
Carcinomul intraepitelial a mai fost numit carcinom neinvaziv, carcinom superficial, carcinom
zero, cancer incipient, neoplazie cervicală intraepitelială sau modificare carcinoructoidă. Carcinomul
intrepitelial a fost găsit la femei a căror vârstă varia între 22-91 ani, incidenţa maximă la 37+42 ani.
2. Carcinomul microinvaziv
În ultimul timp se utilizează tot mai mult termenul de carcinom microinvaziv pentru a defini
cazurile în care infiltraţia neoplazică nu depăşeşte o profunzime de 5 mm şi care nu pot fi recunoscute
clinic. Importanţa carcinomului microinvaziv a crescut în ultimul timp datorită faptului că, în urma
ameliorării metodelor de detectare a cancerului cervical, tot mai multe cazuri sunt cuprinse în acest
stadiu. Celulele tumorale pot pătrunde sub forma unor ace sau cuie printr-o pătrundere masivă. În prima
eventualitate, invazia stromei este mai uşor de stabilit întrucât se constată rupturi sau discontinuităţi ale
liniei netede care separă carcinomul de stromă. Mai dificilă este stabilirea invaziei de către înmuguririle
tumorale masive, în lipsa unor semne clare de depăşire a limitei epiteliilor sau de invazie a limfocitelor.
În jurul zonei de invazie se poate constata prezenţa unui carcinom intraepitelial, dar mai frecvent
17
modificări displazice ale epiteliului cervical, care exprimă o susceptibilitate genetică mărită pentru
malignizarea epiteliului respectiv.
3. Carcinomul invaziv
De obicei apare la nivelul orificiului extern al canalului cervical sub forma unei mici suprafeţe
granulate, de consistenţă fermă, de culoare mai deschisă, aparent bine circumscrisă, simulând o simplă
îngroşare a epiteliului. Leziunea sângerează cu uşurinţă la atingerea sau chiar în urma ştergerii uşoare cu
un tampon de vată. De multe ori această modificare se întâlneşte la nivelul unei inflamaţii sau eroziuni
mai vechi, situată în apropierea orificiului şi iese în evidenţă prin caracterul ei uşor vegetant sau capilar,
consistenţa fermă şi muscularitatea crescută cu o tendinţă pronunţată la hemoragii. Într-un stadiu ceva
mai înaintat se poate întâlni o mică ulceraţie cu margini fin delimitate dar cu baza indurată şi fondul
glandular hemoragic.
4. Adenocarcinomul
Este o tumoare localizată de obicei la nivelul orificiului extern al canalului cervical, cu originea
în celulele epiteliului de suprafaţă şi în glandele cervicale; se poate extinde la nivelul colului şi un
adenocarcinom al cavităţii uterine.
Microscopic, tumora se caracterizează printr-o structură glandulară cu sau fără formarea de
prelungiri papilare, lumenele au formă regulată, celulele care delimitează prezentând semne reduse de
malignizare, iar membranele bazale apărând intacte. Există şi porţiuni în care celulele sunt dispuse (sub)
în formă de cordoane sau placarde lipsite de diferenţiere glandulară, realizând aspectul unui carcinom
masiv.
Aceste forme histologice proliferează rapid, extensiv şi distructiv pătrunzând în profunzimea
miometrului sau prinzând fundurile de sac vaginale. De multe ori adenocarcinoamele plecate din canalul
cervical conţin insule circumscrise de celule pavimentoase, unele din aceste insulte prezentând chiar
procese de cheratinizare.
5. Tumorile sarcomatoase
Acestea sunt: leiomiosarcomul, reticulosarcomul, fibrosarcomul sau sarcoamele nediferenţiate.
18
Sarcoamele colului uterin se întâlnesc mult mai rar. Colposcopic sarcomul cervical apare ca o
masă palpabilă de culoare cenuşie hemoragică. Sarcomul cervical prezintă o creştere rapidă dând
frecvent metastaze în pulmon. Pentru precizarea stadiului clinic este nevoie de un examen clinic
minuţios şi asociere obligatorie a examenelor paraclinice (colpoxia, citologia, biopsia, citoscopia,
urografia, retroscopia şi uneori histerografia).
.
I. EVOLUTIA
În evoluţia sa cancerul de col uterin trece prin mai multe stadii.
Stadiul 0 – stadiu începător, leziunea este limitată la col (exocol sau endocol), caracterele
obişnuite ale cancerului nu sunt prezente la examenul ginecologic, carcinomul intraepitelial fiind
descoperit la examenul hispatologic. Macroscopic, se observă celule mari cu nuclee mari şi neregulate.
Boala este descoperită întâmplător cu ocazia unor consultaţii pentru o altă boală sau la consultaţii
medicale periodice.
Stadiul I – caracterizat printr-un cancer limitat strict pe col, tumora invizibilă creşte după o
perioadă de timp îndelungată, prin biopsie este depistată, este mică, nedureroasă, ganglionii din jur nu
sunt măriţi, se vindecă foarte uşor prin operaţie sau tratament cu raze. Histologic, în stadiul I se
încadrează cancerul cu aspect invaziv, clasic sau microcarcinom.
Stadiul II – se caracterizează printr-un cancer fie că infiltrează parametrul uni – sau bilateral,
fără a atinge peretele pelvin (stadiul „parametru”), este vorba de cancer endocervical propagat la corp
(stadiul „corp”). În stadiul II tumora este mai mare, ganglionii sunt măriţi, mobili, tumora este mai
mobilă nu aderă la planurile profunde şi continuă să fie nedureroasă, este vindecabilă, dar pot apărea şi
recidive după tratament.
Stadiul III – se caracterizează prin infiltrarea neoplazică a parametrului cu atingerea peretelui
pelvin, uni – sau bilaterală (stadiul III parametru), fie prin infiltrare neoplazică până în treimea inferioară
a vaginului (stadiul „vagin”), fie prin existenţa mai multor metastaze izolate pe peretele pelvin, tumora
primitivă a colului putând fi încă mică (stadiul III metastază pelvină localizată). În acest stadiu apar
dureri. Tratamentul se face prin operaţie şi raze.
Stadiul IV – caracterizat printr-un cancer care invadează fie vezica, evidenţiat ptrintr-o fistulă
vezico-vaginală, sau la examenul citoscopic (stadiul IV vezical), fie rectal (stadiul IV rect), fie când
19
există o propagare a cancerului în afara micului bazin sau când există metastaze la distanţă (stadiul IV
cu diseminare la distanţă).
J. ASPECTE MACROSCOPICE
Carcinomul colului uterin imbracă formele obişnuite ale proliferărilor carcinomatoase. Se poate
prezenta ca formă polipoidă vegetantă sau infiltrativă.
Leziunile incipiente apar ca o mică suprafaţă granulară, fermă, bine circumscrisă aparent,
simulând o îngroşare albicioasă a epiteliului, de cele mai multe ori localizată la nivelul unor vechi
eroziuni ale colului, în apropierea orificiului extern al canalului cervical. Cu timpul, proliferarea
tumorală interesează în întregime buza pe care a luat naştere după care tinde să invadeze buza cealaltă şi
vaginul. Tumorile cu punct de plecare în canalul cervical prezintă de obicei la început o evoluţie
infiltrativă, dar după ce depăşesc orificiul extern al canalului cervical pot lua o evoluţie vegetantă.
Forma polipoidă începe ca o mică denivelare cu suprafaţa granulară care ulcerează destul de
repede, se dezvoltă repede printr-o proliferare vegetantă conopidiformă, prezentând necroză şi ulceraţii
de consistenţă friabilă, sângerând la cel mai mic traumatism. Se poate menţine la nivelul locului de
origine sau să cuprindă largi porţiuni şi chiar colul în întregime. Cu timpul, într-un stadiu avansat,
carcinomul poate duce la distrugerea completă a colului, la prinderea vaginului, acest stadiu fiind
caracterizat printr-o formă vegetantă ulcerată, suprafeţele întinse de necroză duc la suprainfecţie cu floră
saprofită, anaerobă, transformând porţiunea necrozată într-o masă putredă, urât mirositoare. Forma
infiltrativă a cancerului de col începe cu îngroşarea uşoară a mucoasei care ulcerează curând, dispusă pe
un fond indurat. Leziunea creşte în dimensiune, prinzând o zonă mai largă a mucoasei şi putându-se
extinde până la grosimea musculaturii uterine spre parametre. Această formă se prezintă ca o ulceraţie a
colului, cu marginile neregulate, crateriforme, rigide, dure, cu aspect cărnos, sângerând cu uşurinţă,
uneori se suprainfectează, supurează. În evoluţia carcinomului de col uterin leziunea poate deveni
invazivă, poate rămâne intr-un stadiu neinvaziv o perioadă lungă de timp şi poate regresa.
K. DIAGNOSTICUL CANCERULUI DE COL
20
Clinic, constă în anamneză, urmată de efectuarea examenului vaginal cu valvele şi tuşeul vaginal
şi rectal şi completat de investigaţiile paraclinice. Diagnosticul poate fi precoce şi infraclinic (se referă la
leziunile incipiente – precancerul intraepitelial, cancerul microinvaziv şi microcancerul) şi precoce
clinic. Diagnosticul de certitudine se obţine prin examenul histopatologic precedat de biopsie.
 Examenul citologic Babeş – Papanicolau – ocupă primul loc, între metodele de
depistare a cancerului genital.
Clasa I – frotiu negativ cu celule normale.
Clasa II – frotiu negativ cu celule obişnuite reprezentând unele anomalii microscopice etichetate ca
benigne.
Clasa III – frotiu suspect de celule atipice, însă gradul de atipie nu este caracteristic pentru a fi
etichetată ca malignă.
Clasa IV – frotiu pozitiv cu celule atipice, însă nu prea numeroase.
Clasa V – frotiu pozitiv cu celule atipice şi în număr mare.
Acest examen are o mare valoare internaţională.
 Colposcopia – este o metodă de investigaţie în leziunile colului uterin ce permite
reducerea unui mare număr de biopsii, cu ajutorul ei putându-se face o clasificare a
leziunilor, se intercalează între examenul clinic şi cel histopatologic. Colposcopia directă
utilizează reactivi chimici cu care se badijonează colul pentru o mai bună evidenţiere a
leziunilor. Apariţia neoplasmului de col este provocată de modificări precanceroase ale
epiteliului exocolului (modificări inflamatorii, displazice, distrofice). Cu ajutorul
colposcopiei putem diferenţia un col dur neregulat prin existenţa microchistelor, putem
diferenţia o pată leucoplazică de aspectul ce nu apare în cadrul zonelor de transformare
prin înconjurarea orificiului glandular de către epiteliul malpighian sau diferenţierea de
glandele colului ectopic.
 Testul Lahm-Schiller – se utilizează soluţie lugol badijonându-se colul. Locurile cu
epiteliu normal apar sub forma unor zone clare, normal mucoasa colului este uniformă,
rozată, zonele clare cu contur neregulat evocă displazii epiteliale agravate sau chiar
maligne.
 Tuşeul rectal – apreciază gradul de infiltrare al parametrelor şi de mobilitate a uterului.
 Examenul cu valvele – pune în evidenţă leziuni sugestive doar în formele avansate:
burjoni friabili, ulceraţii cu marginile neregulate, sângerânde la atingere, sau colul
21
hipertrofiat în butoiaş, în cancerele endocervicale. În fazele mai puţin avansate, la
inspecţia colului poate fi identificată adeseori doar o zonă mai roşie.
 Tuşeul vaginal – permite palparea tumorii sau perceperea unei durităţi a colului în
formele avansate. Permite aprecierea extensiei (infiltrării neoplazice), interesând vaginul
şi parametrele.
 Biopsia – este cea care conferă diagnosticul definitiv. Diagnosticul lezional de certitudine
presupune examinarea histopatologică a fragmentelor de ţesut prelevate în acest scop.
Câteva din modalităţile de biopsare ale colului uterin sunt în prezent acceptate: biopsia
dirijată colposcopic ( şi doar de excepţie numai prin testul logol), biopsia cu ansă
diatermică şi con-biopsia. Biopsia cu ansă permite şi presupune ridicarea zonei de
transformare (ZT) în totalitate. Chiuretajul endocervical este pozitiv, semnalează
existenţa unei neoplazii.
 Alte investigaţii: ecografia, urografia, citoscopia, rectoscopia, irigoscopia, tomografia
computerizată, Rx pulmonar, limfografia.
L. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
a. În forma vegetantă – polipul acuzat în vagin, când este sfacelat şi infectat.

b. În forma ulcerată – ulceraţii tuberculoase, sifilis.
c. În forma indurată – fibromul de col, chistul.
M. TRATAMENT
Principalele mijloace terapeutice utilizate în carcinoamele de col uterin sunt reprezentate de

tratamentul chirurgical şi radioterapie.
În formele avansate poate fi utilizată în scop paliativ asociată radioterapiei şi chimioterapia, cu
rezultate încă incerte.
Fiecare din cele două mijloace terapeutice principale (chirurgia şi radioterapia) prezintă avantaje
şi dezavantaje.
Nu există o soluţie absolut unitară în tratamentul cancerului de col uterin.
22
Preferinţele pentru una sau alta din măsurile terapeutice depind de stadialitate, vârstă,
disponibilităţi tehnice, şcoala oncologică.
Tratamentul chirurgical în exclusivitate este utilizat numai în tratarea carcinoamelor in situ şi a
microcarcinoamelor. Unele şcoli oncologice preferă în cancerul de col uterin utilizarea în exclusivitate a
radioterapiei (externă sau intracavitară).
Radioterapia rămâne principalul mijloc terapeutic disponibil în stadiile 3-4 în care tratamentul se
aplică doar cu intenţie paleativă şi nu curativă.
1. TRATAMENTUL CHIRURGICAL
În cancerele invazive ale colului uterin, intervenţia de tip este reprezentată de histerectomia
radicală (lărgită) căreia i se asociază limfadenectomia pelviană. Dacă bolnava este supusă unui tratament
radio-chirurgical, intervenţia va succede radioterapiei la un interval de 4-6 săptămâni.
Histerectomia radicală (lărgită) presupune ablaţia:
- uterului şi colului uterin;
- structurilor conjunctivo-ligamentare paracervicale (pediculii supra – şi subuterali, ultimii în
jumătăţile lor interne), ligamentelor vezico-cervicale şi ligamentelor utero-sacrale;
- treimii şi jumătăţii superioare a vaginului;
- anexectomia bilaterală.
Intervenţiei chirurgicale i se reproşează printre altele: complicaţii preoperatorii (hemoragii,
complicaţii anestezice, leziuni uretrale – 1-5%), complicaţii postoperatorii (infecţii, fistule uretorale,
vezicale, rectale).
2. RADIOTERAPIA
A fost introdusă în tratamentul cancerului de col tot la începutul secolului.

Tehnicile de iradiere utilizate în oncologia ginecologică sunt:
- iradierea externă (radioterapia externă, teleradioterapia, teleteropia);
- iradierea internă (radioterapia internă, brahiterapia).
23
a) iradierea externă – sursa de radiaţii se află la distanţă de tumoare, penetrabilitatea şi
doza în mediul iradiat depinde de energia radiaţiei, relaţia fiind direct proporţională.
În funcţie de nivelul de energie au fost preferate mai multe forme de iradiere externă:
- radioterapia superficială, cu energii de 60-120keV (penetrabilitatea în profunzime este de
câţiva cm);
- radioterapia convenţională cu energii de 160-300keV, sursa de radiaţii – aparatul Rontgen,
randamentul în profunzime la 10 cm este de 30-35%;
- radioterapia de supravoltaj cu energii de 300-500keV nu se practică încă;
- radioterapia cu radiaţii de mare energie de la 0,6MeV la 35-45MeV. Randametul în
profunzime la 10 cm este de 50-80%.
Obţinerea de energie radiantă în domeniul MeV este posibilă prin utilizarea de:
- radioizotopi: Co60(1,25MeV) şi Cs137(0,66MeV)
- acceleratori liniari de particule (6-35MeV)
- betatroane (42MeV).
Pentru menajarea ţesuturilor sănătoase se utilizează două sau mai multe fascicule care
concentrează doza de radiaţii în masa tumorală.
b) iradierea internă – presupune plasarea sursei în contact intim cu tumora în imediata sa
vecinătate sau chiar în ţesutul tumoral.
Doza de radiaţii eliberată depinde de:
- cantitatea totală a materialului radioactiv;
- repartizarea lui în masa tumorală;
- durata expunerii.
Radioizotopii cei mai utilizaţi în branhiterapie sunt:
 Ra226 cu energie gamma de 1,4MeV
 Ir192 cu energie gamma de 0,3MeV
 Cs137 cu energie gamma de 0,66 MeV
 I131 cu energie gamma de 0,35 MeV
 Co60 cu energie gamma de 1,25MeV.
3. TRATAMENTUL COMBINAT RADIO CHIRURGICAL
24
Este indicat pentru stadiile curabile ale carcinoamelor invazive de col uterin, doza de radiaţie
administrată preoperator poate fi redusă.
Utilizarea dozelor „complete” comportă riscul aparaiţiei fistulelor postoperatorii cu incidenţă
crescută.
- stadiul I (A şi B) – iradiere intracavitară, transvaginală, după 6-8 săptămâni se practică
histerectomia radicală cu limfadenectomie pelvină;
- stadiul II – radioterapie intracavitară + iradiere externă, după 6-8 săptămâni se practică
histerectomia radicală cu limfadenectomie. După alte 6-8 săptămâni se efectuează iradiere
externă postoperatorie.
4. TRATAMENTUL CARCINOAMELOR ÎN STADII AVANSATE
În stadiile III şi IV tratamentul prezintă doar intenţie paleativă. Se efectuează iradiere externă cu
doze mari.
5. CHIMIOTERAPIA
Este utilizată cu titlu de adjuvant. Se folosesc:

- hidroxiuree, cisplatinium, methorexat etc. + iradiere în stadiile Iib şi III.
- misonidazol, cu rolul de sensibilizant al celulelor tumorale la acţiunea radiaţiilor ionizante.
6. INDICAŢIILE TERAPEUTICE ÎN RAPORT CU STADIALITATEA
Carcinom microinvaziv – în funcţie de profunzimea invaziei stronale se practică: la

femei tinere conizaţia sau histerectomia simplă.
Stadiile I şi II (stadii curabile)
- curie-terapie urmată de pauză de 4-6 săptămâni;
- colpohisterectomia lărgită cu limfadenectomie şi anexectomie;
25
- iradiere externă, în circumstanţele invaziei ganglionare, după o altă pauză de 4-6
săptămâni;
Stadiile III şi IV
- iradiere externă;
- iradiere intracavitară;
- eventual chimioterapie;
- eventual intervenţii chirurgicale paleative.
N. COMPLICAŢIILE RADIOTERAPIEI ŞI TRATAMENTULUI CHIRUGICAL

ÎN CANCERUL COLULUI UTERIN
a) Complicaţiile tratamentului chirurgical al cancerului colului uterin

Hemoragiile care survin prin lezarea plexurilor venoase ale fazei obturatorii sunt destul de greu
de stăpânit. Complicaţiile postoperatorii pot fi imediate şi tardive. O complicaţie imediată este în primul
rând complicaţia urinară.
Ca alte complicaţii: „seromul” superitoneal (colecţie limfatică în fosele obturatorii); celulita
pelviană, hematomul pelvian.
b) Complicaţiile tratamentului radioterapeutic ale colului uterin
1. Complicaţii care pot apărea în cursul tratamentului:
- complicaţii anatomice provenite ca urmare a extensiunii bolii sau datorită unor
tratamente anterioare;
- infecţii;
- leziuni ale pielii şi ţesutului cutanat;
- modificări sanguine;
- leziuni ale intestinului şi rectului;
- leziuni ale vezicii urinare;
- efecte asupra stării generale a bolnavei.
2. Complicaţii post-terapeutice ce pot apărea tardiv:
- modificări ale pielii şi ţesutului subcutanat;
- reacţii vezicale tardive; simptomele de menopauză;
26
- modificări osoase tardive; inflamaţii pelvine tardive;
O. PROGNOSTIC
Acesta este în funcţie de vârstă, localizare, natura histologică, asocierea cu alte stări patologice
sau fiziologice şi în funcţie de stadiu.
Pot apărea complicaţii locale sau generale prin iradiere. Procesele inflamatorii pot duce la
instalarea de piometrie, pelviperitonită sau peritonită generalizată sau chiar septicemii.
Steroza canalului cervical apare la câteva luni de la radioterapie, responsabilă de piometria
cronică manifestată prin fenomene locale şi generale: sindrom febril prelungit, stare generală alterată,
durere în etajul abdominal inferior, tulburări de tranzit intestinal şi vezical.
Se vor face drenajul cavităţii uterine prin eliminarea conţinutului purulent, antibiotice pe baza
antibiogramei, spălături ale cavităţii uterine sau histerectomia.
Rata supravieţuirii la 5 ani în raport cu stadiul cancerului este: stadiul I – 80%, stadiul II – 58%,
stadiul III – 34%, stadiul IV – 9%.
P. PROFILAXIA
Măsurile pentru depistarea şi tratamentul bolnavilor de cancer:

 depistarea şi tratarea formelor precanceroase şi de cancer prin screening;
 respectarea stărilor de igienă;
 efectuarea de controale ginecologice periodice 1-2/an;
 tratarea stărilor precanceroase;
 sutura după naştere a rupturii colului;
 interzicerea folosirii pentru spălături vaginale a substanţelor chimice prea concentrate şi a
preparatelor anticoncepţionale iritante;
 cercetarea diferitelor cauze care contribuie la dezvoltarea bolii canceroase (alimentare,
medicamentoasă, hormonală, tulburări metabolice, psihice), evitarea toxicelor, a vieţii sexuale
27
dezordonate, schimbarea într-o viaţă cumpătată, liniştită şi igienică, viaţă normală în care alimentaţia,
munca şi somnul, recreaţia, să fie în mod armonios îmbinate fără să se facă excese.
R. REINSERŢIA BOLNAVELOR CU CANCER DE COL UTERIN
Impactul emoţional al bolii neoplazice asupra echilibrului psihic al pacientelor este o problemă
care preocupă din ce în ce mai mult specialiştii implicaţi în asistenţa pentru sănătate.
Kubler distinge 5 stadii sugestive (stări) ale trăirii emoţionale a acestor bolnavi. Primul stadiu –
negarea anxioasă urmează imediat după comunicare şi aflarea diagnosticului şi reprezintă mecanismul
radical de apărare. Este o stare de şoc din care persoana îşi revine treptat.
Al doilea stadiu este furia îndreptată asupra a tot ceea ce ar putea suscita interesul pacientului:
familie, mediul curant, personalul mediu sanitar sau Dumnezeu. Urmează apoi o etapă în care pacientul
încearcă să obţină o amânare a inevitabilului ce se va produce. Este ceea ce aici este numit stadiul
„tocmelii sau învoielii”. Bolnavul acceptă tot mai mult realitatea căreia nu i se mai poate sustrage.
Dorinţa pe care o are însă acum este de prelungire cu un timp a vieţii sale sau a perioadei de evoluţiei
fără dureri.. târgul acesta încearcă să-l facă cu medicul curant sau cu preotul. După această stare
urmează cea în care bolnavul se confruntă cu sentimentul unei mari pierderi. Starea depresivă în care
bolnavul intră cuprinde întreaga gamă a semnelor şi simptomelor: dispoziţie proastă, pierderea
intereselor faţă de preocupările sale anterioare şi insomnie, pierderea stimei de sine, culpabilizarea,
ideaţie suicidară. În stadiul final, cel al acceptării, pacientul îşi va aştepta sfârşitul într-o stare de linişte
şi împăcare. Acceptarea este o stare ce se instalează de obicei înaintea sfârşitului.
Considerăm că stadiile amintite pot fi parcurse într-o altă dinamică, că stările menţionate pot
coexista sau că este posibil doar ca una din stări să fie dominantă şi persistentă. Ceea ce de fapt însoţeşte
în permanenţă pacientul este speranţa de vindecare în ciuda evenimentelor ce adesea exclud această
posibilitate.
„Dacă un pacient încetează să spere, acest fapt este un semn de apropiere a morţii.”
Putem structura concluziile asupra acestei probleme astfel:
- necesitatea stringentă a asistenţei psihologice de specialitate sau înţeleasă ca parte integrantă a
demersului evolutiv şi terapeutic;
28
- necesitatea suportului social al pacientei neoplazice din partea familiilor, grupurilor sociale, de
apartenenţă şi societăţii în general.
29
PARTEA A II-A
PROCESUL DE ÎNGRIJIRE
Procesul de îngrijire reprezintă un procedeu de analiză şi rezolvare în îngrijire, orientat spre

nevoile şi problemele specifice ale pacientului. El este compus din mai multe capitole care se succed
logic. Se descriu 4 comportamente principale:
a) identificarea pacientului;
b) planificarea îngrijirilor, stabilirea obiectivelor şi a măsurilor;
c) realizarea îngrijirilor planificate;
d) evaluarea măsurilor aplicate.
A. Culegerea sistematică a datelor despre starea de sănătate a pacientei. Aceste date se

analizează şi stabilesc nevoile şi problemele pacientei. Această etapă se compune din: culegerea datelor
şi stabilirea problemelor.
A.Culegerea datelor – de culegerea depinde calitatea procesului de îngrijire. La datele obţinute
la primirea pacientului vom adăuga şi cele aflate pe parcurs: starea fizică a pacientului, starea psihică,
starea emoţională şi socială, obiceiuri, dorinţe mai ales în legătură cu activităţile vieţii zilnice, ce ştie
pacientul şi aparţinătorii despre boală, ce speră pacientul.
Cum se obţin aceste date? Prin observarea pacientei, declaraţia ei, informaţiile primite de la
aparţinători, conversaţii, informaţiile primite de către medic (de la rezultatele investigaţiilor
examinărilor). Datele obişnuite se pot împărţi în: date obiective (ce se pot vedea şi măsura) şi date
subiective (cele spuse de pacient).
B. Stabilirea problemelor – vorbim de o problemă atunci când pacientul pierde parţial sau total
independenţa în unul din domeniile vieţii.
C. Punctul de plecare al planificării îngrijirilor este starea prezentă a pacientului şi se referă la
acea stare pe care o dorim să o obţinem. Planul se compune din două elemente:
- stabilirea obiectivelor (rezultate aşteptate);
- alegerea măsurilor.
30
Stabilirea obiectivelor: rezultatele aşteptate reprezintă situaţia faţă de care se va evalua succesul
sau insuccesul îngrijirilor. La fiecare problemă se pot stabili unul sau mai multe obiective care trebuie să
fie formulate dar centrate spre pacient, să ţină cont de dorinţele şi reacţiile pacientului. La externarea
pacientului se va scrie pe scurt un raport despre starea bolnavului privind realizarea măsurilor.
Alegerea măsurilor: prescripţiile de îngrijire se fac de cadrele sanitare cu diplomă şi au ca scop
rezolvarea unei probleme în termenul stabilit. În această fază este de mare importanţă interacţiunea
dintre pacient şi asistenta planificatoare pentru a câştiga participarea activă a pacientului la propria
îngrijire.
Realizarea îngrijirilor planificate: depinde de starea generală a pacientului şi de urgenţa cu
care trebuie să acţionăm. Din punct de vedere al componenţei deosebim prescripţiile de îngrijire:
- a asistentului medical şi executate de el;
- a medicului şi executate de asistentul medical;
- decizii luate în comun şi executate de asistentul medical.
- Evaluarea măsurilor: se face cantitativ şi calitativ. Procesul de evaluare are 4 etape
componente:
alegerea unui criteriu de măsurare în legătură cu obiectivele dorite; aprecierea rezultatelor în
raport cu obiectivele propuse;
modificarea planului de îngrijire dacă este nevoie; culegerea informaţiilor necesare prin
observare sau conversaţie.
31
III. PLANURILE DE ÎNGRIJIRE A CELOR TREI
CAZURI STUDIATE ÎN SPITAL
CAZUL I
Culegerea datelor:
Nume şi prenume: B.D.
Sex: F
Data naşterii: 10.01.1955
Naţionalitate: română
Religie: ortodoxă
Ocupaţie: pensionară
Domiciliu: Constanta
Motivele internării:
Bolnava relatează că în ultima vreme este astenică, are o durere persistentă în hipogastru,
sângerare spontană prin vagin, scădere în greutate.
Condiţii de viaţă şi muncă: normale
Antecedente personale:
Pacienta a avut prima menstruaţie la 16 ani, cicluri menstruale repetate, 3 la 30 zile şi nu a avut
nicio sarcină.
Antecedente heredo-colaterale:
Relatează că în familie nu cunoaşte cazuri cu această boală.
Istoricul bolii:
Debut insidios cu sângerare spontană prin vagin, la începutul lunii iulie 2013 şi dureri în etajul
inferior al abdomenului. Se prezintă la consult ginecologic suspicionându-se clinic cu neoplasm al
colului uterin. Se prelevează biopsie şi se confirmă carcinom anaplazic al colului uterin şi
polifibromatoză uterină pentru care se internează pentru urmarea tratamentului de specialitate.
32
Internată în secţia de oncologie – se recomandă următoarele investigaţii:
- recoltarea de sânge pentru examen de laborator
VSH = 30mm/h (5-10mm/h) Uree sg. = mg/dl (15-40mg/dl)
Hb = 13,1g% (12-14%) VDRL – negativ
Ht = 38% (42%) Glicemie – 70mg/dl (70-110)
L = 6900 (6-8 mii) Recoltarea urinei
Monocite = 2% (4-8%) urobiliogen - normal
Limfocite = 14% (26%)
- reacţie – neutră
- albumină – absent
- glucoză – absent
- pigmenţi biliari – absenţi
Funcţiile vitale se încadrează în valorile normale.

T.A. = 140/70mmHg
T = 36-36,5 grade C
R = 18-20 min
P = 75-78/min
33
Observarea clinică privind cele 14 nevoi fundamentale
Nr. Nevoia Manifestări de dependenţă
crt.
1. De a se alimenta şi hidrata - dureri abdominale
- inapetenţă
- scădere în greutate
2. De a dormi şi a se odihni - astenie
- fatigabilitate
- somn întrerupt de durere
3. De a elimina - metroragii intermitente
- deshidratare
4. De a evita pericolele - dureri
- astenie
- inapetenţă
- nelinişte, teamă
- anemie
5. De a fi util - neputinţă, sentiment de incompetenţă
- astenie, fatigabilitate
6. De a se mişca şi a menţine o bună - astenie
postură - absenţa activităţilor fizice
- limitarea amplitudinii mişcărilor
7. De a învăţa - dificultatea de a înţelege informaţia
- cunoştinţe insuficiente
8. De a avea tegumente curate - sângerare intermitentă
- transpiraţii
- paliditate
OBIECTIVE URMĂRITE LA ÎNGRIJIREA BOLNAVEI:

o echilibrarea psihică a bolnavei;
34
o pacienta să aibă o alimentaţie bogată-hiperproteică;
o calmarea durerilor;
o oprirea sângerării vaginale;
o suprimarea pe cât posibil a tumorei;
o asigurarea unui somn odihnitor;
o administrarea corectă a tratamentului.
35
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Nr. Numele şi prenumele Diagnostic medical: CARCINOM ANAPLAZIC AL Bolnavă preluată în îngrijire la data de:
crt. bolnavei: B.D. COLULUI UTERIN T1bNxM0 10.07.2013
Probleme de Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
Data
dependenta
1. -inadaptarea la - să-i asigur condiţii - am asigurat salonul - în primele zile de spitalizare
condiţiile de favorabile de spitalizare - am asigurat bolnavei un pat bolnava este îngrijorată, dar în
10.07 spitalizare datorită - lenjerie de pat şi corp confortabil şi lenjerie de pat curată urma informaţiilor primite, a
ruperii de mediul curate - i-am prezentat bolnavi care aveau atenţiei acordate şi a îngrijirilor
familial şi a lipsei de - să-i asigur linişte şi aer aceeaşi boală corespunzătoare ea are
cunoaştere curat - am informat-o despre boală încredere în personalul medical
-agitatie - să pun bolnava în legătură - am masurat functiile vitale şi se adaptează la condiţiile de
-anxietate cu alţi bolnavi cu aceeaşi - T.A = 135/70 mm HG spitalizare
-stres boală - P = 80/min - bolnava este afebrila
- să-i dau informaţii despre - R = 16/min - s-a stabilizat emotional
boală
- linistirea pacientei
2. -modificarea - să pregătesc bolnava psihic - i-am explicat bolnavei tehnica de - în urma recoltării analizelor
constantelor biologice şi fizic recoltare a analizelor şi i-am spus că rezultatele au fost:
- problemă potenţială - să pregătesc materialele nu are voie să mănânce înainte de VSH = 30mm/h (5-10mm/h)
11.07 - stare de oboseala necesare recoltării recoltare L = 6900 (6-8 mii)
produselor de laborator - am pregătit materialele necesare Hb = 13,1g% (12-14%)
36
recoltării Monocite = 2% (4-8%)
- la indicaţia medicului am recoltat Ht = 38% (42%)
sânge pentru: VSH, Hb, Ht, L, M, L Limfocite = 14% (26%)
uree sangvină, glicemie, VDRL şi Uree sg. = mg/dl (15-40mg/dl)
urină pentru sumar urină. VDRL – negativ
- T.A = 130/70 mm Hg Glicemie – 70mg/dl (70-110)
- respiratii = 17 r/min
- P = 79 b/min
3. -modificarea - să pregătesc materialul şi - am pregătit bolnava fizic - valorile funcţiilor vitale se

funcţiilor vitale – instrumentarul necesar - i-am explica în ce constau tehnicile păstrează în limite normale:
13.07 problemă potenţială măsurării funcţiilor vitale - am pregătit materialul necesar T.A. = 130/70mmHg
- pacienta prezinta - să pregătesc bolnava fizic - am măsurat şi notat funcţiile vitale T = 36-36,5 grade C
cafalee - să măsor funcţiile vitale în foaia de temperatură anexată la R = 18-20 min
- greturi matinale foaia de observaţie a bolnavei P = 75-78/min
- usoara iritabilitate - linistirea pacientei
- am administrat un 1cp Algocalmin.
4. -disconfort abdominal - pacienta să aibă o stare de - i-am asigurat repaus fizic şi psihic - bolnava acuză dureri
datorită durerii confort fizic, să se poată - i-am asigurat regim dietetic abdominale în primele zile de
abdominale din alimenta hipercaloric spitalizare dar după intervenţiile
regiunea hipogastrică - să diminueze durerea - am pregătit pacienta pentru explorări efectuate şi medicamentele
37
14.07 - masurare functii funcţionale administrate durerile se
vitale - am administrat medicaţia prescrisă ameliorează
- tranzit intestinal de medic: piafen-dj-2/zi, mialgin-f.- - functii vitale in limite
absent 2ml-1/zi-i.v; calmogastrin-1- normale.
2cp/3ori/zi înainte de mese - T.A = 130/170 mm Hg
- la indicaţia medicului am însoţit - puls = 80/min
bolnava la Rx pulmonar, ECO- - respiratii = 17/min
abdominal. EKG - temperatura 37 grade Celsius
- la indicatia medicului s-a efectual
clisma evacuatorie.
5. - scurgeri vaginale - pacienta să aibă o stare de - i-am asigurat repaus la pat - la internare pacienta prezenta
neadecvate cantitativ bine, de confort şi securitate - am observat numărul şi cantitatea adesea metroragii spontane dar
şi calitativ datorate - pacienta să aibă o stare de metroragiilor pe parcursul spitalizării în urma
alterării integrităţii bine psihic - am pregătit pacienta fizic şi psihic administrării corecte a
colului uterin - să observ eliminările ăn scopul intervenţiilor: examen tratamentului, la externare
15.07 (leziunilor) cantitativ şi calitativ genital, examenul secreţiei vaginale, pacienta nu mai prezintă
- leucoree datorată - să asigur igiena vaginală examinări radiologice metroragii
leziunilor canceroase prin spălături - liniştea pacientei în legătură cu - în primele zile bolnava este
(neoplazice) - să efectuez pansament problema sa neliniştită în ceea ce priveşte
- cefalee persistenta absorbant - la indicaţia medicului – efectuarea şedinţele de curie-terapie pe
- masurarea functiilor vitale de spălături vaginale cu soluţii care trebuie să le facă, dar în
38
antiseptice (după ce s-a recoltat urma discuţiilor purtate despre
secreţie vaginală pentru examen acest tratament s-a mai liniştit
bacteriologic şi citologic) - a suportat bine şedinţele de
- am fixat un pansament absorbant în curie terapie
formă de „T” - in limite normale.
- însoţirea pacientei la examene de - T.A = 130/80 mm Hg
curie-terapie - R= 16/18/min
- administrarea corectă a - P = 80 b /min
tratamentului la indicaţia medicului:
cloramfenicol-1f/zi-local;
adrenostazin-f-5-10ml în perfuzie
venoasă lentă.
6. - anxietate datorită - să diminuez anxietatea - am învăţat-o să păstreze raportul - pacienta este echilibrată psihic
necunoaşterii - să o informez despre fizic şi psihic - cunoaşte regimul de viaţă
prognosticului bolii măsurile de prevenire a - i-am favorizat un climat de linişte şi impus
manifestată prin complicaţiilor securitate - cooperează cu personalul
16.07 îngrijorare,teamă, - să cunoască regimul de - am pregătit-o psihic în vederea medical
nelinişte viaţă pe care trebuie să-l tuturor investigaţiilor şi tratamentelor
respecte - am informat-o despre boală şi
regimul de viaţă
- la indicaţia medicului am
39
administrat tratamentul: meprobamat-
cp 1/zi
7. -alimentaţie - să-i asigur un regim - pacienta să aibă un regim bogat - din cauza durerilor
17.0 insuficientă cantitativ alimentar preferenţial hiperproteic abdominale, bolnava nu are
7 şi calitativ datorită - - să consume alimente în - am alimentat bolnava parenteral: la poftă de mâncare şi este
anorexiei cantităţi mici la intervale indicaţia medicului am instituit alimentată parenteral
17.07 dese perfuzie cu ser gluconat 5%; vit.B, - după ameliorarea durerilor
- să-i asigur legume, fructe vit.B6, vit. C bolnava începe să se alimenteze
-am masurat functiile vitale oral cu alimente bogate în
- T.A = 140/80 mm Hg proteine
- AV = 78 b/min
- R = 16/min
- T = 37 grade Celsius
8. - alterarea stării - să urmăresc starea generală - am urmărit funcţiile vitale ale - după câteva zile de spitalizare
generale datorită bolii a bolnavei bolnavei cantitatea şi ritmul metroragiilor
18.07 - să ameliorez scurgerile - am urmărit caracterele metroragiilor se diminuează, iar la externare
vaginale bolnava nu mai prezintă
- să nu mai prezinte astenie metroragii dar starea de astenie
persistă.
40
Epicriza:
Bolnava se internează cu fenomene de evoluţie la nivelul colului uterin (exocol),

în cadrul unui carcinom anaplazic din data de 10.07.2013. Efectuează curie-terapie
endocavitară preoperatorie cu Cs137 cu o doză totală DT = 5000cGy.
Se externează cu fenomene de remisiune clinică locală de peste 50% şi cu o
radioepitelită secundară. Nu se semnalează complicaţii radiale şi/sau semitardive ale
curiei-terapiei endocavitare. Va veni la control pe data de 18.09. 2013
Diagnostic la externare:
1.Gastrita cronica fara tulburari de evacuare.

2.Diabet zaharat Tip1
3.Carcinom anaplazic
Recomandări:
-regim alimentar;
-intreruperea contactului sexual timp de 6 saptamani;
-respectarea tratamentului conform indicatiilor;
-revenirea la control dupa 8 saptamani.
41
CAZUL II
Culegerea datelor:
Nume şi prenume: C.A.
Sex: F
Religie: ortodoxă
Ocupaţie: educatoare
Bolnava relatează că începând cu aproximativ o lună în urmă are o durere
intermitentă abdominală, sângerare pe cale vaginală, prezintă polakiurie, leucoree albă cu
striuri sangvinolente , astenie si anorexie marcata .

Pacienta a avut prima menstruaţie la 15 ani, cicluri menstruale regulate, sarcini 5
(2 naşteri, 2 avorturi şi o sarcină extrauterină). La 36 de ani a avut un fibrom uterin operat
(histerectomie subtotală).
Relatează că în familie, mama ei a suferit o intervenţie chirurgicală de fibrom
uterin.
Istoricul bolii:
Pacienta se află la menopauză indusă chirurgical la 36 de ani (histerectomie
subtotală), prezintă sângerări aproximativ de o lună pe cale vaginală, polakiurie, dureri
abdominale intermitente. Se internează la secţia ginecologie unde se practică biopsia la
nivelul colului uterin restant. Este îndrumată pentru tratament de specialitate în urma
rezultatelor biopsiei. Bolnava este internată cu diagnosticul de carcinom atipic al colului
42
uterin (exocol) restant stadiul T1bNxM0 cancer clinic manifestat cu leziune strict limitată la
col. în timpul spitalizării, bolnava a efectuat următoarele examene:
- recoltarea de sânge pentru examen de laborator
VSH = 24mm/h (5-10mm/h)
Hb = 12,3g% (12-14%) VDRL – negativ
Ht = 38% (42%) Glicemie – 85mg/dl (70-110)
L = 7000 (6-8 mii) Recoltarea urinei
Monocite = 8% (4-8%)
Limfocite = 17% (26%)
- albumină – absent
- glucoză – absent
- pigmenţi biliari – absenţi
- urobiliogen – normal
În sediment – hematii 8-10/câmp
– leucocite 20-30 câmp; 1-2/câmp
Funcţiile vitale se încadrează în valorile normale.
T.A. = 170/100mmHg
T = 36,6 grade C
R = 19resp/ min
P = 96/min

crt.
1. De a se alimenta şi hidrata - dureri abdominale
- inapetenţă
2. De a dormi şi a se odihni - anxietate
- durere
- stare depresivă
- dificultate în a stăpâni stresul
43
3. De a elimina - metroragii intermitente
- deshidratare
- polakiurie
- astenie
- risc de infecţii
- anemie
5. De a fi util - neputinţă, sentiment de incompetenţă
- astenie, fatigabilitate
6. De a se mişca şi a menţine o bună - oboseală – slăbiciune
postură - lipsa interesului
- durere
7. De a avea tegumente curate şi integre - sângerare intermitentă
- transpiraţii
- deshidratare
- perturbarea imaginii de sine
OBIECTIVE URMĂRITE LA ÎNRGIJIREA BOLNAVEI
 echilibrarea psihică a pacientei
 tratarea polakiuriei
 calmarea durerilor
 oprirea sângerării vaginale
 suprimarea pe cât posibil a tumorei
 asigurarea unui somn odihnitor
 pacienta să fie încurajată
 administrarea corectă a tratamentului.
44
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Nr. Numele şi prenumele Diagnostic medical: CARCINOM APLAZIC AL Bolnavă preluată în îngrijire la data de: 28.11.2012.
crt. bolnavei: C.A. COLULUI UTERIN T1bNxM0
Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
data
1 -inadaptarea la - să-i asigur condiţii - am asigurat salonul - la internare bolnava este
condiţiile de spitalizare favorabile de spitalizare - am asigurat bolnavei un pat confortabil îngrijorată în privinţa pronosticului
28.11 datorită ruperii de - lenjerie de pat şi corp şi lenjerie de pat curată bolii, dar în urma informaţiilor
mediul familial şi a curate - i-am prezentat bolnavi care aveau primite, a atenţiei acordate şi a
lipsei de cunoaştere - să-i asigur linişte şi aer aceeaşi boală îngrijirilor corespunzătoare ea are
- anxietate curat - am informat-o despre boală încredere în personalul medical şi
- fatigabilitate - să pun bolnava în - am linistit-o psihic se adaptează la condiţiile de
- cefalee legătură cu alţi bolnavi cu - i-am administrat Mialgin la indicatia spitalizare.
- dezorientare aceeaşi boală medicului
- să-i dau informaţii - T.A = 150/70 mm Hg
despre boală - A.V = 70/min
- T = 37,2 grade Celsius
2. -modificarea - să pregătesc bolnava - i-am explicat bolnavei tehnica de - în urma recoltării analizelor
constantelor biologice - psihic şi fizic recoltare a analizelor şi i-am spus că nu rezultatele au fost:
29.11 problemă potenţială - să pregătesc materialele are voie să mănânce înainte de recoltare VSH = 24mm/h (5-10mm/h)
45
- astenie necesare recoltării - am pregătit materialele necesare L = 7000(6-8mii)
produselor de laborator recoltării Hb = 12,3g%(12-14%)
- masurarea functiilor - la indicaţia medicului am recoltat sânge Monocite = 8%(4-8%)
vitale pentru: VSH, Hb, Ht, L, M, L uree Limfocite = 17%(26%)
sangvină, glicemie, VDRL şi urină pentru VDRL – negativ
sumar urină. Glicemie – 85mg/dl (70-110)
- T.A = 130/80 mm Hg Sumar urină:
- A.V = 75 b/ min - reacţie neutră - albumină - abs
- T = 36,9 grade Celsius - glucoză – abs
- pigmenţi biliari – abs.
În sediment: - hematii 8-10/câmp
- leucocite 34/câmp
3. - modificarea funcţiilor - să pregătesc materialul - am pregătit bolnava fizic - valorile funcţiilor vitale uşor
30.11 vitale – problemă şi instrumentarul necesar - i-am explica în ce constau tehnicile modificate:
potenţială măsurării funcţiilor vitale - am pregătit materialul necesar T.A.=140/100mmHg-
- să pregătesc bolnava - am măsurat şi notat funcţiile vitale în 150/80mmHg
fizic foaia de temperatură anexată la foaia de T = 36,8 grade C
- să măsor funcţiile vitale observaţie a bolnavei R = 96 pulsaţii/min
P = 19 respiraţii/min
4. - disconfort abdominal - pacienta să aibă o stare - i-am asigurat repaus fizic şi psihic - bolnava acuză dureri abdominale
datorită durerii de confort fizic, să se - i-am asigurat regim dietetic hipercaloric în primele zile de spitalizare dar
46
01.12 abdominale din regiunea poată alimenta - am pregătit pacienta pentru explorări după intervenţiile efectuate şi
hipogastrică - să diminueze durerea funcţionale medicamentele administrate
-meteorism abdominal - am administrat medicaţia prescrisă de durerile se ameliorează
- scurgeri vaginale cu medic: meprobamat-cp-3/zi, ibuprofen-dj-
striuri sangvinolente 200mg-2ori/zi, mialgin-f.-2ml 1/zi-i.v;
- la indicaţia medicului am însoţit bolnava
la Rx pulmonar, ECO-abdominal. EKG
- la indicatia medicului am efectuat
spalatura vaginala , apoi am folosit
pansament absorbant.
5. - scurgeri vaginale - pacienta să aibă o stare - i-am asigurat repaus la pat - la internare pacienta prezenta
02.12 neadecvate cantitativ şi de bine, de confort şi - am observat numărul şi cantitatea adesea metroragii spontane dar pe
calitativ datorate securitate metroragiilor parcursul spitalizării în urma
alterării integrităţii - pacienta să aibă o stare - am pregătit pacienta fizic şi psihic ăn administrării corecte a
colului uterin restant de bine psihic scopul intervenţiilor: examen genital, tratamentului, la externare pacienta
- dureri in abdomneul - să observ eliminările examenul secreţiei vaginale, examinări nu mai prezintă metroragii
inferior cantitativ şi calitativ radiologice - în primele zile bolnava este
47
- senzatie de greata - să asigur igiena vaginală - liniştea pacientei în legătură cu problema neliniştită în ceea ce priveşte
- dificultate in a stapani prin spălături sa şedinţele de curie-terapie pe care
stresul - să efectuez pansament - la indicaţia medicului – efectuarea de trebuie să le facă, dar în urma
absorbant spălături vaginale cu soluţii antiseptice discuţiilor purtate despre acest
(după ce s-a recoltat secreţie vaginală tratament s-a mai liniştit
pentru examen bacteriologic şi citologic) - a suportat bine şedinţele de curie
- am fixat un pansament absorbant în terapie
formă de „T” - usoara modificare a functiilor
- însoţirea pacientei la examene de curie- vitale
terapie - T.A = 150/90 mm Hg
- administrarea corectă a tratamentului la - P = 85 b/min
indicaţia medicului: cloramfenicol-1f/zi- - T = 37,1 grade Celsius
local; adrenostazin-f-5ml în perfuzie - R = 19/min
venoasă lentă.
6. - deficit de volum - pacienta să fie - - am făcut bilanţul zilnic între lichidele - pacienta este echilibrată
03.12 lichidian datorită echilibrată volemic şi ingerate şi cele eliminate (ingesta-excreta) nutriţional
inapetenţei, nutriţional corespunzător - am administrat pe cale parentală soluţiile - la externare nu prezintă semne de
transpiraţiilor perfuzabile prescrise: deshidratare
- manifestat prin astenie ser glocozat 5%;vit.B1,B6,C si am
- tegumente uscate administrat hidroxin-2cp/zi
48
7. - anxietate datorită - să diminuez anxietatea - am învăţat-o să păstreze raportul fizic şi - pacienta este echilibrată psihic
04.12 necunoaşterii - să o informez despre psihic - cunoaşte regimul de viaţă impus
prognosticului bolii măsurile de prevenire a - i-am favorizat un climat de linişte şi - cooperează cu personalul medical
manifestată prin complicaţiilor securitate - functii vitale in limite normale.
îngrijorare,teamă, - să cunoască regimul de - am pregătit-o psihic în vederea tuturor - T.A = 130/75 mm Hg
nelinişte viaţă pe care trebuie să-l investigaţiilor şi tratamentelor - A.V = 70/min
respecte - am informat-o despre boală şi regimul de - T = 37.2 grade Celsius
masurarea functiilor vitale viaţă
- la indicaţia medicului am administrat
tratamentul: jidroxizin-2cp/zi pentru a
diminua anxietatea
- am masurat functiile vitale
8. - posibilitatea apariţiei - să asigur repaus la pat - repaus la pat - la externare bolnava nu prezintă
05.12 unor complicaţii - să previn infecţiile - am supravegheat funcţiile vitale, diureza complicaţii
- să respecte regimul - i-am indicat regimul dietetic - functii vitale in limite normale.
dietetic - la indicaţiile medicului am administrat - T.A = 130/70 mm Hg
- pacienta să prezinte medicaţia pentru infecţia urinară: - A.V = 70/min
perioade de acalmie cât antibiotice: kanamicină-fl-1g/zi-i.m., - T= 36.9 grade Celsius
mai lungi efitar-i.m. la 12h
9. -alterarea,stării - să urmăresc starea - am urmărit funcţiile vitale ale bolnavei - după câteva zile de spitalizare
06.12 generale datorită bolii generală a bolnavei - am urmărit caracterele metroragiilor cantitatea şi ritmul metroragiilor se
49
- să ameliorez scurgerile diminuează, iar la externare
vaginale bolnava nu mai prezintă
- să nu mai prezinte metroragii, iar starea de astenie se
astenie ameliorează.
50
Epicriza:
Bolnava se internează în data de 28.11.2012 în secţia oncologie cu fenomene de
evoluţie la nivelul colului uterin restant (exocol) în cadrul unui carcinom atipic,
nediferenţiat. Efectuează curie-terapie endocavitară cu Cs137 cu o doză de DT = 2660cGy.
Evoluează fără fenomene clinice iradiere sau semitardive. În paralel se efectuează
tratament conform antibiogramei cu kanamicină 1g/24h pentru infecţie urinară cu
germeni în grupul Klebsiella. Va reveni pentru evaluare şi decizie terapeutică pe data de
2.02.2013.
- Spasmofilie marcata
- Carcinom atipic nediferentiat
Recomandari:
- urmarea tratamentului conform indicatiilor
- regim alimentar
- evitarea alcoolului si al tutunului
- evitarea efortului fizic
- interzis contact sexual timp de 6 saptamani.
- revenirea la control dupa 4 saptamani.
51
CAZUL III
Culegerea datelor:
Nume şi prenume: A.P.
Sex: F
Religie: ortodoxă
Ocupaţie: confecţioneră
Bolnava relatează că de câteva luni este astenică, prezintă cefalee, durere
abdominală în etajul inferior, sângerare pe cale genitală, leucoree abundentă alb-gălbuie
urât mirositoare, pierdere involuntară de urină, dureri la contact sexual.
Pacienta a avut prima menstruaţie la 14ani, sarcini 3, naşteri 3, nici un avort.
Relatează că în familie nu cunoaşte această boală.
Istoricul bolii:
Pacienta se prezintă cu dureri abdominale, secreţie vaginală alb-gălbuie, sângerare
pe cale genitală. Se prezintă la medicul de familie şi se recomandă internarea internează
în secţia ginecologie. Se internează în secţia ginecologie în luna septembrie 2013 cu
incontinentă urinară, se prelevează biopsie la nivelul colului, se efectuează analize şi se
confirmă diagnosticul de carcinom malpighian şi se internează pentru tratament de
specialitate. Bolnavei i se recomandă tratament chirugical – histerectomie.
52
crt.
1. De a comunica - anxietate
- iritabilitate
- neadaptare la situaţie
2. De a se mişca şi a avea o bună postură - astenie
- adinamie
- durere în etajul abdominal inferior
- lipsa interesului
3. De a se îmbrăca şi dezbrăca - se îmbracă şi se dezbracă ajutorată
4. De a elimina - pierdere involuntară de urină
- scurgeri vaginale, hidratare
neadecvată
5. De a dormi şi se odihni - insomnie, anxietate
- dificultate în a stăpâni stresul
- anemie
- dificultatea de adaptare la o
modificare
- inapetenţă
- astenie
- pierderea imaginii de sine
7. De a se alimenta şi hidrata - inapetenţă
- dureri
- stare depresivă
- neacceptarea bolii
8. De a fi util - sentiment de incompetenţă
- neputinţă
9. De a avea tegumente curate - dificultatea de a se mişca
- slăbiciune
53
- stare depresivă
- perturbarea imaginii de sine
10. De acţiona după propriile credinţe şi - neacceptarea bolii
valori - frica de moarte
- neadaptarea la un rol nou
11. De a se recrea - durere
- stare depresivă
- slăbiciune/oboseală
- lipsă de interes
- anxietate
OBIECTIVE URMĂRITE LA ÎNRGIJIREA BOLNAVEI

 pacienta să-şi revină la nivelul său optim de sănătate
 să-şi asigure roluri obişnuite în familie, în comunitate, după o
convalescenţă scurtă
 să accepte şi să facă faţă noii imagini corporale alterate
 calmarea durerilor
 echilibrarea psihică a bolnavei
 suprimarea pe cât posibil a tumorei
 asigurarea unui somn odihnitor
 administrarea corectă a tratamentului.
54
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Nr. Numele şi prenumele bolnavei: Diagnostic medical: Bolnavă preluată în îngrijire la data de: 4.09.2013
crt. A.A. CARCINOM MALPIGHIAN
AL COLULUI UTERIN
Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
1. - deficit de cunoştinţe privind - pacienta să fie informată - am observat reacţia pacientei - teama şi preocuparea pacientei privind
04.11 perioada preoperatorie despre procedurile privind intervenţia chirurgicală întrebările fără răspuns vor afecta
- stare depresiva preoperatorii şi pregătirile preoperatorii recuperarea psihică a bolnavei, vor
- lipsa de interes - linistirea pacientei - clasificarea oricăror influenţa evoluţia postoperatorie
- agitatie - informarea pacientei neînţelegeri legate de - functii vitale in limite normale.
despre boala consecinţele operaţiei, de - T.A = 120/65 mm Hg
- masurare functii vitale întreruperea vieţii sexuale - P = 68 b/min
- am informat bolnava că după - T = 36,7 grade Celsius
intervenţie va intra în - R=17 r
menopauză artificială
- acordăm timp bolnavei pentru a
pune întrebări legate de viaţa în
cuplu, a-şi exprima temerile
- susţinerea morală a pacientei şi
a soţului ei, a membrilor familiei
2. -posibila alterare a ritmului - pacienta să-şi poată - se măsoară funcţiile vitale - valorile funcţiilor vitale se păstrează
05.11 cardiac dincauza sângerării controla pierderile de sânge - se verifică tampoanele vaginale în limite normale:
55
-dureri in regiunea hipogastrica determinate de operaţie - la indicaţia medicului am T.A.=130/80mmHg
-echilibrare recoltat sânge pentru Hb, Ht spre T=36 grade C
hidro-electrolitica a depista anemia R= 18resp/min
- am observat faciesul, P=79 puls/min
tegumentele, unghiile D= 1500 ml/zi
- am montat perfuzie cu solutie - rezultatele analizelor
NaCl Hb=13,1g%
- am administrat o fiola Mialgin Ht=32% (42%)
2ml/IV la indicatia medicului
3. - posibila alterare a irigării a - pacienta să ştie cum să - am observat membrele - bolnava este îngrijorată de apariţia
06.11 ţesuturilor periferice datorită prevină semnele de inferioare la nivelul gambei tromboflebitei, dar în urma
repausului la pat – tromboflebite tromboflebită (apariţia de zone roşii, informaţiilor primite îşi va modifica
temperatură locală ridicată, stilul de viaţă
induraţia de-a lungul venei,
dureri severe)
- să observ eventuala discordanţă
dintre temperatură şi puls
4. - durere legată de incizia - pacienta să înveţe să-şi - i-am asigurat repaus la pat - în primele zile de spitalizare bolnava
07.11 abdominală, vaginală controleze durerea - am administrat medicaţia prezintă o durere accentuată, ceea ce
- stare de disconfort - să diminuez durerea antialgică prescrisă de medic: face ca aceasta să nu fie capabilă să se
56
- greata, varsaturi - evaluarea functiilor vitale mialgin-f-2ml-i.v; piafen-dj-2/zi- ridice din pat. După tratamentul corect
i.m; diclofenac supozitoare administrat pacienta poate să coboare
- am observat durerea din pat. Spre sfârşitul spitalizării
preoperatorie la 1-2 ore după durerea s-a ameliorat.
administrarea medicamentelor - functii vitale in limite normale
- am învăţat pacienta să-şi - T = 110/70 mm Hg
comprime cu palma plaga - P = 75 b/min
operatorie atunci când tuşeşte şi - T = 37/3 grade Celsius
când îşi schimbă poziţia în pat
- am masurat functii vitale
5. -deficit de cunoştinţe despre - pacienta să înţeleagă toate - am educat pacienta şi familia - pacienta este echilibrată psihic
08.11 autoîngrijirea după externare restricţiile, dieta, controlul - contactul sexual i se permite - cunoaşte regimul de viaţă impus
-prezinta deficit de autoingrijire durerii şi limitarea după 4-8 săptămâni - cooperează cu personalul medical
activităţii sexuale - să elimine efortul fizic, să nu
urce pe scări 1-2 săptămâni, apoi
se acomodează treptat până
ajunge la normal
- să limiteze munca grea, nu
ridică obiecte grele 4 săptămâni
- să consume un regim bogat în
proteine
57
6. -perturbarea imaginii corporale - pacienta să se adapteze la - am purtat discuţii de încurajare - în primele zile de spitalizare pacienta
09.11 după intervenţie, evidenţiată imaginea corporală ca şi cum nimic nu s-ar fi este anxioasă, dar în urma discuţiilor
prin percepţia propriei persoane - să cunoască regimul de întâmplat purtate este echilibrată psihic
ca fiind lipsită de feminitate, viaţă pe care trebuie să-l - să-şi împărtăşească - functii vitale in limite normale
datorită pierderii uterului respecte sentimentele de teamă, de - T.A 130/75 mm Hg
- masurare functii vitale nesiguranţă, persoanelor - P = 78 b/min
- asigurarea suportului importante din anturaj - T = 37 grade Celsius
psihic - am informat-o despre boală şi
regimul de viaţă
58
Epicriza:
Bolnava a fost diagnosticată cu carcinom malpighiform al colului uterin. Este
internată în secţia de oncologie unde cazul acestei este propus pentru tratament
chirurgical – histerectomie.
Recomandări: dispensarizare la cabinetul Oncologie – Constanta, igienizare
corectă a organelor genitale. Va veni la control peste trei săptămâni.
- gastrita cronica
- colecistopatie cronica alitiazica
- carcinom malpighiform
Recomandari:
- interzicerea efortului fizic
- consultarea unui psiholog
- respectarea igienei corporale
- revenirea la control la 8 saptamani
- contact sexual interzis 6 saptamani.
59
BIBLIOGRAFIE:
A.Alexu-Ungureanu, Maria – „Leziunile colului uterin

B.Banceanu, Gabriel – „Obstetrica şi ginecologia”
C.Constantinescu, Paula; Morariu, Vasile – „Cancerul colului uterin”
D.Crişan, N.:Nanu, D. – „Ginecologie”
D.Micle, M. Rodica – „Depresia şi anxietatea – reacţii emoţionale specifice în cancerul
mamar şi genital feminin”
E.Titirică, Lucreţia – „Ghid de nursing”
F.Titirică, Lucreţia – „Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri speciale
G. Titirca Lucretia – Dictionar de termeni medicali
60
AGENDA TERMENI MEDICALI
HIPERPLAZIE – cresterea benigna a volumului unui tesut prin multiplicarea

celulelor care il constituie
POLAKIURIE – reprezinta emisiuni frecvente in cantitati mici de urina
POLIURIE - se caracterizeaza prin cresterea diurezei peste 2000 ml/zi
STROMA – retea de suport a unui organ alcatuita din tesut conjuctiv, vase si
nervi.
DISPAZIE CERVICALA – afectiune caracterizata de prezenta unor celule
anormale pe suprafata colului uterin.
LIMFODENECTOMIE – ablatie chirurgicala a unui mici parti din sistemul
limfatic.
METRORAGII – sangerare vaginala survenita in afara fluxului menstrual.
ANEXECTIMIA – operatia prin care se inlatura trompa uterina impreuna cu
ovarul.
HISTERECTOMIA – indepartarea pe cale chirugicala a uterului
BRAHITERAPIA – reprezinta forma de radioterapie in care sursa radioactiva
este amplasata in apropierea tintei.
PIOMETRIE – acumularea de puroi in uter
PELVIPERITONITA – reprezinta inflamatia peritoneului zonei pelvine.
FATIGABILITATE – oboseala musculara
INAPETENTA – diminuarea apetitului
LEUCOREE – scurgere vaginala de lichid albicios, mucos, uneori purulent
61
ANEXE
62
63

Limbă

Cancer de Col Uterin

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Cancer de Col Uterin

Încărcat de

Drepturi de autor:

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞCOALA

POSTLICEALA SANITARĂ "CAROL DAVILA"

ÎNGRIJIREA BOLNAVEI CU:

A. NOŢIUNI TEORETICE DE ANATOMIA

APARATULUI GENITAL FEMININ

B. GENERALITĂŢI ALE AFECŢIUNILOR CARE POT

APĂREA LA NIVELUL COLULUI UTERIN

Afecţiunile care pot apărea la nivelul colului uterin sunt:

7. Tumori benigne ale colului uterin:

C. DEFINIŢIA CANCERULUI DE COL UTERIN

D. CLASIFICAREA STADIALĂ CLINICĂ A

CANCERULUI DE COL UTERIN

F. ETIOLOGIA CANCERULUI DE COL UTERIN

H. TIPURI DE CARCINOAME DE COL

Tumora malignă caracteristică colului uterin este carcinomul.

1. Carcinomul intraepitelial (in situ)

K. DIAGNOSTICUL CANCERULUI DE COL

a. În forma vegetantă – polipul acuzat în vagin, când este sfacelat şi infectat.

Principalele mijloace terapeutice utilizate în carcinoamele de col uterin sunt reprezentate de

A fost introdusă în tratamentul cancerului de col tot la începutul secolului.

3. TRATAMENTUL COMBINAT RADIO CHIRURGICAL

4. TRATAMENTUL CARCINOAMELOR ÎN STADII AVANSATE

Este utilizată cu titlu de adjuvant. Se folosesc:

6. INDICAŢIILE TERAPEUTICE ÎN RAPORT CU STADIALITATEA

Carcinom microinvaziv – în funcţie de profunzimea invaziei stronale se practică: la

N. COMPLICAŢIILE RADIOTERAPIEI ŞI TRATAMENTULUI CHIRUGICAL

a) Complicaţiile tratamentului chirurgical al cancerului colului uterin

Măsurile pentru depistarea şi tratamentul bolnavilor de cancer:

R. REINSERŢIA BOLNAVELOR CU CANCER DE COL UTERIN

Procesul de îngrijire reprezintă un procedeu de analiză şi rezolvare în îngrijire, orientat spre

A. Culegerea sistematică a datelor despre starea de sănătate a pacientei. Aceste date se

CAZURI STUDIATE ÎN SPITAL

Funcţiile vitale se încadrează în valorile normale.

OBIECTIVE URMĂRITE LA ÎNGRIJIREA BOLNAVEI:

3. -modificarea - să pregătesc materialul şi - am pregătit bolnava fizic - valorile funcţiilor vitale se

Bolnava se internează cu fenomene de evoluţie la nivelul colului uterin (exocol),

1.Gastrita cronica fara tulburari de evacuare.

Condiţii de viaţă şi muncă: normale

Observarea clinică privind cele 14 nevoi fundamentale

OBIECTIVE URMĂRITE LA ÎNRGIJIREA BOLNAVEI

A.Alexu-Ungureanu, Maria – „Leziunile colului uterin

HIPERPLAZIE – cresterea benigna a volumului unui tesut prin multiplicarea

S-ar putea să vă placă și