PROTECTIE SI SECURITATE IN MUNCA

Norme sanitare antiepidemice in sistemul de sanatate

Infectia intraspitaliceasca (nosocomiala) este infectia contactata in spital sau

in alte unitati sanitare si se refera la orice boala datorata micro-organismelor,
boala ce poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteaza bolnavul,
datorita internarii lui in spital sau ingrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat
sau in tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorita activitatii sale,
indiferent daca simptomele apar, sau nu, in timp ce persoana respectiva se
afla in spital.
▪ Definitia infectiei nosocomiale se bazeaza pe date clinice, date de laborator si
alte teste de diagnostic. Dovada clinica deriva din observarea bolnavului sau
din analiza informatiilor din foaia de observatie a pacientului, si alt evidente
din salon sau unitate.
▪ Pentru ca o infectie sa fie dovedita nosocomiala, trebuie sa nu existe dovada
ca infectia era prezenta sau in incubatie, in momentul internarii in spital.
Trebuie considerate ca nosocomiale si infectiile dobandite in spital dar
dignosticate dupa externare.
▪ Nu se considera infectie nosocomiala, infectia asociata cu o complicatie sau o
extindera a unei infectii prezente la internare daca nu s-a schimbat agentul
patogen, sau daca semnele nu arata o noua infectie.
Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza spitalizarii
sau ingrijirilor medico-sanitare ambulatorii in unitatile sanitare.

Prevenirea infectiilor nosocomiale este un obiectiv permanent a intregii

activitati a spitalului, si se realizeaza in principal prin:

1. Masuri de igiena spitaliceasca

 conditii de cazare
 microclimat
 alimentatie
 aprovizionare cu apa
 indepartarea reziduurilor
 sterilizare
 curatenie si dezinfectie

2. Alegerea procedurilor de tratament cu risc minim de infectie

3. Aplicare tehnicilor aseptice, a masurilor antiseptice

si utilizarea judicioasa a antibioticelor

Asepsia este o metoda profilactica de prevenire, prin care organismul este

ferit de infectia microbiana si este realizata prin curatenie si sterilizare
Antisepsia este o metoda curativa care lupta impotriva infectiilor, prin
utilizare de antiseptice.

4. Aplicarea exacta si prompta a potentialului infectios si receptivitatii

bolnavilor, prin aplicarea masurilor de izolare a surselor si de protectie a
receptivilor.

5. Supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor nosocomiale

si a celorlalte boli infectioase, supravegherea satarii de sanatate a
personalului, aplicarea masurilor de control, asigurarea informarii
epidemiologice, a inregistrarii analizei si a raportarii cazurilor.

6. Asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului personal a

spitalului.
Scopul principal al activitatii de prevenire si control a infectiilor nosocomiale
este diminuarea transmiterii parenterale, pe cale sanguina a HIV si HBV,
evitarea izbucnirii epidemiilor si reducerea mortalitatii prin aceste infectii.
Un loc important in activitatea asistentului medical trebuie sa-l ocupe
prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale, mai ales in sectiile de copii,
care au rezistenta minima.
06.10.09 Prevenirea infectiilor intraspitalicesti

Infectiile intraspitalicesti sunt de natura infectioasa si se impart in 2 mari

categorii:

A. Boli transmisibile contactate in spital si determinate de germeni patogeni

B. Infectia cu germeni conditionat patogeni, care apar la grupuri cu rezistenta
scazuta la infectii (nou nascuti, varstnici, bolnavi cronici sau cu defecte imune)

Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti masurile care se iau, tin seama de

cauza, fracventa, gravitate si particularitati clinico-epidemiologice.
Transmiterea infectiei se face de la om la om si este un proces tip lant, ce
prezinta 6 verigi.
Fiecare etapa a lantului depinde de succesul realizarii etapei precedente. Daca
se reuseste ruperea acestui lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lantului
depinde de soliditatea verigilor sale.

Masuri ce determina intreruperea lantului infectios

1. Respectarea regulamentului privind circuitele functionale al

spitalului.
Circitul functional reprezinta sensul de circulatie in interiorul unitatilor sanitare
a persoanelor, materialelor, alimentelor, lenjeriei si instrumentelor.

a. Circitul septic – Este sensul de circulatie care indica introducerea grmenilor

patogeni,
generatori de infectii in interiorul unitatilor sanitare.

b. Circuitul aseptic – este sensul de circulatie care asigura conditii de protectie

impotriva infectiilor in interiorul unitatilor sanitare

Circitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice. In interiorul spitalului

se impune respectaea urmatoarelor circuite functionale:

 circuitul de intrare si iesire a personalului

 circuitul de primire a bolnavului in spital
 circuitul lenjeriei
 circuitul alimentelor si veselei
 circuitul instrumentelor si materialelor
 circuitul vizitatorilor

2. Curatenia reprezinta indepartarea totala a prafului si produselor straine

de pe suprafete, obiecte sau tegumente, odata cu indepartarea produsilor si a
substantelor organice care sunt suport nutritiv pentru microbi.
Aceasta etapa se aplica inaintea metodelor de dezinfectie si sterilizare, in
intretinerea generala a incaperilor.
Curatenia se face zilnic si consta din:
cuaratarea patului, saltelei, pernei, mobilierului, peretilor si chiuvetei.
Materialele folosite sunt carpe, detergenti, galeti, mopuri. Curatenia incepe
intotdeauna cu spatiile curate, se face zilnic si ori de cate ori este necesara.
Curatenia pacientului consta in baia facuta in mod regulat cu apa si sapun,
spalarea parului si schimbatul lenjeriei.
Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor, curatirea
echipamentului de protectie si respectarea metodelor de asepsie si antisepsie.
Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra microorganismelor.

Metode de curatenie

1. SPALAREA – Antrenarea prin udare si indepartarea pulberilor si

substantelor organice, puterea de spalare depinzand de capacitatea de udare.
Se realizeaza prin folosirea de apa calda si substante tensioactive. Apa calda
la 35-40° are o putere de spalare superioara, iar inmuierea cu apa fierbinte la
peste 55°C ingreuneaza spalarea deoarece precipita proteinele si le fixeaza pe
suportul de tratat.In functie de obiectul tratarii la apa calda se adauga in
concentratie de 1-2% carbonat de sodiu sau sapun si detergenti.
Conditii de eficacitate:
 Utilizarea de apa calda cu calitati chimice corespunzatoare si putere de
udare cat mai mare, prin adaosul in cantitati optime de agenti tensioactivi.
 Asocierea spalarii cu metode mecanice (agitare, periere, frecare)
 Respectarea timpilor de inmuiere si spalare, urmata de clatire
abundenta.

2. STERGEREA UMEDA A SUPRAFETELOR – se utilizeaza pentru

intretinerea curateniei intre doua spalari.
Conditii de eficacitate:
 Utilizarea de carpe sau stergatoare umezite cu solutie sau detergent
proaspat
 Schimbarea frecventa a carpelor si a apei de stergere
 Dezinfectia si uscarea carpelor si a recipientelor de curatenie
3. ASPIRAREA – Curatenia prin aspirare se recomanda numai cu aspiratoare
umede, cu o constructie care sa permita a fi curatate, dezinfectate si
mentinute uscat dupa utilizare.

4. METODE COMBINATE PENTRU CURATENIA CABINETELOR SI

MOCHETELOR – · Pot fi utilizate aparate care realizeaza spalarea si
aspirarea umeda. In anumite cazuri se pot recomanda maturatul sau periatul
umed, dar este o metoda eficacitate redusa. Nu se recomanda maturatul
uscat sau scuturatul in locuri circulate sau aglomerate.
· Curatenia in incaperi trebuie asociata intotdeauna cu aerisirea.
· Ustensilele si materialele de curatenie se depoziteaza in conditii igienice.

Curatenia este utilizata in mod obisnuit ca metoda de decontaminare

profilactica in unele boli transmisibile si este singura metoda in focare.

DEZINFECTIA

O metoda de decontaminare prin care se urmareste distrugerea in proportie

de 99–99,99% in mediul fizic inconjurator a formelor vegetative ale
microorganismelor, in scopul prevenirii infectiei si a bolilor transmisibile,
fiind o punte de legatura intre asepsie si antisepsie.

Dezinfectantul – Substanta chimica care poate distruge unele

microorganisme patogene.
Solutia dezinfectanta este un amestec de lichid bactericid, constituit din
doua substante: una dizolvata si una dizolvanta.
Dezinfectantul se aplica in cazurile in care curatenia nu elimina riscul de
raspandire a infectiei iar sterilizarea nu este necesara.
In orice actiune de dezinfectie trebuie sa se aplice metode de protectie
a muncii, pentru a preveni accidentele si intoxicatiile.

Dezinfectia se poate realiza prin metode fizice si chimice

 Metode fizice

1. Prin caldura uscata – flambarea si incinerarea

2. Prin caldura umeda – pasteurizarea si fierberea
3. Cu raze ultraviolete
Flambarea– Utilizata in laboratoare pentru anse, interzisa pentru
instrumentarul chirurgical, fiind ineficace.
Incineararea – Utilizata pentruobiecte contaminate, fara valoare si reziduuri
septice de la sali de operatie si tratament, piese anatomice rezultate din
interventii chirurgicale, cadavre si cadavre de animale din laboratoarele de
cercetare. De asemenea in cuptoare speciale se incinereaza si obiecte de
unica folosinta (seringi, ace, perfuzii, manusi)
Pasteurizarea – O metoda de dezinfectie a lichidelor la temperaturi cuprinse
intre 35-95ºC, la o durata de expunere variabila cu rezistenta germenilor. Prin
pasteurizare sunt distruse 90-95% din microorganismele patogene.
Dezinfectarea prin spalare – La temperaturi de 60-95ºC este un proces
complex la care pe langa actiunea caldurii umede se adauga si actiunea
detergentilor sau a altor substante, cat si actiunea mecanica de spalare. Acest
procedeu se foloseste la spalarea si dezinfectarea lenjeriei, veselei, sticlariei
de alborator si instrumentarului.
Fieberea – in apa la temperatura de 100ºC, sau utilizarea aburului de 100ºC
realizeaza distrugerea in interval de 10-20 minute, a formelor vegetative de
microorganisme patogene, precum si a unor forme sporulate mai putin
rezistente la temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de profilaxie a bolilor
transmisibile cu poarta de intrare digestiva. In anumite cazuri pentru
prevenirea acestor boli, apa de baut se consuma fiarta, racita si aerata.
In absenta masinilor de spalat cu ciclu de dezinfectie prin caldura, fierberea
este indicata pentru dezinfectarea lenjeriei, tacamurilor si veselei.
Fierberea la temperaturi de peste 100ºC se poate obtine prin adaosul unor
substante care ridica punctul de fierbere.
Dezinfectia cu fierul de calcat – se face prin caldura umeda care
completeaza decontaminarea lenjeriei, distrugerea formelor vegetative ale
bacteriilor in 5-10 secunde si a sporilor. Metoda este aplicabila pentru
tesaturile care suporta acest tratament si este eficace daca tesatura tratata
este umezita uniform.
Dezinfectia cu ultraviolete – se foloseste la dezinfectarea suprafetelor de
laborator, sali de operatii si alte spatii inchise, pentru completarea masurilor
de curatenie si dezinfectie chimice. Se utilizeaza numai lampi dezinfectiei care
pot fi fixe sau mobile.
Spatiul in care se utilizeaza trebuie sa fie perfect curat, temperatura mediului
sa fie intre 15-30ºC, iar umiditatea de maxim 60%. Numarul lampilor
necesare se calculeaza in functie de debitul de aer dezinfectat de fiecare
aparat. Nu este permisa expunerea persoanelor la radiatia directa a lampilor
cu ultraviolete.
Dezinfectia prin mijloace chimice – au un rol bine definit in ansmblul
deprevenire si combatere a bolilor transmisibile, in aplicarea masurilor de
dezinfectie si impune respectarea unor criterii care conditioneaza eficienta lor:
· factorii care influenteaza comportarea dezinfectantelor chimice
· criteriile de alegere ale dezinfectantelor si regulile generale de utilizare a lor

Criteriile de alegere sunt:

 spectrul si puterea germicida
 numarul initial de bacterii de pe suportul de tratat
 natura suportului, temperatur, concentratia, volumul, Ph-ul, timpul,
eficacitatea, usurinta de preparare, economicitatea

Regulile generale de utlizare:

 dezinfectia profilactica copleteaza curatenia dar nu o suplineste si nu
poate inlocui sterilizarea
 eficienta dezinfectiei este conditionata de o curatenie riguroasa
prealabila
 dezinfectia chimica se aplica numai in cazurile in care nu se poate
practica dezinfectia prin caldura umeda
 - in dezinfectia chimica se utilizeaza un numar redus de dezinfectante cu
spectru larg bactericid si virulicid
 in preparea si utilizarea dezinfectantelor sunt necesare cunoasterea
exacta a concentratiei in substanta activa, folosirea de recipiente curate si
utilizarea solutiilor in ziua respectiva
 pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune asupra
agentului specific
 utilizarea dezinfectantelor se face in conditii de protectie a muncii care
sa previna accidentele si intoxicatiile

Cloramina B – contine 20-25% clor activ si este o pulbere cristalina alba sau
foarte slab galbuie cu miros de clor, gust amar si neplacut.
Este solubila in alcool, glicerina si aps. Incalzita se descompune cu explozie.
Are efect bactricid si virulicid, indicata in dezifactia suprafetelor si obiecatelor
pentru pavimente, lenjeriei de corp si de pat, jucarii si obiecte de sticla, vesela
si termometre. Solutia de cloramina se schimba la 12h. Se poate mai folosi ca
antiseptic pentru dezinfectia mainilor.

Tinctura de iod si betadina – solutii ce elibereaza iod care are o toxicitate

redusa si o actiune germicida cu spectru larg, efectul instalandu-se rapid

Formolul – o solutie transparenta, incolora, cu miros intepator care se

amesteca in orice proportie cu apa si alcoolul.
Are un spectru larg bactericid, virulicid, si fungicid.
Timpul de actiune in operatiunile este de 6-24h.
Este folosit in special pentru conservare in recipiente bine astupate si pastrate
la o temperatura de sub 10ºC.
Toxicitatea sa este foarte mare si poate da frecvent intoxicatii.
Simptome ale intoxicatiei:
iritatia mucoaselor, tulburari de vedere, migrene, senzatia de constrictie
toracica, palpitatii, edem sau spasm glotic.

Metodele folosite in dezinfectia cu formol sunt pulverizarea si vaporizarea sau

inmuierea

Pulverizarea – o metoda usor de aplicat dar slab eficienta.

Pentru a realiza o pulverizare corespunzatoare, trebuie respectate
urmatoarele masuri:
Etanseizarea incaperilor, incalzirea lor la 22ºC, umiditatea de 80-90% iar
cantitatea de solutie sa fie de 40-60ml/m²

Vaporizarea – se efectueaza cu un aparat de formolizare si se impun

urmatoarele masuri:
Stabilirea volumului incaperii, etanseizarea usilor si ferestrelor, acoperirea
prizelor, protejarea aparatelor electronice, asezarea saltelelor si pernelor
suspendate sau oblic.
Pregatirea aparatelor se face in exterior iar teava de iesire a vaporilor se
introduce prin orificiul cheii. Aparatul se mentine in functiune pana se evapora
cantitatea de formol necesara. Incaperea ramane inchisa 6-24h, iar dupa
acest interval se deschid usile si ferestrele, se aeriseste 2-4h.

Dezinfectia prin inmuiere – solutia de formol poate fi folosita si la dezinfectia

prin inmuiere, insa in mod obisnuit se folosesc preparate pe baza de formol.

NITRAT DE ARGINT – Substanta ce se prezinta sub forma de cristale alb-

negricioase, iar solutia de nitrat de argint se prepara punand 1g de pulbere in
100ml de apa distilata. In solutie concentrata este toxic iar in concentratie mai
mare de 2-3% este caustic.
ACIDUL BORIC – Se gaseste sub forma de cristalemici si se intrebuinteaza ca
atare sau sub forma de solutie 2-4%. Este un antiseptic slab, care se
utilizeaza mai ales pentrucombaterea infectiilor cu bacilul piocianic. Prezenta
acestui bacil este recunoscuta in plaga dupa culoarea verde pe care o au
compresele imbibate cu puroi.

DEZINFECTIA TEGUMENTULUI

Este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii,

punctii, si interventii chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia
este de tip 1, 2 sau 3.

TIP 1 – se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in infectia
intradermica, subcutanata, intravenoasa si in recoltarile de sange.
Tehnica – se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de
actiune fiind de 30sec.

TIP 2 – se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in

cateterizarea venelor in vederea perfuziei continue, injectia intramusculara si
recoltarea sangelui pentru hemocultura.
Tehnica – se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un
tampon steril, efectuandu-se inca odata acelasi procedeu. Durata de actiune
este de 30sec.

TIP 3 – se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in

interventii chirurgicale si punctii.
Tehnica – se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se
aplica dezinfectantul de 2 ori la interval de 2,5 minute. Durata totala de
actiune este de 5 minute. Persoana care executa dezinfectia de tip 3 poarta
manusi sterile.
CURATENIA GENERALA SI DEZINFECTIA CICLICA A SALOANELOR

consta in spalarea cu apa calda si detergent lichid dezinfectant, a ferestrelor,

usilor, lambriurilor, mobilierului si pavimentului.Dezinfectia se face prin
pulverizare si stropire a suprafetelor mobilierului, saltelelor, paturilor,
pernelor, cu solutie de formol sau alte dezinfectante. Curatenia si dezinfectia
curenta consta in indepartarea prafului si a reziduurilor solide si se face prin
metode care evita impurificarea aerului.
Spalarea pavimentului se face cu apa calda si detergent folosind 2 galeti, una
pentru solutie curata si alta in care se descarca. Spalarea se face cel putin de
2 ori pe zi, sau ori de cate ori este nevoie. Mobilierul se curata cu carpe
curate, umezite in solutie de dezinfectant care vor fi schimbate la fiecare
salon. Este interzisa folosirea pentru curatenia mobilierului a carpelor si
recipientelor intrebuintate la curatenia pavimentului. Dupa efectuarea
curateniei, galetile se spala si se dezinfecteaza cu solutii clorigene si se tin
uscate pana la urmatoarea utilizare. Chiuvetele se intretin prin spalare cu apa
si detergent.

CURATENIA SI DEZINFECTIA BLOCURILOR OPERATORII SI A SALILOR DE

NASTERE

La sfarsitul programului operativ se face stergerea almpii scialitice cu o bucata

de panza curata inmuiata in solutie dezinfectanta. Mobilierul se curata cu apa
si detergent iar dupa uscare se sterge cu o panza inmuiata in dezinfectant.
Salile de operatie si salile de nastere se curata si se dezinfecteaza dupa
fiecare operatie sau nastere. Dezinfectia ciclica se face saptamanal in ziua de
repaus a salii prin formolizare sau cu alte dezinfectante. In actiunile de
curatare si dezinfectie sunt cuprinse atat salile de operatie cat si cele de
spalare a instrumentarului, cele de spalare chirurgicala si echipare sterila.
Aparatura din blocurile operatorii se decontamineaza prin demontarea si
curatarea minutioasa si dezinfectare iar orice piesa care suporta sterilizarea se
sterilizeaza.
In saloanele de nou nascuti dezinfectia ciclica se efectueaza dupa evacuarea
fiecarui salon in interval de 10-15 zile.

Dezinsectia – reprezinta totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a

inmultirii insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muşte,
gândaci, ţînţari)
Dezinsectia profilactica consta in masurile igienico-sanitare a beciurilor,
subsolurilor si in masuri individuale ale personalului pentru a impiedica
dezvoltarea insectelor.
Dezinsectia se face prin metode fizice, chimice, si biologice.

Procedee fizice – constau in indepartarea mecaica a insectelor, pieptanarea

sau perierea parului, scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat,
indepartarea resturilor alimentare din incaperi si depozitarea lor temporara in
cutii de resturi alimentare.
Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea
crapaturilor la locurile de patrundere a tevilor pentru a impiedica patrunderea
si adapostirea gandacilor.
Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si frigidere bine inchise, in cutii si
vase acoperite.
Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor.

Mijloace chimice – se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii

aerosol, gaze cu efect imediat sau prmanent, 1-2 saptamani sau luni,
urmarind distrugerea insectelor.

Deratizarea – Prin deratizare se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru

prevenirea si distrugerea rozatoarelor, care au rol in transmiterea bolilor
infectioase.
Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din constructia cladirilor,
pentru a preveni patrunderea rozatoarelor.
Deratizarea de combatere consta in folosirea de mijloace mecnico-chimice sau
biologice.
Procedee mecanice: Folosirea de capcane de diferite marimi, cu momeli
alimentare, la care nu se va lucra direct cu mana, mirosul de om alungand
rozatoarele.
Mijloace chimice: Folosirea de substante raticide care omoara pe cale
digestiva sau inhaltorie.

GESTIONAREA SI INDEPARTAREA REZIDUURILOR SI DESEURILOR

Reziduurile solide colectate din saloane, sali de tratament, sali de operatie,

sali de nastere, se indeparteaza dupa fiecare interventie si se colecteaza in
recipiente impermeabile marcate cu diferite culori. Spitalele sunt dotate cu
crematorii pentru arderea deseurilor considerate infectate. Reziduurile
lichide se indeparteaza prin reteaua de canalizare. Resturile alimentare de la
pacienti se indeparteaza dupa ce au fost fierte, pentru distrugerea germenilor
patogeni. Recipientele, containerele colectoarese spala si se dezinfecteaza
dupa folosire. Deseurile reciclabile si curate(hartie, plastic) se aduna in
containere speciale.

CODUL DE CULORI PENTRU CONTAINERE

1. GALBEN – Pentru deseuri infectioase compuse din sange precum si

totalitatea materialelor care au venit in contact cu acesta sau alte lichide
biologice. Deseuri din sectiile de hemodializa, instrumentarele intepatoare,
taietoare si materiale de unica folosinta (manusi, seringi, bisturie).
2. VERDE – folosit la deseuri anatomo-patologice si anatomice precum
fetusi, placente, parti anatomice si material biopsic rezultata din blocurile
operatorii de chirurgie si obsterica-ginecologie. Parti obtinute din laboratoarele
de autopsii, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si
experimentare.
3. ROSU – pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele
intepatoare-taietoare, pipete, ace, seringi, lame de bisturiu, sticlarie de
laborator sau alta sticlarie sparta, sau care a intrat in contact cu material
infectat.
4. NEGRU – pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele
asimilabile deseurilor menajere.