Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat la disciplina
PSIHOPEDAGOGIE
Profesor coordonator,
Student,
Cotan Elena-Bianca
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ
În cadrul primei, pentru îndeplinirea unui obiectiv, avem de-a face cu un grup foarte
bine organizat cae urmăreşte să atingă un obiectiv exact. Totuși în acest caz, membrii nu sunt
implicaţi social, afectiv ori emoţional. Pe de altă parte, coeziunea socială este reprezentată de
un grup în care comunicarea şi procesul de socializare sunt foarte bine dezvoltate iar membrii
grupului colaborează chiar şi în afara activităţii sportive, dezvoltând relaţii foarte solide.
Coziunea echipei există acolo unde componenţii grupului sunt uniţi pentru îndeplinirea
aceluiaşi obiectiv (Cashmore, 2002). Patru factori pot afecta coeziunea: stabilirea locului şi
rolului bine definit al fiecărui membru în cadrul grupului, disponibilitatea de a face sacrificii
personale în favoarea echipei a fiecărui membru, calitatea comunicării între membrii echipei,
precum și obiectivele comune pe care le are echipa (Jarvis 2006).
coeziunii echipei sunt formate din următorii factori: factorii de mediu, factorii de echipă,
factorii de conducere şi factorii personali (Eys et all., 2006).
Proximitatea fizică, sau apropierea fizică de alţi membri, crează o mai mare tendinţă în
a forma legături interpersonale (Eys et all., 2006). Pentru o mai bună coeziune a grupului
trebuie să formăm un grup unic cu reguli specifice şi distinctive, tradiţii şi motto-uri, uniforme
sau echipamente specifice. Acest lucru poate ajuta la obținerea unor rezultate pozitive ale
echipei.
Ipoteza: ipoteza cercetării a fost „dacă dezvoltăm în cadrul grupului relaţiile interpersonale
pozitive, eliminând sau reducând numărul relaţiilor de respingere reciprocă, descoperind
liderul grupului şi îmbunătăţind comunicarea şi socializarea, într-un cuvânt dezvoltând
coeziunea grupului sportiv cu care lucrăm, poate modifica în sens pozitiv, de creştere,
performanţele echipei.
Materiale și metode
Metode:
Protocolul cercetării
Subiecţii şi loturile: grupul cercetării a fost format din 12 jucătoare de sex feminin cu
vârsta cuprinsă între 10 şi 12 ani, practicante a jocului de volei.
- primul pas a fost să ne asigurăm că membrii grupului se cunosc între ei foarte bine,
astfel încât să-şi poată exprima preferinţele reale şi nu la întâmplare;
- le-am asigurat că răspunsurile lor care vor fi oneste nu vor fi dezvăluite colegelor;
- ne-am asigurat apoi că răspund şi completează toate rubricile testului sociometric şi
îşi exprimă atât alegerile cât şi respingerile.
Testul sociometric a cuprins două întrebări: la prima întrebare cele 12 jucătoare au fost
solicitate să răspundă: „Cu cine cooperezi mai bine în timpul antrenamentelor şi a
meciurilor?” şi „Cu cine cooperezi mai puţin bine în timpul antrenamentelor şi a
meciurilor?”. La ambele întrebări sportivele au fost rugate să precizeze 3 variante, astfel
încât am avut din partea fiecăreia 3 alegeri şi 3 respingeri.
După aplicarea testului şi aflarea alegerilor şi respingerilor exprimate de către cele 12 sportive
am calculat următorii indici de coeziune a grupului (Chelcea, 1993):
N ( A ) ∑ ( A)
a) Iss = =
N −1 N −1
Unde Iss∈[0,1],
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ
N(A)- numărul subiecților care îl aleg pe A
Isp =
∑ A−∑ R
N−1
Unde Isp ∈ [-1,1]
A-numărul alegerilor lui A
R- numărul respingerilor lui A;
Aceasta ne-a oferit o privire globală asupra structurii grupului, permiţând intuirea directă
a coeziunii grupului şi a poziţiei fiecărui membru în cadrul acestuia. Sociograma am alcătuit-o
plasând subiectul care întruneşte cel mai mare număr de puncte (indicele cel mai ridicat al
statutului social) în centrul unor cercuri concentrice, pe orbitele celorlalte cercuri urmând a fi
plasaţi în ordinea punctajului ceilalţi subiecţi. Apoi am marcat pe grafic preferinţele (alegerile
sau respingerile) unilaterale şi reciproce.
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ
Rezultate
Primul pas în analizarea rezultatelor testului sociometric aplicat asupra echipei de volei a
fost întocmirea tabelului alegerilor şi a respingerilor exprimate (Tabel nr. 1), în care am plasat
răspunsurile elevilor la întrebarile „Cu cine cooperezi mai bine în timpul antrenamentelor şi a
meciurilor?” şi „Cu cine cooperezi mai puţin bine în timpul antrenamentelor şi a meciurilor?”,
din eşantion în funcţie de opţiunile fiecăruia.
următoarele coloane am plasat opţiunile elevilor în funcţie de ordinea în care au fost aleşi sau
respinşi (ordinea fiind de la +3 primul ales apoi +2, +1 urmând cei respinşi -3, -2, -1).
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ
După întocmirea tabelului alegerilor şi respingerilor (Tabel nr. 1) şi întocmirea
sociomatricii (Tabel 2) am realizat încă două tabele Tabelul nr. 3 – cu testatea iniţială şi
Tabelul nr. 4 – cu testarea finală, în care am calculat Indicele de statut social (Iss), care ne
arată poziţia fiecărui elev în grup şi gradul de acceptabilitate în grup, şi Indicele de statut
preferenţial (Isp) conform formulelor mai sus menţionate.
Ȋn ceea ce priveşte Indicele de statut social (Iss) la prima testare (T1 – testarea iniţială
din anul 2014) printre elevii preferaţi pentru colaborarea în timpul antrenamentelor şi a
meciurilor, lider detaşat a fost ales CI (2) cu un scor de 0,64 ales de 7 din cele 12 coechipiere,
secondat de GI (5) cu 0,45 şi DC (2), MB (6), MS (8) şi SG (11) cu 0,36. La polul opus în
ceea ce priveşte statutul social, nu au fost aleasă de nici o sportivă din colectiv sportiva PA
(9), scoruri slabe obţinând şi BM (1), GA (4) şi VI (12).
La cea de-a doua testare (T2 – testarea finală din anul 2015), în cazul Indicelui de
statut social, lider a rămas CI (2) cu un scor de 0,45 fiind cea mai aleasă de către colege
pentru colaborarea în timpul antrenamentelor şi a meciurilor, secondat de GI (5), MB (6) şi
MS (8) cu 0,36. Cei mai puţin preferaţi au fost BM (1) şi PA (9) cu doar o singură alegere.
Concluzionând putem spune că liderii grupului au rămas în frunte iar cei care nu au fost foarte
preferaţi şi-au imbunătăţit scorurile faţă de prima testare, şi au fost aleşi de către coechipieri.
În cazul Indicelui de statut prferenţial, la prima testare (T1 – testarea iniţială din anul
2014), am observat că subiectul GI (5) a obţinut cele mai bune rezultate, cu un indice de statut
social de 0,36 fiind cel mai apreciat dintre colegi, de asemenea scoruri bune au obţinut şi CI
(2) cu 0,27; DC (2), GA (4) şi SG (11) cu 0,18; astfel putem spune că dacă ar fi să colaboreze
în timpul antrenamentelor sau a meciurilor cel mai probabil majoritatea dintre colegi ar alege
pe cele cinci sportive. Pe de altă parte sportivele care rezultate mai slabe au fost PA (9), BM
(1), GA (4) şi MM (7), acest lucru neînsemnând că sunt respinşi cât mai ales având un rol mai
puţin important în dezvoltarea grupului. La cea de-a doua testare (T2 – testarea finală din anul
2015), în cazul Indicelui de statut preferenţial, în frunte a rămas GI (5) dar a apărut un lider
nou MB (6), ambele obţinând un statut social de 0,18 fiind preferate pentru colaborarea din
timpul antrenamentelor sau a jocurilor, de asemenea scoruri bune au obţinut şi CI (2) şi RI
(10) cu 0,09.
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ
Ȋn schimb la celălalt pol, coechipierii Indices/ Students BM (1) CI (2) DC (3) GA (4)
GI (5) MB (6) MM (7) MS (8) PA (9) RI (10) SG (11) VI (12) Iss 0,09 0,45 0,27 0,27 0,36
0,36 0,27 0,36 0,09 0,27 0,27 0,18 Isp -0,09 0,09 0 -0,09 0,18 0,18 -0,09 0 -0,27 0,09 0 0 mai
puţin doriţi pentru colaborare, avem pe PA (9) cu -0,27 şi BM (1), GA (4) şi MM (7) cu -0,09.
Deci putem concluziona că activităţile desfăşurate cu sportivele au fost benefice.
La testarea finală din anul 2014 după desfăşurarea programelor de instruire care au inclus
prioritar sisteme care să îmbunătăţească coeziunea grupului, putem observa că numărul
alegerilor reciproce a crescut considerabil de la 6 la testarea iniţială la 8 la testarea finală.
Liderii grupului au rămas GI (5) şi CI (1) fiind situaţi în centrul „ţintei”, iar elevii mai puţin
doriţi de grup au fost PA (9), BM (1), GA (4) şi MM (7), însă spre deosebire de prima testare,
la testarea finală, cei patru au reuşit să stabilească şi câteva relaţii de alegere cu alţi colegi.
Coeficientul de coeziune al grupului: Am calculat mai apoi unul din cele mai
importanţi indici Indicele de coeziune şi Coeficientul de coeziune care ne exprimă matematic
cât de coeziv şi unit este grupul în privinţa criteriului ales. Am stabilit numărul Alegerilor
reciproce (Ar) şi Respingeri reciporce (Rr) la ambele testări.
Ar = 6 1 – 10 2 – 3 2 – 5 2 – 7 4 – 8 8 – 11
Rr = 4 2 – 4 2 – 6 3 – 11 4 – 12
Ar = 8 1 – 10 2 – 5 2 – 8 2 – 10 3 – 11 4 – 8 8 – 11 8 – 12
Rr = 2 1 – 8 2 – 9
Unde Cc ε [0,1]
marginalizate cum ar fi: PA (9), BM (1), GA (4); cu care trebuie să mai lucrăm şi să le
reintegrăm în colectiv. Acest studiu ne-a ajutat în întelegerea problemelor colectivului nostru,
probleme de comunicare, de relaţionare, colaborare, arătându-ne care sunt liderii dar şi care
sunt membrii grupului care nu sunt acceptaţi în totalitate.
Putem astfel spune că mărirea gradului de coeziune ne-a ajutat să obţinem rezultate
sportive mai bune, putem afirma că performanţa echipei este direct proporţională cu
coeziunea grupului şi că fără un grup unit rezultatele pe plan sportiv nu o să apară sau nu o să
apără întâmplător şi pe scurtă durată.
Bibliografie
Widmeyer, W. N., Brawley, L. R., & Carron, A. V. (1998). The Measurement of Cohesion in
Sport Teams: The Group Environment Questionnaire. London, Ontario: Sports Dynamics.
Cox, R. H. (2006). Sport Psychology: Concepts and Applications (6th ed.). New York:
McGrawHill. Cashmore, E. (2002). Sport Psychology: The Key Concepts. New York:
Routledge. Jarvis, M. (2006). Sport Psychology: A Student’s Handbook. New York:
Routledge. Anshel, M. H. (2003). Sport Psychology: From Theory to Practice (4th ed.). San
Francisco: Benjamin Cummings. Eys, M. A., Burke, S. M., Carron, A. V., & Dennis, P. W.
(2006). The sport team as an effective group. In J. M. Williams (Ed.), (2006). Applied Sport
Psychology: Personal Growth to Peak Performance (5th ed.) (pp. 157-173). New York:
McGraw-Hill. Carron, A. V., Spink, K. S., & Prapavessis, H. (2002). Team building and
cohesiveness in the sport and exercise setting: Use of interventions. Journal of Applied Sport
Psychology, 9, 61-72.