UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ

Referat la disciplina
PSIHOPEDAGOGIE

Profesor coordonator,

Lect. Univ. Dr. Popovici Ileana-Monica

Student,

Cotan Elena-Bianca
 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ

Noțiuni de coeziune în grupurile sportive

Coeziunea grupurilor sportive reprezintă un subiect important în sportul de

performanţă al zilelor noastre, unitatea dintre membrii grupului poate fi un factor decisiv în
evoluţia echipei şi îndeplinirea obiectivelor grupului. Unii cercetători definesc coeziunea
grupurilor ca fiind puterea legăturilor dintre membrii grupului, unitatea grupului, sentimentul
de apartenenţă al membrilor la grup sau gradul de implicare al componenţilor grupului în
îndeplinirea unui obiectiv. Eu consider că definiţia dată de cercetătorii Carron, Brawley şi
Widmeyer este cea mai aproape de realitate: coeziunea grupului este „un proces dinamic care
reflectă tendinţa unui grup sportiv de a rămâne împreună, de a fi unit în urmărirea obiectivelor
sale şi în satisfacerea nevoilor afective ale membrilor săi” (Carron, Brawley & Widmeyer,
1998).

Manifestarea plăcerii de a evolua împreună și capacitatea de acceptare reciprocă

reprezinta coeziunea socială. (Cox, 2006). Coeziunea grupurilor poate fi privită din două
perspective: coeziune pentru îndeplinirea unui obiectiv şi coeziunea socială.

În cadrul primei, pentru îndeplinirea unui obiectiv, avem de-a face cu un grup foarte
bine organizat cae urmăreşte să atingă un obiectiv exact. Totuși în acest caz, membrii nu sunt
implicaţi social, afectiv ori emoţional. Pe de altă parte, coeziunea socială este reprezentată de
un grup în care comunicarea şi procesul de socializare sunt foarte bine dezvoltate iar membrii
grupului colaborează chiar şi în afara activităţii sportive, dezvoltând relaţii foarte solide.

Coziunea echipei există acolo unde componenţii grupului sunt uniţi pentru îndeplinirea
aceluiaşi obiectiv (Cashmore, 2002). Patru factori pot afecta coeziunea: stabilirea locului şi
rolului bine definit al fiecărui membru în cadrul grupului, disponibilitatea de a face sacrificii
personale în favoarea echipei a fiecărui membru, calitatea comunicării între membrii echipei,
precum și obiectivele comune pe care le are echipa (Jarvis 2006).

Prezența coeziunii în cadrul echipei este influențată de un climat eficient în interiorul

grupului. Acest climat reprezintă atmosfera, mediul şi condiţiile percepute şi
interdependenţele dintre membrii echipei (Ashel, 2003). Coeziunea grupului este ingredientul
care modelează sau uneşte un număr de indivizi într-o echipă (Cox, 2006). Coordonatele
 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ

coeziunii echipei sunt formate din următorii factori: factorii de mediu, factorii de echipă,
factorii de conducere şi factorii personali (Eys et all., 2006).

Proximitatea fizică, sau apropierea fizică de alţi membri, crează o mai mare tendinţă în
a forma legături interpersonale (Eys et all., 2006). Pentru o mai bună coeziune a grupului
trebuie să formăm un grup unic cu reguli specifice şi distinctive, tradiţii şi motto-uri, uniforme
sau echipamente specifice. Acest lucru poate ajuta la obținerea unor rezultate pozitive ale
echipei.

Relaţia dintre coeziunea grupului şi performanţele echipei a fost studiată de mulţi

cercetători, mulţi concluzionând că „conexiunea dintre coeziune şi performanţă este reciprocă,
coeziunea puternică sporeşte performanţele echipei pe când succesele echipei măresc
coeziunea grupului. (Carron et. All., 2002).

STUDIU PRIVIND IMPORTANŢA COEZIUNII GRUPULUI SPORTIV ÎN

VOLEI

PROFESOR SOPA IOAN SABIN SCOALA GIMNAZIALĂ NR. 179

PROFESOR FRANCIUC PAUL SCOALA GIMNAZIALĂ I.H. RĂDULESCU

Ipoteza: ipoteza cercetării a fost „dacă dezvoltăm în cadrul grupului relaţiile interpersonale
pozitive, eliminând sau reducând numărul relaţiilor de respingere reciprocă, descoperind
liderul grupului şi îmbunătăţind comunicarea şi socializarea, într-un cuvânt dezvoltând
coeziunea grupului sportiv cu care lucrăm, poate modifica în sens pozitiv, de creştere,
performanţele echipei.

Materiale și metode

Metode:

- Metoda observației prin fișe de observație în timpul meciurilor și antrenamentelor;

- Metoda studiului de specialitate;
 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ

- Metoda anchetei sociometrice prin testul sociometric;

- Metoda matematică și metoda statistică.

Protocolul cercetării

Perioada şi locul desfăşurării cercetării: cercetarea noastră s-a desfăşurat în cadrul

Clubului ACS Force Sport la categoria mini volei 10-12 ani fete. Studiul s-a întins pe
perioada a 7 luni între Septembrie 2014 şi Februarie 2015.

Subiecţii şi loturile: grupul cercetării a fost format din 12 jucătoare de sex feminin cu
vârsta cuprinsă între 10 şi 12 ani, practicante a jocului de volei.

Teste aplicate: În cercetarea efectuată am folosit testul sociometric. Am aplicat metoda

sociometrică pe echipa noastră încercând să respectăm condiţiile corecte de administrare a
testului (Chelcea, 1975):

- primul pas a fost să ne asigurăm că membrii grupului se cunosc între ei foarte bine,
astfel încât să-şi poată exprima preferinţele reale şi nu la întâmplare;
- le-am asigurat că răspunsurile lor care vor fi oneste nu vor fi dezvăluite colegelor;
- ne-am asigurat apoi că răspund şi completează toate rubricile testului sociometric şi
îşi exprimă atât alegerile cât şi respingerile.

Testul sociometric a cuprins două întrebări: la prima întrebare cele 12 jucătoare au fost
solicitate să răspundă: „Cu cine cooperezi mai bine în timpul antrenamentelor şi a
meciurilor?” şi „Cu cine cooperezi mai puţin bine în timpul antrenamentelor şi a
meciurilor?”. La ambele întrebări sportivele au fost rugate să precizeze 3 variante, astfel
încât am avut din partea fiecăreia 3 alegeri şi 3 respingeri.

După aplicarea testului şi aflarea alegerilor şi respingerilor exprimate de către cele 12 sportive
am calculat următorii indici de coeziune a grupului (Chelcea, 1993):

N ( A ) ∑ ( A)
a) Iss = =
N −1 N −1

Unde Iss∈[0,1],
 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ
N(A)- numărul subiecților care îl aleg pe A

N- numărul total al subiecților

b) Indicele de statut preferențial al lui A:

Isp =
∑ A−∑ R
N−1
Unde Isp ∈ [-1,1]
A-numărul alegerilor lui A
R- numărul respingerilor lui A;

c) Indicele de coeziune al grupului:

Ns ( A )
Ieaf =
N−1
d) Coeficientul de coeziune al grupului:
2 x ∑ Ar
Cc =
N ( N−1)
e) Indicele de coeziune al grupului
Ic = 2 x ¿ ¿

Următorul pas după prelucrarea răspunsurilor la chestionarul sociometric am alcătuit

matricea sociometrică, adică tabelul centralizator. În acest tabel am trecuţi subiecţii, alegerile
exprimate şi ordinea de preferinţă a acestora precum şi punctele obţinute şi rangul de
clasificare. Pe baza datelor din matricea sociometrică am calculat indicatorii statistici amintiţi
mai sus şi am alcătuit sociograma.

Aceasta ne-a oferit o privire globală asupra structurii grupului, permiţând intuirea directă
a coeziunii grupului şi a poziţiei fiecărui membru în cadrul acestuia. Sociograma am alcătuit-o
plasând subiectul care întruneşte cel mai mare număr de puncte (indicele cel mai ridicat al
statutului social) în centrul unor cercuri concentrice, pe orbitele celorlalte cercuri urmând a fi
plasaţi în ordinea punctajului ceilalţi subiecţi. Apoi am marcat pe grafic preferinţele (alegerile
sau respingerile) unilaterale şi reciproce.
 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ

Rezultate

Primul pas în analizarea rezultatelor testului sociometric aplicat asupra echipei de volei a
fost întocmirea tabelului alegerilor şi a respingerilor exprimate (Tabel nr. 1), în care am plasat
răspunsurile elevilor la întrebarile „Cu cine cooperezi mai bine în timpul antrenamentelor şi a
meciurilor?” şi „Cu cine cooperezi mai puţin bine în timpul antrenamentelor şi a meciurilor?”,
din eşantion în funcţie de opţiunile fiecăruia.

Fiecare membru al grupului a avut de ales, la prima întrebare, 3 coechipieri, în funcţie de

preferinţe situântu-i pe una din cele trei poziţii +3, +2, +1 şi la cea de-a doua întrebare au avut
de desemnat pe cine cred ei că nu sunt compatibili aşezându-i pe una din poziţiile -3, -2, -1.
Tabelul a fost împărţit în două părţi, prima dintre ele reprezentând testarea numărul 1 (testare
iniţială) din anul 2014 care a fost efectuată înainte ca grupul experiment să lucreze cu
programe de instruire care au inclus prioritar sisteme de îmbunătăţire a coeziunii grupului. Ȋn
cea de-a doua parte a tabelului avem testarea numărul 2 (testarea finală) din anul 2015 care a
fost efectuată după un an de pregătiri. Pe prima coloană am aşezat fiecare elev în ordine
alfabetică, punându-le doar iniţialele numelui şi le-am atribuit câte un număr în paranteze, în
 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ

următoarele coloane am plasat opţiunile elevilor în funcţie de ordinea în care au fost aleşi sau
respinşi (ordinea fiind de la +3 primul ales apoi +2, +1 urmând cei respinşi -3, -2, -1).
 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ
După întocmirea tabelului alegerilor şi respingerilor (Tabel nr. 1) şi întocmirea
sociomatricii (Tabel 2) am realizat încă două tabele Tabelul nr. 3 – cu testatea iniţială şi
Tabelul nr. 4 – cu testarea finală, în care am calculat Indicele de statut social (Iss), care ne
arată poziţia fiecărui elev în grup şi gradul de acceptabilitate în grup, şi Indicele de statut
preferenţial (Isp) conform formulelor mai sus menţionate.

Ȋn ceea ce priveşte Indicele de statut social (Iss) la prima testare (T1 – testarea iniţială
din anul 2014) printre elevii preferaţi pentru colaborarea în timpul antrenamentelor şi a
meciurilor, lider detaşat a fost ales CI (2) cu un scor de 0,64 ales de 7 din cele 12 coechipiere,
secondat de GI (5) cu 0,45 şi DC (2), MB (6), MS (8) şi SG (11) cu 0,36. La polul opus în
ceea ce priveşte statutul social, nu au fost aleasă de nici o sportivă din colectiv sportiva PA
(9), scoruri slabe obţinând şi BM (1), GA (4) şi VI (12).

La cea de-a doua testare (T2 – testarea finală din anul 2015), în cazul Indicelui de
statut social, lider a rămas CI (2) cu un scor de 0,45 fiind cea mai aleasă de către colege
pentru colaborarea în timpul antrenamentelor şi a meciurilor, secondat de GI (5), MB (6) şi
MS (8) cu 0,36. Cei mai puţin preferaţi au fost BM (1) şi PA (9) cu doar o singură alegere.
Concluzionând putem spune că liderii grupului au rămas în frunte iar cei care nu au fost foarte
preferaţi şi-au imbunătăţit scorurile faţă de prima testare, şi au fost aleşi de către coechipieri.

În cazul Indicelui de statut prferenţial, la prima testare (T1 – testarea iniţială din anul
2014), am observat că subiectul GI (5) a obţinut cele mai bune rezultate, cu un indice de statut
social de 0,36 fiind cel mai apreciat dintre colegi, de asemenea scoruri bune au obţinut şi CI
(2) cu 0,27; DC (2), GA (4) şi SG (11) cu 0,18; astfel putem spune că dacă ar fi să colaboreze
în timpul antrenamentelor sau a meciurilor cel mai probabil majoritatea dintre colegi ar alege
pe cele cinci sportive. Pe de altă parte sportivele care rezultate mai slabe au fost PA (9), BM
(1), GA (4) şi MM (7), acest lucru neînsemnând că sunt respinşi cât mai ales având un rol mai
puţin important în dezvoltarea grupului. La cea de-a doua testare (T2 – testarea finală din anul
2015), în cazul Indicelui de statut preferenţial, în frunte a rămas GI (5) dar a apărut un lider
nou MB (6), ambele obţinând un statut social de 0,18 fiind preferate pentru colaborarea din
timpul antrenamentelor sau a jocurilor, de asemenea scoruri bune au obţinut şi CI (2) şi RI
(10) cu 0,09.
 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ

Ȋn schimb la celălalt pol, coechipierii Indices/ Students BM (1) CI (2) DC (3) GA (4)
GI (5) MB (6) MM (7) MS (8) PA (9) RI (10) SG (11) VI (12) Iss 0,09 0,45 0,27 0,27 0,36
0,36 0,27 0,36 0,09 0,27 0,27 0,18 Isp -0,09 0,09 0 -0,09 0,18 0,18 -0,09 0 -0,27 0,09 0 0 mai
puţin doriţi pentru colaborare, avem pe PA (9) cu -0,27 şi BM (1), GA (4) şi MM (7) cu -0,09.
Deci putem concluziona că activităţile desfăşurate cu sportivele au fost benefice.

După prezentarea datelor şi calculul matematic am ales să prezentăm şi grafic

dinamica grupului în ceea ce priveşte indicatorul „colaborarea în timpul antrenamentelor şi a
meciurilor”, astfel am întocmit sociograma alegerilor şi a respingerilor (Tabelul nr. 5). Am
plasat elevii „pe orbită” pornind de la cei aleşi în centru apoi cei respinşi sau izolaţi din ce în
ce mai îndepărtaţi de centru. De asemenea am reprezentat grafic şi alegerile (cu albastru) şi
respingerile (cu roşu) reciproce exprimate în cadrul grupului. Astfel la testarea iniţială din
 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ
anul 2014, putem vedea că subiecţii GI (5) şi CI (2) sunt în centrul atenţiei fiind apreciaţi ca şi
lideri, sportivele dorind să colaboreze cât mai mult în timpul antrenamentelor şi a meciurilor,
pe când izolaţi pe ultimele rânduri apar PA (9), BM (1), RI (10) şi VI (12).

La testarea finală din anul 2014 după desfăşurarea programelor de instruire care au inclus
prioritar sisteme care să îmbunătăţească coeziunea grupului, putem observa că numărul
alegerilor reciproce a crescut considerabil de la 6 la testarea iniţială la 8 la testarea finală.
Liderii grupului au rămas GI (5) şi CI (1) fiind situaţi în centrul „ţintei”, iar elevii mai puţin
doriţi de grup au fost PA (9), BM (1), GA (4) şi MM (7), însă spre deosebire de prima testare,
la testarea finală, cei patru au reuşit să stabilească şi câteva relaţii de alegere cu alţi colegi.

Coeficientul de coeziune al grupului: Am calculat mai apoi unul din cele mai
importanţi indici Indicele de coeziune şi Coeficientul de coeziune care ne exprimă matematic
cât de coeziv şi unit este grupul în privinţa criteriului ales. Am stabilit numărul Alegerilor
reciproce (Ar) şi Respingeri reciporce (Rr) la ambele testări.

Calculul indicelui de coeziune al grupului la Testarea Iniţială :

Ar = 6 1 – 10 2 – 3 2 – 5 2 – 7 4 – 8 8 – 11

Rr = 4 2 – 4 2 – 6 3 – 11 4 – 12

Calculul indicelui de coeziune al grupului la Testarea Finală :

Ar = 8 1 – 10 2 – 5 2 – 8 2 – 10 3 – 11 4 – 8 8 – 11 8 – 12

Rr = 2 1 – 8 2 – 9

Unde Cc ε [0,1]

La Testarea Iniţială: Cc = 0,09 La Testarea Finală: Cc = 0,12 Se poate observa o

îmbunătăţire a coeficientului de coeziune (Cc) de la Testarea iniţială din 2014 când acesta era
de 0,09 la Testarea finală din 2015, în urma aplicării planului de îmbunătăţire a coeziunii
grupului, la 0,12.

Indicele de coeziune al grupului: Unde Ic ε [-1,1]

La Testarea Iniţială: Ic = 0,03

 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ
La Testarea Finală: Ic = 0,09

La fel ca şi în cazul coeficientului de coeziune (Cc), la indicele de coeziune (Ic) putem

observa o creştere de la Testarea iniţială la cea finală de la 0,03 la 0,09, astfel putem
concluziona că efectele programelor de îmbunătăţire a coeziunii au fost positive, numărul
alegerilor reciproce a crescut cât şi numărul de respingeri a scăzut, astfel am reuşit să
îmbunătăţim coeziunea grupului nostrum de sportive. Putem afirma ca şi concluzii în urma
analizei testului sociometric aplicat asupra eşantionului nostru, faptul că efectivul de sportive,
deşi având câteva divergenţe şi respingeri reciproce, este un grup coeziv, unit deşi având
numeroşi indivizi izolaţi sau chiar respinşi există şi destule relaţii de alegere reciprocă şi
colaborare. La prima vedere putem afirma că liderii grupului GI (5), CI (2) şi MB (6), reuşesc
să strângă alături de ei majoritatea colegilor, având multe alegeri reciproce, astfel putem
spune că aleşi ca lideri formali aceşti elevi au o influenţă mare asupra celorlalţi membrii ai
grupului, comunicarea şi socializarea se desfăşioară în jurul lor, în jurul lor sunt iniţiate
diferite activităţi şi sunt solicitaţi în luarea deciziilor corecte în ceea ce înseamnă colaborarea
în timpul antrenamentelor şi a meciurilor.

Metoda testului sociometric ne-a oferit posibilitatea analizei şi evaluării grupului

nostru, astfel am putut descoperi relaţiile din interiorul grupului, atracţiile şi respingerile
unilaterale şi reciproce, ierarhia fiecărui membru al grupului şi rolul fiecăruia, liderii grupului
cât mai ales gradul de comunicare, socializare şi coeziune al echipei. Am descoperit câteva
probleme ale grupului la prima testare pe care am reuşit să le remediem, dar nu permanent şi
nu în totalitate. La cea de-a doua testare am reuşit să mărim numărul de alegeri reciproce şi să
diminuăm pe cele de respingere reciprocă astfel gradul de coeziune al grupului a crescut
considerabil.

De asemenea am reuşit să reintegrăm în colectiv unele din sportive prin

responsabilizarea şi scoaterea în evidenţă a calităţilor acestora, punându-le în roluri de
conducere, de alegere a echipei sau în situaţii favorabile dezvoltării imaginii lor în faţa
colegelor. Putem concluziona că în urmă programelor pentru îmbunătăţirea colaborării,
comunicării şi socializării, avem un grup unit şi coeziv cu lideri puternici şi respectaţi de
ceilalţi colegi, liderii grupului fiind GI (5), CI (2) şi MB (6), cu un puternic impact asupra
colectivului şi cu o mare dorinţă din partea acestora de a colabora în timpul antrenamentelor şi
a jocurilor, dar avem şi sportive care nu sunt apreciate atât de mult de colectiv şi care sunt
 UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ

marginalizate cum ar fi: PA (9), BM (1), GA (4); cu care trebuie să mai lucrăm şi să le
reintegrăm în colectiv. Acest studiu ne-a ajutat în întelegerea problemelor colectivului nostru,
probleme de comunicare, de relaţionare, colaborare, arătându-ne care sunt liderii dar şi care
sunt membrii grupului care nu sunt acceptaţi în totalitate.

După calcularea coeficientului de coeziune al grupului, conform formulei (4), am putut

descoperi că avem un grup coeziv şi că am reuşit să creştem coeziunea grupului (Cc) de la o
testare la alta, 0,09 la prima testare faţă de 0,12 la testarea finală. În cazul indicelui de
coeziune (Ic), calculate conform formulei (5), am înregistrat o creştere de la testarea iniţială
0,03; la testarea finală 0,09; ceea ce ne arată că numărul alegerilor reciproce (Ar) a crescut de
la 6 la prima testare la 8 la cea de-a doua, iar numărul de respingeri reciproce (Rr) a scăzut de
la 4 la testarea iniţială la 2 la testarea finală, îmbunătăţind astfel coeziunea grupului.

Putem astfel spune că mărirea gradului de coeziune ne-a ajutat să obţinem rezultate
sportive mai bune, putem afirma că performanţa echipei este direct proporţională cu
coeziunea grupului şi că fără un grup unit rezultatele pe plan sportiv nu o să apară sau nu o să
apără întâmplător şi pe scurtă durată.

Bibliografie

Widmeyer, W. N., Brawley, L. R., & Carron, A. V. (1998). The Measurement of Cohesion in
Sport Teams: The Group Environment Questionnaire. London, Ontario: Sports Dynamics.
Cox, R. H. (2006). Sport Psychology: Concepts and Applications (6th ed.). New York:
McGrawHill. Cashmore, E. (2002). Sport Psychology: The Key Concepts. New York:
Routledge. Jarvis, M. (2006). Sport Psychology: A Student’s Handbook. New York:
Routledge. Anshel, M. H. (2003). Sport Psychology: From Theory to Practice (4th ed.). San
Francisco: Benjamin Cummings. Eys, M. A., Burke, S. M., Carron, A. V., & Dennis, P. W.
(2006). The sport team as an effective group. In J. M. Williams (Ed.), (2006). Applied Sport
Psychology: Personal Growth to Peak Performance (5th ed.) (pp. 157-173). New York:
McGraw-Hill. Carron, A. V., Spink, K. S., & Prapavessis, H. (2002). Team building and
cohesiveness in the sport and exercise setting: Use of interventions. Journal of Applied Sport
Psychology, 9, 61-72.