SECHELELE OSOASE POST-TRAUMATICE

Sechelele osoase post-traumatice se produc datorita perturbarii procesului de

consolidare a fracturilor. Sechelele osoase post-traumatice sunt :
1. PSEUDARTROZA  reprezintă lipsa de consolidare a unei fracturi si are drept cauze:
 apoziția imperfectă a fragmenterlor
 interpoziția de țesuturi moi între fragmente
 distanțarea prea mare a capetelor de fractruă
 prezența unei patologii locale
 infecția
 tulb de vascularizație ale unui din capetele de fractură
 smulgeri ale periostului.
 Osteoporoza acceuntuată
 Reacția inhibitori osteoblastică
 Absența hematomului dintre capetele de fractură
 Imobilizare insuficientă / imperfectă
2. CALUSUL VICIOS  reprezinta o deformare osoasă posttraumatică prin
deplasare unei fracturi care schimbă rapoartele anatomice normale, care aduce
dezaxări ale oaselor/articulației. Poate să apară oriunde s-a produs o fractură si
poate compromite funcția.Este suspicionat la pac cu dureri, persisteța edemului,
reliefarea unei deformări osoase care se simte la palpare, limitarea mobilității
articulare, pareze instalate posttraumatic. Rx confirmă suspiciunea clinca, iar
calusul vicios are dimensiuni mai mari decat un calus normal : poate prinde si
compresa nervi, vase, tendoane ; exista zone predilecte : 1/3 distala antebrat, 1/3
distala gamba, cot, genunchi, picior. Trebuie tratat chirurgical.
3. OSIFICAREA SUBPERIOSTALA
4. OSTEOPOROZA DE IMOBILIZARE
5. OSTEONECROZA ASEPTICA
6. REDOAREA ARTICULATIILOR VECINE FOCARULUI DE FRACTURA
7. ALGONEURODISTROFIA
8. OSTEOPOROZA ALGICA POSTTRAUMATICA
OSIFICAREA SUBPERIOSTALĂ
0 Cauze – fracturi, smulgeri ale inserției tendonului, desinserții capsulare, rupturi ligamentare,
luxații repuse cu întârziere, elongații intempestive pt mobilizarea articulară
1 Se prod decolare periostală. apare în cadrul hematomului format subperiostal în urma
traumatismului, fiind urmată de o reacție osteoblastică intensă cu osificare subperiostală.
2 Evacuarea hematomului și refacere aderenței periostale chirurgical previn osficiarea
3 Clinic – limitare mobilității articulare pasive, tulb de funcționalitate, palpare unui relief
osos anormal, deformarea zonei afectate, posibila apariție a elongației de nv periferici
(axonotmesis, neurotmesis).

OSTEOPOROZA DE IMOBILIZARE
Apare după 3 – 4 săptămâni de imobilizare
Calcemia este normală
Există pericolul de fractură secundară pe os patologic, KT se va efectua cu atenție

NECROZA ASEPTICĂ ISCHEMICĂ

0 Apare dat emboliei, trombozei, fracturi – care opres brusc vasc unei zone osoase, de
obicei epifizare. Sunt afectate osul și cartilajul supraiacent
1 Revascularizația zonei infarctate se suspicionează când pe Rx apare osteoporoză și nu
denificare. Revasc făcându-se precoce, în insule, apar zone chistice pe Rx. Repararea unei
zone necrotice durează de la câteva luni la 2 – 3 ani. Osul nou format este la începul
deformabil, dar pe parcurs va avea o consistență normală, presiunea pe osul cu rezistență
scăzută duce la rupturi trabeculare și deformări.
2 Este prezentă frecv la niv CF și tibio femural.
3 Ischemia diafizară se repară fără defect printr-o imobilizare eficientă, cea epidizară
determină sechele articulare cu consecințe funcționale severe ulterioare.
4 Tratamentul recuperator este contraindicat, cel chirurgical fiind obligatriu pt
salvare viitorului funcțional.
CPRS
PRINCIPIILE ȘI OBIECTIVELE
RECUPERĂRII ÎN SECHELELE OSOASE
POST-TRAUMATICE

0 PSEUDATROZA
1 Diapulse – pe zona fracturată, 20 min, frecv 600/min, penetrație 4-6, zilnic
2
2 UUS – pulsat, 0,4 – 0,6 W/cm

0 OSTEOPOROZA DE IMOBILIZARE
1 Contracții musculare izometrice sub aparatul gipsat
2 Mișcări active ale articulațiilor care pot fi mobilizate ale membrului traumatizat
3 in cazul aparatelor gipsate bivalve –se poate incepe programul de KT – miscari pasive sau
pasivoactive si se poate face electroterapie excitomotorie
4 in cazul traumatismelor mb. inferior : se recomanda incepere de sprijin pe membru precoce,
dar limitat si cu prudenta : nu se incarca mai mult de 8-10% din greutatea corpului ( adica
greutatea unui membru) ;
5 un sprijin bine dozat ajuta la formarea calusului, un sprijin prost controlat poate
compromite consolidarea
6 tratamentul osteoprotic oral specific se indica in cazul imobilizarilor prelungite la pat
la persoane varstnice sau in cazul politraumatizatilor

0 HEMATOMUL SUBPERIOSTAL
1 Se aplica Diapulse cat mai precoce – deasupra zonei traumatizate :500-600pulsatii/min,
penetrare 4-5, 10-30min, 4-6 sedinte ;
UMĂRUL POSTTRAUMATIC IN
SECHELELE OSOASE POST-
TRAUMATICE
5888 În cazul Artic S-H care nu este o artic portantă, având o coaptare a suprafețelor
articulare imperfectă, structurile capsulo-ligamentare și musculare au rolul principal în
determinismult disfuncțional articular
5889 Sechele degenerativă articulară nu are mare importanță, consolidările vicioase nu
împiedică funcția articulară, daro intervenție chirurgicală poate afecta funcționalitatea
articulară prin afectare mobiltății.
5890 Recuperarea funcțională pune accentul pe asuplizarea articulară, pe creștere
mobilității articulare, creșterea forței fiind pe locul 2 în cazul MS.
5891 Traumatismele umărului afectează – artic S-H, artic acromi-claviculară, lig și
tendoanele, plexul brahial.
5892 Leziunile pot fi – contuzii, luxații, fracturi, plăgi, arsuri.

TRATAREA DURERII ȘI PROCESULUI INFLAMATOR

1. Medicamentos

← AINS, antialgice – locale și generale

← Infiltrația locală

2. Electroterapia – antialgică

← CJF, CIF, IF, UUS,

RECUPERAREA FUNCȚIONALĂ A UMĂRULUI

← Are 5 faze

Faza I –
Rep perioada imediată traumatismului, intervenției chirurgicale, caract prin imobilizarea centurii
scapulare

Imobilizarea cu cotul lipit de corp – Dujarier – menține AB pe fața ant a toracelui (în ROI și ADD).
 ← Se produce o rapidă redoare articulară S-H prin capsuliita retractilă infero-anterioară. De
aceea imobilizarea nu trebuie să depășească 20 – 30 zile.
← Ameliorarea retracției capsulare se face prin plasarea unei perne între AB și torace .
← Menținerea funcției centurii scapulare se face prin

Mobilizarea pumnului, degetelor, CVC – ex active

Controlul staticii cervicale, umărului, toracelui – se urm coborârea umerilor și corectarea tendinței de
cifoscolioză dorsală

Contracții izometrice ale mm centurii scapulare – deltoid și rotatorii

Mișcări globale, ușoare, ale cadrului scapulotoracic

Executarea imaginativă a mișcărilor umărului

Gimnastica respiratorie de tip costal superior

Masajul cervical și trapez superior

Imobilizarea cu brațul în abducție – aparar toracobrahial.

Este o imobilizare neplăcută, greu de suportat, mai ales noaptea

Avantaje

← Imobilizarea este în poz fiziologică

← Se reglează abducția și antepulsia după necesitatea leziunii tratate
← Nu poate dezvolta capsulită retractilă
← Recuperarea poate începe precoce
← Imobilizarea poate dura peste 30 zile
← Pe durata imobilizării se aplică aceleași metode ca la imob Dujarier – îm plus se pot efectua
mob a și p-a peste unghiurile imobilizării ( acestea fiind abd 90 gr, antepulsia 40 gr).

SE evită rotațiile și coborârea brațului sub unghiurie de imobilizare.

Imobilizarea în eșarfă

Faza II
Perioada imediată post imobilizare, umărul nu se va solicita, dar se reîncepe mobilizare pt
întreținerea acestuia. Imobilizarea nu se suspendă complet, se poate menține noaptea sau ziua în
timpul tratamentului, suspendarea făcându-se treptat.

Metodele de bază :

Kinetoterapie – rearmonizarea mecanică a umărului

← Mobilitatea și stabilitate umărului sunt det de mm și tendoane, coaptația capetelor

osoase fiind minoră.
← Echilibrul N este menținut de două grupe de forțe musc contrare
← Deltoidul, coracobrahialul, bicepsul și trapezul – tendința de a subluxa în sus capul
humeral. Hipotonia acestor mm prod o subluxație inferioară, o cădere a capului
humeral
← Coafa rotatorilor – infra și supraspinos, rotunzii, subscapularul, care stabilizează
capul humeral blocând ascensiunea lui – tendința de a subluxa inf capul
humeral. Afectarea lor prod subluxație superioară.
← Rearmonizare va corecta/preveni dezaxările capului humeral (instab sup/inf)
← Instabilitatea superioară– datorată lezinii mm coafei rotatorilor, apare de obicei post
imobilizare tip Dujarier. Clinic – limitarea mobilității a + p a ABD peste 70 grade asociată
de durere. Tendința subluxației superioare prod – leziunea a tend supraspinos prin strivirea
acestuia între capul humeral și artic acromio-claviculară, cu apariția tendinitei/rupturii; lez
TCLB
← Reducerea tendinței de subluxație suprioară a capului humeral

Postura – B în ROE, ușoară antepulsie și ABD

Tracțiunea axială a brațului în jos de Kterapeut

Ex tip Codman

Mobilizarea activă a B în ROE, ABD și antepulsie

Easda

← Asociate cu căldură și masaj pt decontracurarea structurilor capsulo-ligmentare.

← Instabilitatea inferioră– crează tendința la subluxația inferioară , a căderii capului

humeral, se dat leziunii mm care ascensioneză capul hum (deltoid, biceps, trapez,
coracobrahial)

← Ex pasive, pasic-active și active de întreținere a amplit de mișcare articulară și

recâștigarea sinconismului muscular

← Mobilizarea liberă a artic indemne ale MS afectat – cot, pumn, degete, CVC și
MS contralateral
← Mobilizări ale întregului umăr – cotul lipit de torace
← Mobilizări pasive și pasiv-active în funcție de durere
← HKT
← Ex active din postura de testare pt FM 2, mobilizarea fiind indoloră și suprimă contracțiile
musculare „parazitare„
o DD – ABD și ROE pe un plan glisant, la 60 – 70 gr ABD a umărului (capul humeral
alunecă sub lig acromiocoracoid)
o DL – cu planșa între braț și corp pt ante și retroducție

← Ex statice – izometrice

← Pt centura scapulară, MS, și CVC, exceptând mm lezați

← Nu se efectueză c izometrice în prezența unei fracturi neconsolidate
← C izotonice ale mm antagoniste mm lezați pt relaxare acestora (dat proc de inhibiție inversă
și reciprocă descris de Sherrington)

← Masajul

← Antalgic – decontracturant – deltoid, trapez, marele dorsal, pectoral, PV

← Terapeutic – tehnica Cyriax pt mm, capsule, tend.

Faza a III – a
Rep o fază de tatonare a începerii activității complexe din faza urm.

Durera rep semnul major al continuării sau renunțării la o anumită mișcare

Faza a IV – a

← Perioada recuperării funcționale a umărului

Căldura , masaj , electroterapie antalgică

Manevre de întindere capsulo-ligamentară

Tracțiunea axială

Decoaptarea glenohumerală – îndepăratarea capului humeral de suprafața glenoidă

Alunecarea posterioară a capului humeral – întinderea lig coracohumeral

Tracțiunea în afară a capului humeral – decoaptare articulară și tracțiune pe capsula posterioară

Coborârrea capului humeral – coborârea capului și întinderea capsulei superioare și a lig

coracohumeral

Abducția cu coborârea capului humeral

← Sunt contraindicate în
← Fazele dureroase ale sechelei
← Retracțiile capsulare, sechele umărului luxat
← Fracturile capului și 1/3 sup a diafizei
humerale o Sdr umăr-mână

Ex de FNP – tehnica Kabat

← Diagonala F-ABD-ROE – relaxează mm coborâtori ai humerusului, permite întinderea

capsulei inferioare
← Diagonala F-ADD-ROI – tracțiunea capsulei posterioare

Ex autopasive la scripete
Ex active pt creșterea mobilității

Ex cu rezistență pt creșterea FM – scripetoterapie, cordoane elastice, gantere/haltere, c izometrice

Ex de coordonare – inot, tenis de masă, de câmp, volei, basket.

FAZA a V- a
Faza de recâștigare a profesionalismului, de îmbunătățire a abilității

FRACTURILE UMĂRULUI IN SECHELELE

OSOASE POST-TRAUMATICE

← FRACTURILE DE CLAVICULĂ

← Consolidarea se obține în 3 – 4 S, calusul vicios este cel mai frecv, are efecte
negative estetice nu și funcționale
← Recuperarea redorii artic se începe după 2 S
← Mobilizări active, fără depășirea elevației orizontale
← După 3 – 4 S – tonifierea musculară – în special a marelui dințat – se hipotrofiaza
frecv, decolând scapula de torace, împiedică ABD și bascularea scapulei cu
limitarea ABD brațului

1.

FRACTURILE HUMERUSULUI

← Complicații
 ← Lez nv radial, cirumflex,
← CRPS,
← Lez periarticulare – capsulită retractilă, lez tend rotatorilor, bicepsului
← Calusul vicios – tardiv
← Tratament ortopedic
← Imobililizare tip Dujarrier
← Osteosintează stabiliă și solidă
← Tratament de recuperare
← Durează sub 1 lună
← Ex tip Codman, mobilizări p-a
← Sunt CI – mișcările p, tracțiunile, și rotațiile forțate

← Fractura trohiterului – tuberculul mare

← Lezează tendoale mm supraspinos, infrasinos, rotund mic

← Recuperarea urmează fazele schemei generale
← Obiectiv – ridicare la zenit a brațului
← Trecerea la faza a III-a trebuie întărziată pt a menaja suplețea manșonului rotatorilor
o Depășirea capului humeral de cupola acromiocoracoidă se poate începe faza a III-a
← Fractura trohinului – tuberculul mic
← Lezează tend subscapularului – compromite ROI

← Fractura colului anatomic

← Recuperea se poate începe cu faza a III-a, fiindcă fractura nu interesează inserțiile
mm planului profund
← Mobilizarea activă se poate efectua pe toată amplitudinea. o
Durerea ghidează progresul intensității recuperatorii

← Fractura capului humeral

← Recuperarea ăncepe cu fazele II și III
o Ex tip Codman / mob a-p

← Fractura colului chirurgical

← Fractură extrarticulară
o Înainte de consolidare

← Nu sunt admise – mișcări care transformă humerusul într-un braț de pârghie

← Tehnicile de rearmonizare, tracțiune, mob pasive – contraindicate, evitarea

← După consolidare – ex de creștere a FM

COTUL POST-TRAUMATIC IN
SECHELELE OSOASE POST-
TRAUMATICE

Traumatismele cotului determină următoarele leziuni:

← Contuzii, plăgi
← Entorse, luxații
← Fracturi
← Lez de nervi și vase

Sechelele osoase post-traumatice

Retracții musculotendinoase Osteom periarticular Retracții ischemi

Fragment osos intraarticular Artrita posttraumatica Atrofii de imobil

Calus vicios Rupturi tenimusc

Cicatricea retractilă

Miozite calcare
Pseudartroza Deviații axiale cubitus varu/valgus

Paraze Sechele la distantă de locul traumatismului

Recuperarea din perioara imobilizării

← Menținerea troficității

← Diapulse – frecvență 600, penetrație 6, 20 min

← Posturare antideclivă
← Masajul mâini și antebrațului
 ← Menținerea mobilității articularenă,

← Umăr, mână, degete – contracții izometrice

← Imobilizarea cotului se face în flexie de 90 gr și în semipronație (poz funcțională)

Recuperarea post imobilizare

← Combaterea durerii

← Antialgice , AINS
← Electroterapie antalgică – CJF, CIF, UUS, IF

← Combaterea tulb vasomotorii și trofice

Posturi antideclive
Mobilizarea artic ce pot fi mobilizate dinspre distal spre proximal
Masaj
Masaj pneumatic
Termoterapie – Masaj cu gheață 5 – 6 minute
Electroterapie excitomotorie – CJF, CIF
Aplicarea de feșe elastice – mânuși elastice

Creșterea mobilității artciulare

Kinetoterapie
0 Mobilizări autopasive cu ajutorul
scripeților o Mobilizări active
0.0 Reeducarea globală a gesticii
cotului o Exerciți analitice în apă și uscat
HKT, ex libere, ex de extensie-flexie, ex de pronosupinație, ex de FNP, TO
Asociate cu termoterapie superficială, UUS, CIF
Masaj

Creșterea forței musculare

mm flexori și extensori ai AB
mm stabilizatori ai cotului – epicondilieni și epitrohleeni
prin izometrie, scripetoterapie, ex cu rezistență progresivă / regresivă.

FRACTURILE DE COT IN SECHELELE

OSOASE POST-TRAUMATICE
 Fracturile intraarticulare

Fracturile articulare supra și intercondiliene (în T, V,Y), dezlipirea diafizoepidizară a

humerusului, fractura olecranului, a coronoidei, capului radial (fract gâtului radial este
extraarticulară), dezlipirea cartilajului de creștere a radiusului, fracturi condiliene
extraarticulare cu fragmente care pătrund intraarticular
Fracturile cotului se însoțesc de leziuni complexe (complicații):
Decolări peristale – rep baza formării calusurilor exuberante / osificărilor
subperiostale – care duc la limitare mobilității articulare a cotului
Leziuni ligamentare (rupturi) – lig colaterale care induc deplasări în var și valg
Deplasări ale fragmentelor osoase vor deschide articulația (consecințe: hemartroză,
artrită), sau incomplet reduse vor fixa deviații axiale ale cotului. Reducerea
imperfectă a deplasării fragmentelor – risc de form a calusurilor vicioare cu
limitarea mobilit artic / apariția cotului în var/valg
Rupturi musculare – hematoame sau întrerupre musculară între capetele de fractură și
apariția pseudoartrozei.
0 Lezarea vaselor, nervilor – ischemii parțiale (retractura Volkmann),
pareze o Leziunii ale tegumentelor – în cazul fract deschise
o Fibroza țesutului periarticular – inclusiv a capsulei articulare – este consecința
edemului posttraumatic – cu limitarea F-E cotului.
Tratament

Ortopedic – imobilzare 2 S – 2 L
Fizical kinetic

AINS, comprese cu gheață și subst resorbtice

Ionogalvanizări novocaină, calciu, CDD, CIF, UUS
Masaj – mana, antebrat, brat, umar – CI la niv cotului

Fracturile extraarticulare

Sunt pararticulare și diafizare

Metodologia de la începutul capitolului.

MÂNA POSTTRAUMATICĂ IN
SECHELELE OSOASE POST-
TRAUMATICE
Mâna traumatică are 4 grupe lezionale

Leziunile de tendon
Paraliziile nv periverici
Mâna rigidă
Amputațiile

Redoarea articulațiilor mîinii – MCF, IFP, IFD

Cauze :

Sechelele postfractură sau luxație ale mâinii

Sechele post arsură
Retractura volkmann
CRPS

Sechelele postfractură sau luxație ale mâinii

Principii generale

0 0 0
Imobilizarea degetelor – în F a MCF 15 , IFP 60 , IFD 15
Imboilizarea să fie de scurtă durată –
0 Falanga distală se consolidează complet 10 – 14 S
o Capătul distal al falangei proximale în 5 – 7 S
o Capătul proximal al IFP și metacarpul în 3 – 5 S
Imobilizarea poat duce la disfuncționalitate
Degetele care nu sunt necesare a fi imobilizate, sunt mob P
Edemul este dușmanul mâinii

Fracturile MCP

Diafizare / col – imobilizate în atelă pe fața dorsală – 3 S, cu mobilizarea continuă

După suspendarea atelei – urmează mob active
Fract de col și cap distal MCP – pot prod redori in artc MCF

Fracturile falangelor

Frecv falangele proximale și mijlocii

 Capul prox deviază dorsal (dat extensorilor), iar cel al falangei mijlocii dorsal/volar –
deviația fiind redusă.
Imobilizare – timp de 2 – 3 S, în urm poziție
0
0 Pumnul în 20 dorsiflexie
0
o MCF și IFP în F de 40 o
IFD ușoară flexie

Fracturile artic IF

Complicații
0 Redoarea – KT – mob active și infiltrații cu CS
o Artrita
traumatică

Fractura luxație a policelui – fractura luxația Bennett

Fract metacarpului – capăt distal – cu dislocare carpometacarpiană

Reducere , imobilizare police în ABD, MCF ușor flectat iar IF liber – 5 – 8 S
Recuperareaa – 4 S
Dacă fractura a afectat artic MCF – rec este îngreunată, dat artritei policelui, cu form unui
cerc vicios durere-imobilizare-scăderea FM-durere
Imobilizarea nu trebuie suspendată brusc, pt dezvoltarea musculaturii stabilizatoare a
policelui

Fractura scafoidului
0
Imobilizare 4 – 8 S cu pumnul în dorsiflexie la 45 și mâna în ușoară înclinație radială
Limitarea mobilității se dat – lez capsulei și lig (lig carpal volar)
Complicație – necroza aseptică a scafoidului, redoarea durerea, impotența funcțională
Rx în 3 incidene – antero-posterior, frontal, oblic

Fractura pumnului (radius)

Fractura capului distal al radiusului cu deplasare posteroexterioară a fragmentului distal –

Pouteau –Colles
Gips – Durata 4 – 5 / 8 S
Mobilizări în MCF, IF, mâna se ține ridicată
Risc de CRPS

Sechelele fract mâinii sunt

Durerea
edemul
redoarea articulară
 scăderea FM
pierderea abilității mișcărilor
CRPS

Luxațiile artic mâinilor

Imobilizare 3 S
Complicațiile
Consolidarea cu angulație det redoarea artic – nu se rec complet o
Aderența tend extensorului la calus
o CRPS
o Consolidarea întârziată – caz în care imobilizarea se prelungește la 6 S, determină
mâna rigidă

ȘOLDUL POSTTRAUMATIC IN
SECHELELE OSOASE POST-
TRAUMATICE

OBIECTIVE

Ameliorarea durerii
Obținerea stabilității șoldului
Menținerea/îmbunătățirea mobilității
Reluarea mersului

Ameliorarea durerii

Origini are durerii

Os – hiperemie de stază
 Artcular – prin creșterea presiunii intraarticulare – dat scăderii suprafeței articulare /
contrctură musculară
0 Periarticular – dat edemului posttraumatic și hematoamelor musculare/ lez periostului
AINS, antilalgice, sedative
Infiltrații cu cortizon și xilină – intra / periarticular
Electroterapia antalgică – CJF, CIF
Termoterapia – parafina, unde sc, UUS
Kinetoterapie – fără încărcare
Masaj
Repaus la pat și evitarea sprijinului total pe șoldul afectat – sprijin în cârjă/baston
Combaterea edemului
0 Posturiantideclive
Mobilizări de flexie dorsală și plantară ale piciorului, mob ale genunchiului. Mob
pasive ale șoldului –dacă sunt permise
0 ES – CJF,
CIF o Masaj
o Manșete pneumatice – angiomat pt gambă și coapsă
În cazul repausului prelungit > 1 S, anticoagulante

Obținerea stabilității șoldului

Stabilitatea este asig de

Factori osoși – rep de coaptația aproape perfectă a suprafețelor articulare

Perfectarea coaptației este asig de bureletul acetabular, care mărește suprafața acetabului
fixând capul femural dar și capsula articulară
Axul colului este oblic în sus, înăuntru și anterior formând cu diafiza un unghi de înclinație de
125 – 130 gr; cu planul frontal, are un unghi de 10 – 30 gr
În acest fel, greutatea corpului nu este transmise direct pe diafiză ci prin intermediul colului,
care joacă rol de pârghie.
Pt a face față presiunii s-au organizat în arhitectura osoasă fascicule trabeculare care
formează ogive și arce de mare rezistență

2. Factorii ligamentari

Lig iliofemului – Bertin – Bigelow – în OS se opune căderii corpuljui înainte – lig al

pozitiției în picioare
Lig pubocapsular, ischiocapsular, transversacetabular – frânează mișc de ABD-ROE și ADD-
ROI

3. Factori musculari

Mm pelvitrohanterieni – direcție orizontală – fixează capul în cotil – piramidalul, obturator

ext, F mic și mijlociu
Mm adductori – tendința la subluxarea capului femural
În OS – stabilitatea este asig de ABD omolaterali – fesiereul mijlociu

Refacerea poziției de stabilitate

Posturi libere– posturi pt a preveni / reduce o deviație , se mențin 10 – 30 sec, x3 – 4 ori/zi
Pt flexum –
decubit ventral cu o mică pernă sub abdomen, pt delordozare (lordoza maschează
flexumul de șold) și o pernă sub genunchi
0 decubit dorsal – pernă sub bazin, cu membrul afectat întins, cel sănătos flectat
sprijinit în talpă
Pt derotație externă
0 Decubit lat, mb afectat încrucișând pe cel sănătos, șoldul flectat, piciorul se spijină
pe pat prin marginea internă, calcai ușor ridicat
Pt abducție
0 Decubit dorsal evită deplasare membrului sănăts, se aplică o pernă între coapse
Posturile fixate
0 Montaje cu scripeți cu contragreutate
1 Atele schimbate progresiv
Manipulările
Mobilizările pasive
Mobilizări active
Corectarea poziției trunchiului și bazinului

CVL și bazinul compensează deviația șoldului, dar cu dezaxarea acestora , redresarea tulb de
statică fiind necesară
Tonifierea mm PV și abdmoniale este necesară
Câștigarea stabilității genunchiul

Tonifierea musculaturii
0 Tonifierea abductorilor șoldului

Obiectiv principal pt asiguraarea stabilității unipodale, în mers.

Abductori principal este fesierul mijlociu, asigură orizontalitatea bazinului și stabilitatea
acestuia – atrofia m fesier mij – mers Trendelenburg
Ex de tonifiere prin încărcări succesive – De Lorme, ex izometrice
 0 Tonifierea pelvitrohanterienilor (piramidal, obturator intern și ext,
gemeralii , pătratul crural – rotatori externi ai șoldului
Tonifierea – prin ex izometrice – DD cu gambele atarnate la marg patului, coapsa fixată pt a nu
executa F și ABD/DD, se face ROE a șoldului prin ducerea gambei înauntru peste cealaltă
gambă.

0 Tonifierea marelui fesier – E al șoldului

Este indispensabil pt urcatul unei pante / a scărilor/ alergat.

0 Tonifierea cvadricepsului, IG și tricepsului sural

1 Toniferea adductorilor
Au rol în echilibrul bipodal, alături de abductori, pe care-i contrabalansează
Ex izometrice

0 Tonifierea mm flexoare
Nu au rol în statică ci în ridicare MI de la sol

Mobilitatea șoldului

Se acordă atenție, în oridine, recâștigării F-E, apoi ABD, apoi RO

Terapia premergătoare KT

Posturarea MI afectat

Prezenția edemului și a pozițiilor vicioase

Posturarea alternantă a trunchiului pt

Asigurarea drenajului bronșic

Evitarea escarelor
Evitarea stazei pulmonare

Gimnastica medicală

Asig ventilației pulmonare optime

Creștrea FM în MS și MI sănătos

Ameliorarea proc inflamatorii, durerii

 Păstrarea amplitudinii de mișcare a genunchiului și gleznei omolaterale
Termoterapie

Parafină, UUS, US, microunde

CI – proces inflamator, proces supurativ,

Masaj

Trofic , tonifiant,
0 KT pt mobilitatea șoldului

Mobilizări pasive
Mobilizări activo-pasive
HKT – ex pasiv, pasiv-activ, active
Mobilizări active libere

Unghiurile fiziologice active

o F 120 o ROI 30 o ABD 45

o E 20 o ROE 60 ADD 30

Ex de facilitarea

În cazul limiării unor mișcări prin contractura-retractura mm antagoniste – se ameliorează

prin met contracție – relaxare (hold-relax). In special IG, ADD, psoasiliacul .

Ex de pedalaj

Bicicleta ergometrică

Terapia ocupațională

Pedalaj pe bicicletă
Pedalaj prin apăsare verticală de sus în jos
Alunerea piciorului pe un jgheab rotund
Mișc de lateralitate

Reluarea mersului
În momentul în care OS este posibil fără tulb de echilibru, se începe mersul
 Mers, cu sprijin in dispozitiv ajutător, fără încărcare în membrul afectat
Sprijin pe membrul sănătos
Cârjele se duc în față
Membrul afectat se duce în față între cârje, fără încărcare, doar atinge solul
Se trece greutatea corpului pe cârje prin balansarea în față a acestuia
MI sănătos se trece printre cârje și se sprijină pe sol înainte cârjelor, concomitent cu trecerea
greutății corpului de pe cârje pe membrul sănătos

După ce s-a obișnuit cu cărjele, timpii b și c se fac concomitent. Se urm anumite aspecte
Piciorul afectat nu stă în aer, ci se așază pe sol în sprijin virtual
Extensia soldului trebuie să fie completă în pasul posterior
Flexia G să fie N
Atacul MI afectat să fie făcut cu talonul, apoi rularea și părăsirea solului prin vf
Balansul MI afectat să se facă fără deviație
Rotația bazinului să fie simetrică în timpul pasului pelvin
Distanța dintre pași să fie egală și constantă

Mersul cu încărcare a membrului afectat

Se reia treptat în funcție de tipul lezional

Se începe încărcarea cu 8 – 10 % din greutatea corpului, cu creșterea progresivă a acesteia.

3. Mersul în baston

Inițiat când pacientul încarcă 50 % din greutate și pelvisul nu basculează

Bastonul se tine în mana opusa membrului afectat și se deplasează împreuna

Refacerea completă a mersului se face prin:

Mers liber
Mers pe pantă, înapoi, zig zag, lateral, cu picioarele încrucișate, întoarceri

Reguli de igienă a șoldului

Scădere în greutate, chiar sub greutatea ideală

Evită mersul pe teren accidentat și scări
Evită schioptarea prin controlul mental al mersului
Evită OS și mersul prelungit – mersul este ex prost pt coxopat
Repaus la pat de două ori /zi
Sprijin in baston pe distanțe lungi
Ef ex de KT – mobilitae și tonifiere
 Încălțăminte cu tocuri moi.

FRACTURILE DE ȘOLD IN SECHELELE OSOASE POST-TRAUMATICE

Fracturile de col femural

Clasificarea Garden
0 Tipul I – fracturi incomplete și fracturile prin abducție, în coxa valga. – trat ortopedic
o Tipul II – fracturi complete, fără deplasare
o Tipul III – fracturi complete, cu deplasare
o Tipul IV – fracturi complete, cu deplasare totală

Simptomatologie

1. Fracturile incomplete –

importență funcțională moderată, MI în ROE pe care bolnavul o poate mișca.

Durerea – moderată, localizată în triunhiul Scarpa. Amplificată de palparea zonei sau
mobilzarea MI

1. Fracturile complete

Simptomatologie asemătătoare mult mai exacerbată

Durerea permanentă, accentuată la palpre și mobilizarea MI
MI – in atitudine: ADD, ROE și scurtat
Se obs o proeminență în triunghiul lui Scarpa

Imagistic – Rx
Complicații

Pseudartroza
TVP prin imobilizare prelungită
NACF
Coxartroza posttraumatică

4. Tratament chirurgical

Osteosinteză – suruburi, proteze cervicocefalice tip Moore, PT

5. Tratament recuperare vezi cap proteze

Fracturile trohanteriene

Clasificare

Fracturi cervicotrohanteriene– la unirea colului femural cu masivul trohanterian.

Atitudine in ROE, cu ascensionarea MI cu scurtarea acestuia.
Fracturile pertrohanteriene simple– traiectule de fractură pleacă de la marginea sup a
mareui trohanter și se îndreaptă în jos și înăuntru
Fracturile pertrohanteriene complexe– fracturi cu 3 fragmente
Fracturile intertrohanteriene – traiectul de fractură pornește e sub creasta de inserție a
mm vast lateral și se indreaptă medial, ajungan la micul trohanter
Fracturile subtrohanteriene
Fracturile trohantero-diafizare – coboară de la niv marelui trohanter și ajung la 3 cm
sub micul trohanter
Fractura marelui trohaner –cu/fără deplasare, prin mec direct/indirect dat contracției m
fesier mijlociu
Fractura micului trohanter –

Simptomatologie
Durere , impotență funcțională totală
0 Tumefacția bazei coapsei și atitudinea MI in ROE, ADD cu scurtarea acestuia
1 Fracturile subtrohanteriene – deformarea „în crosă„ a coapsei prin
deplasarea fragmetului proximal în ABD și F, iar cel distal în ADD
Rx – pune confirmă dg
Complicații
0 Necroze ischemice aseptice
Pseudartroze
0 Calusuri vicioase
Tratament
0 DHS – dynamic hip screw, Gamma nail, tije centromedulare tip Ender
Fracturile marelui trohanter – fract fără deplasare – imobilizare 3 S la pat. Mersul se reia
peste 3 – 4 S. Fracturile cu deplasare – osteosinteză cu șuruburi – imobilizare 2 – 3 S
0 Fracturile micului trohanter – imobilizare la pat cu MI in usoara F și ROE pt 3 -4
S, interzicerea eforturilor 5 – 6 S de la accident, nu nececita intervenție chirurgicală
Fracturile suntrohanteriene
Localizate sub micul trohanter
Evoluția este spre pseudartroză sau calusuri vicioase
Tratament
0 osteosinteză metalică cui-placă
tijă Ender
tijă centromedulară
FRACTURILE DIAFIZARE ALE FEMURULUI

simptomatologie
0 durere la niv fracturii, amplificată de mob a / p a
coapsei o impotență funcțională totală
o coapsa tumefiată, cu atitudine – aspect de crodă cu convexitatea orientată ant-ext o
scurtarea coapsei 2 – 8 cm
o palpare – exacerbare a durerilo în focarul de fractură
imagistic – Rx
complicații

imediate
0 generale – anemie și hipovolemie posttraumatică, fen de șoc hemodinamic
1 locale – lez pachetului vascular a femurală și a nv sciatic
precoce
0 embolia grăsoasă
1 accidente trombembolice – embolia pulmnară
tardive
0 redoarea articulară de genunchi – în special după osteosinteză cu tije Ender la
niv condililor femurali
1 pseudartroza
2 calusul vicios

tratament chirurgical
0 osteosinteză cu focar închis – cu tije centromedulare
1 osteosinteza cu focar deschis
1.0 tije Kuntscher – permite sprijinul la 4 – 6 S
1.1 tije zăvorâte – mersul cu sprijin la 4 – 8 S
1.2 tije elastice tip Ender – sprijin peste 2 – 3 L
1.3 placă și șuruburi

FRACTURILE DE GENUNCHI IN SECHELELE OSOASE POST-

TRAUMATICE

FRACTURILE EXTREMITĂȚII DISTALE ALE FEMURULUI

clasificare
0 fracturi supracondiliene– traiect oblic în jos și înainte – fragmentul de os
poate perfora fundul de sac cu hemartroză
1 fracturile supra și intercondiliene– traiect în formă de T,Y,V
2 fracturile diafizo-metafizo-epifizare– cominutive, cel puțin un traiect
intraarticular, de regulă intercondilian
3 fracturile unicondiliene de femur – fragmentul condilian ascensionat și basculat
posterior
simptomatologie
0 dureri la niv genunchiului accentuate de mob sau
palpare o tumefacția regiunii, echimoza reg poplitee
o revărsat lichidian voluminos – genunchi
o deviație în var/valg a gambei – det de fract unicondiliene
Imagistic – Rx
Complicații / sechele

Complicații imediate
Leziuni vasculare – a femurală
0 Leziuni nevoase – peronierul comun
1 Hemartroza
2 Leziunile meniscale și ligamentare – fract supra și intercondiliene
Complicații tardive
0 Întârzierea consolidării
Pseudartroza
Calusul vicios – cu limitarea mobilității artic / compresia vaselor și/sau nervilor
Recurvatum de genunchi și limitarea F – dat reducerii incomplete a basculării
posterioare
Scurtarea MI cu aprox 3 cm
0 Redoarea / anchiloza de genunchi – frec după fracturile epifizare
o Laxitate capsuloligamentară, cu entorse repetate
o Amiotrofii / retracturi musculare

Complicații septice– secundare intervenției chirurgicale

Tratament ortopedic
Fracturi fără deplasare – aparat gipsat pelvi-pedios 6 – 8 S, sprijinul se face peste 3 L o
Fracturile cu deplasare – broșă Kirschner prin tuberozitatea tibială anterioară, după 3
– 6 S extensie se aplică apart gipsat pelvi-podal încă 6 – 8 S
Fracturile metafizare – osteosinteză cu tija zăvorâtă fără alezaj
Fracturile supra- și intercondiliene – lama placa asoc cu suruburi de fixare a
condililor sau Dynamic Condylar Screw
0 Fracturile unicondiliele – osteosinteză cu șuruburi.
Sprijinul este permis după 3 – 4 luni de la accident la toate fracturile articulare.
 FRACTURILE EXTREMITĂȚII SUPERIOARE A TIBIEI

Fracturile spinelor tibiale

Se produc prin tensionarea lig încrucișate, care se rup și smulg spina tibială
Hemartroza – abundentă
Dg – Rx
Se asociază cu lez meniscale și a lig colaterale
Tratament ortopedic
Imobilizarea în atelă gipsată în extensie 3 – 4 S, apoi în aparat pelvipodal de mers
încă o lună
Intervenția chirurgicală – lez meniscale și/sau fixarea spinei
Fractura platoului tibial
Tratament ortopedic

0 Tracțiune cu broșe prin calcaneu și manevrări laterale pt reducerea deplasării,

apoi aparat gipsat 4 – 6 S
1 Cazurile simple se pot imobiliza în gips 3 S
2 Primul sprijin nu se face mai devreme de 10 – 12 S
Sechele
0 Redoare și anchiloza articulară
1 Laxitatea artic
2 Deviația axială
3 Artoza
3.0 Fracturile juxtaarticulare
4 Fracturi care nu interesează interlinia articulară
5 Tratament – gips cruro-podal 4 – 6 S
6 Recuperare – mobilizări după 3 S după suprimare gipsului

Decolarea epifizei tibiale superioare

FRACTURILE EXTREMITĂȚII SUPERIOARE A PERONEULUI

Sunt asociate cu fractura de platou tibial extern și/sau diastazisul tibioperonier
Mec de producere – traumatism diresct sau contracția puternică a bicepsului femural cu
smulgere inserției osoase – în cazul misc de F + RO
Durere, fără reacție articulară, mobilitate păstrată
Tratament – gips circular de mers 3 – 4 S
 FRACTURILE ROTULEI

Dureri, tumefiere articulară cu hemartroză voluminoasă, impotentă funcțională

La palpare se simt fragmentele deplasate
Tratament
In fisuri si fracturi verticale fara deplasare – repaus la pat, gheata, bandaj compresiv
15–20Z
Alte fracturi fără deplasare (sau deplasare minimă) – aparat gipsat crurogambier 25 – 30
Z
Fracturi cu deplasare – operatie – osteosinteza – cerclaj, atelă gipsată 15 – 20 Z.
Mersul poate fi reluat după 3 S

RECUPERAREA FUNCȚIONALĂ A GENUNCHIULUI FRACTURAT

Recuperarea din perioada de imobilizare

Tratamentul inflamației articulare

Gheată x3 – 5/zi, 30 minute

Punctie articulara evacuatorie – urmată/nu de infiltratie cu Diprophos, Xilina
Electroterapie – CDD, UUS, CG, Diapulse
AINS
0 Asigurarea drenajului venolimfati
Posturi antideclive
Angiomat
Mișcări ritmice de F-E ale piciorului
Masaj usor al coapsei, gambei – dacă este posibil
Gimnastica respiratorie abdominală

Mențierea tonusului muscular

Contracții izometrice cvadriceps și IG

Electrostimulări
CIF – pt menținere troficității

1. Prevenirea redorilor articulare

Mobilizări sold – pasive-active sau active autoajutate prin scripet

Flexii ale trunchiului pe bazin
Mobilizări ale gleznei si degetelor

Mentinerea unei stări bune și prgătirea pt mersul in carje

Gimnastică respiratorie
 Gimnastică de mobilizare generală
Tonifierea musc MS
0 Recuperarea după suspendarea imobilizării

Reantrenarea la OS și mers

Mers cu sprijin in carja sau baston in mana contralaterală leziunii

Tratamentul AINS și antialgic

Tonifierea mm

Cvadriceps principal , restul fiind pe locul al doilea– c izometrice

Mobilizarea articulară – pt recâștigarea amplitudinilor de mișcare

Cauzele redorii articulare

Simfiza fundului de sac cvadricipital o
Retracția fibroasă laterorotuliana
o Aderența crurarului la planul osos femural
o Retractura musculotendinoasă a cvadricepsului

Deviațiile axiale ale genunchiului

Genu varul, valgum, recurvatum

Cauze
Dobandite
0 Secundare – rahitism, pareze, polio, b reumatice (artroze, PR), AVC,
polirediculonevrite, sdr de hiperlaxitate ligamentară, posttraumatic (fraactură,
rupturi de menisc, entorsă)
Tratament conservator
0 Scădere in greutate in cazul deviatiilor mici
Cresterea stabilitătii active si pasive a genunchiului
0 Pantofi cu hipercorecta eversiei sau inversie piciorului
Tratament chirurgical
0 Deviații peste 10 – 15 grade
1 Refacera apartului capsuloligamentar / ostetomii de corectie
Genu recurvatum
0 Etiologia este legată de hiperextensia soldului, de picior (equin) dat
deficitelor musculare
Slăbirea elementelor capsuloligamentare posterioare trebuie corectată operator sau
utilizare unei orteze KAFO/ AFO
Compensări excesive ale cvadricepsului, TS și/sau marelui fesier – pot induce un usor
recurvatum sau sa-l agraveze pe cel preexistens.
GENUNCHIUL OPERAT IN SECHELELE OSOASE POST-
TRAUMATICE

Osteotomiile

Refac varul / valgul, cu ameliorarea repartiției presiunilor intraarticulare, au efect prin

hiperemie, indepărtează staza venoasă metafizoepidizare.
Fixarea fragmentelor se face cu material de osteosinteza
Gipsul menținut 30 – 45 Z
După degipsare:
Mobilizări auto-pasive, pasiv-active, active fără rezistență o
Tonifiere musculară
o Electroterapie – antalgică o
Tratamentul edemului
o Mers cu sprijin in carje 3 luni
Operația intraarticular (emondaj)
Rep curățirea genunchiul de urm:
0 Osteofite, zone de degenerescență cartilaginoasă
1 Corpi străini intraarticulari
2 Meniscuri rupte
Toaleta este caract prin – sinovectomie, ablația corpilor străini, secționare ostofitelor,
indepărtarea cartilajului (degenerat, fisuat, decolat), patelctomie, meniscectomie,
ablația lig incrucișate (rupte/degenerate)
Mers – reluat în 3 S cu sprijin parțial, dar nu inainte de a recuperera E completă a
genuchiului.
Patelectomia
0 Scade forța de extensie a cvadricepsului o
Scade rezistența la efort a genunchiului o
Creează o oarecare instabilitate
o Postop – gips
o Recuperarea – creșterea stabiltății articulare, creșterea FM, recâștigarea ultimelor
grade de extensie
o Regim de igienă al G trebuie respectat
0.0 Artroplastia

Proteza parțială indicații si trat

Distrugeri articulare moderate

Dureri persistente
Aparat ligamentar integru
 Deviații axiale sub 20 grade
Pacient peste 60 ani
Recupereare – tonifiera stabilizatori genunchi, 2 S mers cu sprijin in carja, la 3 – 4 S
incarcarea totală
0 Proteza totală indicații
Gonartroze decompensate algo-funcțional
Deviații axiale peste 20 grade
Flexum ireductibil
Instabilitate marcată

Proteza cu inlocuitori condilari (proteze de alunecare) acoperă condilii femurali și platoul

tibial, conservă epifizele și ligamentele
Proteza cu balama – nu se mai utilzează

FRACTURILE PICIORULUI IN
SECHELELE OSOASE POST-
TRAUMATICE
Fracturile gleznei
Fracturi supramaleolare – deasupra lig tibioperonier inferior, fract extraarticulare

Tratament – ortopedic
Sechele – redoarea articulară, calus vicios, pseudartroza

2. Fracturile bimaleolare

Tratament ortopedic – imobilizare in gips 10 S, dar la 6 – 7 S se poate merge pe gips

Sechele
0 Flictene, eroziuni ale pielii, edem, necroze – sub gips
o Calusuri vicioase – limitarea mob și deviere
o Pseudartroze
o Sdr ischemic Volkmann
o Redorile articulare – care blochează de obicei dorsiflexia o
Flebite
o Deplasarea secundară a frag o
Artroza posttraumatică
o CRPS

Fractura pilonului tibial

Tratament chirurgical

Fracturile monomaleolare – gips 4 – 6 S

Diastaza tibioperonieră

Gips 6 – 8 S, mersul cu sprijin la 8 – 10 S

Fracturile piciorului propriu-zis

0 Fracturile astragalului

Se insoțesc de rupturi ligamentare, luxații, subluxații

Complicația de temun – necroza aseptică
Imobilizarea– 8 – 10 S
0 Fracturile calcaneului
Sechele

0Deformarea in valg – prin contracura peronierilor și dezaxarea artic subastragaliene

o Deplasare
cranială a calcaneului cu relaxare tend achilean
o Piciorul plat traumatic, cand astragalul se infundă în calcaneu o
Artroza subastragaliană
o Talalgii – dat periostitei, tracțiunii ligamentare,
Tratament

Funcțional – repaus la pat 2 S, cu fașă elastică pana sub genunchi (fără reducere), după 4 S se
incepe lent, sprijinul pe membrul afectat
Imobilizarea simplă – aparat gipsat gambie, pt fracturile extrarticulară fără deplasare, timp de
6S
Reducerea manuală , urmată de gips 8 S – pt fracturi cu deplasare
Reducerea chirurgicală
Artrodeza precoce / tardivă
0 Fractura scafoidului

Sechele
Necroza ischemică, cand deplasarea fragmentului se face dorsal, intrerupand
vascularizatia, ulterior apare artroza
0 Piciorul plat traumatic
Tratament
0 Gips 6 – 10 S, cu purtarea uni tălpi ortopedice cu corecti 5 – 6 luni
0.0 Fracturile cuboidului – aparat gipsat 6 S
 Fracturile metatarsienelor
Sechele

0 Deplasarea fragmentelor, in special cu angulație plantară, det dureri, formarea

de durioane și prăbuși de boltă plantară
1 Pseudartroza metatarsienelor de sprijin
2 Calusul hipertrofic cu compresie nv
3 Redoare articulară
Tratament
0 Fract fără deplasare – aparat gipsat 6 S
1 Fract cu deplasare – tija centromedulară / surub

PICIORUL POSTTRAUMATIC IN
SECHELELE OSOASE POST-
TRAUMATICE
OBIECTIVE

Absența durerii
Echilibrul muscular
Mobilitatea articulară
Existența a 3 puncte de sprijin
Talon central și degetele rectilinii

Combaterea durerii

Crioterapia
Termoterpia – băi calde cu duș subacval, BG, parafină, UUS, unde scurte
Electroterapia antalgică – CJF, CIF, IF
Masajul – tehnica Cyriax pt lig si tend dureroase
KT – mob in toate planurule de mișcare
Medicația AINS, antilagică
Infiltrații intrarticulare –
Sinus tarsi – intre astragal și calcaneu, inf-ant de maleola externă o
Tuberozitatea calcaneana
o Retromaleolar intern
o Intermetatarsian dislat al 3 –lea și al 4-lea unde se dez nevromul lui Morton
Metode ortopedice și chirurgicale

Refacerea echilibrului muscular

Tonifierea musculaturii

Tricepsul sural – gemeii și solearul – flexor plantar

Tibialul antrerior – dorsiflexor și invers al piciorului
Ext comun al degetelor
Peronierii laterali (lung și scurt) –asig stabiltatea lat, det eversie cu flexie plantară
Tibialul posterrior – asig stabilitatea laterointeră in mers, determină inversia, este opozantul
peronierilor
Lungul flexor comum al degetelor, scurtul flexor al plantei și flexor propiu al halucelui

Coordonarea senzitivomotorie

Ex de mers pe diverse trasee –

Plat, pe teren accidentat, pe pantă cu înclinare ascendentă, descendentă sau laterală. o
Teren dur, pe nisip, pe teren alunecos
o Modul de a face pașii rep o modalitatea de antrenament al echilibrului muscular
global, astfel
0 Mers inainte, inapoi și lateral
1 Mersul pe aceeași linie sau pe două linii
2 Mers cu pași incrucișați (pasul drept pe stg corpului și invers)
3 Mers pe vf, pe călcâie, pe marginea ext/int a piciorului
4 Utilizarea planșetelor balansoare
o TO
4.0 Mersul pe bicicletă, alergat, practicare unor jocuri care cer sărituri ușoare
sau lovirea mingii cu piciorul

Refacere mobilității articulare

Termoterapia –pt pregătire a KT

Procedee de indepăratare a edemului
Electroterapie
UUS – ef fibrinolitic 1 W/cm2
0 CIF / CJF – formule excitomotorii – stim troficitatea, circulația mușchiului
1 CDD, CG – analgetic
Mobilizările pasive
Posturile de intindere
0 TS – se intinde prin flexia dorsale cu usoar eversie a piciorului
Tibialul anterior – se intinde in flexie plantară cu eversie
Lungul peronier lateral – se intinde prin mentinerea piciorului in flexie dorsală cu
inversie
Scurtul peronier lateral – ADD – supinația piciorului
 Tibialul posterior – ABD cu dorsiflexie
Ext comun al degetelor – se intinde in flexie plantară, ADD , supinație cu flextarea
degetelor
Flexor haluce – prin E lui cu o fașă
0 Flexor lung comun – intins prin E degetelor.
Mobilizările active
0 Miscări analitice
Ex combinate
0 Facilitarea miscărilor
active o Mersul
o TO – pedalat

Refacerea bolții plantare (a celor 3 puncte de sprijin)

Piciorul este un resort compus dintr-un sistem de arce realizate din oasele tarsiene și
metatarsiene, menținute de lig și apronevroze și tensionate de tonusul muscular. Cele 3 are
sunt
Arcul longit int – cu vf bolții la scafoid, este menținut de lig plantare dintre oasele tarsului și
apnevroza plantară, iar tensionarea este realizată de tibialul posterior. Are rol dinamic,
amortizează șocurile la mers și sărit, iar static asig stabilitatea internă
Arcul longitudinal ext – format din calcaneucuboid și metatarsul 5, menținut de lig
calcaneocuboidian plantar și aponevroza plantară, fiind tensionat de mm scurt și
lung peronier – are rol de stabilizator static al marg ext a piciorului
Arcul anterior – format din cele 3 oase cuneiforme
Piciorul plat și cel scobit modifică arceșe fiziologice, cu perturbarea staticii

5. Refacerea alinierii piciorului

Tal – valg

Tratament de recuperare post fracturi ale piciorului

1. In perioada de imobilizare la pat

Posturi antideclive, pt evitarea edemului

Mobilizarea artic liere – ex a, a-p, a jutate
Masaj – troficitate tesuturilor si facilitare intoarcerii venoase
Gimnastică respiratorie și generală

1. In perioada de mers in apart gipsat

Ce continua măsurile de mai sus

Incărcarea progresivă a piciorului afectat
Ex izometrice pt mm coapsei

După scoatere gipsului

Indepărtarea edemului, ameliorarea tulb vasculotrofice

Recstigarea mobil articulare
Refacerea FM
Refacerea reflexelor proprioceptive
Refacerea staticii piciorului

1. Tardiv

Ameliorarea durerii dat tulb de statică/dinamică secundare calusului vicios