Hormonii

Hormonii secretați în circulația generală de celule specializate sunt transportați la distanță și își exercită
efectele endocrine pe receptori specifici localizați la nivelul celulelor țintă.

Hormon: molecula cu rol mesager in organism, facand legatura intre parti componente ale organismului
– intre celule.
Receptor: structura proteica asurpa caruia actioneaza specific hormonul. Clasificare:
-membranari: 7 domenii transmembranare
-nucleari

Efecte:
-Paracrin: celulele tinta sunt in proxomitatea hormonilor, asa ca nu mai intra in circulatia generala (ex:
Langerhans sau celulele S. imunitar)
-Autocrin: hormonii actioneaza asupra propriilor celule
-Intracrin: hormonii nu ies din celulele care-i secreta

Neurosecretie: hormoni secretati de terminatii axonale (ex: neuroni hipotalamici)

Contact direct: interactiunea cel se poate face si prin contact direct, proteinele implicate de pe
suprafata celulelor nefiind hormoni (ex. osteoblaste si osteoclaste)

Hormonii pot fi proteine sau pot avea precursor proteic dar clivat ulterior -> peptide/AA (GH/ACTH/T
Hormonii steroidieni au precursor comun colesterol (Activat prin anumite enzime)
Hormoni cu precursori acizi grasi.
Catecolaminele rezulta din modificarea enzimatica a AA.
Structuri simple cu rol hormonal: Calciu circulant, Monoxid nitric.

Transportori:
-Gluco/Mineralocorticoizii (cortisol + aldosteron) sunt legati de Corticoid binding globulin (CBG)
-Hormonii sexoizi (estradiol + testosteron) sunt legati de Sex hormone binding globulin (SBG)
-Hormonii tiroidieni sunt legati non-specific de albumina si specific de Thyroid binding globulin sau
transtiretina
-Vitamina D este legata de vitamin D binding protein (DBP)

Glandele endocrine principale:

-Hipofiza
-Tiroida + Paratiroidele
-Suprarenalele (Cortico/Medulosuprarenala)
-Pancreasul endocrin (Insulele Langerhans)
-Gonadele (testiculii si ovarele)

Legarea hormonilor de receptorii membranari (cu 7 domenii) implica interactiunea a 3 complexe

proteice din membrana celulara:
-Receptorul: odata activat -> fosforilarea subunitatii afla a complexului de proteine G -> favirozeaza
interactiunea intre aceasta cu enzima membranara (adenilat ciclaza) si o activeaza. Enzima activata
stimuleaza sinteza unui mesager secund (AMP ciclic), ulterior -> activeaza fosforilarile intracelulare
declansand efectul specific.
-Complexul proteinelor G
-Enzima activatoare

Proteinele G si mesagerii secunzi sunt putine fata hormoni si receptori. Rolurile Proteinelor G: pag 12?

Receptorii nucleari: au o regiune carboxiterminala (recunoaste hormonul) si o regiune aminoterminala

(recunoaste regiunea promotor a genelor modulate de hormon).
Forma activa a testosteronului (dihidrotestosteronul) se leaga de receptorul sau specific si determina
dimerizarea a 2 receptori de testosteron. Acest complex se leaga de regiunea promotor a genelor
modulate de androgeni -> modificari ale structurii ADN + activarea ARN polimerazei -> declanseaza
transcriptia si sinteza proteica.

Hipotalamus si hipofiza
Hipofiza are dimensiuni mici (intre un bob de mazare si cireasa de mai), la baza craniului, in saua
turceasca si conectata de creier prin tija hipotalamo-hipofizara.

Are o portiune anterioara (adenohipofiza) si una posterioara (neurohipofiza), protejata de saua

turceasca aflata pe fata superioara a sfenoidului, deasupra sinusului sfenoidal. Este conectata de nucleii
hipotalamici prin tija hipotalamo-hipofizara. Chiazma optica se afla antero-superior fata de hipofiza.
Cel mai bine se vede prin RMN, sectiune laterala. Prin sectiune coronara se vede bine toata regiunea
hipotalamo-hipofizara (hipofiza + tija + chiazma optica).

Hipofiza are lateral cele 2 sinusuri cavernoasa (continand artera carotida interna si ramuri ale n.
cranieni: 3 (oculomotor), 4 (trochlear), 5 (trigeminal-ramura oftalmica si maxilara), 6 (abducens)).

Adenohipofiza e alcatuita din celule pituitare, iar neurohipofiza din terminatii axonale ale neuronilor
hipotalamici magnocelulari.
Adenohipofiza secreta: ACTH (stumulator major al corticosuprarenalelor-> cortizol + androgeni slabi),
TSH (thyroid stimulating hormon), hormonii gonadotropi – hormonul stimulator folicular (FSH) si
luteinizant (LH), hormoni care stimuleaza gonadele ambelor sexe, hormonul de crestere (GH) si
prolactina (PRL -> glandele mamare)
Neurohipofiza secreta: hormonul antidiuretic (ADH/AVP-arginin vasopresina, care regleaza echilibrul
hidric si oxitocina), care stimuleaza contractilitatea m.netede (uter + canale galactofore)

Tija hipotalamo-hipofizara contina in partea anterioara sistemul port hipotalamo-hipofizar: sistem

vasculare care se capilarizeaza la nivelul nuvleilor hipotalamici ai caror neuroni cu corp celular mic
(parvocelulari) secreta la nivelul terminatiilor axonale hormoni hipotalamici eliberati in sistemul port.

Hormonii hipotalamici sunt transportati de-alungul sistemului port care se capilarizeaza a 2 a oara la
nivelul adenohipofizei unde-s eliberati si influenteaza secretia hormonala a pituicelor.
Portiunea posterioara a tijei contine tractul hipotalamo-hipofizar format din axonii lungi ai neuronilor cu
corp celular mare (magnocelulari) localizati in nucleii supraoptic si paraventricular. Produsii de
neurosecretie sunt ADH si oxitocina, eliberati in circulatia generala la nivelul terminatiilor lor axonale
localizate in neurohipofiza. Tractul hipotalamo-hipofizar e alcatuit din axonii lungi ai neuronilot
magnocelulari. Terminatiile axonale ale acestor neuroni formeaza neurohipofiza.
Axele hipotalamo-hipofizo-periferice
-TRH hipotalamic -> TSH -> Hormoni tiroidieni
-CRH hipotalamic -> ACTH (pituitar) -> Cortizol si androgeni slabi
-GnRH hipotalamic (gonadotroph releasing hormone) -> LH si FSH -> stimuleaza gonadele la pubertate
(testicul -> testosteron + spermatogeneza si ovare -> estradiol + progesteron si ovogeneza)
-GHRH hipotalamic (GH releasing hormon) -> GH <- inhibat de somatostatin (SRIF-somatotrop releasing-
inhibiting factor). GH stimuleaza secretia periferica de IGF – 1 (insulin-like growth factor 1) implicat in
cresterea tisulara. Dopamina hipotalamica (prolactin inhibiting factor sau PIF) inhiba secretia de PRL,
principalul stimulent al lactatiei.
Axa corticotropa: ACTH si precursorii pro-opio-melano-cortina (POMC)
Proopiomelanocortina = precursorul ACTH. ACTH stimuleaza corticosuprarenalele actionand pe R
membranari specifici. Stimuleaza si pigmentarea cutanata si a mucoaselor -> determinand cresterea
sintezei de melanina.

Stimulatorii ACTH:
-CRH hipotalamic + stres.

ACTH stimuleaza : corticosuprarenalele -> glucocorticoizi (cortizol) si androgeni slabi.

Mineralocorticoizii sunt secretati (in mare parte) independent de ACTH, fiind stimulati de S-R-A-A.
Exces de cortizol inhiba ACTH si CRH. Exces de ACTH inhiba CRH. Stresul nu tine cont de feedback negativ
=> stresul stimuleaza ACTH in pofida feed-backului negativ -> cerc vicios de stimulare cronica a axei
corticotrope.

Secretia de cortizol = maxima la 8 dimineata si minima la 12 seara. Secretia urmeaza imediat unui varf
de ACTH la 7 dimineata.

Insuficienta corticosuprarenala primara (Boala Addison): Exces de ACTH

Deficitul de cortizol (prin distructie corticosuprarenaliana – Boala Addison) e insotit de semne de
insuficienta corticosuprarenaliana + o crestere ACTH din cauza lipsei feed-back-ului negativ. ACTH-ul va
stimula sinteza de melanina => hiperpigmentare generalizata mai evidenta la rasa caucaziana, mai ales la
nivelul pliurilor palmare, mucoase (buze interne si obraji) + aspect emaciat din cauza deficitului cronic de
glucocorticoizi.
Secretie autonoma de ACTH (sindromul Cushing ACTH dependent)-
Exces de ACTH
Excesul glucocorticoid -> sindromul Cushing, caracterizat prin:
-Obezitate centripeta (stanga)
-Hirsutism la femei.
-Complicatii: DZ, HTA, osteoporoza, infectii, complicatii psiihice + comportamentale severe.
Sdr. Cushing endogen poate fi determinat de stimulare CSR excesiva de catre niveluri crescute
de ACTH (Sdr. Cushing ACTH dependent)

Axa tireotropa
TRH->TSH-> T3 (triiodotironina) si T4 (levo-tiroxina). Un exces cat de mic de hormoni tiroidieni
inhiba TSH si TRH. La fel si invers. Iesirea TSH din limitele normale = dovada de disfunctie in
contextul unei hipofize primare pentru ca cele mai frecvente cauze de disfunctii tiroidiene
(hipo/hiper) sunt primare – la nivelul tiroidei. TSH mare = hipotiroidie, TSH mic = hipertiroidie,
exceptie in hipotiroidie centrala prin patologie hipofizara unde TSH e scazut.
Terapia substitutiva e cu h. tiroidieni: Euthyrox 125 mg/zi timp de 6 luni.
Axa gonadotropa
Pubertatea se declanseaza datorita secretiei pulsatile a GnRH hipotalamic. Acest tip de secretie
pubertara stimuleaza hipofiza pentru a secreta FSH si LH.
-La femei: LH stimuleaza secretia de testosteron (de catre celulele foliculare techale).
Testosteronul e transformat (prin aromatizare) in Estradiol sub actiunea FSH (la nivelul celulelor
granuloasei). In mijlocul ciclului menstrual exista varful secretor LH care declanseaza ovulatia
(eliberarea ovulului). Celulele techale si ale granuloasei se luteinizeaza si secreta progesteron in
a 2 a jumatate a ciclului. Fara fecundatie mucoasa uterina hipertrofiata se desprinde si e
eliminata in menstruatie
-La barbati: LH stimuleaza secretia de testosteron (de catre celulele Leydig) in timp ce FSH si
Testosteronul sintetizat local stimuleaza spermatogeneza. Hormonii sexoizi + inhibinele inhiba
secretia gonadotropa prin feedback negativ.

Pubertatea precoce adevarata: cand pubertatea se instaleaza inainte de perioada

prestabilita.
Fetele dezvolta muguri mamari, telarha, pubarha precoce (par pubian) si chiar menarha
precoce. Mai frecventa la fete cand e idiopatica.
Baietii dezvolta ingrosarea vocii, cresterea OGE si dezvoltarea musculaturii, toate sub actiunea
testosteronului. 50% din cazuri e vorba de o tumora => RMN hipotalamohipofizar.
Tratament: agonisti de GnRH in doze mari (Diphereline, i.m. o data pe luna)

Pubertate intarziata – Sindromul Kallman: atunci cand pubertatea nu se instaleaza la varsta

avansata. Este hipogonadism central cauzat de absenta GnRH + lipsa neuronilor din centrul olfactiv
(anosmie=lipsa simtului mirosului)
Prezinta:
-hipogonadism (micropenis, testicule necoborate in scrot) si impuberism
-aspect eunucoid, membre lungi dar cusca toracica scurta si diametru bitrohanterian mare + biacromial
mic
-anosmie

Hormonii somatotropi – GH si prolactina

Datorita analogiei structurii lor, sunt cunoscuti si ca hormoni somatomamotropi. GH si prolactina au
structuri similare, sintetizati si la soarece pe gena comuna de pe crs 17, la fel si la om, dar la om gena
pentru prolactina e pe crs 6.

GH e secretat pulsatil, cu varfuri de secretie cand avem:

-meselor bogate-n proteine
-exercitiu fizic
-somn cu unde lente
Secretia bazala e crescuta in rest.
De ce e o secretie pulsatila?
-GHRH stimuleaza si somatostatina care inhiba GH
-GH relina (apare dupa un pranz proteic)stimuleaza secretia de GH
-GH stimuleaza secretia de IGF-1 (la nivelul cartilajelor de crestere + hepatic). IGF-1 = feedback neg pe
GH.

Extreme secretorii – nanism hipofizar vs

acromegalie
Deficitul de GH -> retard statural armonic.
Pacientii prezinta:
-aspect capitonat, de „pernita”: masa musculara
scazuta si acumulare de t. adipos.
-intarziere in dezvoltare pubertara.

Excesul de GH determina cresterea in dimensiuni

a extremitatiilor.

Secretia de prolactina
E stimulata si de TRH (unii cu hipotiroidie au si hiperprolactinemie)
E inhibata de dopamina hipotalamica.
Hiperprolactinemia stimuleaza secretia lactata (galactoree) + hipogonadism central prin inhibitia directa
a secretiei gonadotrope.

-La femei: Galactoree, Amenoree, Hipogonadism, Hirsutism

-La barbati: Impotenta, Ginegomastie, Hipogonadism, Infertilitate

ADH si oxitocina
Au structuri simple, asemanatoare.

VasopresinADH stimuleaza reabsorbtia apei la nivelul tubilor contorti distali si colectori prin cresterea
expresiei canalelor de apa la nivel membranar (aquapurine 2). Absenta ADH = sindrom poliuro-polidipsic
= diabet insipid.