Tabelul periodic

Proiect realizat de Dobre Alexandru – cls. a IX–a B

Profesor coordonator: Dorina Fântână
SCURT ISTORIC
v Dimitri Mendeleev a publicat în anul 1869 ceea ce avea să fie primul tabel
periodic recunoscut la nivel mondial. Acesta și-a realizat tabelul astfel încât
să ilustreze tendințele periodice pe care le prezentau proprietățile
elementelor cunoscute la acea vreme. Folosindu-se de această teorie,
Mendeleev a prezis unele proprietăți ale elementelor încă nedescoperite,
care păreau să lipsească din tabel. Majoritatea predicțiilor s-au dovedit a fi
adevărate pe măsură ce noi elemente au fost descoperite. De atunci,
tabelul periodic al lui Mendeleev a fost dezvoltat și corectat, întrucât 
noi elemente au fost sintetizate sau descoperite.
v Toate elementele, de la numărul atomic 1 (hidrogen) până la 118 (oganesson)
au fost descoperite sau sintetizate, cele mai recent adăugate în tabel fiind 
nihoniul, moscoviul, tennessinul și oganessonul ce au fost confirmate de
către IUPAC (International Union of Pure and Applied Chemistry) pe 30
decembrie 2015, completând astfel toate cele șapte perioade. Primele 94
de elemente există în natură, deși unele au fost observate în cantități infime
și au fost sintetizate în laborator cu mult înaintea descoperirii lor.
Elementele cu numerele atomice cuprinse între 95 și 118 au fost doar
sintetizate în laborator sau în reactoarele nucleare.
TABELUL PERIODIC AL LUI MENDELEEV
CUM SUNT GRUPATE ELEMENTELE IN TABLUL PERIODIC?

v Sistemul periodic al elementelor are şapte rânduri şi 18 coloane. Fiecare rând

reprezintă o perioadă; numărul periodic al unui element indică câte niveluri din
energia sa este ocupată cu electroni. Spre exemplu, sodiul se află în a treia
perioadă, ceea ce înseamnă că atomul de sodiu are electroni pe primele 3
niveluri de energie (configuraţia electronică a sodiului este 1s2 2s2 2p6 3s1).
Următoarele rânduri/perioade sunt mai lungi întrucât este nevoie de mai mulţi
electroni pentru a umple învelişurile externe, mai complexe ale atomului.
v Coloanele tabelului periodic reprezintă grupe sau familii de elemente.
Elementele dintr-un grup arată şi se comportă în mod similar, pentru că au
acelaşi număr de electroni în învelişul extern – faţa pe care o arată lumii. Spre
exemplu, coloana a 18-a, în dreapta extremă a tabelului, este formată din
elemente cu un înveliş electronic complet, ceea ce înseamnă că participă foarte
rar la reacţii chimice.
v Elementele mai sunt şi clasificate ca metal sau nemetal, dar graniţa nu este
clară. De obicei, elementele metalice sunt buni conducători de electricitate şi
căldură. Subgrupurile metalelor sunt bazate pe caracteristici şi proprietăţi
chimice similare.
v
TABELUL PERIODIC ESTE IMPARTIT ASTFEL:

• Metale alcaline: acestea formează o mare parte din prima grupă,

prima coloană a tabelului periodic. Grupul începe cu litiul (Li) şi se
termină cu franciul (Fr). Sunt extrem de reactive, putând chiar să
explodeze la contactul cu apa. Hidrogenul, cu singurul său
electron, se afla în aceeaşi coloană, dar este considerat nemetal.
• Metale alcalino-pământoase: acestea formează a doua grupă, de la
beriliu (Be) până la radiu (Ra). Fiecare element are doi electroni în
învelişul extern, ceea ce îi face suficient de reactivi.
• Lantanide: a treia grupă este prea lungă pentru a intra în a treia
coloană, de aceea se află în primul rând de jos. Începe cu lantanul
(La) şi se termină cu luteţiul (Lu). Acestea au o culoare argintie şi
se degradează la contactul cu aerul.
• Actinidele: aflate chiar sub rândul lantanidelor, acestea încep cu
actiniul (Ac) şi se termină cu lawrenciul (Lr). Lantanidele şi
actinidele formează un grup din tabelul periodic care împreună se
cheamă metale de tranziţie internă.
• Metale de tranziţie: întorcându-ne la corpul principal al
sistemului periodic al elementelor, restul grupei 3 până la
grupa 12 sunt metale de tranziţie. Dure dar maleabile,
strălucitoare cu o bună cunductivitate, aceste elemente sunt
cele la care te gândeşti când auzi cuvântul metal, precum
fierul, argintul, aurul şi platina.
• Halogenii: aceştia reprezintă grupa 17, de la fluor (F) la
astatin (At). Sunt de asemenea nemetale şi sunt extrem de
reactive. Tind să formeze molecule cu metalele alcaline
pentru a produce diferite săruri. Spre exemplu, sarea de
In the Event of a Lab Accident…

bucătărie este „mariajul” dintre sodiu (metal alcalin) şi clor

(halogen). 
• Gazele nobile: fără culoare, fără miros şi aproape complet
nonreactive. Acestea sunt gazele nobile inerte care formează
grupa 18 din tabelul periodic al elementelor.
CE ESTE UN BLOC?
•
• Un bloc al tabelului periodic este un set de
elemente unificate de orbitalele în care se află
electronii de valență sau locurile libere. Fiecare
bloc este numit după orbitalul său caracteristic:
blocul s, blocul p, blocul d și blocul f.
•
•
•
•
•
BIBLIOGRAFIA
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Tabelul_periodic_al_elementelor
• https://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/mari-intrebari/17
888727-cum-sunt-grupate-elementele-in-tabelul-periodic
•
VA MULTUMESC !!