UNIVERSITATEA BABES BOLYAI CLUJ-NAPOCA

(PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI) , EXTENSIA NASAUD

PROFESOR: Branisteanu Rodica

STUDENT: BARNA VICTORITA

1. Pedagogia WALDORF
2. Comparatie intre planul de invatamant prescolar si primar

Bibliografie:

1. www.waldorf.ro

2.Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3- 6/7
ani), Bucureşti, 2008.

1
 Planul de învăţămant, avand caracter unitar, determină o pregătire uniformă,
în plan educativ a tuturor instituţiilor de învăţămînt. In acest plan sunt sintetizate
moduri de transformare a valorilor culturale în sarcini educative, ce îşi au rostul în
diverse discipline şcolare, poziţia lor în cadrul general al disciplinelor. Planul de
invatamant reprezinta un document oficial de proiectare globala a continutului
instruirii, care stabileste, conform criteriilor valorice/pedagogice adaptate la nivel de
politica a educatiei:
a) obiectivele pedagogice generale valabile la nivelul intregului sistem de
invatamant;
b) obiectivele pedagogice specifice valabile pe niveluri si trepte de invatamant;
c) numarul de ore maxim rezervat instruirii formale/scolare in cadrul fiecarei trepte
de invatamant:
d) obiectele de invatamant studiate pe niveluri, trepte scolare;
e) succesiunea obiectelor de invatamant pe ani scolari;
f) numarul de ore saptamanal rezervat fiecarui obiect de invatamant in contextul
structurii anului scolar;
g) ofertele de educatie nonformala realizabile in contextul timpului real de invatare al
elevului.

Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare sistemică, în

vederea asigurării continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare
din viaţa copilului. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 84 luni), care apar în
planul de învăţământ, precum şi categoriile şi numărul de activităţi sunt rezultatul
corelării realităţilor din sistem cu reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea
timpurie a copilului de la naştere la 7 ani şi cu tendinţele la nivel mondial în
domeniu.Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina
zilnică, interacţiunile cu ceilalţi,organizarea mediului şi activităţile/situaţiile de învăţa-
re, special create.
Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter
planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, în
scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum. Desfăşurarea acestora necesită
coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-
învăţare-evaluare, respectiv: cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a colaboratorilor şi
partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă. In
desfasurarea acestora accentul va cadea pe incurajarea initiativei copilului si a
luarea deciziei, pe invatarea prin experimente si exersari individuale. Activităţile de
învăţare se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau
individual. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau integrate, a activităţilor
liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre mijloacele de realizare
utilizate putem aminti: jocul liber, discuţiile libere, jocul didactic, povestirea, exerciţiile
2
cu material individual, experimentele, construcţiile, lectura după imagini, observarea,
convorbirea, povestirile create de copii, memorizările, precum şi alte mijloace,
specifice didacticii, în funcţie de nevoile educaţionale ale copiilor. Categoriile de
activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt: Activităţi pe domenii
de învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline), Jocuri şi activităţi alese
şi Activităţi de dezvoltare personală.
Prezenta metodologie reglementeaza aplicarea planurilor cadru de
invatamant pentru invatamantul primar, ciclul achizitiilor fundamentale- clasa
pregatitoare, clasa I si clasa a II-a.In sensul prezentei metodologiei avem urmatorii
termeni: plan-cadru de invatamant care reprezinta un document oficial de tip
reglator, instrument de baza in promovarea politicilor educationale la nivel national,
care jaloneaza resursele de timp ale procesului de predare-invatare-evaluare.
Planurile cadru de invatamant stabilesc,diferentiat in functie de nivelul de
scolarizare, disciplinele studiate de catre elevi in scoala, numarul minim sau maxim
de ore alocate acestora, precum si numarul total de ore studiate pe saptamana.
Ciclurile curriculare reprezinta periodizari ale scolaritatii, grupand mai multi ani
de studiu, in functie de nivelurile de dezvoltare cognitiva, afectiva si fizica ale
elevilor. Prin definirea unui profil de formare adecvat unei etape de varsta, ciclurile
curriculare jaloneaza proiectarea programelor scolare, oferind reperele optime
pentru structurarea achizitiilor in invatare la nivelul fiecarei discipline scolare care
transpun didactic domenii inrudite din cunoasterea umana. La nivelul proiectarii
programelor scolare, grupate pe arii curriculare favorizeaza coerenta orizontala intre
discipline si economia de timp scolar prin transferurile conceptuale si metodologice
care se realizeaza intre disciplinele inrudite.
Trunchiul comun reprezinta oferta educationala de parcurs in mod obligatoriu
de catre toti elevii care urmeaza acelasi tip de program de formare. Optionalele sunt
propuse de scoala.Acestea asigura cadrul pentru dezvoltarea unor oferte curriculare
proprii fiecarei unitati de invatamant, pentru sustinerea unor niveluri de performanta
diferentiate si a unor nevoi se interese specifice de invatare ale elevilor. Disciplinele
optionale sunt prevazute cu alocari orale pe fiecare arie curriculara, dar si cu
optionale integrate, care vizeaza competente de integrare si transfer apartinand unor
arii curriculare diferite.
Plaja orala este cuprinsa intre numarul minim si maxim de ore pe saptamana
alocat fiecarei discipline respectiv fiecarei arii curriculare prin planul cadru de
invatamnt.Plaja orala a ariei curriculare regleaza posibilitatea de optiune pentru
numarul de ore alocate disciplinelor de cadrul ariei.Schema orala vine cu
modalitatea concreta prin care clasele si scolile isi alcatuiesc programul, pe baza
urmatoarelor optiuni: optiunea pentru un numar de ore pe saptamana cuprins intre
numarul minim si numarul maxim alocat prin planul cadru de invatamant; optiunea
pentru trunchiul comun pana la numarul de ore ales,cu extinderi ale disciplinelor
cuprinse in planul cadru de invatamnt si cu optiunile. Schemele orale ale claselor
formeaza impreuna schema orala a scolii.
In concluzie atat planul de invatamnt pentru prescolari cat si pentru scoala
primara reprezinta un ansamblu de activitati organizate, dirijate si evaluate in cadrul

3
unor institutii specializate sub indrumarea cadrelor didactice special pregatite in
acest scop, in vederea realizarii.