Matematici financiare

O sumă de bani S0 de care dispune partenerul P1 este plasată partenerului P2 pentru o perioadă de
timp t , în anumite condiţii. La sfârşitul perioadei, P1 obţine o sumă S(S0 ,t) S0

Definiție: se numește dobandă corespunzătoare plasării sumei S 0 pe durata t, o funcție

D : [0, )  [0, )  [0, ), D(S 0 , t ) , care îndeplinește condițiile:

1) D este strict crescătoare în raport cu fiecare din variabilele S 0 și t

2) D(S 0 , t ) =0, D(0, t ) =1

Definiție: Se numește valoare finală (sau valoare revenită) a partenerului P1 ce a plasat S 0 pe

durata de timp t, valoarea funcției S (S 0 , t )  S 0  D(S 0 , t )

Definiție:
Dacă S 0 =100 u.m. și t=1 an , atunci dobânda corespunzătoare se numește procent ( notat “p”)

Dacă S 0 =1 u.m. și t=1 an, dobânda corespnzătoare se numește dobânda unitară anuală ( se notează
cu “i”)
p
i , p  100  i
100

Dobânda simplă

Definiție: Dobânda calculată asupra aceleiași sume pe toată durata imprumutului se numește
dobânda simplă ( notată D).
Prin urmare, pe întreaga durată de plasare “t”, valoarea sumei S 0 nu se modifică:
Notăm:
S 0 = suma depusă (împrumutată)

t= timpul pe ani
p=procentul
p
i =dobânda unitară
100
D= dobânda simplă
 S0  p  t
D  S0  i  t   D( S 0 , t , i )
100
Prin urmare, dobânda simplă este direct proportională cu suma împrumutată, cu timpul și cu
dobânda unitară ( sau procentul).

Să considerăm timpul impărțit în k părți egale:

k  2  t 2  semestru
k  4  t 4  trimestru
k  12  t12  luni
k  365  t 365  zile

În general t k reprezintă un număr oarecare de asemenea părți ( exemplu k=12, t12 = 18 luni). Atunci

timpul t= t k /k (în exemplul dat t=18/12=1,5).

tk S0  p  tk
D  S0  i  
k 100k
Dacă k=360, deci t se exprimă în zile, obținem:
t365 S0  p  t365
D  S0  i  
365 365
i
În calculele financiare S 0  t365 = se numește “număr”
365/i=se numește “divizor fix” relativ la dobânda pentru I dat (i=p/100 dobanda unitară anuală)
tk S0  p  tk
Astfel rezultă din ecuația D  S 0  i   următoarele:
k 100k
S0  p  t2
D dobânda pentru t 2 semestre
200
S0  p  t4
D dobânda pentru t 4 semestre
400

Elementele dobânzii simple:

Suma revenită (sau valoarea finală)
Formula S1=S0(1+it), reprezintă suma revenită şi se aplică atunci când procentul p este constant pe
întreaga perioadă. În cazul în care în timpul t procentul variază în diferite fracţiuni ale lui t:
m
pk  m

t   k , k  pk  ik  unde ik este dobânda unitară. Atunci S1  S 0 1   ik k  .
k 1 100  k 1 
  m

Suma iniţială S0 este dată, în cele două situaţii de relaţia S 0  S1 / 1   ik k 
 k 1 
(1+ it) = factor de fructificare
1/(1+it), = factor de actualizare

Dobânda compusă

Definiție: Dacă valoarea luată în calcul a sumei plasate se modifică pe durata de timp t, după o
anumită regulă, vom spune ca avem un proces de dubândă compusă (sau că plasarea sumei s-a
efectuat în regim de dobandă compusă).
Deci, dobânda compusă este dobânda obţinută în urma adăugării dobânzii simple la suma plasată
iniţial în scopul producerii unei noi dobânzi.

Definiție: Unitatea de timp la care dobânda se modifică se numește unitate etalon (perioada).
Definiție: Suma S0 este plasată cu dobândă compusă când la sfârşitul primei perioade (a primei
unităţi etalon) dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la suma iniţială a perioadei, pentru a
produce la rândul ei dobândă în perioada următoare, ş.a.m.d.
În operaţiile financiare pe termen lung, unitatea etalon (perioada) de timp folosită este anul, uneori
semestrul sau trimestrul.

Stabilirea formulei dobânzii compuse

S 0 = suma inițială
t= timpul de plasament exprimat într-un număr întreg de perioade
p=procentul
p
i =dobânda unitară
100
S t = suma finală după un număr întreg de perioade

Anii Suma plasată Dobânda produsă în timpul Suma obținută la sfărșitul

perioadei perioadei
1 S0 S0 i S 1 = S 0 (1+i)

2 S1 S1 i S 2 = S 1 (1+i)=S0(1+i)(1+i)
=S0(1+i)2
 … … … …
t=n S t 1 S t 1 i S t = S t 1 (1+i)=S0(1+i)t

Deci formula este : St  S0 (1  i) t

Notăm : 1+ i = u şi obţinem S1=S0+ut

u se numeşte factorul de fructificare. El se găseşte calculat în tabele pentru anumite procente şi

pentru perioada de timp de 1 an.

Observaţie: Dobânda corespunzătoare unei perioade de o lună se numeşte dobândă mensuală,

pentru o perioadă de trei luni: dobândă trimestrială, pentru şase luni: dobândă semestrială iar pentru
o perioadă de un an: dobândă anuală.

Astfel, o dobândă anuală de 100% este proporţională cu una semestrială de 50% şi cu una
trimestrială de 25%.

În cazul dobânzilor compuse, dobânzile proporţionale nu produc acelaşi efect. Astfel, dacă d1 este
dobânda mensuală iar d12 este dobânda anuală avem după un an:
12
 d   d  d 1
S d 1  S 1  1  , S d 12  S 1  12  cum 1  rezultă d12=12d1, de unde:
 100   100  d12 12

12
 12d1   d 
S d 12  S 1    S 1  1 
 100   100 

În general, fie dn procentul de dobândă pentru o perioadă de n unităţi de timp şi dm procentul de

dobândă pentru o perioadă de m unităţi de timp.

Propoziţie: Două dobânzi proporţionale produc efecte inverse în raport cu numărul de luni la care
se calculează.

Fie acum o sumă S plasată cu dobânda d pe an în două perioade egale. După primul semestru, vom
2
 d   d 
avea suma S1  S 1   , iar după a doua S 2  S 1   . Dobânda rezultată va fi deci:
 200   200 
S2  S
2
 d  d d2 d2
D  S 1    1  2  de unde: d ,
 100 D  d  ,
S  200  200 2002 400

Astfel pentru d=50% obţinem: d’=56,25%.

Definiţie: Dobânda d se numeşte dobândă nominal, iar d’ se numeşte dobândă reală sau efectivă.

Fie n perioade de timp în care împărţim un an, d dobânda nominală și d’ dobânda efectivă. Avem:
 d 
n
 d,   n

 de unde: d ,  1001 
d 
S1  S 1    S 1    1
 100n   100   100n  
care reprezintă dobânda efectivă în funcţie de dobânda nominală. De asemenea, din aceeaşi
 d, 
formulă, avem: d  100n  1 
n  1 , care reprezintă dobânda nominală în funcţie de cea
 100 
efectivă.

Valoarea viitoare a unei sume

Se va nota cu PV ( PV ↔ present value )valoarea sumei de bani pe care o deține o entitate juridică
în momentul de față, iar rata dobânzii prin p. Momentul din viitor în care se face evaluarea sumei va
fi notat prin t .
Valoarea viitoare, notata FV, a acestei sume este valoarea pe care o va avea această suma la un
moment precizat din viitor.
t
 p 
FV  PV  1  
 100 
Valoarea prezentă a unei sume
Valoarea prezentă a unei sume va fi notată prin PV și întelegem valoarea pe care o suma ce va fi
obținută în viitor o are în momentul prezent.
Aceea sumă ce va fi obținută în viitor va fi notata prin FV. În loc de “ valoare prezentă “ se poate
numii și “ valoarea actuală”.
Astfel, pentru o rată a dobânzii notată cu p și o perioadă de timp notată cu t , avem relația

FV
PV  t
.
 p 
1  
 100 
 Exerciții rezolvate

1. Ce dobândă simplă aduce un credit de 36 000 lei pe o perioadă de un an, dacă rata dobânzii este
de 24%?
S0  p  t 36000x 24 x1
D  S0  i  t    8.640lei
100 100
2. În urmă cu 5 ani a fost împrumutată o sumă de 100 000 lei, în regim de dobândă compusă. Astăzi
trebuie restituită suma de 161 051 lei. Care a fost rata dobânzii?
r t r 5 r 5 161051
St  S0 (1  i )t  S0 (1  )  161051  100000(1  )  (1  )   r  10%
100 100 100 100000

3. Determinați valoarea viitoare (FV) pentru o valoare prezentă de 200 lei (PV = 200) și o rată
anuală a dobânzii de 6% (p = 6 ) pentru o perioadă de 5 ani ( t = 5 ).
t 5
 p   6 
FV  PV  1    200  1    267,645RON
 100   100 

4. Determinați valoarea prezentă a sumei de 250 lei care va fi primită după 4 ani, știind că rata
anuală a dobânzii este de 6,35% .

FV 250 250
PV     195,465 ron
t 4 1,279
 p   6,35 
1   1  
 100   100 