Covid-19

Coronavirusul 2019-nCoV a fost identificat în Wuhan, provincia Hubei, China, după ce

oamenii au dezvoltat pneumonie fără să aibă o cauză clară și pentru care vaccinurile sau
tratamentele existente nu au fost eficiente. Infecția s-a raspandit la nivel global, fiind
caracterizată de OMS (Organizația Mondială a Sănătății) drept o pandemie.

Coronavirusul afectează 176 de țări iar pandemia este cea mai semnificativă amenințare
pentru umanitate de la cel de-Al Doilea Război Mondial. În timp ce debutul celui de-al Doilea
Război Mondial a luat mulți oameni prin surprindere, izbucnirea coronavirusului în decembrie
2019 a reprezentat o adevărată criză asupra căreia se putea face un prognostic. Numărul celor
infectați cu noul coronavirus a depășit pragul de două milioane, iar numărul persoanelor decedate
este de aproximativ 192 de mii. Odată cu trecerea timpului, pe măsură ce epuizarea personalului
medical și a resurselor se vor face resimțite, rata de deces va crește.

La nivel mondial, pandemia are efecte și în plan economic, dar și social: apar excese de
xenofobie și rasism împotriva oamenilor de origine chineză sau asiatică iar în mediul online au
succes dezinformările și teoriile conspirației, de la negarea evidenței și a existenței pandemiei, a
cazurilor de infectare și chiar a deceselor, până la cele care acreditează crearea virusului în
laborator, ba în cele chinezești, ba în cele ale americanilor pentru a subjuga economia chineză.
Totul poate fi interpretat ca un război între cele două mari puteri, cu pierderi colaterale.

Pandemia de coronavirus a forţat guvernele şi companiile din întreaga lume să îşi

regândească accesul imediat la produse esenţiale precum alimente şi medicamente. Nevoia
urgentă de stocuri mari şi de lanţuri de aprovizionare mai rezistente a dat naştere la dezbateri în
rândul economiştilor şi decidenţilor politici cu privire la dezavantajele globalizării şi dacă
producţia ar trebui amplasată mai aproape de casă.

Criza pandemică provocată de răspândirea coronavirusului afectează serios toate

economiile. Pandemia a dus la pierderea locurilor de muncă pentru sute de mii de români. Zeci
de fabrici și-au închis porțile și își roagă angajații să aștepte răbdători finalul perioadei de șomaj
tehnic, în care primesc doar trei sferturi din salarii. Norvegia, ţara europeană cu unul dintre cele
mai ridicate niveluri de trai, a ajuns la un șomaj record. Rata şomajului în SUA a ajuns la
niveluri observate ultima dată în timpul Marii crize economice din anii 1930, unul din şase
americani rămânând fără loc de muncă din cauza crizei coronavirusului. În ultimele cinci
săptămâni, 26 de milioane de angajaţi din SUA au depus cereri de intrare în şomaj, în contextul
limitării activităţilor economice din cauza restricţiilor antiepidemice care au închis fabrici și alte
afaceri.

Recesiunea înregistrată de Europa va fi cea mai gravă de la căderea comunismului iar

România va fi una din cele mai afectate ţări, în special având în vedere că are cel mai mare
deficit bugetar din UE, avertizează analiştii de la Capital Economics. Evoluția de pe piețele
internaționale care a dus la o prăbușire a prețului petrolului ar putea fi o veste bună pentru
consumatori, ea ar putea afecta vânzările celei mai mari companii româneşti, OMV Petrom.

Sănătatea economiilor depinde, în mare măsură, de acum încolo de cât de eficiente sunt
instituţiile de sănătate publică în reducerea impactului epidemiei.