Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
nulitatea relativă
Nulitatea absolută
Putem vorbi de acest caz de nulitate atunci când se încalcă o dispoziție de interes
general (art. 1247 C. civ..) și poate fi invocată „de orice persoană interesată, pe cale de acțiune
sau de excepție”, instanța având obligația să invoce din oficiu nulitatea absolută fără a se
putea imputa acesteia nerespectarea limitelor investirii.
Cazurile de nulitate absolută se constată atât de instanţă cât și prin acordul părţilor
dacă legea nu interzice constatarea nulităţii prin acordul părţilor contractante.
Instanța este obligată ca, din oficiu, în momentul în care este sesizată cu o acțiune în
executarea unui contract, dacă constată existența unui motiv de nulitate absolută, să îl pună
în discuția părților și, în cazul în care va fi dovedită cauza de nulitate, să respingă cererea de
chemare în judecată.
Dacă un terț față de contract este cel care solicită constatarea nulității contractului,
acțiunea va fi formulată față de toate părțile respectivului contract.
Excepția: art.45 alin.(5) din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
NULITATE RELATIVA
Nulitatea relativă este (potrivit art. 1248 şi 1251) o sancţiune care intervine pentru
încălcarea dispoziţiilor legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular - privitoare la
capacitatea de exerciţiu, când consimţământul uneia dintre părţi a fost viciat, precum şi în alte
cazuri anume prevăzute de lege, şi are următorul regim juridic:
Nulitatea relativă poate fi invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin
dispoziția legală încălcată. [art. 1248 alin. (2) C.Civ.].
Prin sintagma “cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legală încălcată”, se
înțelege:
Partea contractantă (spre exemplu, victima dorului, cel care s-a aflat în eroare
la momentul încheierii actului etc.);
Reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercițiu și ocrotitorul
legal al celui cu capacitate de exercițiu restrânsă, care pot invoca nulitatea relativă nu numai
pentru încheierea actului juridic cu încălcarea regulilor referitoare la capacitatea de exercițiu
[art.46 alin.(2) C.Civ.], ci pentru orice cauză de nulitate relativă;
Succesorii celui al cărui interes a fost nesocotit la încheierea actului, cu
excepția acțiunilor intuitu personae.
Creditorii chirografari, prin intermediul acțiunii oblice (art. 1560 C.Civ.);
Procurorul, în condițiile art. 92 C.proc.civ., precum și atunci când actul juridic
s-a încheiat fără autorizarea instanței de tutelă, deși o asemenea autorizare era necesară,
potrivit legii [art.46 alin.(3) C.Civ.].
De regulă, persoana interesată să invoce nulitatea relativă este una dintre părţile
actului juridic. Sunt însă cazuri în care norma juridică nerespectată la încheierea actului
juridic ocroteşte interesele unei terţe persoane, iar nu interesele uneia dintre părţile actului
juridic, astfel încât nulitatea relativă nu va putea fi invocată de vreuna dintre părţile actului
juridic, ci de către terţul respectiv.
Confirmarea tacită rezultă din fapte care nu lasă nicio îndoială asupra intenţiei de
acoperire a nulităţii relative → în lipsa confirmării exprese, este suficient ca obligaţia să fie
executată în mod voluntar la data la care ea putea fi valabil confirmată de către partea
interesată [art. 1263 alin. (5) C. civ.].
Concluzia acestui studiu de caz privind analiza comparativă a celor două tipuri de
sancțiuni prevăzute de codul civil, respectiv nulitatea absolută și cea relativă este
următoarea:
Ambele cazuri de nulitate sunt esentiale la încheierea actului juridic civil în cazul în
care nu se respectă condițiile de valabilitate ale acestuia.
Putem spune că atât nulitatea relativă cât și cea absolută produc efecte
asemanatoare însă, amintim câteva deosebiri ce rezultă din cele prezentate mai sus:
Bibliografie
Note de curs
https://legalup.ro/nulitatea-absoluta-si-nulitatea-relativa/
https://legeaz.net/noul-cod-civil/
https://legeaz.net/dictionar-juridic/regimul-juridic-al-nulitatii-relative
https://www.codulcivil.ro/
https://projurista.ro/efectele-nulitatii-absolute-sau-relative-a-actului-
juridic-civil/