INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

ROMÂNIA

POPULAŢIA
REZIDENTĂ
A ROMÂNIEI

BUCUREŞTI
- 2013 -

1
 Metodologia privind
Populaţia Rezidentă a României

Cuprins

1. Cadrul general...........................................................................................................3
1.1. Obiectivele metodologiei statistice.....................................................................3
1.2. Cadrul legal.........................................................................................................4
1.3. Concepte şi definiţii de bază...............................................................................4
2. Descrierea metodologiei statistice............................................................................5
2.1. Sfera de cuprindere............................................................................................5
2.2. Disponibilitatea datelor în profil teritorial............................................................6
2.3. Principalele variabile studiate.............................................................................6
2.4. Clasificări şi nomenclatoare utilizate..................................................................6
2.5. Metode de calcul a principalilor indicatori...........................................................7
3. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor.............................................................7
3.1. Surse de date.....................................................................................................7
3.2. Momente de referinţă.........................................................................................8
3.3. Periodicitatea de calcul a populaţiei rezidente...................................................8
3.4. Disponibilitatea datelor.......................................................................................8
3.5. Personalul implicat..............................................................................................8
3.6. Prelucrarea datelor.............................................................................................8
3.7. Sistemul IT..........................................................................................................9
4. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor metodologiei...................................................9
4.1. Principalii indicatori rezultaţi...............................................................................9
4.2. Forme de prezentare a rezultatelor..................................................................10
5. Limitări.....................................................................................................................10

2
 Metodologia privind
Populaţi Populaţia Rezidentă a României

1. Cadrul general

1.1. Obiectivele metodologiei statistice

Măsurarea populaţiei rezidente este necesară pentru acoperirea nevoii de informaţie referitoare la
totalitatea persoanelor care sunt locuitori “de facto” ai României, respectiv al persoanelor care trăiesc
efectiv pe teritoriul României pe parcursul anului de referinţă.
Necesitatea dezvoltării şi aplicării metodologiei de estimare a populatiei rezidente a fost determinată,
în principal, de:
- obligaţia României, în calitate de Stat Membru al UE, de a se conforma prevederilor
regulamentelor europene şi a produce statistici armonizate la normele europene pentru seriile
de date de populaţie rezidentă şi migraţie externă;
- lipsa unor surse de date care să ofere informaţia necesară pentru producerea statisticilor de
populaţie rezidentă şi migraţie externă solicitate pe plan intern sau internaţional.
În domeniul statisticii populaţiei şi a migraţiei externe au intrat în vigoare, în ultimii ani (începând din
2007), mai multe regulamente europene care stabilesc un cadru unitar de raportare a datelor
statistice, acestea impunând utilizarea unor definiţii şi noţiuni precise privind sfera de cuprindere a
indicatorilor statistici, perioadele de referinţă, termenele şi formatele de raportare etc.
Aceste regulamente au în vedere calculul de către statele membre a indicatorului Populaţia rezidentă
(stabilă) pe baza conceptului de „reşedinţă obişnuită” şi a pragului de timp de 12 luni. Potrivit acestor
criterii, în populaţia rezidentă a unui stat:
- sunt incluşi imigranţii care şi-au stabilit reşedinţa obişnuită pe teritoriul acelui stat pentru cel
puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne cel puţin 12 luni şi
- se exclud emigranţii care şi-au stabilit reşedinţa obişnuită pe teritoriul altui stat pentru cel
puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne cel puţin 12 luni.
În acest fel este posibilă măsurarea populaţiei Uniunii Europene în mod univoc.
Populaţia rezidentă este un indicator de referinţă la nivel macroeconomic şi este utilizat în producerea
statisticilor naţionale care reflectă capacitatea de dezvoltare socio-economică a ţării. Cunoaşterea
numărului şi structurii populaţiei rezidente este necesară, de asemenea, pentru “fundamentarea
deciziilor guvernamentale, informării opiniei publice şi transmiterii lor la organismele internaţionale”,
“constituirea seriilor de date statistice oficiale care fac parte din fondul naţional de date statistice”
(conform legii privind statistica oficială în România). Utilizarea unor date sub-evaluate sau supra-
evaluate de populatie ar conduce la distorsionarea statisticilor din domeniul social (ocupare şi şomaj,
rate de şcolarizare, venituri şi cheltuieli per capita, numărul şi ponderea persoanelor aflate in sărăcie şi
risc de excluziune socială etc.) cu influenţe negative asupra politicilor naţionale pentru educaţie,
pentru ocupare, pentru protectie socială şi incluziune socială etc
Sistemul statistic naţional a fost şi este pus în faţa unor cerinţe de raportare interne şi internaţionale
pentru care nu există în prezent surse de date care să ofere informaţia necesară determinării, în
special, a statisticilor de populaţie şi de migraţie internatională. Prin urmare, prezenta metodologie a
fost dezvoltată pentru a răspunde acestor cerinţe şi se referă, în principal, la modul în care s-a
determinat/estimat populaţia rezidentă pentru perioada 2002-2013. Pentru perioadele următoare, este
nevoie de îmbunătăţirea surselor de date astfel încât populaţia rezidentă să se poată determina în
condiţii sporite de acurateţe şi cu detaliere a informaţilor până la nivel de localitate (cf. NUTS5).

3
1.2. Cadrul legal

La nivel naţional:
 Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată în 2012, cu modificările şi
completările ulterioare;
 OUG nr.97/2005, republicată 2011, privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale
cetăţenilor români;
 Legea nr.287/2009 republicată, privind Codul civil;
 Legea nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor;
 OUG nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
 OUG nr.102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale
Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene,
republicată;
 Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu
modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr.2/1968, republicată în 1981 privind privind organizarea administrativă a teritoriului
României, cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr. 226/2009 a organizarii şi funcţionarii statisticii oficiale în România.

La nivel european:
 Regulamentul (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007
privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei şi protecţiei internaţionale;
 Regulamentul (CE) nr.763/2008 privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor;
 Propunerea de Regulament (CE) al Parlamentului European şi a Consiliului privind statisticile
demografice europene (COM(2011)0903-C7-0518/2011-2011/0440(COD));
 Precizări metodologice ale EUROSTAT.

În România, estimarea populaţiei rezidente (stabile) pe principalele caracteristici demografice se

realizează în conformitate cu Programul Statistic Naţional Anual, aprobat de Guvernul României prin
Hotărâre de Guvern.

1.3. Concepte şi definiţii de bază

Definiţiile referitoare la elementele componente ale populaţiei rezidente sunt următoarele:

 Populaţia rezidentă, la o dată determinată, cuprinde totalitatea persoanelor care au reşedinţa
obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni;
o La nivel naţional, populaţia rezidentă reprezintă suma dintre populaţia totală şi soldul
migraţiei internaţionale temporare de lungă durată, la un moment dat;
o În profil teritorial, populaţia rezidentă reprezintă suma dintre populaţia totală, soldul
migraţiei internaţionale temporare de lungă durată şi soldul migraţiei interne, la un
moment dat;
 Populaţia totală, la o dată determinată, cuprinde totalitatea persoanelor care au domiciliul în
România, indiferent de locul şi durata reşedinţei obişnuite.
 Soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată reprezintă diferenţa dintre fluxul de
imigranţi şi fluxul de emigranţi, în perioada de referinţă (anul t);
o Migraţie internaţională temporară de lungă durată – se consideră atunci când o
persoană îşi stabileşte reşedinţa obişnuită pe teritoriul altui stat pentru o perioadă de
cel puţin 12 luni.
o Imigranţi sunt persoanele care imigrează în România pentru o perioadă de cel puţin
12 luni; imigraţie înseamnă acţiunea prin care o persoană îşi stabileşte reşedinţa
obişnuită pe teritoriul unui stat membru pentru o perioadă care este sau se aşteaptă
să fie de cel puţin 12 luni, după ce, în prealabil, a avut reşedinţa obişnuită într-un alt
stat membru sau într-o ţară terţă;
o Emigranţi sunt persoanele care emigrează în străinătate pentru o perioadă de cel
puţin 12 luni; emigraţie înseamnă acţiunea prin care o persoană care a avut anterior

4
 reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat membru încetează să mai aibă reşedinţa
obişnuită pe teritoriul statului membru în cauză pentru o perioadă care este sau se
aşteaptă să fie de cel puţin 12 luni;
o Fluxul de imigranţi reprezintă numărul imigranţilor, în perioada de referinţă (anul t);
o Fluxul de emigranţi reprezintă numărul emigranţilor, în perioada de referinţă (anult);
o Stocul de emigranţi reprezintă numărul persoanelor care au reşedinţa obişnuită în
străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, la un moment dat (1 ianuarie anul t);
o Stocul de imigranţi reprezintă numărul persoanelor de cetăţenie română sau străină,
care au avut anterior reşedinţa obişnuită în străinătate, dar au reşedinţa obişnuită
pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în România, la un moment dat (1 ianuarie anul
t);

 Soldul migraţiei interne cu schimbarea reşedinţei, la o dată determinată, reprezintă diferenţa

dintre numărul persoanelor sosite într-o localitate şi numărul persoanelor plecate din acea
localitate.
o Persoanele sosite (flotanţi) în localitatea X sunt persoanele care au domiciliul în altă
localitate şi îşi stabilesc reşedinţa obişnuită în localitatea X, pentru o perioadă de 12
luni (perioada maximă pentru care se acordă viza de flotant);
o Persoanele plecate din localitatea X sunt persoanele care au domiciliul în localitatea
X şi care îşi stabilesc reşedinţa obişnuită în altă localitate, pentru o perioadă de 12
luni;
o Orice persoană care se înregistrează în migraţia internă apare într-o dublă poziţie:
„plecat” pentru localitatea de unde pleacă şi „sosit” pentru localitatea une îşi stabileşte
reşedinţa obişnuită.
 Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în
cartea de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului.
 Reşedința obişnuită înseamnă locul în care o persoană îşi petrece în mod normal perioada
zilnică de odihnă, fără a ține seama de absențele temporare pentru recreere, vacanțe, vizite la
prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaj religios. Reşedinţa obişnuită poate să
fie aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să plece în altă
localitate din ţară sau străinătate pentru o perioadă determinată, de cel puţin 12 luni.

2. Descrierea metodologiei statistice

2.1. Sfera de cuprindere

Sfera de cuprindere a populaţiei rezidente o reprezintă toate persoanele de cetăţenie română, străină
sau fără cetăţenie care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

Populaţia rezidentă a României cuprinde:

o Persoanele, indiferent de cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită în România;
o Persoanele de cetăţenie română care se află în străinătate pentru o perioadă mai
mică de 12 luni (lucrători de frontieră şi sezonieri, persoane plecate la studii, la
tratament sau în scop turistic etc.);
o Persoanele de cetăţenie străină, stabilite în România pentru o perioadă de cel puţin
12 luni (inclusiv personalul(2) instituţiilor Uniunii Europene şi al organizaţiilor
internaţionale civile situate pe teritoriul geografic al ţării);
o Militarii de cetăţenie străină(2) activând pe lângă organizaţii internaţionale situate pe
teritoriul geografic al României, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni;
o Personalul de asistenţă tehnică de cetăţenie străină (2) aflat în misiune în România,
pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, şi care este considerat ca fiind angajat de
( 2)
Inclusiv membrii din gospodăriile lor.

5
 guvernul României în numele guvernului sau al organizaţiei internaţionale care
finanţează de fapt activitatea sa;
o Membrii(2) forţelor armate naţionale staţionate în restul lumii;
o Personalul(2) naţional al bazelor ştiinţifice naţionale stabilite în afara teritoriului
geografic al ţării;
o Personalul(2) diplomatic naţional aflat la post în străinătate;
o Persoanele de cetăţenie română (2) care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit,
altor nave, aeronave şi platforme plutitoare operând parţial sau în întregime în afara
teritoriului economic.

Concomitent, din populaţia rezidentă a unei ţări se exclud:

o Persoanele, indiferent de cetăţenie, aflate în România pentru o perioadă mai mică de
12 luni (lucrători de frontieră şi sezonieri, persoane venite la studii, la tratament sau în
scop turistic etc.);
o Persoanele de cetăţenie română, care au reşedinţa obişnuită în străinătate pentru o
perioadă mai mare de 12 luni;
o Militarii de cetăţenie română activând pe lângă organizaţii internaţionale situate în
restul lumii, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni;
o Personalul de asistenţă tehnică de cetăţenie română, aflat în misiune de cel puţin 12
luni în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, şi care este considerat ca
angajat de guvernul gazdă în numele guvernului României sau al organizaţiei
internaţionale care finanţează de fapt activitatea sa.
o Membrii forţelor armate ale unei ţări străine, staţionaţi în România;
o Personalul străin al bazelor ştiinţifice străine stabilite pe teritoriul geografic al
României;
o Personalul diplomatic străin aflat la post în România.

2.2. Disponibilitatea datelor în profil teritorial

Datele privind populaţia rezidentă vor fi disponibile şi în profil teritorial, după următoarele niveluri de
detaliere, conform Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS):
 nivel naţional (NUTS0)
 macroregiuni (NUTS1)
 regiuni (NUTS2)
 judeţe (NUTS3).
După îmbunătătirea surselor primare de date (de exemplu: înfiinţarea Bazei de date de mobilitate
socială a populaţiei), datele vor fi disponibile şi la nivel de localitate (NUTS5), începând cu momentul
t+1 de la prima colectare a datelor.

2.3. Principalele variabile studiate

Variabilele studiate sunt derivate din elementele componente ale populaţiei totale şi ale migraţiei.
Datele aferente acestor variabile provin din surse diferite (cercetări statistice exhaustive sau selective,
surse administrative şi estimări econometrice). Metodele de calcul/estimare a acestor variabile sunt
incluse în metodologiile privind populaţia totală, respectiv migraţia internaţională.

2.4. Clasificări şi nomenclatoare utilizate

 Nomenclatorul SIRUTA - utilizat pentru prezentarea datelor în profil teritorial;
 Nomenclatorul ŢĂRI, conform cu ISO 3166 - utilizat pentru codificarea ţărilor de cetăţenie, de
naştere, de provenienţă (în cazul imigranţilor) şi ţară de destinaţie (în cazul emigranţilor);
 Nomenclatorul de vârste care cuprinde toate vârstele de la 0 la 100 ani şi peste; pentru
diseminarea datelor de populaţie rezidentă se utilizează vârstele (0-84 ani) şi grupele
cincinale de vârstă (0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, .....80-84 ani, 85 ani şi peste).

6
2.5. Metode de calcul a principalilor indicatori
Metodele de calcul a indicatorului populaţie rezidentă diferă în funcţie de nivelul administrativ teritorial
pentru care se calculează.

La nivel naţional
Formula de calcul folosită în determinarea populaţiei rezidente este:
PR t  PTt  M t
Unde:
PR t - populaţia rezidentă la 1 ianuarie anul t;
PTt - populaţia totală la 1 ianuarie anul t;
M t - soldul migraţiei internaţionale la 1 ianuarie anul t
Mt  It  E t
It - stocul de imigranţi determinat la momentul 1 ianuarie anul t;
E t - stocul de emigranţi determinat la momentul 1 ianuarie anul t.

La nivel de judeţ
Formula de calcul folosită în determinarea populaţiei rezidente este:

PR t j  PTt j  M tj  m tj
Unde:
PR tj - populaţia rezidentă la 1 ianuarie anul t, în judeţul j;
PTtj - populaţia totală la 1 ianuarie anul t, în judeţul j;
Mtj - soldul migraţiei internaţionale la 1 ianuarie anul t, în judeţul j
Mtj  Itj  E tj ;
Itj - stocul de imigranţi în judeţul j, determinat la momentul 1 ianuarie anul t;
E tj - stocul de emigranţi din judeţul j, determinat la momentul 1 ianuarie anul t;
m tj - soldul migraţiei interne la 1 ianuarie anul t, în judeţul j
m tj  S tj  Ptj ;
S tj - numărul persoanelor care aveau reşedinţa în judeţul j şi domiciliul în alt judeţ, determinat la
momentul 1 ianuarie anul t (flotanţi);
Ptj - numărul persoanelor care aveau domiciliul în judeţul j şi reşedinţa în alt judeţ, determinat la
momentul 1 ianuarie anul t;.

Datele privind populaţia rezidentă la nivel de regiune de dezvoltare se obţin prin agregarea datelor la
nivel de judeţ.
Datele de populaţie la nivel de macroregiune se obţin prin însumarea datelor la nivel de regiune de
dezvoltare.

3. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor

3.1. Surse de date

Datele utilizate pentru determinarea populaţiei rezidente la nivel naţional se bazează pe rezultatele
cercetărilor statistice privind:
- populaţia totală
- migraţia internaţională temporară de lungă durată.
Pentru determinarea populaţiei rezidente la nivel de judeţ se utilizează o sursă de date suplimentară,
referitoare la migraţia internă.
Înregistrarea curentă a evenimentelor mişcării migratorii cu stabilirea reşedinţei se efectuează de către
organele de poliţie conform normelor tehnice ale Ministerului Afacerilor Interne.

7
Datele privind stabilirea reşedinţei la 1 ianuarie anul t se obţin prin prelucrarea acestor înregistrări
individuale (nenominale), primite de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de
Date, structură aflată în subordinea a Ministerului Afacerilor Interne.
Conform legislaţiei naţionale în vigoare, stabilirea reşedinţei se înregistrează în cazul persoanelor care
locuiesc temporar, în mod neîntrerupt, mai mult de 15 zile la o altă adresă decât cea de domiciliu.
Birourile Judeţene de Evidenţa Persoanei înscriu menţiunea de stabilire a reşedinţei în fişa de evidenţă a
populaţiei. Menţiunea de stabilire a reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai mare de
un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte în mod efectiv la adresa declarată ca
reşedinţă.
Pentru calculul populaţiei rezidente se iau în calcul doar persoanele care au viză de stabilire a reşedinţei
de 1 an şi care îşi modifică reşedinţa dintr-un judeţ în altul.

3.2. Momente de referinţă

Momentul de referinţă pentru care se determină statistic populaţia rezidentă este 1 ianuarie, anul t.
De asemenea, se poate determina populaţia rezidentă medie a anului t (corespunzătoare momentului
1 iulie) ca medie aritmetică a populaţiei rezidente determinate statistic pentru 1 ianuarie anul t şi 1
ianuarie anul t+1.

3.3. Periodicitatea de calcul a populaţiei rezidente

Calculul populaţiei rezidente se realizează cu periodicitate anuală (la 1 ianuarie).

3.4. Disponibilitatea datelor

Datele privind populaţia rezidentă, la momentul 1 ianuarie anul t, sunt disponibile după mijlocul lunii
august (19 august în PSNA-2014)
Populaţia rezidentă medie a anului t (corespunzătoare momentului 1 iulie) se poate calcula numai
după ce sunt disponibile datele pentru populaţia rezidentă la 1 ianuarie anul t+1.

3.5. Personalul implicat

La nivel central (INS), compartimentul de statistica mobilităţii populaţiei şi migraţiei, din cadrul Direcţiei
de calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă, Direcţia generală de demografie şi
statistică socială, asigură coordonarea activităţilor de proiectare a metodologiei şi prelucrare, analiză
şi pregătire a rezultatelor finale pentru diseminare.
La nivelul surselor administrative de date, DEPABD este instituţia implicată în procesul de culegere şi
transmitere a datelor. Controlul logic al datelor transmise de DEPABD se efectuează de către
personalul din INS, compartimentul de statistica mobilităţii populaţiei şi migraţiei, din cadrul Direcţiei de
calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă, Direcţia generală de demografie şi statistică
socială.

3.6. Prelucrarea datelor

Fluxul de prelucrare a datelor este următorul:
 la nivelul surselor administrative de date (DEPABD):
- extragerea informaţiilor din baza de date;
- transmiterea fişierelor la INS în formatul convenit prin convenţie INS-MAI;
 la nivel central (INS):
- validarea datelor individuale cu programul „DEMOGRAFIE” realizat de INS;
- control logic la nivel de înregistrare;
- executarea tabelelor cu rezultate, detaliate pe diverse variabile (sexe, vârste, judeţe,
durata şederii);
- analiza datelor;
- amendarea populaţiei totale cu soldul migraţiei interne cu schimbarea reşedinţei
cu ajutorul programului “POPULAŢIE” realizat de INS;

8
 - pregătirea datelor pentru utilizarea lor în cercetarea statistică privind populaţia
rezidentă.

Condiţiile de control logic la nivel de înregistrare au ca scop: respectarea corelaţiilor între variabile
şi verificarea încadrării între limite a datelor corespunzătoare anumitor variabile.

3.7. Sistemul IT
Soluţia informatică pentru migraţia internă este realizată în Visual Fox. Aceasta conţine:
- program de conversie a datelor primare primite de la DEPABD;
- program de verificare cu chei a corelaţiilor dintre variabilele statistice;
- program de validarea a datelor;
- program de arhivare a a datelor în baze de date semestriale;
- program de calcul a populaţiei;
- programe de obţinere a tabelelor finale cu date;
- machete Excel de prezentare a datelor pentru diseminare.
Soluţia informatică a cercetării statistice anuale privind populaţia rezidentă a fost realizată în Excel şi
conţine machete de obţinere a tabelelor finale cu date.

4. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor metodologiei

4.1. Principalii indicatori rezultaţi

Populaţia rezidentă a fost re-estimată şi este disponibilă începând cu 1 ianuarie 2002.

 Populaţia rezidentă la 1 ianuarie pe ani de vârstă (0-85 ani şi peste), grupe cincinale de vârstă
(0-4 ani, 5-9 ani..., 80-84 ani, 85 ani şi peste), sexe şi în profil teritorial (pe macroregiuni, regiuni
de dezvoltare, judeţe);
 Populaţia rezidentă medie a anului t (corespunzătoare momentului 1 iulie), adaptat cerinţelor de
exprimare a intensităţii fenomenelor demografice în vederea calculării ratelor la 1000 locuitori,
conform formulei:
Pt  Pt 1
Pm 
2
unde:
Pm = populaţia rezidentă medie a anului t;
Pt = populaţia rezidentă la 1 ianuarie anul t;
Pt 1 = populaţia rezidentă la 1 ianuarie anul t+1.
 Gruparea judeţelor după numărul de locuitori;
 Populaţia în vârstă de muncă pe judeţe şi sexe se calculează la 1 ianuarie;
 Densitatea populaţiei rezidente la 1 ianuarie se determină ca raport între numărul populaţiei
rezidente şi suprafaţa teritoriului locuit de aceasta; se exprimă în număr de locuitori pe km 2;
 Raportul de masculinitate se obţine împărţind numărul bărbaţilor la numărul femeilor; se
exprimă la 100 sau la 1000; se calculează pentru întreaga populaţie pe grupe de vârstă şi ani de
vârstă;
 Raportul de feminitate, având semnificaţia de număr de femei la 100 sau 1000 de bărbaţi;
 Rata de dependenţă demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă
"dependentă" (persoane sub 15 ani şi de peste 64 ani) şi populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani)
exprimat la 100 de persoane;

9
 Vârsta medie a populaţiei rezidente pe judeţe este media vârstelor unei populaţii, prin vârstă
înţelegând acea variabilă demografică continuă ce exprimă timpul scurs de la data naşterii unei
persoane până la un anumit moment de observare. Se determină după formula:

x
 (x  0,5)  P x

P x

unde: x = vârsta în ani împliniţi;

Px = numărul locuitorilor de vârstă x;
0,5 = jumătate de an considerată drept echivalent mediu al variaţiei abaterilor faţă de
data exactă a împlinirii unei vârste oarecare.

 Sporul mediu anual de creştere (scădere) a populaţiei rezidente se stabileşte pe baza

următoarei formule:
Pn  P1
p 
n 1
unde:
 p = sporul mediu de creştere a populaţiei
Pn = populaţia rezidentă la sfârşitul perioadei
P1 = populaţia rezidentă la începutul perioadei
n  1 = durata perioadei măsurată în ani calendaristici

4.2. Forme de prezentare a rezultatelor

Diseminarea rezultatelor se realizează prin intermediul:
 Publicaţiei anuale
o „Populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie ........”
Conţine:
- populaţia pe principalele caracteristici demografice: sexe, grupe de vârstă (0-4 ani,
5-9 ani..., 80-84 ani, 85 ani şi peste) şi vârste (0 - 85 ani şi peste) la nivel de
macroregiune, regiune de dezvoltare şi judeţ;
 Bazei de date online TEMPO şi BDJ;
 Anuarului Statistic al României;
 Anuarului Demografic al României ( o dată la 5 ani);
 Altor publicaţii de sinteză;
 Bazei de date New Cronos a Eurostat.

5. Limitări
- Având în vedere complexitatea metodologică de determinare a componentelor populaţiei
rezidente, prin utilizarea unor date provenite din estimări, în principal în cazul migraţiei
internaţionale, există o serie de limitări privind exactitatea rezultatelor; din acest moriv, nu se
efectează estimări al nivel de localitate (NUTS5);
- Existenţa unei posibile sub-evaluări a stabilirilor de reşedinţă, generate de reticenţa
populaţiei de a solicita înregistrarea la DEPABD a stabilirii reşedinţei.

10