MATERIALE DENTARE CURS 5

LINERII

Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau C.I.M.R. pentru protectia plagii dentinare.
Plaga dentinara este : nesangeranda ; dureroasa, infectata.
Ea poate fi protejata :
Primar : aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii.
Secundar prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu+
cimenturi pe baza de fosfat de zinc(F.O.Z.)/C.I.S. ;

Clasificare
Linerii : pe baza de hidroxid de calciu ;
C.I.M.R. ( C.I.S FOTO) ;

A.. Linerii pe baza de hidroxid de calciu

Ei se aplica strict parapulpar sub obturatii de amalgam, rasini compozite, silicat pentru
protectia pulpei dentare, cu scop izolator si stimularea neodentinogenezei.
Observatie clinica :
Sub obturatii de amalgam se indica tratamentul plagii dentinare (cavitati profunde, medii) : liner-
hidroxid de calciu +F.O.Z. /C.I.S. ;

Forma de prezentare :
Sistem bicomponent : pasta-pasta (DYCAL);
Sistem monocomponent: pasta.

Denumiri comerciale :
CONTRASIL ;
HIDROXYLINE ;
CALCIMOL ;
PULPDENT ;
HYPOCAL.

Aplicarea se realizeaza strict parapulpar , in grosime de 20, conditionata in prealabil 20 secunde

El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras.

Compozitie :
 Hidroxid de calciu (12-54%) ;
 Apa ;
 Solventi organici volatili (colofoniu, metil, etil cetona) ;
 Agenti antibacterieni : diiod-timol , fluor, fluorofosfat de calciu.
 2

Proprietati:
 Ph-bazic (11-12);
 Izolare electrica nu si termica a peretelui dentinar;
 Rezistenta mecanica si duritaste mica ;
 Adeziune mecanica , nu adera chimic, exista riscul in timp al absorbtiei ;
 Efect biologic:stimularea odontoblastilor si neodentinogenezei (coafaj direct).

Recomandari practice:
 Strict parapulpar;
 15-20 grosime ;
 solubilitate maxima –sunt dizolvate de apa ;
 aplicarea de lacuri rezultand o membrana semipermeabila pe care se va aplica F.O.Z./C.I.S. ;
 se aplica cu fuloare/excavatoare.

B.Lineri pe baza de CIMENTURI IONOMERE

Elaborate doua variante  :

C.I.S. conventionale ;
C.I.M.R. ;

Forma de prezentare,compozitia si tehnica de lucru asemanatoare C.I.S..

Denumiri comerciale:
IONOSEAL (Voco);
VITREBOND (3M);
BASE LINE VLC (De Trey)

Roluri:
 Creste adeziunea la nivelul dentinar;
 Donatoare de fluor;
 Efect carioprofilactic ;
 Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari (C.I.M.R. ca lineri) ;
 Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic (25%);
 Adezivitatea crescuta datorita prezentei HEMA.

2
 3

LACURI DENTARE

Se comporta ca si linerii in urma volatilizarii solventului organic.

Rezulta un reziduu rasinic cu un film protector la nivelul peretilor cavitatii ;
Rol protectie : (strict parapulpar), inhiba actiunea acizilor in timpul gravajului si a monomerilor de
baza (R.D.C.);
Rol izolator;
Rol termic (izolator) ;
Rol de blocare a migrarii ionilor metalici Ag, Sn ce determina aparitia discromiilor;
Rol in augmentarea (marirea) etanseizarii de amalgam.

Forma de prezentare :
Solutii de rasini naturale /sintetice intr-un solvent organic.
Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza.
Solventul organic este cloroformul, acetona.
Se aplica prin pensulare 1-2 straturi care dupa aplicarea solventului organic ramane un film rasinic
de protectie (se aplica pe obturatii poroase).

Denumiri comerciale :
COPALITE ;
CAULK VARNISH;
THERMOLINER(Voco) - inhiba transmiterea variatiilor termice ;
AMALGAM LINER: se aplica pe toti peretii cavitatii;
GAMMA BOND -creste adeziunea si etanseitatea obturatiei de Ag la tesuturile dure.

Tehnica de lucru:

Izolare, uscare, curatire perete parapulpar ;

se pensuleaza simplu / dublu ;
rezulta o membrana semipermeabila insolubila.

N.B.
Lacurile se aplica in cavitati superficiale , medii pentru obturatii de amalgam ;
Se contraindica aplicarea de lacuri sub obturatii de r.D.C. –le dizolva ;
Se contraindica aplicarea sub obturatii de C.I.S.-micsoreaza adziunea ;
Se aplica pe obturatii pentru compactizare, impermeabilizarea C.S., C.I.S., R.D.C. nu pe C.I.M.R
Proprietati :
 protectia pulpara;
 creste etanseitatea marginala;
 se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur), deci
se previn discromiile.

Dezavantaje :
 Aplicarea pe stifturi –diminueaza retentiile ;
 In cavitati diminueaza retentia inlay-ului ;
 In cavitatile profunde au un potential toxic.

3
 4

MATERIALE DE AMPRENTARE

Amprenta = reproducerea negativa a tuturor detaliilor campului protetic pe baza careia se

confectioneaza modelul in laboratorul de tehnica dentara
Camp protetic = dintii limitanti, creasta edentata, dintii antagonisti, relatia de ocluzie ;
In edentatia subtotala, totala : bolta palatina, tuberozitati, tuberculii piriformi.

Conditiile tehnice de amprentare :

 o amprenta (standard, individuala) ;
 un material de amprentare cu proprietati corespunzatoare etapei de amprentare ;
 o metoda de amprentare corespunzatoare situatiei clinice.

PORTAMPRENTA :
Suporturi rigide confectionate din materiale rezistente mecanic, in care se aplica materialul de
amprentare.

Clasificare :
1)dupa suprafata de contact cu campul protetic:
 totale –cuprind o arcada (utilizate in edentatia totala) ;
 partiale -acopera un segment de arcada;
 unidentare –amprenteaza un singur dinte (tip inele de cupru, aluminiu);
 speciale : bimaxilare totale sau de hemiarcada

2) dupa materialul de confectionat :

 metalice ;
 nemetalice :
materiale termoplastice ( placa de baza) ;
rasini acrilice simple auto /termo ;
poliesteri /copoliesteri prin termoformare :ERKOPLAST, ERKORIT ;placi-
ERKODENT
rasini compozite : Spectra Tray, Triad Tray

3) dupa gradul de fidelitate

 standard ; metalice/material plastic ; infidele , marimi standard 1-4 ; pot fi
individualizate(Stents)
 individuale materiale termoplastice : placa de baza, polistiren
rasini acrilice autopolimerizabile ;
rasini compozite ;
inele metalice (inel de cupru).

4) portamprente speciale :
 bimaxilare totale : se amprenteaza sup./inf.cu gura inchisa ;
lingura de suport metalic , iar pozitia sagitala se regleaza functie de
pozitia campului protetic (IVOCLAR, DETAX, C-PLAST)

 bimaxilare–segmentare: DUOTRAYS, KETTENBACH (amprentare in ocluzie) ;

 cu sistem de racire si stopuri din rasina pe fata interioara a portamprentei : amprenta cu H.R.
–VAN R.

4
 5

Portamprente standard :
1) metalice  : otel inoxidabil/alama cromata indicatii max.
aluminiu+rasini epoxi ;
cele mai indicate (modul de elasticitate crescut)-in amprenta globala in 2 timpi
(bifazica) ;
10 linguri (1-4) ; S.S WHITE, ALGILOCK
DEVIN –lingura ortomorfa.

2) material plastic :
mai usor de manipulat ;
modul de elasticitate scazut –se deformeaza usor (ma materialele siliconice
chitoase) ;
amprente preliminare, au sisteme de retentie-orificii , nervuri ;
R.A.S., R.D.C., policarbonate, polistiren;
MIRATRAY, MIRATOM, TELEDINE;
Pentru dintii antagonisti cu materiale alginice

Linguri individuale :
precizie crescuta , mai mare ca cele standard ;
mase termoplastice (placa de baza, polistiren) ;
campurile protetice maxilarenecesita armare, se tractioneaza cu usurinta ;
avantaj-strat 2-3 mm , uniform distribuit
Materiale :
R.A.S. (DURACROL) autopolimerizabile
in grosime mai mare de 2 mm-rezistenta, nedeformabile, rigide, usor de prelucrat ;
cele mai utilizate

R.D.C.
Placi 3-4 mm (stare prereactica) ;
Confectionarea lingurilor, bazei sabloanelor de ocluzie;
Tehnica moderna, ergonomica;
Pret de cost crescut;
SPECTRAY-50 placi-fotopolim. In cuptor special-flux halogen ;
TRIAD-TRAY (DENTSPLY), TRAY-DENT (TELEDENT), CITOTRAY (BAYER);
Lampi cuptor: TRIAD II, SPECTRAMAT (IVOCLAR)

Poliesteri +Copoliesteri –termoformare;

ERKOPRESS, ERKOPLAST R.D. ERKORIT (ERKODENT);
Prin procedeul de termoformare (in vacuum) 1 minut iau forma;
Procedeu modern pentru obtinerea portamprentei acrilice individualizate ; in confectionarea
gutierelor.
Inelul metalic.

Proprietatile principale ale materialelor de amprentare :

1) plasticitatea dupa preparare –aplicare in portamprenta individuala si pe campul protetic fara
deformarea periferiei campului (cu presiuni minime se permite aplicarea) ;
2) Fidelitatea – sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului protetic ;
3) Elasticitatea : dupa priza sa prezinte o faza elastica, sa permita dezinsertia dar
si o faza de a nu fi distrus

5
 6

4) Rezistenta mecanica :
5) Stabilitatea dimensionala ; sa nu se dilate , sa nu se contracte (in limitele ISO) ;
6) Stabilitatea chimica : sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante ;
7) Compatibile cu materialele pentru modele.
**Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru, argint.
**Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste
tipuri de amprente.

Proprietati secundare :
Nu efect toxic ;
Nu efecte secundare locale ;
Aplicare/indepartare usoara in cavitatea bucala ;
Pret de cost rezonabil.

Clasificare :
1)dupa starea fizica la indepartarea de pe campul protetic :
Dupa Pogioli : -rigide;
-semirigide;
-elastice.

Dupa Falk : rigide

plastice ;
elastice.

Dupa Ieremia : vezi L.P.

Dupa Munteanu si Bratu: dupa gradul de reversibilitate-

a) Rigide ireversibile :gips, rasini acrilice simple, ZOE.
Semirigide
b) Rigide reversibile ;Compound Stents, Gutaperca, Cerurile, Mat. Bucoplastice ;
c) Elastice reversibile :hidrocoloizi reversibili :agar-agarul (GELOFORM).
d) Elastice ireversibile : alginate,
elastomeri de sinteza  : polisufuri
siliconi de aditie si condensare
polieteri.

MATERIALE RIGIDE IREVERSIBILE

GIPSUL DENTAR

Se obtine din roca de dihidrat de calciu (CaSO42H2O-IPSOS)

Hemihidrat de CaSO4-se foloseste in laborator ;
Pulbere calcinata de culoare alba ;
Sensibilitate la modificarile de umiditate relativa a mediului ; depozitare in cutii metalice, ermetice.
Au pierdut teren in favoarea materialelor moderne.

6
 7

Proprietati :
 Fidelitate, plasticitate foarte bune;
 Neiritant , netoxic.
 Timpul de priza modificabil,
 Prêt de cost scazut  ;

Denumiri comerciale :
 Gipsul de Paris ; saci ermeticm inchisi, cutii
 Snow White (Kerr); Se recomanda pentru modele preliminare (nu de lucru)
 Impression Plaster ;
 Bucoffox;
 G77 Odoncia

Clasificare:
 Clasa I- gips pentru amprentare; hemihidrate=gipsuri moi(amprente,modele
preliminare)
 Clasa II-gips pentru modele preliminare;
 ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru)  hemihidrate(modele
lucru)
 ClasaIV-gips extradur ;
 ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele ; Atentie !!! !Nu amprentare

Compozitie :
 90% alabastru ; hemihidrat de sulfat de calciu ( CaSO4 –1/2 H2O-metoda arderii uscate
+impuritati de anhidrat si dihidrat(roca) ;
 10% aditivi
 Acceleratori de priza ; sulfat de potasiu, 5% sulfat de cupru ; NaCl :2-3%
 Inhibitori de priza : carbonatul de sodiu ;
 Coloranti : albastru de metilen, eozina ;
 Substante aromatizante ;
 Borax 1% ce scade dilatarea de priza.

Dozare :
 Extemporanee :
100gP/50mlapa.
 Industriala in cazul sistemului predozat.

Preparare :
 Manual 1 minut ;
Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea, se spatuleaza rezultand o pasta
cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente.
 Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida, fara incluziuni
de aer, metoda cea indicata.

7
 8

Reactia de priza :
1) Are loc o hidrolizare, rehidratare a pulberii datorate apei ce a fost scoasa ;apa dizolva
particulele din pulbere ; rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare.
2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare
avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile.
3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa, ; amestecul prezinta o plasticitate
excelenta (amprentare+turnare model) ;
4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura rigida , casanta
dupa priza primara (5-10minute pentru amprentare ; priza finala :24-48ore-in functie de
acceleratorii de priza).

Fenomene fizice :
Reactie exoterma –la 1 ora 40-60ºC ;
Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare.
Dilatarea de priza :0,1-0,3% functie de :P/L ; tehnica spatularii

Indicatii :
Limitate de materialele moderne : alginice-alginate ;
pastele ZOE –amprenta finala ;
elastomerii.
 Amprenta functionala necompresiva la edentatul total maxilar.
Se contraindica campurile mandibulare ; materialul este spalat de saliva.
 Supraamprentare –tehnologia clasica de amprentare cu inel -obtinerea puntilor din elemente
separate) ;
 Tehnologia modelului –pt turnarea soclului si in tehnologia tiparului protezelor acrilice
fixe/mobile;
 Ambalare(tehnologia protezei totale).

Dezavantaje:
 Manipulare dificila;
 Volum mare in cavitatea bucala;
 Indepartare foarte dificila de pe campul protetic, cu fracturarea amprentei ;
 Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor;
 Imbatranire in timp.

RASINILE ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE

Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare.

Dezavantaje:
 coeficientul de contractie 5%,
 efectul iritant local,
 manevrare dificila,
 pret de cost crescut.

8
 9

Sunt scoase din uz.

S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului, ca baza protezei ; ambele intr-un mod
precar :tehnologie simplista.
MUCOSEAL=amprenta mucpstatice (abandonata); lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul
fundului de sac.
DURACRYL ;(PMMA) ;P/L – vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare.

Indicatii
 Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii, coroane partiale, dispozitive coronare de
substitutie, reconstituiri corono-radiculare.
 Portamprente individuale ;
 Reparatii-proteza partiala, totala.