Iordache Maria-Iulia

Grupa 6 RISE

- Referat -
PUTEREA LEGISLATIVA SI PUTEREA EXECUTIVA

Regimurile politice sunt de doua feluri: regimuri nedemocratice (totalitare si autoritare) si

regimuri democratice in care puterea polititca este rezultanta unei competitii politice,
alegatorii (poporul) fiind cei care decid in ultima instanta.
Subiectul acestui eseu se refera la puterea politica din cadrul regimurilor democratice care
functioneaza pe baza separarii puterilor in stat in: putere legislativa, putere executiva si
putere judecatoreasca. Separarea puterilor in stat a fost gandita pentru prima data de catre
Charles de Secondat, Baron de Montesquieu si reprezinta un modelde guvernare a tuturor
statelor democratice. Aceasta teorie are sustinatori si combatanti.
Cei care sustin aceasta teorie afirma faptul ca limitarea responsabilitatilor si a puterilor
protejeaza democratia si blocheaza aparitia tiraniei.
Cei care combat teoria separarii puterilor in stat subliniaza ca, indiferent de realizari,
separarea puterilor incetineste procesul de guvernare, promoveaza dictatura executivului,
facand imposibila tragerea acestuia la raspundere si tinde sa marginalizeze legislativul.
In realitate, nu exista in nici un stat, oricat de democratic, o separare totala a puterilor.
Exista, din acest motiv, sisteme politice care functioneaza pe baza interconectarii si
intrepatrunderii celor trei puteri in stat,
In regimurile dictatoriale, separatia puterilor in stat reprezinta o utopie , atat puterea
legislativa, cat si cea executiva, fiind in mana unei singure entitati.
Dar ce reprezinta de fapt puterea legislativa si cea executiva ?
Puterea legislativa reprezinta una dintre cele trei puteri fundamentale independente, care
asigura dezbaterea si aprobarea legilor, atat ca forma, cat si in continut. In acelasi timp,
puterea legislativa controleaza executivul.
Puterea executiva (Guvernul) este puterea care implementeaza legile in practica si se ocupa
cu administrarea birocratiei de stat. Este condusa de primul ministru: Guvernul propune legi
pentru a fi aprobate de catre legislativ.
 Acest eseu isi propune sa analizeze atributiile si functionarea legislativului si executivului
in Romania comparativ cu alte doua tari din lume.
In Romania, potrivit Constitutiei (art.1 ; aliniatul 4) statul se organizeaza potrivit
principiului separatiei si echilibrului puterilor in - putere legislativa, putere executiva si
putere judecatoreasca – Romania fiind o tara democratica, membra a UE.
Puterea legislativa este reprezentata de Parlament. Parlamentul este organul reprezentativ
suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii (Constitutia Romaniei titlul
III articolul 61). Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, secret si liber exprimat
potrivit legii electorale (art 62 din Constitutia Romaniei).
Fiecare minoritate nationala are dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii
electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de catre o singura
organizatie. Numarul deputatilor si senatorilor se stabileste prin legea electorala in raport cu
populatia tarii.
Camera Deputatilor si Senatul in Romania sunt alese pentru un mandat de patru ani care se
prelungeste, de drept, in anumite conditii speciale : stare de mobilizare, de razboi, asediu,
urgenta, pana la incetarea acestora.
Puterea executiva apartine Guvernului, care discuta si voteaza legile ordinare si organice,
In Romania, presedintele tarii, ales prin vot, alege prim-ministrul, care, la randul sau,
numeste Guvernul.
Guvernul Romaniei reprezinta, deci, puterea executiva si functioneaza pe baza unui vot de
incredere acordat de Parlament. Guvernul Romaniei este numit de Presedintele Romaniei si
este alcatuit din prim-ministru si ministrii si asigura realizarea politicii interne si externe a
tarii. Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate.
Raporturile Parlamentului cu Guvernul in Romania
Guvernul informeaza Parlamentul.
Membrii guvernului au acces la lucrarile Parlamentului.
Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata
Guvernului.
Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta
comuna, asupra unui program, declaratie de politica denerala sau proiect de lege.
 Sistemul politic in Israel
Sistemul politic in Israel este reprezentat de o democratie perlamentara. Ca in orice
democratie principiul separarii puterilor in stat este si aici aplicabil.
Organul executiv este Guvernul condus de unh prim-ministru.
Organul legsilativ este Parlamentul.
In fruntea statului se afla Presedintele cu atributii mai mult reprezentative.
Parlamentul (Knesset) este alcatuit din 120 de deputati care sunt realesi din patru in patru
ani de catre poporul israelian prin alegeri directe. La fel este ales si primul-ministru. Este un
stat care nu are o Constitutie datorita neintelegerilor politice dintre partide.
Parlamentul poate demite prim-ministrul si reciproc, apoi se organizeaza noi alegeri.

Sistemul politic in Elvetia

Prototipul politic in Elvetia este acela al democratiei consensualiste.
In Elvetia seful guvernului este presedintele prin rotatie al Consiliului Federal – fiind
simultan si presedinte.
Sistemul elvetian nu are conceptul clasic de separatie a puterii in stat, ci de cooperare si
control (similar USA).
Parlamentul – este bicameral alcatuit din Adunarea Federala si Consiliul Statelor.
Adunarea Federala este de fapt Consiliul National care reprezinta poporul . Consiliul
Statelor reprezinta Cantoanele. Ambele camere au puteri egale : au putere legislativa
elaborand legi federale si fac numirile in Consiliul Federal, Curtea Federala si Comandantul
sef al armatei.
Parlamentul bicameral supervizeaza autoritatile guvernului si aproba bugetul anual.
Guvernul este reprezentat de Consiliul Federal care are rol executiv si guverneaza
federatia. Este alcatuit din patru partide si actioneaza ca un corp colegial. Este reprezentat
de sapte membrii : unul prezideaza federatia si este presedinte prin rotatie pentru un an, iar
fiecare dintre cei sapte conduce un minister.
Presedintele ramane insa fara puteri aditionale, avand functia de ministru cu portofoliu in
administratie.
Democratia elvetiana este una directa, instrumentata prin:
 initiativa populara
 referendum
 In concluzie putem spune ca regimurile democratice sunt regimuri competitionale. Exista
in aceste regimuri o tendinta catre dualism si aceasta este reprezentata in special de lupta
pentru controlul puterii.
Guvernul este controlat de catre Parlament, iar viata politica tinde sa se structureze pe
principiul majuritate/opozitie. Alegerile devin din ce in ce mai mult o lupta oentru putere
castigata de cel majoritar (deci este un sistem majoritar).
Comparand cele trei sisteme analizate, putem concluziona ca : Elvetia este un tip de
sistem parlamentar aparte care ii confera constanta in coalitia care guverneaza.
 Bibliografie

 Lijphart – Metode ale democratiei (capitolul 6) – Relatii executiv-legislativ

 Lijphart – Metode ale democratiei (capitolul 6) – Cabinetele
 Constitutia Romaniei (articolul 1 ; articolul 61 ; articolul 115)
http://www.constitutiaromaniei.ro/
 http://www.universitateaeuropeanadragan.ro/images/imguploads/cursuri_biblioteca_
virtuala/drept/drept_constitutional_si_institutii_politice_i.pdf
 https://georgevlaescu.wordpress.com/2013/08/27/regimuri-politice-democratice-
autoritare-si-totalitare/
 Mishler, Rose - Support for Parliaments and Regimes in the Transition toward
Democracy in Eastern EuropeDocument PDF
 Gallagher - The ExecutiveDocument Word
 http://acum.tv/articol/68247/