Tema: Psihosociologia grupurilor umane – obiect,

problematică si evoluție istorică

Noţiuni de bază
Grup social‚ formaţiune socială‚ colectivitate‚ grup de apartenenţă‚ grup de referinţă‚ grup social
mare şi mic‚ grup formal‚ informal şi neformal‚ grup primar‚ grup secundar‚ grup de sarcină‚ grup
restrâns‚ câmp social‚ spaţiu de fază‚ schimbarea socială‚ lider‚ stil de conducere‚ lider
autoritar‚ lider democratic‚ lider laisser-faire‚ conformism intragrupal normalizare‚ reprezentări
sociale‚ personificarea cunoştinţelor‚ decontextualizarea conţinutului percepţiei‚ schemă
figurativă‚ ontizare‚ obiectivarea şi ancorarea reprezentării sociale‚ minorităţi sociale‚ rezistenţă
la schimbare.

Subiecte
1. Psihosociologia grupurilor umane – disciplina interdisciplinara: obiect, definire si
continut.
2. Relatia dintre psihosociologia grupurilor si alte discipline psihosociale.
3. Principalele probleme ale grupului, cercetate în psihosociologie.
4. Evoluția cercetărilor grupului social.

Subiectul 1. Psihosociologia grupurilor umane – disciplina

interdisciplinara: obiect, definire si continut.

Psihosociologia este un domeniu interdisciplinar de cunoaștere științifică a interacțiunii

comportamentelor și proceselor psihice umane. Floyd H. Allport, apreciat pe drept ca fondatorul
psihologiei sociale ca disciplină științifică, fiind cel care a publicat prima lucrare de acest gen
bazată pe date experimentale, considera că obiectul de studiu al acestei științe îl constituie
„studiul relațiilor reale sau imaginare dintre persoane dintr-un context social dat, în măsura în
care aceste relații afectează persoanele implicate în situațiile respective”.

Adică, psihosociologia are în centrul ei relațiile interpersonale ce au loc într-un context social, și
un fundament psihologic.
Amplificarea rapidă a preocupărilor psihologilor și sociologilor pentru studiul relațiilor
interpersonale ce iau naștere în interiorul grupului uman, a fost determinată de faptul că grupul
uman, ca formă de acțiune, de echilibrare a raporturilor contradictorii și de suport psihomoral, a
început să joace un rol din ce în ce mai important în viața oamenilor.
Astfel, multe dintre aspectele care vizau viața și activitatea indivizilor în interiorul grupului,
diferitele fenomene și procese ce se structur la acest nivel, devin parte integrantă a
problematicii unei noi științe, relativ autonome – psihosociologia grupului uman.
Printre problemele pe care le studiază și cărora încearcă să le dea o interpretare specifică,
putem enumera:

1. structurile și procesele de grup și implicațiile lor psihosociale;

2. factorii care influențează dinamica grupului; rolurile, atitudinile și comportamentele
sociale în cadrul grupului restrâns; influența socială și conformismul social;
3. comunicarea și strucurile de comunicare intragrupală;
4. procesul decizional în grup; conflictele intra și intergrupale;
5. activitatea în grup și formarea de echipe;
6. creativitatea și inovația de grup etc.

Subiectul 2. Relatia dintre psihosociologia grupurilor si alte

discipline psihosociale.
Toate stiintele socio-umane sunt in evidenta relatie unele cu altele. Dintre “stiintele omului” nu
exista probabil nici una din care psihologia sociala sa nu fi facut imprumuturi profitabile si pe
care ea la randu-i sa n-o fi ajutat. Desi au o radacina comuna – filozofia – si un obiect de studiu
comun - omul, se disting mai ales prin perspectivă.
Stiintele care au mentinut si mentin legaturi deosebite cu psihologia sociala sunt psihologia,
sociologia si etnologia.
În cadrul PS distingem mai multe ramuri, care au în atenție problematica grupului social.

Psihologia sociala a vietii politice studiaza:

1. manifestarile psihice legate de activitatea politica,
2. caracteristicile conduitei oamenilor in situatii politice,
3. legile conditionarii sociale a atitudinii politice a maselor,
4. locul si rolul organizatiilor politice in modelarea psihologiei sociale si a conceptiei despre
lume a oamenilor,
5. participarea oamenilor la viata politica, la conducerea statului, precum si aspectele
psihologiei ale “jocului democratic”,
6. formarea opiniei publice la diferite segmente ale populatiei,
7. influenta indoctrinarii politice a maselor asupra structurii si dinamicii vietii sociale.

Psihologia sociala juridica se ocupa de studierea urmatoarelor aspecte psihologice implicate

in raportul dintre legislatie si conduita oamenilor:

1. constientizarea si internalizarea normelor social-juridice,

2. cauzele si consecintele psihice ale abaterii de la norme,
3. caile redresarii conduitelor psihice ale abaterii de la norme,
4. caile redresarii conduitelor anomice, infractionale,
5. problemele delincventei juvenile.
Psihologia sociala a moralei studiaza radacinile socio-psihologice ale normelor etice si ale
comportamentelor morale:

1. baza psihologica a atitudinilor morale fundamentale,

2. baza psihologica a influentarii morale a oamenilor,
3. aspectele psihologice ale confruntarii dintre sistemele de valori morale.

Psihologia sociala a educatiei studiaza fenomenele ce se petrec in:

1. microgrupuri scolare,
2. relatii interpersonale dintre elevi si profesori, elevi si conducatorii scolii,
3. munca instructiv-educativa,
4. grupurile educationale scolare si extrascolare (rolul liderului, influenta educationala a
grupurilor asupra persoanei etc.).

Psihologia sociala a artei studiaza problemele psihologice ale:

1. genezei atitudinii estetice fata de realitate,
2. influentei factorilor social-istorici asupra creatiei artistice si asupra receptarii operei de
arta,
3. formarii preferintelor estetice si a gustului pentru frumos,
4. mecanismului transpunerii valorilor estetice in conduita reala a indivizilor si grupurilor
umane.

Psihologia sociala a stiintei cerceteaza:

1. radacinile social-psihologice ale stiintei,
2. influenta atmosferei social-psihologice asupra stilului gandirii stiintifice si asupra
caracterului cercetarii,
3. semnificatia psihosociala a raspandirii cunostiintelor stiintifice in randurile maselor.

Psihologia sociala a filosofiei studiaza:

1. originea social-psihologica a unor teme filosofice sau chiar a unor probleme (vezi, de
pilda, asa-numita “problema fundamentala a filosofiei”, pe care Engels o origina in trairile
sufletesti ale omului primitiv, legate indeosebi de experienta visului.
2. influenta unor particularitati psiho-sociale (de ordin clasial, national etc.) asupra gandirii
filosofice.

Psihologia sociala a religiei incearca sa cotribuie la:

1. elucidarea mecanismului influentelor religioase asupra constiintei omului,
2. intelegerea mecanismului de convertire religioasa,
3. conduitele de grup si de masa in cotextul fenomenului religios (ritualuri, actiuni
protestatare, razboaie religioase).
Psihologia sociala agrara studieaza:

1. efectele psihosociale ale mutatiilor ce au loc in agricultura,

2. implicatiile psihologice ale relatiei sat–oras,
3. consecintele calificarii (recalificarii) fortei de munca.

Psihologia sociala industriala se ocupa de studierea:

1. relatiilor interpersonale (“om–om”) din intreprinderea industriala,
2. relatiile pe “axul vertical” al organizarii intreprinderii, care include probleme de
organizare; decizie; comunicare; circulatiata informatiei; cooperarea intre niveluri;
selectia si promovarea cadrelor;
3. relatiile de pe “axul orizontal” al intreprinderii, incluzand probleme cum sunt :relatii
interpersonale din cadrul echipei; relatii psihologice dintre echipe, ateliere, sectoare,
sectii, birouri; relatiile cu alte intreprinderi; relatii cu consumatorii;
4. problemele social-psihologice ale colectivului de productie;
5. premisele unei bune structurari a colectivului;
6. conditiile unei distributii eficace a functiilor si rolurilor intre membrii colectivului;
7. conturarea celui mai eficient stil de conducere.

Psihologia sociala comerciala cerceteaza:

1. momentele psihologice ale interactiunii vanzator–cumparator,
2. particularitatile si preferintele publicului consumator,
3. probleme ale actiunii de prezentare si desfacere,
4. influenta traditiei asupra conduitei consumatorilor.

Psihologia sociala a vietii cotidiene se ocupa de probleme ale modului de trai:

1. sistemul deservirii si autoservirii comunale cotidiene,

2. relatiile de familie, de rudenie, de vecinatate, de petrecere a timpului si de organizare a
spatiului,
3. probleme psihosociale ale timpului liber (psihologia loisir-ului).
Subiectul 3. Principalele probleme ale grupului, cercetate în
psihosociologie.

1. Grupul social și interacțiunea umană.

2. Structurile și procesele grupale și implicațiile lor psihosociale.
3. Liderii si rolul lor în dinamica grupurilor.
4. Dinamica și dezvoltarea grupului social.
5. Relațiile intergrupale
6. Stereotip‚ prejudecată‚ discriminare în relațiile interculturale
7. Conflictul intergrupal/ intercultural și moduri de rezolvare a lui
8. Psihologia maselor și a conștiinței de masa
9. Mass-media și guvernarea politică a maselor.
10. Fenomene de masă.

Subiectul 4. Evoluția cercetărilor grupului social

Interesul pentru studiul grupurilor mici se manifestă cu o mai mare intensitate odată cu apariția,
la jumătatea secolului al XIX-lea, a primelor teorii psihologice sau sociologice care ajunseseră
deja la concluzia că individul este un produs al grupului, iar realitatea socială este
supraindividuală. Avem în vedere aportul unor pioni eriai celor două științe, cum au fost
următorii.