Sunteți pe pagina 1din 21

Virgiliu Gheorghe: „Dacă s-ar trata boala de la început, nu ar mai muri

oamenii de COVID-19” (I). Aflaţi aici cum să evitaţi moartea dacă vă


îmbolnăviţi de COVID. Care sunt primele semne şi cu ce tratament trebuie
început. INTERVIU FAMILIA ORTODOXĂ
 De ActiveNews / Ştiri / Publicat: Miercuri, 18 noiembrie 2020
Este Covid-19 o boală aducătoare de moarte? Răspunsul nu este nici „da”, nici
„nu”, ci „după cum este abordată această patologie extrem de contagioasă”. Din
păcate, se pare că noi, ca societate, suntem mai puţin pregătiţi să facem faţă acestei
viroze, faţă de pericolul pe care l-ar putea constitui ea cu adevărat pentru sănătatea
publică. Interviul cu dr. Virgiliu Gheorghe este una dintre mărturiile faptului că
această boală poate fi învinsă dacă este tratată din timp, potrivit descoperirilor
medicale existente la această oră, se scrie în cel mai recent număr al Revistei Familia
Ortodoxă, care îl omagiază la 100 de ani de la naşterea la Ceruri pe Sfântul Nectarie
din Eghina, vindecătorul de boli grave. Cu permisiunea redacţiei Familia Ortodoxă,
căreia îi aducem mulţumirile noastre, reproducem integral prima parte a acestui
interviu cu bioeticianul Virgiliu Gheorghe.
 
– Domnule Virgiliu Gheorghe, cum vedeţi pandemia acum, la debutul celui „de-
al doilea val”?
 
– Sunt foarte multe de spus. În primul rând, sunt mai puţin speriat acum decât în
urmă cu 6 luni de gravitatea bolii. Este, cum am spus şi atunci, extrem de
contagioasă, dar nu atât de mortală precum se crede. Am convingerea că ar muri
foarte puţini oameni, mai puţini decât la o gripă obişnuită, dacă bolnavii ar fi trataţi
de la început cum trebuie. E adevărat, şi asupra acestui punct aş insista: boala aceasta
nu este o gripă obişnuită. Mai mult, are câteva caracteristici care o deosebesc clar de
cele mai multe boli cunoscute. Acesta este şi unul dintre argumentele faptului că
virusul a fost asamblat genetic în laborator din anumite secvenţe, cum sunt cele de la
HIV, secvenţe adiţionate unui coronavirus obişnuit.
 
– Şi cum anume ar trebui să fie tratată boala de la început?
 
– Vedeţi dumneavoastră, formele severe sunt, în majoritatea cazurilor, forme
netratate cel puţin o săptămână, dacă nu 10 zile de la apariţia primelor simptome. Pur
şi simplu, oamenii iau un Paracetamol şi aşteaptă să le treacă. Iar boala trece astfel,
destul de uşor, statistic vorbind, la 80-90% din populaţie. Există însă ceilalţi, la care
boala se agravează, plămânul începe să sufere, sunt spitalizaţi, iar unii dintre ei, mai
cu seamă cei cu comorbidităţi, riscă ventilaţia mecanică şi decesul.

PRIMUL MOTIV AL NETRATĂRII BOLII ESTE NEACCEPTAREA EI


 
– De ce credeţi că oamenii nu se tratează corespunzător?
 
– În primul rând, majoritatea oamenilor greu acceptă că au Covid-19, din cauza
isteriei produsă în mass-media privind această boală. Discuţiile despre boală nu au
aproape nimic cu lupta populaţiei împotriva bolii, ci doar cu măsurile de
necontaminare. Ştiţi ce sugerează aceasă atitudine? Faptul că viroza aceasta ar fi ceva
cumplit, un fel de ciumă sau lepră, că eşti condamnat, aşa că trebuie să ne concentrăm
pe ce putem face ca să ne păzim, să nu o luăm. Dar nu-i deloc aşa. Este o boală ca
oricare alta, iar oamenii care sunt pregătiţi să lupte cu ea ‒ nu stând cu masca pe faţă
şi „la distanţă” de ceilalţi ‒ nu vor întâmpina probleme să o depăşească fără mari
dificultăţi, cel mult cu izolarea în casă timp de 14 zile. Aşadar, spaima indusă de
mass-media îi determină pe oameni să nu poată accepta că sunt bolnavi, şi chiar să
evite oricare tratament specific coronavirusului. Pur şi simplu, nu vor să creadă că au
coronavirus! Aud foarte des scuze de genul: „Am stat cu aerul condiţionat deschis”,
„M-a tras curentul după ce am făcut baie”, „Am mâncat o îngheţată” etc. ‒ orice
argument al stării de boală pe care o resimt, numai să nu cadă sub suspiciunea de
Covid-19.
 
Aceasta înseamnă că primul motiv al netratării bolii este neacceptarea ei,
dar nu şi singurul. Alţii, auzind sau constatând că cineva apropiat a trecut foarte
uşor peste boală, nu fac altceva decât să o trateze cu multă răbdare şi cu ceva
Paracetamol, ca să micşoreze febra. Ei nu ştiu că există factori de risc şi că,
întrunind câţiva, vor face o formă mai gravă. După o săptămână, deja începe să
fie târziu pentru o intervenţie terapeutică, iar când ajung la spital, intră deja în
Terapie Intensivă şi riscă intubarea şi moartea. Cunosc mai multe astfel de
cazuri, inclusiv medici.
 
– La medici cum se explică acest comportament?
 
– Sunt şi ei oameni, trăiesc în aceeaşi societate sufocată mediatic cu multe
informaţii de proastă calitate şi, din păcate, dacă nu au fost implicaţi direct în lupta cu
Covid-ul în spitale, nu ştiu mai nimic despre tratarea bolii. Aceasta este şi o a treia
cauză pentru care oamenii mor practic în casă, netrataţi, în condiţiile în care boala s-
ar fi putut controla uşor din prima zi.
 
Am cunoscut cazuri în care s-a ajuns în pragul Terapiei Intensive din cauza
medicului de familie, care şi-a tratat pacientul de Covid cu Teraflu, Sinupret şi
Paracetamol. Altul şi-a dus pacientul în aceeaşi stare gravă, recomandându-i Tamiflu.
Atât Teraflu, cât şi Tamiflu nu fac altceva decât să mai încarce cu toxicitate un
organism care deja a ajuns, în scurt timp, destul de tarat din cauza virusului. Într-un
alt caz, omul murea acasă aşteptând răspunsul de la testul Covid, care întârzia să vină
de trei zile, iar medicul nu voia să-i recomande nici măcar un anticoagulant sau un
antiinflamator, sub motivul că nu ştie sigur dacă are Covid-19. Oricum, nici când a
aflat nu şi-a asumat nici o responsabilitate. Omul a scăpat până la urmă cu ajutorul lui
Dumnezeu, după o internare de câteva săptămâni bune în spital. Dar nu toţi au avut
acelaşi noroc.
 
– Consideraţi că tratamentul ar trebui început şi fără diagnosticul de Covid-19?
 
– Se poate face o minimă prevenţie, adică să se recomande anumite suplimente
şi medicamente care te pun la adăpost, fără să-ţi primejduiască sănătatea cu efectele
lor adverse. Dar observăm un paradox: pentru o răceală obişnuită, mulţi medici se
grăbesc să dea antibiotice, şi chiar pe termen lung, iar în cazul Covid-ului cu
manifestări pulmonare evidente, nu o fac până nu vine testul de la RT-PCR! De
asemenea, de când e lumea, diagnosticul unei boli se pune pe baza semnelor clinice,
iar în Covid acest lucru parcă ar fi în mod tacit interzis. E un paradox care nu poate fi
explicat decât prin frica paralizantă cu care societatea tratează Covid-ul, şi nu prin
raţiunea de care ar fi nevoie ca această boală să fie întâmpinată şi vindecată.
 
SPECIFICITATEA SIMPTOMELOR DE COVID-19
 
– Şi care ar fi semnele clinice care ne indică contaminarea cu Covid-19?
 
– Boala aceasta poate avea o mulţime de semne, de multe ori complet diferite de
la o persoană la alta. La mulţi debutează cu o durere de cap foarte puternică. La alţii
apare o stare de oboseală excesivă, o stare de greaţă, încât nu pot mânca mai nimic,
sau diaree. La alţii, o uşoară usturime în gât şi o febră mică, gen 37.5, care trece la
Paracetamol, dar revine. Mai sunt durerile musculare, pierderea gustului şi a
mirosului, dureri în piept şi în spate, în dreptul plămânilor, tuse uşoară, cu un
sentiment de disconfort la respiraţie. Am văzut, în forme foarte uşoare, un debut cu
dureri în zona sinusurilor sau a ganglionilor limfatici din zona gâtului. Bineînţeles, o
parte dintre aceste simptome apar şi în alte viroze sau răceli, dar există şi o anumită
specificitate. De pildă, durerile de cap debutează brusc şi sunt extrem de intense.
Când sunt asociate şi cu o stare de oboseală excesivă, e foarte probabil să fie Covid.
Este vorba de o oboseală de aşa natură, că ai sta tot timpul în pat şi ai dormi, sau
experimentezi o stare de neputinţă pe care nu ai mai întâlnit-o niciodată. Mai este un
semn care debutează odată cu starea de oboseală: tahicardizarea. Inima începe să bată
repede, indiferent de efortul făcut; chiar dacă te întorci de pe-o parte pe alta în pat,
creşte pulsul. În general, cum se agravează puţin boala, creşte pulsul uneori până la
100 bătăi pe minut şi rămâne pe o perioadă destul de lungă crescut, până la
apropierea vindecării.
 
Depinde de severitatea formei. Pierderea mirosului şi a gustului, brusc, sunt
semne clare de Covid. Dar nu toată lumea le experimentează. Am cunoscut persoane
care nu şi-au pierdut deloc gustul şi mirosul, chiar dacă au făcut o formă severă, iar
altele care şi le-au pierdut pe o perioadă lungă de timp, mai lungă de o lună, la o
formă mai uşoară, dar care a trenat din cauza unor contaminări succesive. Apoi, când
am vorbit de durerile de spate şi de articulaţii, acestea sunt efectul stării inflamatorii
pe care o generează acest coronavirus, lucru care poate fi privit tot ca un semn
specific. Dacă însă apare apăsarea în piept şi în spate, în corelaţie cu alte câteva
simptome, deja boala este avansată, şi trebuie avută în vedere intrarea în terapia
specifică. Mie mi se pare că această viroză, mai ales în contextul pandemic în care ne
aflăm, nu poate fi confundată cu alte gripe decât cu o probabilitate extrem de mică.
 
– Dar nu există şi analize de sânge specifice bolii, în cazul în care persoana nu
face testul RTPCR sau rezultatul acestuia întârzie să vină?
 
– Este o întrebare foarte importantă. Toată lumea crede că PCR-ul trebuie să
aibă ultimul cuvânt, însă nu este chiar aşa. Sunt cazuri în care testul iese negativ,
chiar dacă persoana are boala manifestată destul de vizibil. Pe de altă parte, testul
poate ieşi pozitiv şi când boala este vindecată, şi chiar câteva săptămâni mai târziu,
deşi persoana nu mai contaminează de mult. De altfel, se consideră că în jur de 14-18
zile de la identificarea bolii, persoana nu mai este contagioasă, chiar dacă testul iese
pozitiv, iar din experienţă cred că este o afirmaţie foarte corectă. Aşadar, se poate ca
testul să iasă pozitiv numai după câteva zile bune de la debutul bolii. Ce rămâne de
făcut? Evident, ne putem ghida după analizele de sânge. Există câteva analize care se
modifică în funcţie de severitatea bolii. De pildă, limfopenia (scăderea numărului de
limfocite) specifică acestei viroze este direct legată de gravitatea bolii, fiind chiar un
indicator al prognosticului. Dacă scad foarte mult limfocitele, riscul de mortalitate
creşte. De asemenea, creşterea Proteinei C Reactive a Feritinei (factori inflamatorii),
Alaninaminotransferazei (ALT), a Lactat Dehidrogenazei (LDH) şi a Creatinin
Kinazei (CK) sunt extrem de relevante. E adevărat, în prima fază, acestea pot fi destul
de scăzute. Mai sunt factorii de tromboză – D-dimerii, T protrombina, Trombocitele
şi Fibrinogenul. Aşadar, în caz de suspiciune, ţinerea sub observaţie a acestor
parametri poate fi suficient de relavantă pentru iniţierea terapiei.

VITAMINA D ŞI RATA MORTALITĂȚII DE COVID-19 

– Care este tratamentul cu care credeţi că trebuie început?


 
– Dacă există o minimă suspiciune de Covid-19, mai ales în contextul în care
altcineva apropiat a făcut boala, aş începe cu o terapie de prevenţie, care oricum
trebuie făcută şi în cazul în care testul iese pozitiv sau boala e deja avansată. 
 
În primul rand, aş incepe cu doze mari de Vitamina D. Multe studii au
demonstrat că formele cele mai severe sunt făcute de persoane care au niveluri reduse
de vitamina D. În Statele Unite, mai multe studii au apărut pe această temă incă din
luna aprilie a acestui an, tema fiind de mare actualitate[1] [2].Cercetarea a avut loc şi
in Europa, unde un studiu care a examinat datele culese din zece ţări europene ajuns
la concluzia că „există o puternică corelaţie intre deficienţa severă de vitamina D şi
rata mortalităţii de Covid-19 in Europa”[3]. Un alt studiu, realizat in douăzeci de ţări
din Europa, a constatat acelaşi lucru[4] De asemenea, un alt studiu observă că ţările
aflate sub paralela 35 au cea mai mică mortalitate[5], tocmai datorită unei mai mari
expuneri la soare, adică a unui nivel mai ridicat de vitamina D. Se pare că, intr-
adevăr, nivelurile reduse de Vitamina D reprezintă unul dintre cei mai puternici
factori de predicţie a unei forme severe de Covid-19, iar studiile pe această temă se
înmulţesc[6] [7].
Cercetările mai noi insistă pe creşterea dozelor de vitamina D, pentru a preveni
infecţiile şi a amplifica răspunsul imunitar la boli precum Influenza şi Covid-19.
Astfel, sunt recomandate doze de 10.000 UI zilnic, pe o perioadă de cateva
săptămani, pană creşte semnificativ nivelul lui 25-hydroxyvitamin D (25(OH)D);
apoi o doză zilnică de 5.000 UI e suficientă. Obiectivul este de a creşte nivelul lui 25
(OH) D pană la niveluri de 40-60 ng/mL[8]. Acest nivel poate fi insă depăşit fără
riscuri pentru sănătate.
Pacienţii doctorului Cicero Coimbra, trataţi pe o perioadă lungă cu doze mari de
vitamina D, au ajuns la niveluri de 300-400 ng/mL fără riscuri pentru sănătate, dar cu
efecte pozitive importante privind boli autoimune precum scleroza multiplă. In acest
context, doze de cateva zeci de mii UI zilnic, pe o perioadă de cateva săptămani, cat
persoana suferă de Covid-19, nu au nici o contraindicaţie. De pildă, intr-un studiu
desfăşurat in anul 2017, s-a constatat că o doză unică mare de vitamina D de 200.000
UI a atenuat semnificativ inflamaţia, fără nici un efect advers[9]. Aşadar, la debutul
Covid-19 poate fi luată o astfel de doză de vitamina D, urmată de 10.000 UI zilnic
cateva săptămani, ca ulterior să se treacă la 5.000 UI.
Într-un studiu realizat pe pacienţi intubaţi, aflaţi in Terapie Intensivă, s-a
constatat că, proporţional cu mărimea dozelor de vitamina D administrate, scade
timpul petrecut in Terapie Intensivă. La 100.000 UI administrate zilnic, timp de 5
zile, adică la un total de 500.000 UI, s-a observat o scădere pană la jumătate a
numărului de zile faţă de grupul de control[10]. Intr-un alt studiu realizat tot pe
pacienţii de Terapie Intensivă intubaţi, doza de 500.000 UI a condus la o creştere a
hemoglobinei cu aproximativ 10% săptămânal[11]. Raportul 11.30 g/dL faţă de 8.19
g/dL la grupul de control după numai 3 săptămani e un rezultat impresionant pentru
cine ştie cat de greu creşte hemoglobina in condiţii de Terapie Intensivă. Interesant e
faptul că efectul a fost observat la administrarea a 500.000 UI, şi nu la 250.000 UI.
Incă o dată se vede că dozele mari sunt mult mai eficiente. Din aceste două studii, ar
exista toate motivele să fie administrate doze mari de 500.000 UI bolnavilor intubaţi
de la Terapie Intensivă. Trebuie insă avut in vedere consumul unei cantităţi mari de
lichide in zilele administrării dozelor mari de vitamina D. In plus, dacă aceasta este
luată pe o perioadă mai lungă, este utilă Vitamina K2 (50-100 ug zilnic), care
protejează, ca şi consumul de lichide, impotriva depunerii de calciu. Există şi
posibilitatea administrării intramusculare a unei doze unice de 100.000 UI sau
300.000 UI, care are o eliberare mai lentă şi duce la o recuperare rapidă, fiind
observată o creştere semnificativă a 25(OH)D mult mai rapidă decat in cazul
vitaminei D orale.
[1] Lau, Frank H., et al. "Vitamin D insufficiency is prevalent in severe COVID-
19." medRxiv (2020).
[2] Israel, Ariel, et al. "The link between vitamin D deficiency and Covid-19 in a
large population." medRxiv (2020).
[3] Pugach, Isaac Z., and Sofya Pugach. "Strong correlation between prevalence
of severe vitamin D deficiency and population mortality rate from COVID-19 in
Europe." medRxiv (2020).
[4] Ilie, Petre Cristian, Simina Stefanescu, and Lee Smith. "The role of vitamin
D in the prevention of coronavirus disease 2019 infection and mortality." Aging
Clinical and Experimental Research (2020): 1-4.
[5] Rhodes, Jonathan M., et al. "low population mortality from COVID‐19 in
countries south of latitude 35 degrees North supports vitamin D as a factor
determining severity." Alimentary pharmacology & therapeutics 51.12 (2020): 1434-
1437.
[6] Daneshkhah, Ali, et al. "The Role of Vitamin D in Suppressing Cytokine
Storm in COVID-19 Patients and Associated Mortality." medRxiv (2020).
[7] Radujkovic, Aleksandar, et al. "Vitamin D Deficiency and Outcome of
COVID-19 Patients." Nutrients 12.9 (2020): 2757.
[8] Grant, William B., et al. "Evidence that vitamin D supplementation could
reduce risk of influenza and COVID-19 infections and deaths." Nutrients 12.4
(2020): 988.
[9] Scott JF, Das LM, Ahsanuddin S, et al. Oral Vitamin D Rapidly Attenuates
Inflammation from Sunburn: An Interventional Study. J Invest Dermatol.
2017;137(10):2078-2086.
[10] Han, Jenny E., et al. "High dose vitamin D administration in ventilated
intensive care unit patients: a pilot double blind randomized controlled trial." Journal
of clinical & translational endocrinology 4 (2016): 59-65.
[11] Smith, Ellen M., et al. "High‐Dose Vitamin D3 Administration Is
Associated With Increases in Hemoglobin Concentrations in Mechanically Ventilated
Critically Ill Adults: A Pilot Double‐Blind, Randomized, Placebo‐Controlled Trial."
Journal of Parenteral and Enteral Nutrition 42.1 (2018): 87-94.

Dr. bioetician Virgiliu Gheorghe: „Dacă s-ar trata boala de la început, nu


ar mai muri oamenii de Covid-19” (II)
De ActiveNews / Ştiri / Publicat: Sâmbătă, 05 decembrie 2020
Coronavirusul „Covid-19” a venit cu o mulţime de întrebări pentru oamenii de
pretutindeni. Probabil că niciodată nu au fost mai multe întrebări, şi niciodată mai
puţine răspunsuri, deşi trăim în era mass-media. De fapt, aceasta ne dă răspunsuri, dar
nu la întrebările importante, la întrebările noastre. În rândurile ce urmează, prin
bunăvoinţa bioeticianului Virgiliu Gheorghe, avem câteva dintre răspunsurile
principale la problemele pe care acest virus le ridică. Poate că de unele dintre aceste
răspunsuri depinde viaţa unor oameni. E vremea, se pare, ca fiecare din noi să-şi fie
propriul doctor ‒ şi poate nu doar al lui, ci şi al multora dintre cei ce au
nevoie. (M.C.)
Publicăm a doua parte a interviului acordat de bioeticianul Virgiliu Gheorghe
revistei Familia Ortodoxă. Prima parte o puteţi citi AICI.
–Domnule Virgiliu Gheorghe, ce ar trebuie să ştim despre evoluţia
coronavirului, ca să putem acţiona eficient şi la timp, evitând formele grave sau chiar
decesul?
–Trebuie ştiut că boala aceasta se manifestă în trei mari faze: incubaţia,
multiplicarea virală (sau faza simptomatologică) şi faza inflamatorie. Incubaţia
durează în medie 5 zile, perioadă în care nu suntem conştienţi că am fost contaminaţi,
neexistând nici un fel de simptom. Faza multiplicării virale durează în jur de 7 zile,
iar ultima, faza inflamatorie, durează, în funcţie de gravitatea bolii, minim o
săptămână şi maxim trei şi se poate finaliza chiar cu decesul.
Faza simptomatologică, esenţială în tratarea corectă, cere foarte multă atenţie,
fiind extrem de înşelătoare, fapt pentru care cei mai mulţi o abordează cu uşurătate.
În această fază, Covid-19 nu te avertizează prin nimic că este o boală îngrozitoare,
pentru că simptomele, desfăşurate pe parcursul a 6-8 zile, sunt în majoritatea
cazurilor mai slabe decât la o viroză din cele cu care ne-am obişnuit. În majoritatea
virozelor, severitatea simptomelor este aproape simultană cu multiplicarea virală,
astfel că boala ajunge să se identifice cu multiplicarea virală, ceea ce îl determină pe
bolnav să se trateze. În Covid-19 însă există o întârziere a nivelului maxim de
severitate a bolii, încât mulţi nu îşi dau seama că această viroză le poate pune în
pericol viaţa. Oricine se aşteaptă ca, după 7-8 zile, o viroză să treacă. Covid-19 însă
îşi arată colţii abia după acest interval de timp. Astfel, dacă în cazul SARS-ului,
nivelul maxim la care ajunge multiplicarea virală este situat pe aceeaşi axă temporală
cu amplitudinea maximă a severităţii simptomelor, în Covid-19, nivelul maxim al
multiplicării virale este anterior cu câteva zile nivelului maxim al celei mai severe
manifestări a bolii. De aceea, deşi pare că boala a trecut, te trezeşti că nu mai poţi
respira şi starea este din ce în ce mai gravă.
Din acest motiv, majoritatea oamenilor fac marea greşeală de a nu se trata
corespunzător în această fază a bolii. Dacă în această fază însă s-ar acţiona cu mai
multă fermitate şi ne-am proteja împotriva factorilor, cu siguranţă aproape nimeni nu
ar ajunge la desaturări extrem de mari, intubare şi deces.
Antiviralele
–Cum trebuie acţionat în această fază a bolii?
–Întâi de toate, se administrează antivirale. Cel mai eficient în supresarea
multiplicării virale s-a constatat că este Umifenovirul. Se administrează 200 mg la
fiecare 6-8 ore, în primele zile de de la apariţia simptomelor, timp de 5 zile. Acest
medicament are doar un uşor efect antiinflamator, inhibând multiplicarea virală. Deci,
dacă nu a fost luat pe parcursul multiplicării virale din primele 7 zile (perioada
simptomatică), mai târziu este inutil. Ivermecntina se pare că este cel mai promiţător
medicament antiviral la această oră. Încă din luna mai, studiile arătau că in vitroscade
de 5000 ori ARN-ul viral, în numai 48 ore de la adminstrare1.La scurtă vreme, s-a
arătat însă că dozele trebuie crescute in vivofaţă de cele recomandate pentru efectul
antiparazitic al acestui medicament2. Imediat au apărut şi studiile clinice pilot care
arată eficienţa Ivercmentinei, chiar şi la o singură doză de 200 ug/kg corp dată în
prima zi de internare3. De asemenea, Plaquenil456789are o acţiune foarte puternică
în Covid, mai ales asociat cu Zincul 100 mg/zi101112.
În principiu, în faza a doua a multiplicării virale, nu este nevoie de anticoagulant
şi antiinflamator. Dar acest lucru nu este valabil pentru toată lumea, deoarece sunt
persoane care întrunesc anumiţi factori de risc, fapt pentru care apar semnele unei
inflamaţii puternice încă din această fază. În acest caz, trebuie introdus Clexanul la o
doză mai mică, o dată pe zi, măcar 0.4 mg la persoanele de greutate medie, sau
Eliquis 2.5 mg, dimineaţa.
Suplimentele
Problema cea mai mare pe care o ridică virusul SARS-CoV-2 este dereglarea
sistemului imunitar. Virusul blochează răspunsul timpuriu al imunităţii înăscute, dar
şi răspunsul interferonului IFN-I şi IFN-III care poate opri multiplicarea virală şi
induce un răspuns puternic în citokinele proinflamatorii. Din acest motiv este
esenţială întărirea imunităţii, iar suplimentele sunt benefice şi nici nu au efecte
secundare. Despre rolul şi administrarea Vitaminei D am vorbit deja. O importanţă
vitală o are, de asemenea, Vitamina C perfuzabilă, încă din primele zile ale perioadei
simptomatice până la însănătoşirea totală. Dozele sunt ajustate în funcţie de
gravitatea bolii, respectiv de faza acesteia astfel: Vitamina perfuzabilă C 15-25 grame
injectabil intravenos în 250 ml ser fiziologic, o dată pe zi, se poate administra zilnic
până începe să apară inflamaţia. Este poate cel mai bun protector în faţa escaladării
inflamaţiei, a controlului bolii. Odată cu amplificarea stării de rău, se poate trece de la
o perfuzie cu Vitamina C la două perfuzii pe zi şi de la 15-25 grame până la 50
grame. În situaţia unei reacţii inflamatorii puternice, cu senzaţie de sufocare şi
scăderea majoră a saturaţiei sub 90%, trebuie administrate doze mari, de 50 grame de
două ori pe zi. Se va constata imediat beneficiul. Am cunoscut cazuri în care, şi la
saturaţii de sub 80%, dozele mari perfuzabile de Vitamina C făceau minuni, crescând
rapid saturaţia. Studiile de siguranţă demonstrează că administrarea de până la 1.5 g
per kilogram corp nu dă efecte adverse semnificative.
De asemenea, Zinc 50 mg de două ori pe zi, este foarte important. Vitamina C
orală este foarte utilă. Melatonina, care este antiinflamatorie, antioxidantă,
antivirală131415, o veritabilă armă în a reduce furtuna de citokine16, fiind
recomandată din mai multe puncte de vedere ca tratament anticovid171819. Se
administrează 12-15 mg pe zi până la 200 mg pe zi pe perioada virozei, se începe cu
doze mai mici şi se creşte până se ajunge la doza maximă20. Efectele puternice ale
melatoninei în stăvilirea furtunei de citokine sunt benefice în cazul unei inflamaţii
puternice şi a unei saturaţii foarte mici, în doze de până la 500 mg pe zi. Studiile de
siguranţă dovedesc că nu apar efecte adverse la aceste doze, mai ales dacă sunt luate
pe perioade scurte de timp21. Clorura de magneziu 25 g/l apă, din care se iau 300-
500 ml pe zi, combate tusea, este antiinflamator şi are efect important în covid.
Atenţie, trebuie luată fracţionat de-a lungul unei zile, ca să nu producă diaree.
Curcuminul este antiinflamator22, antioxidant23, antiviral24, anticoagulant25; se
iau3-4 gr. pe zi. Este important de ştiut că acesta din urmă are o absorţie foarte
scăzută, fiind foarte puţin solubil în apă. Se recomandă a căuta produse de calitate,
adică combinate cu piperină, care creşte absorţia sau sub forma phitosomilor sau a
liposomilor sau a altor preparate care cresc absorţia. Un astfel de produs ar putea
ajuta enorm în Covid şi, în general, în toate bolile inflamatorii şi în cancer.
Quercetin este foarte util, antiinflamator, antioxidant, antiviral2627, şi
funcţionează sinergic cu Vitamina C28şi Zincul. Fiind ionofor pentru Zinc, îl ajută să
pătrundă în celulă şi să blocheze multiplicarea virală. Din mai multe puncte de
vedere, Quercetinul constituie un bun înlocuitor de Plaquenil29. Există şi o formulă
care poate fi nebulizată şi ajută mult în recuperarea plămânilor30. De asemenea,
Quercentinul poate înlocui şi Dexametazona, în cazul în care pacienţii nu răspund la
tratamentul cu Dexametazonă31. Studiile de siguranţă merg până la 5 grame pe zi32,
dar pentru bolile pulmonare 2 grame pe zi sunt suficiente33. Artesunate, folosit cu
succes în tratarea malariei, poate fi avut în vedere, de asemenea, ca antiinflamator,
antioxidant34, antiviral35363738, în cazul în care nu avem Plaquenil.
Omega 3, de asemenea, antiinflamator, imunomodulatoare39şi antiviral4041.
Seleniul, este un antioxidant, ce reduce apoptoza celulelor enodoteliale şi agregarea
trombocitară42. S-a constatat că deficitul de Seleniu este asociat cu o creştere a
mortalităţii în Covid-1943. Alte suplimente ce pot funcţiona cu succes ca
antiinflamatoare, antioxidante şi antivirale sunt: Oleuroperin (antiinflamator44,
antioxidant45, antiviral46),N‐acetylcysteina (antiinflamator şi antioxidant47),
Metformin484950515253, Berberine (antiinflamator, antioxidant,
antiviral5455),Epigalocathechine (antiinflamator56, antioxidant), Aswaganda, care
este antiinflamatorieşi moderatoare a stării psihice, îmbunătăţeşte somnul, adaptogen,
imunomodulator, antiviral5758.Deosebit de utile sunt şi vitaminele: B complex, E
400 ui/zi şi A 25 000 ui/zi.
Inhalaţiile
Este esenţial ca, în mai ales în acestă fază a multiplicării virale, dar şi mai târziu,
să se folosească inhalaţiile şi gargara pentru a curăţi local aceste mucoase de virus,
cel puţin din zona gâtului şi nasului, dacă nu şi pe traiectul căilor respiratorii
superioare. Putem face inhalaţii cu Albastru de metilen 5 ml x 2/zi, concentratie
0,1%. Cu ajutorul unui nebulizator, pot fi făcute inhalaţii cu Albastru de metilen 1%
care se diluează în ser fiziologic la o proporţie de 1 la 10. Din 250 ml de ser fiziologic
se scot 25 ml şi se aruncă. În locul acestora se introduce cu seringa 25 ml Albastru de
metilen. Atenţie, flaconul trebuie îmbrăcat într-o folie de aluminiu, căci Albastrul de
metilen este fotosensibil şi îşi pierde din proprietăţi.
Se va face inhalaţii de două ori pe zi cu 5 ml din această soluţie, până la
dispariţia bolii. Albastrul de metilen este esenţial în lupta cu Covidul, dacă îl luăm pe
cale orală ca prevenţiesau terapie, dar mai ales în inhalaţii. Doctorul Deepak
Golwalkar recomandă ca de două ori pe zi să fie ţinute sub limbă 2-3 ml din această
soluţie 1% de Albastru de metilen. Acest tratament este recomandat şi în perioada de
recuperare, căci curăţă plămânii şi ajută mult în recuperarea acestora, precum şi în
eliminarea riscului de fibroză. Nu trebuie administrat femeilor însărcinate, nici celor
care au alergie la această substanţă sau celor cu deficienţă de Glucoză 6 fosfate, cu
afecţiuni grave ale ficatului sau rinichiului. Inhalaţii mai pot fi făcute cu Argint
Coloidal şi Apă Oxigenată 1.5%.
Difuzarea uleiurilor esenţiale în mediul ambiant ajută mult în Covid. Astfel de
uleiuri foarte utile sunt: uleiul de cimbru, de oregano59(carvacrol), rosmarin (ursolic
acid)60, eucalipt, mentă, cuişoare, scorţişoară sau lavandă. Prin acţiunea lor
antiinflamatoare, imunomodulatoare, bronhodilatatoare şi antivirală, se dovedesc a fi
un suport foarte bun în terapia Covid-1961. Betadina, de asemenea, poate fi folosită
pentru gargară şi badijonări nazale.
Factorii de risc
– Care sunt factorii de risc care determină apariţia formelor grave de Covid-19?
–Cel mai important factor de risc este greutatea corporală. Persoanele
supraponderale vor face formele cele mai grave62636465. Unul dintre motive este
acela că suferă foarte probabil de disbioză intestinală şi intestin permeabil66, care
permite intrarea lipopolysaharidelor în sânge şi asocierea acesteia cu SARS-CoV-2
Spike (S) protein în amplificarea inflamaţiei67. Trebuie, aşadar, să facem efortul să
slăbim, căci această pandemie sau altele asociate se pare că vor fi de lungă durată, de
ordinul anilor. Preventiv, dar şi terapeutic, în momentul în care apare boala, e
important de luat Acid Butiric6869, care reface sau consolidează mucoasa intestinală.
Un alt factor de risc important sunt infecţiile, cum ar fi cele dentare, ale
sinusurilor, infecţii intestinale, urinare sau de altă natură. Paraziţii, fie că e vorba de
bacterii, viruşi sau alte microorganisme, sunt extrem de periculoşi, pentru că, sub
influenţa virusului SARS-CoV-2, vorcreşte severitatea bolii.
De asemnea, un important factor de risc pentru o formă severă de Covid-19 o
constituie metalele grele. Acestea fac, de altfel, casă bună cu bacteriile din organism,
contribuind la biofilmele pe care le creează. E important, aşadar, de evaluat o posibilă
intoxicaţie cu metale grele şi făcută chelarea acestora.
Prin urmare, trebuie evaluată starea inflamatorie a organismului, iar dacă există
o inflamaţie cronică sau acută, aceasta trebuie îndepărtată. O inflamaţie anterioară
covidului constituie unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru acestă boală
eminamente inflamatorie.
Stresul
– Este adevărat că Covid-19 poate provoca tulburări de natură psihică ?
– Într-adevăr, virusul generează, ca patologie, stări depresiv-anxioase. Acestea
pot fi depăşite şi fără medicaţie, însă în cazurile mai severe, mai ales dacă persoana
este mai sensibilă emoţional, este util de administrat Anxiarul (lorazepam), potrivit
indicaţiilor Ministerului Sănătăţii.
Şi pentru că tot vorbim despre interdependenţa dintre boală şi starea psihică,
vreau să spun că este esenţial să luptăm împotriva stresului, atât împotriva celui acut,
cât mai ales împotriva stresului cronic. Stresul acut creşte inflamaţia7071, iar cel
cronic, în plus, inhibă supresia interleukinelor inflamatorii precum IL672,care
contribuie major la furtuna de citokine ce pune în pericol viaţa omului. Cu alte
cuvinte, cei supuşi unui stres cronic vor putea controla mult mai greu inflamaţia
indusă de Covid-19, crescând severitatea bolii. De asemenea, stresul conduce la
permeabilitate intestinală, factor important de inflamaţie, dar şi de amplificare a
efectului inflamator al covid-1973.
În acest sens, evitaţi, pe cât se poate, expunerea la mesajele media, pentru că
induc o stare psihologică negativă, sentimentul unei ameninţări permanente şi mai
ales frica obsesivă de Covid-19, care a dus chiar la sinucidere, în cazul unora dintre
cei care au aflat că au Covid. Stresul creşte puternic inflamaţia în corp şi afectează
chiar plămânii. În felul acesta este pregătit terenul pentru o formă severă a bolii.
Mass-media întreţine un stres permanent prin ştirile negative, stres care va intensifica
şi va întreţine inflamaţia, deci va înrăutăţi mult situaţia. De aceea, este important ca în
perioada de carantină să înmulţim pacea lăuntrică cu ajutorul rugăciunii, lăsându-ne
deplin în Mâna lui Dumnezeu.
1Caly, Leon, et al. "The FDA-approved drug ivermectin inhibits the replication
of SARS-CoV-2 in vitro." Antiviral research (2020): 104787.
2Schmith, Virginia D., Jie Zhou, and Lauren RL Lohmer. "The Approved Dose
of Ivermectin Alone is not the Ideal Dose for the Treatment of COVID‐19." Clinical
Pharmacology & Therapeutics (2020).
3Gorial, Faiq I., et al. "Effectiveness of ivermectin as add-on therapy in
COVID-19 management (pilot trial)." medRxiv (2020).
4Yu, Bo, Dao Wen Wang, and Chenze Li. "Hydroxychloroquine application is
associated with a decreased mortality in critically ill patients with COVID-19."
medRxiv (2020).
5Alexandre Lopez, Gary Duclos, Bruno Pastene, Karine Bezulier, Romain
Guilhaumou, Caroline Solas, Laurent Zieleskiewicz, Marc Leone Effects of
Hydroxychloroquine on Covid-19 in Intensive Care Unit Patients: Preliminary
Results International Journal of Antimicrobial Agents, Volume 56, Issue 5, 2020,
Article 106136.
6Sen, Soma, Ann Werner, and Aditya Shekhar. "Within a large healthcare
system, the incidence of positive COVID-19 results and mortality are lower in
patients on chronic hydroxychloroquine therapy." Drugs & Therapy Perspectives
(2020): 1.
7H.-P. Piepho ‘Influence of conflicts of interest on public positions in the
COVID-19 era, the case of Gilead Sciences’ by Roussel and Raoult (2020) New
Microbes and New Infections, Volume 37, 2020, Article 100730.
8Yu, Bo, et al. "Low dose of hydroxychloroquine reduces fatality of critically ill
patients with COVID-19." Science China Life Sciences (2020): 1-7.
9Membrillo, F.J.; Ramírez-Olivencia, G.; Estébanez, M.; de Dios, B.; Herrero,
M.D.; Mata, T.; Borobia, A.M.; Gutiérrez, C.; Simón, M.; Ochoa, A.; Martínez, Y.;
Aguirre, A.; Alcántara, F.D.A.; Fernández-González, P.; López, E.; Valle, P.;
Campos, S.; Navarro, M.; Ballester, L.E. Early Hydroxychloroquine Is Associated
with an Increase of Survival in COVID-19 Patients: An Observational Study.
Preprints 2020, 2020050057 (doi: 10.20944/preprints202005.0057.v2).
10Derwand, R., and M. Scholz. "Does zinc supplementation enhance the clinical
efficacy of chloroquine/hydroxychloroquine to win todays battle against COVID-
19?." Medical Hypotheses (2020): 109815.
11Scholz, Martin, Roland Derwand, and Vladimir Zelenko. "COVID-19
outpatients–early risk-stratified treatment with zinc plus low dose
hydroxychloroquine and azithromycin: a retrospective case series study." (2020).
12Shittu, Mujeeb Olushola, and Olufemi Ifeoluwa Afolami. "Improving the
efficacy of chloroquine and hydroxychloroquine against SARS-CoV-2 may require
zinc additives-A better synergy for future COVID-19 clinical trials." Infez Med 28.2
(2020): 192-197.
13Reiter, Russel J., et al. "Therapeutic Algorithm for Use of Melatonin in
Patients With COVID-19." Frontiers in Medicine 7 (2020): 226.
14Tan, Dunxian X., and Ruegiger Hardeland. "Potential utility of melatonin in
deadly infectious diseases related to the overreaction of innate immune response and
destructive inflammation: focus on COVID-19." Melatonin Research 3.1 (2020):
120-143.
15
16Reiter, Russel J., et al. "Melatonin Inhibits COVID-19-induced Cytokine
Storm by Reversing Aerobic Glycolysis in Immune Cells: A Mechanistic Analysis."
Medicine in Drug Discovery 6 (2020): 100044.
17Shneider, Alex, Aleksandr Kudriavtsev, and Anna Vakhrusheva. "Can
melatonin reduce the severity of COVID-19 pandemic?." International Reviews of
Immunology (2020): 1-10.
18Zhang, Rui, et al. "COVID-19: Melatonin as a potential adjuvant treatment."
Life sciences (2020): 117583.
19Kleszczyński, Konrad, et al. "Clinical Trials for Use of Melatonin to Fight
against COVID-19 Are Urgently Needed." Nutrients 12.9 (2020): 2561.
20Tan, Dun-Xian, and Rüdiger Hardeland. "Estimated doses of melatonin for
treating deadly virus infections: Focus on COVID-19." Melatonin Research 3.3
(2020): 276-296.
21Kleszczyński, Konrad, et al. "Clinical Trials for Use of Melatonin to Fight
against COVID-19 Are Urgently Needed." Nutrients 12.9 (2020): 2561.
22Hussain, Zahid, et al. "Exploring recent developments to improve antioxidant,
anti-inflammatory and antimicrobial efficacy of curcumin: A review of new trends
and future perspectives." Materials science and engineering: C 77 (2017): 1316-1326.
23Lopresti, Adrian L., Sean D. Hood, and Peter D. Drummond. "Multiple
antidepressant potential modes of action of curcumin: a review of its anti-
inflammatory, monoaminergic, antioxidant, immune-modulating and neuroprotective
effects." Journal of psychopharmacology 26.12 (2012): 1512-1524.
24Singh, Kajal. "Potential role of Curcumin against viral infections with a view
on structure and pathogenesis of COVID-19." AIJR Preprints (2020).
25Suresh, Padmanaban S. "Curcumin and Coagulopathy in the COVID19 Era."
Indian Journal of Clinical Biochemistry 35.4 (2020): 504-505.
26Derosa, Giuseppe, et al. "A role for quercetin in coronavirus disease 2019
(COVID‐19)." Phytotherapy Research (2020).
27Aucoin, Monique, et al. "The effect of quercetin on the prevention or
treatment of COVID-19 and other respiratory tract infections in humans: A rapid
review." Advances in Integrative Medicine (2020).
28Colunga Biancatelli, Ruben Manuel Luciano, et al. "Quercetin and vitamin C:
an experimental, synergistic therapy for the prevention and treatment of SARS-CoV-
2 related disease (COVID-19)." Frontiers in immunology 11 (2020): 1451.
29Omar, Sekiou, et al. "In-Silico Identification of Potent Inhibitors of COVID-
19 Main Protease (Mpro) and Angiotensin Converting Enzyme 2 (ACE2) from
Natural Products: Quercetin, Hispidulin, and Cirsimaritin Exhibited Better Potential
Inhibition than Hydroxy-Chloroquine Against COVID-19 Main Protease Active Site
and ACE2." (2020).
30Schettig, Robert, et al. "COVID-19 Patient with Multifocal Pneumonia and
Respiratory Difficulty Resolved Quickly: Possible Antiviral and Anti-Inflammatory
Benefits of Quercinex (Nebulized Quercetin-NAC) as Adjuvant." Advances in
Infectious Diseases 10.3 (2020): 45-55.
31Pawar, Anil, and Amit Pal. "Molecular and functional resemblance of
dexamethasone and quercetin: A paradigm worth exploring in dexamethasone‐
nonresponsive COVID‐19 patients." Phytotherapy Research (2020).
32Lu, Nu T., et al. "A phase I dose escalation study demonstrates quercetin
safety and explores potential for bioflavonoid antivirals in patients with chronic
hepatitis C." Phytotherapy Research 30.1 (2016): 160-168.
33Han, Meilan K., et al. "Randomised clinical trial to determine the safety of
quercetin supplementation in patients with chronic obstructive pulmonary disease."
BMJ Open Respiratory Research 7.1 (2020).
34Varma, Vivek, Shweta Parwe, and Milind Nisargandha. "Systematic review
of anti-viral & immunomodulatory potential of Ashwagandha (Withania Somnifera.
Linn) in light of covid-19 pandemic."
35Gendrot, Mathieu, et al. "Antimalarial artemisinin-based combination
therapies (ACT) and COVID-19 in Africa: In vitro inhibition of SARS-CoV-2
replication by mefloquine-artesunate." International journal of infectious diseases 99
(2020): 437-440.
36Krishna, Sanjeev, et al. "Repurposing antimalarials to tackle the COVID-19
pandemic." Trends in Parasitology (2020).
37Bae, Joon-Yong, et al. "Pyronaridine and artesunate are potential antiviral
drugs against COVID-19 and influenza." bioRxiv (2020).
38in, Yanrong, et al. "Clinical study of artesunate in the treatment of
coronavirus disease 2019." Zhonghua wei zhong bing ji jiu yi xue 32.4 (2020): 417-
420.
39M.M. Rogero, Md.C. Leão, T.M. Santana, M.Vd.M.B. Pimentel, G.C.G.
Carlini, T.F.F. da Silveira, R.C. Gonçalves, I.A. Castro
Potential benefits and risks of omega-3 fatty acids supplementation to patients
with COVID-19
Free Radic. Biol. Med., 156 (2020), pp. 190-199.
40Weill, Pierre, et al. "May omega-3 fatty acid dietary supplementation help
reduce severe complications in Covid-19 patients?." Biochimie (2020).
41Hammock, Bruce D., et al. "Eicosanoids: the Overlooked Storm in COVID-
19?." The American journal of pathology (2020).
42Hiffler, Laurent, and Benjamin Rakotoambinina. "Selenium and RNA virus
interactions: Potential implications for SARS-CoV-2 infection (COVID-19)."
Frontiers in Nutrition 7 (2020): 164.
43Moghaddam, Arash, et al. "Selenium deficiency is associated with mortality
risk from COVID-19." Nutrients 12.7 (2020): 2098.
44Alsharif, Khalaf F., et al. "Oleuropein protects against lipopolysaccharide‐
induced sepsis and alleviates inflammatory responses in mice." IUBMB life 72.10
(2020): 2121-2132.
45Ahamad, Javed, et al. "Oleuropein: A natural antioxidant molecule in the
treatment of metabolic syndrome." Phytotherapy Research 33.12 (2019): 3112-3128.
46Vijayan, Ramachandran, and Samudrala Gourinath. "Structure-based inhibitor
screening of natural products against NSP15 of SARS-CoV-2 revealed Thymopentin
and Oleuropein as potent inhibitors." arXiv e-prints (2020): arXiv-2007.
47De Flora, Silvio, Roumen Balansky, and Sebastiano La Maestra. "Rationale
for the use of N‐acetylcysteine in both prevention and adjuvant therapy of COVID‐
19." The FASEB Journal (2020).
48Joao Pedro de Paula Bertoli, Matheus Augusto Schulz, Rodrigo Ribeiro e
Silva, Júlia Opolski Nunes da Silva, Matheus Leite Ramos de Souza, Jean Carl Silva
Obesity in patients with gestational diabetes: Impact on newborn outcomes Obesity
Medicine, Volume 20, 2020, Article 100296
49Crouse, Andrew, et al. "Metformin use is associated with reduced mortality in
a diverse population with COVID-19 and diabetes." medRxiv (2020).
50Bramante, Carolyn, et al. "Observational study of metformin and risk of
mortality in patients hospitalized with Covid-19." MedRxiv (2020).
51Indra Wijaya, Rizky Andhika, Ian Huang Hypercoagulable state in COVID-
19 with diabetes mellitus and obesity: Is therapeutic-dose or higher-dose
anticoagulant thromboprophylaxis necessary? Diabetes & Metabolic Syndrome:
Clinical Research & Reviews, Volume 14, Issue 5, 2020, pp. 1241-1242
52Kow, Chia Siang, and Syed Shahzad Hasan. "Mortality risk with
preadmission metformin use in patients with COVID‐19 and diabetes: A meta‐
analysis." Journal of medical virology (2020).
53Anderson, George, and Russel J. Reiter. "Melatonin: Roles in influenza,
Covid‐19, and other viral infections." Reviews in Medical Virology 30.3 (2020):
e2109.
54Richard Boulon, Matthieu Blanchet, Matthieu Lemasson, Andrew Vaillant,
Patrick Labonté Characterization of the antiviral effects of REP 2139 on the HBV
lifecycle in vitro Antiviral Research, Volume 183, 2020, Article 104853
55The Effect of Berberine on Intestinal Function and Inflammatory Mediators in
Severe Patients With Covid-19
56Menegazzi, Marta, et al. "Protective Effect of Epigallocatechin-3-Gallate
(EGCG) in Diseases with Uncontrolled Immune Activation: Could Such a Scenario
Be Helpful to Counteract COVID-19?." International journal of molecular sciences
21.14 (2020): 5171.
57Tripathi, Manish Kumar, et al. "Identification of bioactive molecule from
Withania somnifera (Ashwagandha) as SARS-CoV-2 main protease inhibitor."
Journal of Biomolecular Structure and Dynamics (2020): 1-14.
58Varma, Vivek, Shweta Parwe, and Milind Nisargandha. "Systematic review
of anti-viral & immunomodulatory potential of Ashwagandha (Withania Somnifera.
Linn) in light of covid-19 pandemic."
59Sharma, Luxita. "Immunomodulatory Effect and Supportive Role of
Traditional Herbs, Spices and Nutrients in Management of COVID-19." (2020).
60Kumar, Anuj, et al. "Identification of phytochemical inhibitors against main
protease of COVID-19 using molecular modeling approaches." Journal of
Biomolecular Structure and Dynamics just-accepted (2020): 1-21.
61Asif, Muhammad, et al. "COVID-19 and therapy with essential oils having
antiviral, anti-inflammatory, and immunomodulatory properties."
Inflammopharmacology (2020): 1-9.
62Gao, Feng, et al. "Obesity is a risk factor for greater COVID-19 severity."
Diabetes Care (2020).
63Zhou, Yue, et al. "Obesity and diabetes as high‐risk factors for severe
coronavirus disease 2019 (Covid‐19)." Diabetes/Metabolism Research and Reviews
(2020): e3377.
64Pettit, Natasha N., et al. "Obesity is associated with increased risk for
mortality among hospitalized patients with COVID‐19." Obesity 28.10 (2020): 1806-
1810.
65Hussain, Abdulzahra, et al. "Obesity and mortality of COVID-19. Meta-
analysis." Obesity research & clinical practice (2020).
66Belančić, Andrej. "Gut microbiome dysbiosis and endotoxemia-Additional
pathophysiological explanation for increased COVID-19 severity in obesity." Obesity
Medicine 20 (2020): 100302.
67Petruk, Ganna, et al. "SARS-CoV-2 Spike protein binds to bacterial
lipopolysaccharide and boosts proinflammatory activity." bioRxiv (2020).
68Anderson, George. "Psychological Stress and Covid-19: Interactions with Gut
Microbiome and Circadian Rhythm in Driving Symptom Severity." (2020).
69Sarkar, Priyanka, Sudarshana Borah, and H. K. Sharma. "Can microbial
SCFA, Butyrate be the alternate Savior against COVID-19." Curr. Trends Pharm. Res
7.1 (2020): 11-14.
70Christine M. McInnis, Diana Wang, Danielle Gianferante, Luke Hanlin,
Xuejie Chen, Myriam V. Thoma, Nicolas Rohleder Response and habituation of pro-
and anti-inflammatory gene expression to repeated acute stress
Brain, Behavior, and Immunity, Volume 46, 2015, pp. 237-248
71Judith E. Carroll, Sheldon Cohen, Anna L. Marsland Early childhood
socioeconomic status is associated with circulating interleukin-6 among mid-life
adults Brain, Behavior, and Immunity, Volume 25, Issue 7, 2011, pp. 1468-1474.
72Miller, Gregory E., Sheldon Cohen, and A. Kim Ritchey. "Chronic
psychological stress and the regulation of pro-inflammatory cytokines: a
glucocorticoid-resistance model." Health psychology 21.6 (2002): 531.
73Anderson, George. "Psychological Stress and Covid-19: Interactions with Gut
Microbiome and Circadian Rhythm in Driving Symptom Severity." (2020).

INTERVIU Dr. Virgiliu Gheorghe: „Un sistem imunitar puternic este cea
mai bună soluţie pentru a face faţă virusului. Să nu fim pesimişti!” „Dacă s-ar
trata boala de la început, nu ar mai muri oamenii de COVID-19.” (III)
De ActiveNews / Ştiri / Publicat: Sâmbătă, 23 ianuarie 2021
Continuăm interviul nostru cu Virgiliu Gheorghe, nu atât pentru a indica un
tratament pe care fiecare dintre noi să şi-l administreze singur, fără asistenţa unui
medic, cât pentru a ne iniţia în această strategie a războiului biologic pe care
pandemia l-a lansat în lume. E esenţial să ştim când şi cum să ne tratăm, şi mai
ales cum putem să-l ajutăm pe aproapele nostru, salvându-i viaţa prin
recunoaşterea simptomelor şi indicarea căii terapeutice pe care ar trebui să o
urmeze. Mai ales dacă suntem cadru medical şi nu suntem încă familiarizaţi cu tot
ceea ce înseamnă „terapia Covid-19”. (M.C.)
– Domnule Virgiliu Gheorghe, ne-aţi vorbit despre cât de important este să
acţionăm la timp şi eficient în cea de-a doua fază a bolii, cea a replicării virale. Ce
ne puteţi spune despre faza a treia şi cea mai agresivă?
– După replicarea virală, urmează faza inflamatorie sau pulmonară, pe care
specialiştii o împart în „faza pulmonară timpurie” şi „faza pulmonară târzie” (sau
hiperinflamatorie). Aceste două faze, în funcţie de ameliorarea sau agravarea bolii,
durează minim o săptămână şi maxim trei.
Practic, pe parcursul acestei faze, nu virusul este problema, ci inflamaţia
generată ca răspuns la atacul acestuia. Avem de-a face cu un răspuns imun de natură
patologică ‒ căci problema cea mai mare pe care o ridică Covid-19 este dereglarea
sistemului imunitar. Blochează răspunsul timpuriu al imunităţii înnăscute, dar şi pe
cel al interferonilor de tip I şi III, cei care ar trebui să oprească replicarea virusului,
inducând un răspuns puternic în citokinele proinflamatorii.
S-a constatat1 că asimptomaticii şi cei care fac forme uşoare au un control mai
bun al răspunsului imunitar şi o mult mai bună activitate citotoxică a celulelor T. În
schimb, în cazul celor care fac forme severe de Covid-19, limfocitele Th1 sunt
inhibate, ca atare acţionează în număr foarte mic, aşa cum se întâmplă şi în SIDA.
Copiii, adolescenţii şi persoanele sănătoase, până în jurul vârstei de 40 de ani, au un
răspuns imunitar bun la Covid-19, care explică formele mai uşoare pe care aceştia le
fac. În cazul lor, replicarea virală este mult inhibată, fiind astfel limitată răspândirea
virusului în organism, iar răspunsul imun echilibrat evită furtuna de citokine
proinflamatorii.
Agravarea bolii se produce după ce titrul viral începe să scadă în organism2.
Astfel, inflamaţia puternică, adică răspunsul imunitar patologic la virus, cu tot ceea ce
decurge de aici (afectarea endoteliului vaselor de sânge, a plămânilor, rinichilor,
creierului şi inimii), este cea care poate conduce chiar la deces ‒ nu virusul ca atare.
Antibioticele
– Cum trebuie să acţionăm în această fază a bolii?
– Trecerea în faza inflamatorie a bolii este marcată de febra care continuă zilnic,
cu valori tot mai mari, şi nu cedează la Paracetamol, indicând faptul că avem de-a
face cu începutul temutei furtuni de citokine, pentru controlul căreia este neapărat
necesar să recurgem la corticosteroizi şi antibiotice. În mod normal, creşterea
Procalcitoninei ne poate indica o infecţie pulmonară, dar, în lipsa analizelor, pot fi
suficiente şi semnele clinice.
Mai există un aspect. Deşi nu avem certitudinea unei infecţii bacteriene la
bolnavii care fac inflamaţie excesivă, pentru că nu au putut fi identificate bacterii în
culturile din produsele lor biologice decât la un procent foarte mic de pacienţi,
practica majorităţii spitalelor din lume este de a oferi acoperire antibiotică cu spectru
larg la bolnavii cu febră mare persistentă, chiar din faza multiplicării virale (imediat
după începutul bolii), mai ales dacă fac parte din categoriile cu risc. Încă nu avem
certitudinea că o asemenea practică este benefică, dar majoritatea medicilor preferă
să nu ofere tratament imunosupresor (corticosteroidian) pentru scăderea inflamaţiei
unui bolnav cu febră mare, fără o minimă acoperire antibiotică. 
Acum rămâne să alegem antibioticul cel mai potrivit pentru această fază a bolii.
Deşi, până de curând, atenţia tuturor se îndrepta spre Azitromicină, se pare că ea este
benefică doar dacă se ia împreună cu Plaquenil, prin potenţarea efectului antiviral al
acestuia. Întrucât însă există riscul complicaţiilor cardiovasculare (tulburări de ritm
cardiac prin prelungirea excesivă a intervalului QT) date de această asociere, la care
se adaugă adesea efectul altor medicamente luate concomitent şi care prelungesc QT-
ul, ultimele recomandări nu mai includ asocierea Azitromicinei cu Plaquenil, făcând
astfel aproape inutilă Azitromicina. Preferăm deci să administrăm o combinaţie cu
spectru larg, precum Augmentinul sau Amoxiclavul, la care se poate adăuga
Metronidazol, pentru efectul modulator imun (blocharea sintezei unor citokine) sau
Doxiciclină, pentru efectul asupra bacteriilor atipice, precum şi pentru efectul
antifibrotic.
Anticoagulantele
În această fază se introduc, de asemenea, anticoagulantele şi antiinflamatoarele,
dar este esenţial să se introducă numai după depăşirea fazei simptomatice, în jurul
zilei a 7-a de la debutul simptomelor specifice. Desigur, în cazul celor care fac o
formă foarte severă încă din primele zile ale fazei simptomatice, momentul debutului
acestor trei clase de medicamente poate fi devansat cu câteva zile. Clexanul sau
Eliquisul pot fi introduse fără probleme în a 3-a sau a 4-a zi, aşadar din faza
simptomatică, adică de la apariţia simptomelor, dar, evident, în doze minime.
Clexanul este un antitrombotic anticoagulant ce protejează împotriva
trombozelor, care pot fi fatale. Covid-19 duce la apariţia microtrombilor, ce pot
afecta vasele mici ale plămânului, rinichilor, creierului, şi chiar inima. Simptomele
sunt senzaţia lipsei de aer, apăsare în piept şi spate, ameţeli şi chiar probleme
cognitive, înţepături în rinichi etc. Scăderea saturaţiei sub 95% este tot un semnal de
alarmă, care ne poate indica introducerea anticogulantelor şi a antiinflamatoarelor.
Se administrează 0.8 ml subcutanat, pentru persoane de 100 kg, 0.6 ml
subcutanat, pentru persoane de 70-80 kg, şi 0.4 ml subcutanat, pentru persoane de 50-
60 kg. În cazul formelor foarte severe, cu senzaţie intensă de sufocare şi saturaţie sub
92-95%, se poate dubla doza: 0.4-0.8 ml dimineaţa şi 0.4-0.8 ml seara. Dozele
recomandate aici sunt sub cele recomandate în general, adică 1mg per kg corp, dar, în
cazul în care nu se cunosc dedimerii şi ceilalţi factori de coagulare, este suficient atât.
Oricum, evaluarea factorilor de coagulare rămâne esenţială în recomandarea
anticoagulantelor. În cazul în care nu este însă posibilă această evaluare, din cauza
carantinării de urgenţă sau a altor factori, trebuie introduse totuşi anticoagulantele în
locul aspirinei în această fază pulmonară, întrucât pot salva viaţa bolnavului. Dacă nu
se găseşte Clexane, se poate administra Eliquis 2.5 mg de două ori pe zi, dimineaţa şi
seara, iar, în cazurile severe, 5 mg de două ori pe zi.
Să fim atenţi că, atunci când se administrează de două ori pe zi Clexanul sau
Eliquisul, trebuie evitate injecţiile de orice fel, deoarece există pericolul formării
hematoanelor. Pe de altă parte, în cazul în care se urmează deja un tratament
anticoagulant (de ex. Acenocumarol, Warfarină), nu este indicat să se mai ia
anticoagulantele de mai sus, decât cu sfatul medicului şi în urma evaluării timpilor de
coagulare şi D-dimerilor.
Antiinflamatoare
Antiinflamatorul steroidian este esenţial la intrarea în faza pulmonară sau
inflamatorie, în jurul celei de a 7-a zi de la apariţia primelor simptome. După ultimele
studii, se pare că cel mai eficient antiinflamator steroidian este Metilprednisolona
(Medrolul) 3 4 5 6 7, urmat de Dexametazonă8.
Cum vă spuneam, timing-ul este foarte important. Astfel, este esenţial ca după
ziua 7-8 de la debutul simptomelor, nu mai devreme, dacă se fac vizibile semnele
inflamaţiei, să se înceapă cu Medrol 16 mg dimineaţa şi 16 mg după-amiaza, la ora
16-18, pentru că, dacă se administrează mai târziu, poate provoca insomnie. Dacă
forma este mai uşoară, se pot administra doar 16 mg dimineaţa. După 2-4 zile, dacă
se observă o amplificare a stării de rău, senzaţie de apăsare în piept sau în spate,
dureri intense inflamatorii în corp, transpiraţii abundente, se poate trece la 32 mg
dimineaţa şi 32 mg după-amiaza9. Oricum, aceasta nu se poate întâmpla decât la
trecerea în faza hiperinflamatorie, în jur de 14 zile de la debutul simptomelor, şi sunt
vizate mai ales pesoanele cu factori de risc.
În locul Medrolului se poate lua Dexametazonă, care se administrează începând
tot cu ziua 7-8 de la debutul simptomelor. Se porneşte cu o doză de 4 mg dimineaţa
oral, sau jumătate de fiolă injectabil intramuscular sau în 20 ml ser fiziologic
intravenos, administrat lent. Dacă simptomele de inflamaţie sunt mai evidente, se pot
lua şi 6 mg dimineaţa. După 2-4 zile, dacă se observă o amplificare a stării de rău,
senzaţia de apăsare în piept şi spate, dureri inflamatorii în corp, transpiraţii
abundente, se poate trece la 4-8 mg dimineaţa, respectiv seara, în fucţie de severitatea
simptomelor, sau o fiolă injectabilă dimineaţa şi una seara.
Pentru a înţelege mai bine modul de administrare a steroizilor, este important de
ştiut că, la doze mari, administrate prea timpuriu, aceştia provoacă imunosupresie şi
favorizează multiplicarea virală însoţită de excreţia virusului pe o perioadă mult mai
lungă de timp10 11, fapt care înseamnă, practic, prelungirea bolii. Din acest motiv, s-a
evitat de la început folosirea glucocorticosteroizilor în terapia Covid-19.
Studiile au arătat ulterior că folosirea cu precauţie a steroizilor, începând cât mai
târziu, în faza pulmonară şi la doze mai mici, este foarte eficientă, grăbind vindecarea
şi reducând mortalitatea 12 13. O doză de siguranţă este de mai puţin de 0.5 g/kg corp
pe zi de Medrol, adică de maxim 40 mg la o persoană cu 80 kg. În aceste doze,
efectele pozitive ale terapiei sunt indubitabile, dar se recomandă doar în cazurile
severe. Aşadar, dozele mari, şi nu cele mici conduc la stimularea replicării virale şi la
excreţia prelungită a virusului în exteriorul organismului14.
Trebuie avut în vedere că întreruperea tratamentului cu antiinflamatori şi cu
Vitamina C, imediat după ce încetează simptomele bolii, creşte riscul revenirii
inflamaţiei ‒, lucru care se întâmplă, din păcate, cu mulţi dintre cei care ies din spital
şi nu mai continuă tratamentul antiinflamator până la recuperarea completă, până la
refacerea plămânului, care mai poate dura o săptămână, două, sau chiar mai mult, în
funcţie de severitatea bolii.
Recomandări alimentare
– Dar despre alimentaţia pe parcursul bolii, ce ar trebui să ştim?
– Este esenţial să ştim că alimentaţia bogată în proteine animale (carne, lapte,
brânză, ouă) creşte inflamaţia, mai ales dacă alimentele sunt foarte prelucrate termic,
conservate, afumate etc. Este utilă, în acest context, reducerea cantităţii de proteine
animale şi creşterea cantităţii de legume şi fructe cât mai puţin preparate termic,
pentru a beneficia de vitaminele şi enzimele pe care le conţin. Din tot ceea ce
înseamnă proteină animală, cele mai recomandate în această boală sunt ouăle, iaurtul,
în special kefirul, pentru probioticele pe care le conţine, peştele şi supa de pui de
ţară15.
În acest context, postul intermitent sau postul doar cu apă, ţinut regulat, una-
două zile pe săptămână, joacă un rol important în prevenirea formelor grave de
Covid-19. Fructele şi legumele, precum şi alimentele neprelucrate termic, de
asemenea, pot ajuta mult în Covid. În plus, studiile arată că alimentaţia
mediteraneană este una dintre cele mai indicate în această boală16.
Pe de altă parte, din ce în ce mai multe studii leagă microbiomul (suma tuturor
populaţiilor de bacterii intestinale) de starea de sănătate. În acest sens, s-a constatat că
disbioza intestinală poate fi un important factor de risc în Covid-19. Coronavirusul
însuşi poate contribui la această disbioză şi permeabilitate intestinală, generându-se
astfel un cerc vicios. Pentru susţinerea microbiomului, este recomandat să se
consume alimente fermentate, varză murată sau murături, kombucia sau kefir făcut în
casă, alimente bogate în probiotice şi o salată de crudităţi (rădăcină de ţelină,
pătrunjel, morcov), mere, usturoi, praz şi ceapă ‒ alimente foarte bogate în hrana
bacteriilor intestinale, adică în prebiotice. În ce priveşte consumul de probiotice ca
supliment alimentar, cel mai bogat produs de acest gen, din câte cunoaştem, este „Pro
EM san” pur al firmei germane „von Tisso” sau alte produse ale aceleiaşi mărci17.
Aşadar, refacerea microbiomului trebuie să fie unul dintre cele mai importante
obiective alimentare în perioada de prevenţie şi tratare a infecţiei cu SARS-CoV-2.
În altă ordine de idei, fumătorii trebuie să fie foarte atenţi şi să reducă sau chiar
să elimine ţigările, deoarece fumatul creşte extrem de mult stresul oxidativ, ceea ce
predispune la forme mai severe de Covid.
O triplă provocare
– Şi o ultimă întrebare. Care este provocarea pe care ne-o pune în faţă
pandemia? Ştim din experienţa istoriei că orice criză majoră determină şi evoluţii
pozitive.
– Suntem puşi în faţa unei triple provocări, la care unii se raportează corect, alţii
nu. Întâi de toate, în acest moment, este vital pentru noi să ne exersăm spiritul critic.
În acest haos mediatic, în care circulă concomitent folclor „ştiinţific”, naraţiuni
„ştiinţifice” ideologizate, dar şi ştiinţă adevărată, a devenit vital, cum spuneam, să fii
în măsură să distingi izvoarele autentice de cele false. Avem încredere în ştiinţă, dar
numai în cea autentică.
În al doilea rând, această boală reprezintă cea mai mare provocare pentru omul
epocii moderne de a reveni la un stil de viaţă sănătos. Şi acest aspect este vital, căci
altfel va trebui să luăm în calcul riscul unei morţi premature, cauzată de una dintre
pandemiile ce vor urma. Vedem, din experienţa clinică şi din studii, că un sistem
imunitar puternic este cea mai bună soluţie pentru a face faţă virusului. Ca de obicei,
alegerile ne aparţin mai mult decât ne putem imagina.
Şi, în al treilea rând, este o uriaşă provocare pentru lumea medicală. Criza
aceasta a declanşat o extraordinară solidaritate internaţională a medicilor şi
cercetătorilor, care îşi pun la dispoziţie toată ştiinţa, energia şi viaţa în lupta cu
virusul ucigaş. Nu credem că a existat o altă perioadă în istoria ştiinţei când medicina
să fi făcut un salt atât de mare în înţelegerea sistemului imunitar, a proceselor
inflamatorii, a sepsis-ului şi a modului în care acţionează virusurile în organismul
uman.
Prin urmare, avem motive să nu fim chiar atât de pesimişti. Dacă ne-am
întoarce cu toată inima către Dumnezeu, cred că şi soluţia Coronavirusului sau a
oricărei alte probleme prin care trecem ar fi mult mai la îndemână.
Interviu realizat de Mihai Cristea
 1 https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fimmu.2020.01441/full
2 https://link.springer.com/article/10.1007/s12015-020-10004-x
3 Edalatifard, Maryam, et al. "Intravenous methylprednisolone pulse as a
treatment for hospitalised severe COVID-19 patients: results from a randomised
controlled clinical trial.” European Respiratory Journal (2020).
4 Salton F, Confalonieri P, Santus P et al. Prolonged low-dose
methylprednisolone in patients with severe COVID-19 pneumonia. medRxiv 2020.
5 Fadel R, Morrison AR, Vahia A et al. Early course corticosteroids in
hospitalized patients with COVID-19. medRxiv 2020.
6 Wu C, Chen X, Cai Y, Xia J, Zhou X, Xu S. Risk factors associated with acute
respiratory distress syndrome and death in patients with Coronavirus disease 2019
pneumonia in Wuhan,China. JAMA Intern Med 2020.
7 Fernandez-Cruz A, Ruiz-Antoran B, Gomez AM et al. Impact of
glucocorticocoid treatment in SARS-CoV-2 infection mortality: A retrospective
controlled cohort study. medRxiv 2020.
8 https://www.evms.edu/covid-19/covid_care_for_clinicians/
9 Idem.
10 Chen, Xudan, et al. "Associations of clinical characteristics and treatment
regimens with the duration of viral RNA shedding in patients with COVID-19.”
International Journal of Infectious Diseases 98 (2020): 252-260.
11 Xu, Kaijin, et al. "Factors associated with prolonged viral RNA shedding in
patients with COVID-19.” Clinical Infectious Diseases (2020).
12 Fernandez-Cruz, Ana, et al. "IMPACT OF GLUCOCORTICOID
TREATMENT IN SARS-COV-2 INFECTION MORTALITY: A
RETROSPECTIVE CONTROLLED COHORT STUDY.” medRxiv (2020).
13 Cano, Edison J., et al. "Impact of Corticosteroids in COVID-19 Outcomes:
Systematic Review and Meta-Analysis.” Chest (2020).
14 Li, Sijia, Zhigang Hu, and Xinyu Song. "High-dose but not low-dose
corticosteroids potentially delay viral shedding of patients with COVID-19.” Clinical
Infectious Diseases (2020).
15 de Faria Coelho-Ravagnani, Christianne, et al. "Dietary recommendations
during the COVID-19 pandemic.” Nutrition Reviews (2020).
16 Angelidi, Angeliki M., et al. "Mediterranean diet as a nutritional approach for
COVID-19.” Metabolism-Clinical and Experimental (2020).
17 https://shop.tisso.de/Pro_EM_san_pur_von_Tisso
Articol publicat in Revista Familia Ortodoxă/ Ianuarie 2021