Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
INTERVIU Dr. Virgiliu Gheorghe: „Un sistem imunitar puternic este cea
mai bună soluţie pentru a face faţă virusului. Să nu fim pesimişti!” „Dacă s-ar
trata boala de la început, nu ar mai muri oamenii de COVID-19.” (III)
De ActiveNews / Ştiri / Publicat: Sâmbătă, 23 ianuarie 2021
Continuăm interviul nostru cu Virgiliu Gheorghe, nu atât pentru a indica un
tratament pe care fiecare dintre noi să şi-l administreze singur, fără asistenţa unui
medic, cât pentru a ne iniţia în această strategie a războiului biologic pe care
pandemia l-a lansat în lume. E esenţial să ştim când şi cum să ne tratăm, şi mai
ales cum putem să-l ajutăm pe aproapele nostru, salvându-i viaţa prin
recunoaşterea simptomelor şi indicarea căii terapeutice pe care ar trebui să o
urmeze. Mai ales dacă suntem cadru medical şi nu suntem încă familiarizaţi cu tot
ceea ce înseamnă „terapia Covid-19”. (M.C.)
– Domnule Virgiliu Gheorghe, ne-aţi vorbit despre cât de important este să
acţionăm la timp şi eficient în cea de-a doua fază a bolii, cea a replicării virale. Ce
ne puteţi spune despre faza a treia şi cea mai agresivă?
– După replicarea virală, urmează faza inflamatorie sau pulmonară, pe care
specialiştii o împart în „faza pulmonară timpurie” şi „faza pulmonară târzie” (sau
hiperinflamatorie). Aceste două faze, în funcţie de ameliorarea sau agravarea bolii,
durează minim o săptămână şi maxim trei.
Practic, pe parcursul acestei faze, nu virusul este problema, ci inflamaţia
generată ca răspuns la atacul acestuia. Avem de-a face cu un răspuns imun de natură
patologică ‒ căci problema cea mai mare pe care o ridică Covid-19 este dereglarea
sistemului imunitar. Blochează răspunsul timpuriu al imunităţii înnăscute, dar şi pe
cel al interferonilor de tip I şi III, cei care ar trebui să oprească replicarea virusului,
inducând un răspuns puternic în citokinele proinflamatorii.
S-a constatat1 că asimptomaticii şi cei care fac forme uşoare au un control mai
bun al răspunsului imunitar şi o mult mai bună activitate citotoxică a celulelor T. În
schimb, în cazul celor care fac forme severe de Covid-19, limfocitele Th1 sunt
inhibate, ca atare acţionează în număr foarte mic, aşa cum se întâmplă şi în SIDA.
Copiii, adolescenţii şi persoanele sănătoase, până în jurul vârstei de 40 de ani, au un
răspuns imunitar bun la Covid-19, care explică formele mai uşoare pe care aceştia le
fac. În cazul lor, replicarea virală este mult inhibată, fiind astfel limitată răspândirea
virusului în organism, iar răspunsul imun echilibrat evită furtuna de citokine
proinflamatorii.
Agravarea bolii se produce după ce titrul viral începe să scadă în organism2.
Astfel, inflamaţia puternică, adică răspunsul imunitar patologic la virus, cu tot ceea ce
decurge de aici (afectarea endoteliului vaselor de sânge, a plămânilor, rinichilor,
creierului şi inimii), este cea care poate conduce chiar la deces ‒ nu virusul ca atare.
Antibioticele
– Cum trebuie să acţionăm în această fază a bolii?
– Trecerea în faza inflamatorie a bolii este marcată de febra care continuă zilnic,
cu valori tot mai mari, şi nu cedează la Paracetamol, indicând faptul că avem de-a
face cu începutul temutei furtuni de citokine, pentru controlul căreia este neapărat
necesar să recurgem la corticosteroizi şi antibiotice. În mod normal, creşterea
Procalcitoninei ne poate indica o infecţie pulmonară, dar, în lipsa analizelor, pot fi
suficiente şi semnele clinice.
Mai există un aspect. Deşi nu avem certitudinea unei infecţii bacteriene la
bolnavii care fac inflamaţie excesivă, pentru că nu au putut fi identificate bacterii în
culturile din produsele lor biologice decât la un procent foarte mic de pacienţi,
practica majorităţii spitalelor din lume este de a oferi acoperire antibiotică cu spectru
larg la bolnavii cu febră mare persistentă, chiar din faza multiplicării virale (imediat
după începutul bolii), mai ales dacă fac parte din categoriile cu risc. Încă nu avem
certitudinea că o asemenea practică este benefică, dar majoritatea medicilor preferă
să nu ofere tratament imunosupresor (corticosteroidian) pentru scăderea inflamaţiei
unui bolnav cu febră mare, fără o minimă acoperire antibiotică.
Acum rămâne să alegem antibioticul cel mai potrivit pentru această fază a bolii.
Deşi, până de curând, atenţia tuturor se îndrepta spre Azitromicină, se pare că ea este
benefică doar dacă se ia împreună cu Plaquenil, prin potenţarea efectului antiviral al
acestuia. Întrucât însă există riscul complicaţiilor cardiovasculare (tulburări de ritm
cardiac prin prelungirea excesivă a intervalului QT) date de această asociere, la care
se adaugă adesea efectul altor medicamente luate concomitent şi care prelungesc QT-
ul, ultimele recomandări nu mai includ asocierea Azitromicinei cu Plaquenil, făcând
astfel aproape inutilă Azitromicina. Preferăm deci să administrăm o combinaţie cu
spectru larg, precum Augmentinul sau Amoxiclavul, la care se poate adăuga
Metronidazol, pentru efectul modulator imun (blocharea sintezei unor citokine) sau
Doxiciclină, pentru efectul asupra bacteriilor atipice, precum şi pentru efectul
antifibrotic.
Anticoagulantele
În această fază se introduc, de asemenea, anticoagulantele şi antiinflamatoarele,
dar este esenţial să se introducă numai după depăşirea fazei simptomatice, în jurul
zilei a 7-a de la debutul simptomelor specifice. Desigur, în cazul celor care fac o
formă foarte severă încă din primele zile ale fazei simptomatice, momentul debutului
acestor trei clase de medicamente poate fi devansat cu câteva zile. Clexanul sau
Eliquisul pot fi introduse fără probleme în a 3-a sau a 4-a zi, aşadar din faza
simptomatică, adică de la apariţia simptomelor, dar, evident, în doze minime.
Clexanul este un antitrombotic anticoagulant ce protejează împotriva
trombozelor, care pot fi fatale. Covid-19 duce la apariţia microtrombilor, ce pot
afecta vasele mici ale plămânului, rinichilor, creierului, şi chiar inima. Simptomele
sunt senzaţia lipsei de aer, apăsare în piept şi spate, ameţeli şi chiar probleme
cognitive, înţepături în rinichi etc. Scăderea saturaţiei sub 95% este tot un semnal de
alarmă, care ne poate indica introducerea anticogulantelor şi a antiinflamatoarelor.
Se administrează 0.8 ml subcutanat, pentru persoane de 100 kg, 0.6 ml
subcutanat, pentru persoane de 70-80 kg, şi 0.4 ml subcutanat, pentru persoane de 50-
60 kg. În cazul formelor foarte severe, cu senzaţie intensă de sufocare şi saturaţie sub
92-95%, se poate dubla doza: 0.4-0.8 ml dimineaţa şi 0.4-0.8 ml seara. Dozele
recomandate aici sunt sub cele recomandate în general, adică 1mg per kg corp, dar, în
cazul în care nu se cunosc dedimerii şi ceilalţi factori de coagulare, este suficient atât.
Oricum, evaluarea factorilor de coagulare rămâne esenţială în recomandarea
anticoagulantelor. În cazul în care nu este însă posibilă această evaluare, din cauza
carantinării de urgenţă sau a altor factori, trebuie introduse totuşi anticoagulantele în
locul aspirinei în această fază pulmonară, întrucât pot salva viaţa bolnavului. Dacă nu
se găseşte Clexane, se poate administra Eliquis 2.5 mg de două ori pe zi, dimineaţa şi
seara, iar, în cazurile severe, 5 mg de două ori pe zi.
Să fim atenţi că, atunci când se administrează de două ori pe zi Clexanul sau
Eliquisul, trebuie evitate injecţiile de orice fel, deoarece există pericolul formării
hematoanelor. Pe de altă parte, în cazul în care se urmează deja un tratament
anticoagulant (de ex. Acenocumarol, Warfarină), nu este indicat să se mai ia
anticoagulantele de mai sus, decât cu sfatul medicului şi în urma evaluării timpilor de
coagulare şi D-dimerilor.
Antiinflamatoare
Antiinflamatorul steroidian este esenţial la intrarea în faza pulmonară sau
inflamatorie, în jurul celei de a 7-a zi de la apariţia primelor simptome. După ultimele
studii, se pare că cel mai eficient antiinflamator steroidian este Metilprednisolona
(Medrolul) 3 4 5 6 7, urmat de Dexametazonă8.
Cum vă spuneam, timing-ul este foarte important. Astfel, este esenţial ca după
ziua 7-8 de la debutul simptomelor, nu mai devreme, dacă se fac vizibile semnele
inflamaţiei, să se înceapă cu Medrol 16 mg dimineaţa şi 16 mg după-amiaza, la ora
16-18, pentru că, dacă se administrează mai târziu, poate provoca insomnie. Dacă
forma este mai uşoară, se pot administra doar 16 mg dimineaţa. După 2-4 zile, dacă
se observă o amplificare a stării de rău, senzaţie de apăsare în piept sau în spate,
dureri intense inflamatorii în corp, transpiraţii abundente, se poate trece la 32 mg
dimineaţa şi 32 mg după-amiaza9. Oricum, aceasta nu se poate întâmpla decât la
trecerea în faza hiperinflamatorie, în jur de 14 zile de la debutul simptomelor, şi sunt
vizate mai ales pesoanele cu factori de risc.
În locul Medrolului se poate lua Dexametazonă, care se administrează începând
tot cu ziua 7-8 de la debutul simptomelor. Se porneşte cu o doză de 4 mg dimineaţa
oral, sau jumătate de fiolă injectabil intramuscular sau în 20 ml ser fiziologic
intravenos, administrat lent. Dacă simptomele de inflamaţie sunt mai evidente, se pot
lua şi 6 mg dimineaţa. După 2-4 zile, dacă se observă o amplificare a stării de rău,
senzaţia de apăsare în piept şi spate, dureri inflamatorii în corp, transpiraţii
abundente, se poate trece la 4-8 mg dimineaţa, respectiv seara, în fucţie de severitatea
simptomelor, sau o fiolă injectabilă dimineaţa şi una seara.
Pentru a înţelege mai bine modul de administrare a steroizilor, este important de
ştiut că, la doze mari, administrate prea timpuriu, aceştia provoacă imunosupresie şi
favorizează multiplicarea virală însoţită de excreţia virusului pe o perioadă mult mai
lungă de timp10 11, fapt care înseamnă, practic, prelungirea bolii. Din acest motiv, s-a
evitat de la început folosirea glucocorticosteroizilor în terapia Covid-19.
Studiile au arătat ulterior că folosirea cu precauţie a steroizilor, începând cât mai
târziu, în faza pulmonară şi la doze mai mici, este foarte eficientă, grăbind vindecarea
şi reducând mortalitatea 12 13. O doză de siguranţă este de mai puţin de 0.5 g/kg corp
pe zi de Medrol, adică de maxim 40 mg la o persoană cu 80 kg. În aceste doze,
efectele pozitive ale terapiei sunt indubitabile, dar se recomandă doar în cazurile
severe. Aşadar, dozele mari, şi nu cele mici conduc la stimularea replicării virale şi la
excreţia prelungită a virusului în exteriorul organismului14.
Trebuie avut în vedere că întreruperea tratamentului cu antiinflamatori şi cu
Vitamina C, imediat după ce încetează simptomele bolii, creşte riscul revenirii
inflamaţiei ‒, lucru care se întâmplă, din păcate, cu mulţi dintre cei care ies din spital
şi nu mai continuă tratamentul antiinflamator până la recuperarea completă, până la
refacerea plămânului, care mai poate dura o săptămână, două, sau chiar mai mult, în
funcţie de severitatea bolii.
Recomandări alimentare
– Dar despre alimentaţia pe parcursul bolii, ce ar trebui să ştim?
– Este esenţial să ştim că alimentaţia bogată în proteine animale (carne, lapte,
brânză, ouă) creşte inflamaţia, mai ales dacă alimentele sunt foarte prelucrate termic,
conservate, afumate etc. Este utilă, în acest context, reducerea cantităţii de proteine
animale şi creşterea cantităţii de legume şi fructe cât mai puţin preparate termic,
pentru a beneficia de vitaminele şi enzimele pe care le conţin. Din tot ceea ce
înseamnă proteină animală, cele mai recomandate în această boală sunt ouăle, iaurtul,
în special kefirul, pentru probioticele pe care le conţine, peştele şi supa de pui de
ţară15.
În acest context, postul intermitent sau postul doar cu apă, ţinut regulat, una-
două zile pe săptămână, joacă un rol important în prevenirea formelor grave de
Covid-19. Fructele şi legumele, precum şi alimentele neprelucrate termic, de
asemenea, pot ajuta mult în Covid. În plus, studiile arată că alimentaţia
mediteraneană este una dintre cele mai indicate în această boală16.
Pe de altă parte, din ce în ce mai multe studii leagă microbiomul (suma tuturor
populaţiilor de bacterii intestinale) de starea de sănătate. În acest sens, s-a constatat că
disbioza intestinală poate fi un important factor de risc în Covid-19. Coronavirusul
însuşi poate contribui la această disbioză şi permeabilitate intestinală, generându-se
astfel un cerc vicios. Pentru susţinerea microbiomului, este recomandat să se
consume alimente fermentate, varză murată sau murături, kombucia sau kefir făcut în
casă, alimente bogate în probiotice şi o salată de crudităţi (rădăcină de ţelină,
pătrunjel, morcov), mere, usturoi, praz şi ceapă ‒ alimente foarte bogate în hrana
bacteriilor intestinale, adică în prebiotice. În ce priveşte consumul de probiotice ca
supliment alimentar, cel mai bogat produs de acest gen, din câte cunoaştem, este „Pro
EM san” pur al firmei germane „von Tisso” sau alte produse ale aceleiaşi mărci17.
Aşadar, refacerea microbiomului trebuie să fie unul dintre cele mai importante
obiective alimentare în perioada de prevenţie şi tratare a infecţiei cu SARS-CoV-2.
În altă ordine de idei, fumătorii trebuie să fie foarte atenţi şi să reducă sau chiar
să elimine ţigările, deoarece fumatul creşte extrem de mult stresul oxidativ, ceea ce
predispune la forme mai severe de Covid.
O triplă provocare
– Şi o ultimă întrebare. Care este provocarea pe care ne-o pune în faţă
pandemia? Ştim din experienţa istoriei că orice criză majoră determină şi evoluţii
pozitive.
– Suntem puşi în faţa unei triple provocări, la care unii se raportează corect, alţii
nu. Întâi de toate, în acest moment, este vital pentru noi să ne exersăm spiritul critic.
În acest haos mediatic, în care circulă concomitent folclor „ştiinţific”, naraţiuni
„ştiinţifice” ideologizate, dar şi ştiinţă adevărată, a devenit vital, cum spuneam, să fii
în măsură să distingi izvoarele autentice de cele false. Avem încredere în ştiinţă, dar
numai în cea autentică.
În al doilea rând, această boală reprezintă cea mai mare provocare pentru omul
epocii moderne de a reveni la un stil de viaţă sănătos. Şi acest aspect este vital, căci
altfel va trebui să luăm în calcul riscul unei morţi premature, cauzată de una dintre
pandemiile ce vor urma. Vedem, din experienţa clinică şi din studii, că un sistem
imunitar puternic este cea mai bună soluţie pentru a face faţă virusului. Ca de obicei,
alegerile ne aparţin mai mult decât ne putem imagina.
Şi, în al treilea rând, este o uriaşă provocare pentru lumea medicală. Criza
aceasta a declanşat o extraordinară solidaritate internaţională a medicilor şi
cercetătorilor, care îşi pun la dispoziţie toată ştiinţa, energia şi viaţa în lupta cu
virusul ucigaş. Nu credem că a existat o altă perioadă în istoria ştiinţei când medicina
să fi făcut un salt atât de mare în înţelegerea sistemului imunitar, a proceselor
inflamatorii, a sepsis-ului şi a modului în care acţionează virusurile în organismul
uman.
Prin urmare, avem motive să nu fim chiar atât de pesimişti. Dacă ne-am
întoarce cu toată inima către Dumnezeu, cred că şi soluţia Coronavirusului sau a
oricărei alte probleme prin care trecem ar fi mult mai la îndemână.
Interviu realizat de Mihai Cristea
1 https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fimmu.2020.01441/full
2 https://link.springer.com/article/10.1007/s12015-020-10004-x
3 Edalatifard, Maryam, et al. "Intravenous methylprednisolone pulse as a
treatment for hospitalised severe COVID-19 patients: results from a randomised
controlled clinical trial.” European Respiratory Journal (2020).
4 Salton F, Confalonieri P, Santus P et al. Prolonged low-dose
methylprednisolone in patients with severe COVID-19 pneumonia. medRxiv 2020.
5 Fadel R, Morrison AR, Vahia A et al. Early course corticosteroids in
hospitalized patients with COVID-19. medRxiv 2020.
6 Wu C, Chen X, Cai Y, Xia J, Zhou X, Xu S. Risk factors associated with acute
respiratory distress syndrome and death in patients with Coronavirus disease 2019
pneumonia in Wuhan,China. JAMA Intern Med 2020.
7 Fernandez-Cruz A, Ruiz-Antoran B, Gomez AM et al. Impact of
glucocorticocoid treatment in SARS-CoV-2 infection mortality: A retrospective
controlled cohort study. medRxiv 2020.
8 https://www.evms.edu/covid-19/covid_care_for_clinicians/
9 Idem.
10 Chen, Xudan, et al. "Associations of clinical characteristics and treatment
regimens with the duration of viral RNA shedding in patients with COVID-19.”
International Journal of Infectious Diseases 98 (2020): 252-260.
11 Xu, Kaijin, et al. "Factors associated with prolonged viral RNA shedding in
patients with COVID-19.” Clinical Infectious Diseases (2020).
12 Fernandez-Cruz, Ana, et al. "IMPACT OF GLUCOCORTICOID
TREATMENT IN SARS-COV-2 INFECTION MORTALITY: A
RETROSPECTIVE CONTROLLED COHORT STUDY.” medRxiv (2020).
13 Cano, Edison J., et al. "Impact of Corticosteroids in COVID-19 Outcomes:
Systematic Review and Meta-Analysis.” Chest (2020).
14 Li, Sijia, Zhigang Hu, and Xinyu Song. "High-dose but not low-dose
corticosteroids potentially delay viral shedding of patients with COVID-19.” Clinical
Infectious Diseases (2020).
15 de Faria Coelho-Ravagnani, Christianne, et al. "Dietary recommendations
during the COVID-19 pandemic.” Nutrition Reviews (2020).
16 Angelidi, Angeliki M., et al. "Mediterranean diet as a nutritional approach for
COVID-19.” Metabolism-Clinical and Experimental (2020).
17 https://shop.tisso.de/Pro_EM_san_pur_von_Tisso
Articol publicat in Revista Familia Ortodoxă/ Ianuarie 2021