Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Științe Juridice, Economice și Administrative, Craiova

Departamentul de Științe Economice
Programul de studii de masterat Auditul intern in sistemul public si privat
Tel.: 0251/598.265; Fax: 0251/598.26,
Str. Vasile Conta, nr. 4

REFERAT: INSTRUMENTAREA CONTABILĂ A

TRANZACŢIILOR DE LEASING: O ABORDARE
COMPARATIVĂ ( IFRS ŞI REGLEMENTĂRI CONTABILE
ROMÂNEŞTI )

DISCIPLINA: STANDARDELE INTERNATIONALE DE RAPORTARE

FINANCIARE

TITULAR DISCIPLINĂ: BOGDAN ANCA MĂDĂLINA

MASTERAND: MITRAN FLORIN IONUT
AN I , SEMESTRUL II

2
 Ce reprezinta IAS-urile ?

Si aici incepem sa observam ca nu e suficiet sa stii de unde iei si unde

pui, mai trebuie sa stii si ce iei si ce pui, cum si pe baza a ce?
Obtinerea informatiei contabile necesara diferitelor categorii de
utilizatori are la baza o reglementare minutioasa, respectiv utilizarea
normelor sau standardelor contabile (de fapt reprezinta acelasi lucru,
depinde de sistemul contabil la care facem referire).
Sursele standardelor contabile pot fi : nationale si internationale. Sursele
internationale de standarde contabile sunt prezentate in principal de
directivele CEE si Standardele Internationale de Contabilitate sau
International Accounting Standards.
« Potrivit IASB (International Accounting Standards Board)-
normalizarea IASB pune la dispozite standarde internationale de
contabilitate (IAS) si Standarde Internationale de Raportare Financiara
(IFRS). Operatiunile rezultate in urma incheerii contractelor de leasing, cele
care in ultima vreme s-au impus ca o metoda, cu aplicabilitate ridicata, de
finantare pe termen mediu si lung, atat pentru persoanele juridice cat si
pentru cele fizice, se normalizeaza pe baza IAS 17. »1

Prima publicare a standardului aplicat in contabilizarea

operatiunilor de leasing

Prima companie care a folosit leasingul a fost Bell Telephone Co., in

1877, care a propus abonatilor sai inchirierea aparatelor telefonice, in locul
vanzarii lor. Abia in anii ’30 a aparut leasingul imobiliar, prin exploatarea
unor imobile pe o perioada indelungata.
Anul 1950 marcheaza nasterea leasingului ca operatiune de credit.
Directorul unei fabrici de alimente din Statele Unite primise o comanda
consistenta pe care nu o putea onora din cauza lipsei fondurilor pentru
achizitionarea echipamentelor necesare. Atunci, el a propus unei institutii
financiare urmatoarea operatiune: achizitionarea echipamentelor de catre
aceasta institutie urmata de inchirierea lor catre firma sa. Incurajat de bunul
mers al operatiunii si de avantajele acestei noi forme de creditare, directorul
respectiv a infiintat prima societate de leasing, numita United States Leasing
Corporation.

1
Mihai Oana, Contabilitate Aprofundata- Note de curs, Galati 2008, pag. 5

3
Dupa acest moment marcant in istoria finantelor mondiale, leasingul a
inceput sa reprezinte o forma populara de finantare, raspandindu-se rapid si
in Europa. Prima tara europeana care a adoptat aceasta forma de creditare a
fost Marea Britanie (datorita asemanarilor dintre legislatiile americana si
engleza), urmata de Franta, Belgia, Germania s.a.
In Romania, operatiunea de leasing a fost reglementata prin Ordonanta
Guvernului nr. 51/1997, privind operatiunile de leasing si societatile de
leasing cu modificarile si completarile ulterioare.
IAS 17, Leasing, a fost aprobat in anul 1982 si a intrat in vigoare pentru
perioadele care au urmat dupa 1 ianuarie 1984. In anul 1997 a fost emis un
proiect de norma, E56, cu intentia de a aduce doar cateva modificari
Standardului IAS 17. Principalele modificari fata de IAS 17 sunt
urmatoarele :
1. IAS 17 initial definea leasingul ca un contract prin care locatorul
transmite locatarului dreptul de a utiliza un bun, în schimbul unei chirii
platibile de locatar. IAS 17 (revizuit) modifica definitia, înlocuind termenul
„chirie” cu cel de „plata sau o serie de plati”.
2. Aplicând principiul prevalentei economicului asupra juridicului,
procesul de clasificare a tranzactiilor de leasing trebuie sa aiba la baza
masura în care riscurile si avantajele aferente drepturilor de proprietate
asupra unui bun ce constituie obiectul unui contract de leasing, apartinând
locatorului sau locatarului. IAS 17 prezenta exemple de situatii ca elemente
de identificare a unei operatiuni de leasing drept leasing financiar. IAS 17
(revizuit) a adaugat elemente de identificare suplimentare pentru a facilita
mai mult procesul de clasificare.
3. IAS 17 initial utiliza termenul de „durata de viata utila” în exemplele la
care se face referire mai sus, în scopul compararii cu durata contractului de
leasing, în cadrul procesului de clasificare. IAS 17 (revizuit) utilizeaza
termenul de „durata de viata economica”, pornind de la considerentul ca un
bun poate fi folosit de unul sau mai multi utilizatori.
4. IAS 17 initial cerea prezentarea chiriilor contingente, dar nu mentiona
daca acestea trebuie sa fie incluse sau excluse la determinarea platilor
minime de leasing. IAS 17 (revizuit) cere excluderea chiriilor contingente
din cuantumul platilor minime de leasing.
5. IAS 17 initial nu facea referire la tratamentul contabil al costurilor
directe initiale suportate de locatar la negocierea si încheierea contractelor
de leasing. IAS 17 ofera recomandari, cerând ca, în cazul leasingului
financiar, în valoarea bunului care face obiectul contractului de leasing sa fie
incluse costurile direct atribuibile activitatilor întreprinse de locatar pentru
încheierea contractului respectiv.

4
 6. IAS 17 initial dadea posibilitatea locatorului de a alege metoda de
alocare a venitului financiar, si anume, recunoasterea venitului conform unui
model care sa reflecte o rata periodica a rentabilitatii constanta, model bazat
fie pe:
(a) valoarea investitiei nete înca nerecuperate a locatorului în leasingul
financiar; sau
(b) valoarea investitiei nete în numerar înca nerecuperate a locatorului în
.leasingul financiar. IAS 17 (revizuit) cere ca recunoasterea veniturilor
financiare sa se faca astfel încât sa reflecte o rata periodica a rentabilitatii
constanta care sa se bazeze pe o metoda, si anume, investitia neta înca
nerecuperata a locatorului în leasingul financiar.
7. IAS 17 (revizuit) face trimiteri la Standardul International de
Contabilitate referitor la deprecierea activelor oferind recomandari în
legatura cu necesitatea evaluarii posibilitatii deprecierii activelor. IAS 17
initial nu aborda aceasta problematica.
8. IAS 17 (revizuit) obliga la prezentari detaliate atât din partea
locatorului, cât si a locatarului pentru leasingul operational si financiar, prin
intermediul utilizarii caracterelor aldine în comparatie cu cele utilizate la
prezentarea elementelor cerute de IAS 17 initial.

Situatiile in care aplicam standardul

Prezentul Standard se aplică acelor contracte care transferă dreptul de

utilizare a bunurilor, chiar dacă, pentru utilizarea sau întreţinerea
respectivelor bunuri, locatorului i se poate cere efectuarea unor servicii
substanţiale. Pe de altă parte, acest Standard nu se aplică în cazul
contractelor de servicii care nu implică transferul dreptului de utilizare a
bunurilor între părţile contractante.
Chiar daca aproape toate tipurile de aranjamente care satisfac definitia
unui leasing sunt acoperite de acest standard, urmatoarele tipuri specializate
de acorduride lesing sunt excluse :
1. Acorduri de leasing pentru exploatarea sau utilizarea resurselor
naturale, cum ar fi : petrol, gaz, lemn, metale si alte drepturi miniere ;
2. Acorduri de licentiere pentru estfel de elemente, cum ar fi : filme de
cinema, inregistrari video, piese de teatru, manuscrise, patente si
drepturi de autor.
Standardul nu se aplică ca baza pentru evaluarea:
a) de către locatari a investiţiei imobiliare deţinute în baza unui contract de
leasing financiar (a se vedea IAS 40 „Investiţii imobiliare”) ;

5
b) de către locatori a investiţiei imobiliare închiriată în baza unui contract de
leasing operaţional (a se vedea IAS 40 „Investiţii imobiliare”) ;
c) de către locatari a activelor biologice deţinute în baza unui contract de
leasing financiar (a se vedea IAS 41 „Agricultura”) ;
d) de către locatori a activelor biologice închiriate în baza unui contract de
leasing operaţional (a se vedea IAS 41 „Agricultura”) .

Termeni specifici tranzactiilor de leasing 2

Începutul contractului de leasing reprezintă cea dintâi dată dintre data

contractului de leasing sau data angajamentului părţilor de a respecta
principalele prevederi ale leasingului
Data inceperii duratei contractului este data de la care locatarul isi
poate exercita dreptul de folosinta asupra bunului. Este si data recunoasterii
initiale a contractului de leasing.

Durata contractului de leasing reprezintă perioada de timp irevocabilă

pentru care locatarul a contractat bunul în leasing şl orice alte termene
suplimentare pentru care locatarul are opţiunea de a continua utilizarea
bunului în regim de leasing, cu sau fără plată suplimentară, opţiune a cărei
exercitare de către locatar este certă, într-o măsură rezonabilă, la începutul
contractului de leasing.
Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau
decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în
cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.

Durata de viaţă economică este fie:

 perioada de-a lungul căreia se estimează că un bun este utilizabil
economic de către unul sau mai mulţi utilizatori, fie:
 numărul unităţilor de producţie sau al unităţilor similare care se a se
obţine prin utilizarea bunului de către unul sau mai mulţi utilizatori.

Durata de viată utilă este perioada estimată care rămâne, de la

începutul duratei contractului de leasing, fără a fi limitată la acesta, pe

2
Adriana Florina Popa, Mirela Nichita, Ileana Cosmina Pitulice, Iulia Jianu-Studii practice privind
aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara in Romania, Editura Contraplus, 2007,
pag. 163

6
parcursul căreia se aşteaptă ca beneficiile economice încorporate în bun să
fie consumate de către întreprindere.

Valoarea reziduală garantată este:

 în cazul locatarului, acea parte a valorii reziduale ce este garantată de
locatar sau de o parte afiliată acestuia (valoarea garanţiei constituind
valoarea maximă ce devine plătibilă, în orice situaţie); şi
 în cazul locatorului, acea parte a valorii reziduale ce este garantată de
locatar sau de o terţă parte neafiliată locatorului ce este capabilă, din punct
de vedere financiar, să onoreze obligaţiile asumate prin garanţie.

Valoarea reziduală negarantată reprezintă acea parte din valoarea

reziduală a bunului în regim de leasing, a cărei realizare, de către locator, nu
este sigură sau este garantată numai de o parte afiliată locatorului.

Investiţia brută în leasing este suma plăţilor minime de leasing aferente

unui leasing financiar, din punctul de vedere al locatorului şi orice valoare
reziduală negarantată acumulată în contul locatorului.
Investiţia netă în leasing este investiţia brută în leasing, mai puţin
venitul financiar nerealizat.

Venitul financiar nerealizat reprezintă diferenţa dintre:

 suma dintre plăţile minime de leasing aferente unui leasing financiar,
din punctul de vedere al locatorului, şi orice valoare reziduală negarantată
acumulată în contul locatorului, şi
 valoarea actualizată a sumei de la punctul (a), determinată la rata
implicită a dobânzii din contractul de leasing.

Rata implicită a dobânzii din contractul de leasing este rata de

actualizare care, la începutul contractului de leasing, determină ca valoarea
actualizată cumulată (a) a plăţilor minime de leasing şi (b) a valorii
reziduale negarantate să fie egală cu valoarea justă a bunului în regim de
leasing.
Rata dobânzii marginale a locatarului este rata dobânzii pe care
locatarul ar trebui să o plătească pentru un leasing similar sau, dacă aceasta
nu este determinabilă, rata pe care, la începutul contractului de leasing,
locatarul ar trebui să o suporte pentru a împrumuta, pentru aceeaşi perioadă,
şi cu o garanţie similară, fondurile necesare pentru achiziţionarea bunului.

7
 Chiria contingentă este acea parte a plăţilor de leasing care nu are o
valoare determinată, dar este stabilită în funcţie de un factor, altul decât
trecerea timpului (de exemplu, un procentaj din vânzări, gradul de utilizare,
indici de preţ, ratele dobânzilor practicate pe piaţă).
Costurile directe initiale sunt costurile suplimentare direct atribuibile
negocierii contractului de leasing, cu exceptia costurilor aparute in cazul
producatorilor si dealerilor de leasing.
Leasing-ul irevocabil reprezinta operatiunea de leasing care este
revocabila doar in conditiile in care:
 survine un eveniment contingent a carui producere era putin
probabila;
 se obtine permisiunea locatorului;
 locatarul contracteaza cu acelasi locator un nou leasing privind acelasi
bun sau unul echivalent, sau
in momentul platii de catre locatar, a unei sume suplimentare, astfel incat, la
inceputul contractului de leasing, continuarea lui este certa, intr-o masura
rezonabila.

Obiectivul standardului

„Obiectivul acestui Standard este de a stabili, pentru locatari şi locatori,

politicile contabile corespunzătoare şi elementele ce trebuie evidenţiate cu
privire la leasingul financiar şi operaţional.” 3

Leasing-ul

Apărută ca o noutate în economia noastră de tranziţie, metoda

„Leasing” îşi are origini mai vechi în relaţiile economice dintre oameni,
manifestându-se, la început, ca o formă simplă de închiriere pe termen
mediu sau chiar lung, a unor anumite bunuri ce puteau fi exploatate sub
această formă, contra unei anumite plăţi convenite de părţi.
Originea etimologică şi-o regăseşte în englezescul „lease”, care, sub
aspect economic poate îmbrăca mai multe sensuri, printre care:
- contract de închiriere;
- contract de arendă;
- contract de concesiune etc.
«  Lesing-ul este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului,
in schimbul unei plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun
(imobilizare corporala sau teren) pentru o perioada convenita de timp. Alte
3
IAS 17, revizuit in 2005.

8
aranjamente care sunt in esenta asemanatoare cu leasingul, cum ar fi
contractele de angajament cumparare, carterele maritime si asa mai departe
sunt considerate a fi leasing-uri in contextul standardului. » [ ]
Conform IAS 27 leasingul poate fi operational si financiar, atat din
perspective locatorului cat si a locatarului. In ambele cazuri, societatea de
leasing, persoana juridica romana, cumpara de la furnizor (intern sau extern)
mijlocul fix, pe care il inregistreaza la valoare ade intrare (cost de achizitie).
Exista posibilitatea ca societatea de leasing sa fie sa fie persoana juridica
straina si cu sediul in strainatate, ceea ce implica inregistrari contabile
specifice, legate de : taxe vamale, impozit pe redevente si pe dobanzi, TVA
de plata in vama (in functie de criteriul membru UE ) etc.
Societatea de leasing transmite mijlocul fix utilizatorului, in baza unui
contract de leasing (vezi Anexa 1) incheiat cu acesta, care prevede:
 valoarea mijlocului fix care face obiectul contractului si care este
egala cu costul de achizitie ;
 durata contractului in ani (de cele mai multe ori acoperitoare pentru
durata de folosinta) ;
 durata normala de utilizare si metoda de amortizare aplicata
(conform L 15/94) ;
 rata anuala a dobanzii (sau dupa caz, marja profitului) ;
 valoarea reziduala prevazuta prin contract (aceasta din urma se
factureaza utilizatorului la data expirarii contractulu de leasing, ca
valoare ramasa).

Avantajele leasingului4 :

1. Tratament fiscal avantajos :

deductibilitatea platilor de leasing (amortizare, dobanda, asigurare, diferente
de curs valutar) ;
esalonarea platilor TVA de-a lungul perioadei de leasing si amanarea
obligatiilor de plata aferente importului, aplicate la valoarea reziduala de
20% din valoarea de achizitie.
2. Management eficient al resurselor financiare :
eliberarea/utilizarea resurselor financiare proprii pentru dezvoltarea altor
investitii sau proiecte cu randament superior ;
valoarea constanta a ratei de leasing permite o programare mai riguroasa a
cashflow-ului ;

4
Avantaje conform: www.bcr.ro/Leasing;

9
bunurile achizitionate in sistem leasing participa la crearea sursei de venit
care contribuie la plata ratelor de leasing.
3. Rapiditate/Accesibilitate :
documentatie simplificata ;
obtinerea si derularea unei finantari in sistem leasing sunt mai rapide (in
comparatie cu creditul bancar) ;
leasingul este accesibil pentru segmente mai largi de utilizatori.

Dezavantajele leasingului5:

 Nu mareste patrimoniul , intreprinderea va trebui sa inchirieze din

nou ; .
 Daca un contract se incheie pe o perioada mai mare decat garantia
bunului , intreprinderea locatar va trebui sa suporte costurile asociate
reparatiilor bunului respectiv ;
 De obicei , leasingul este mai scump ca un imprumut ;
 In cazul leasingului financiar , cheltuielile cu intretinerea si reparatiile
cad in sarcina locatarului ;
 Locatarul trebuie sa demonstreze ca bunul care a facut obiectul
contractului a fost folosit corect si ca s-au facut cheltuielile cu
intretinerea necesare ;
 Rezilierea contractului determina plata de daune importante pentru
locatar .

Etapele procedurii de leasing

În general, în derularea unui contract de leasing, sunt implicate, în

diverse etape ale procesului de finanţare, cel puţin cinci părţi: societatea de
leasing, clientul sau utilizatorul final, furnizorul bunului achiziţionat, banca
finanţatoare şi, nu în ultimul rând, societate de asigurare.
Alegerea bunului si a furnizorului:
În funcţie de necesităţile clientului, acesta decide atât asupra
caracteristicilor bunului cat si asupra furnizorului.Toate detaliile legate de
natura bunului (preţ, caracteristici tehnice, amănunte privind livrarea,
condiţii de instalare şi punere în funcţiune, în cazul echipamentelor) vor fi
negociate de utilizator direct cu furnizorul ales, urmând a respecta în
contractul de vânzare cumpărare şi în contractul de leasing, toate aspectele
negociate.

5
Florin, Buhociu, Investitii-Note de curs, Galati 2008, pag.16.

10
 Obţinerea ofertei şi solicitarea de leasing:
Pe baza preţurilor negociate cu furnizorul se întocmeşte o ofertă
generală de finanţare, în care vor fi calculate, avansul, rata de leasing,
valoarea asigurării, etc. În urma transmiterii solicitării de leasing, oferta
transmisă iniţial poate suferi modificări în funcţie de clasa de risc în care se
va încadra clientul. Analiza riscului are la bază atât documentele financiare
puse la dispoziţie de către client (bilanţ, balanţă, cont de profit si pierderi)
cât şi alte documente solicitate (chestionar de leasing, prezentarea activităţii
companiei, business-plan, etc.).
Analiza şi aprobarea solicitării de leasing:
Evaluarea solicitării de leasing se realizează de către specialişti
într-un interval de timp ce nu depăşeşte 48 ore. În funcţie de complexitatea
proiectului supus finanţării, societatea de leasing poate solicita clientului
informaţii suplimentare referitoare la unele aspecte analizate, răspunsul final
al evaluării urmând a fi prelungit în funcţie de furnizarea informaţiilor
solicitate.
În cazul unui răspuns afirmativ, se va încheia un contract de leasing,
financiar sau operaţional, ce va include atât clauzele negociate de utilizator
cu furnizorul bunului, cât şi clauze specifice politicii societăţii de leasing
privitoare la modalitatea de plată a ratelor, asigurarea efectuării plăţilor, etc.
Asigurarea generală a bunului:
Bunul ce urmează a fi achiziţionat urmează a fi asigurat de către
societatea de leasing, pe toată derularea contractului de leasing, în opţiunea
pentru toate riscurile, în condiţiile stabilite cu societatea de asigurări şi banca
finanţatoare, iar prima de asigurare va fi achitată de către utilizator.
În cazul produselor provenite din import, prima de asigurare se va
calcula la valoarea DDP6 a bunului.

Livrarea bunurilor:
Obligaţia livrării bunurilor revine în întregime furnizorului,
operaţiunea fiind asistată de specialiştii societăţii de leasing

Documentele necesare analizei:

În funcţie de personalitatea juridica a solicitantului (persoană
juridică, persoană fizică autorizată, persoană fizică) sunt necesare diferite
tipuri de documente menite să reliefeze bonitatea si capacitatea de plata a
acestuia.În principal, documentele solicitate sunt:
6
In conformitate cu INCOTERMS 2000-Valoare/pret DDP inseamna pretul incluzand transportul si
asigurarea platite pana la locul de destinatie dar si toate taxele vamale.

11
-Cererea de Finanţare sau Formularul de Comandă, documente tipizate;
-Documente financiare, care sa prezinte situaţia financiară din ultimii doi ani
de activitate;
-Documente legale (certificat de înregistrare, cod fiscal, certificat
constatator, act constitutiv si acte adiţionale, etc.)
-Declaraţie angajament a utilizatorului;

-Factură proformă , cu o descriere detaliata a bunului şi a

caracteristicilor tehnice, a modalităţilor de plată şi livrare, preţul şi
moneda de plată.

Leasing financiar

Leasingul financiar este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului,

in schimbul unei plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun
(imobilizare corporala sau teren) pentru o perioada convenita de timpi in
urma acestei operatiuni se transfera, in mare masura, toate riscurile si
avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului (titlul de
proprietate poate fi, sau nu, transferat).
De asemenea locatarii trebuie sa recunoasca operatiunile de leasing
financiar in bilanturile lor ca active si datorii la o valoare egala, la data
inceperii duratei contractului de leasing, cu valoarea justa a bunului n
regim de leasing sau cu valoarea actualizata a platilor minime de leasing,
in cazul in care aceasta este mai mica. Pentru a calcula valoarea actualizata a
platilor minime de leasing, se considera ca factor de actualizare rata
implicita a dobanzii din contractul de leasing, daca se poate determina,
altfel, trebuie utilizata rata dobanzii marginale a locatarului. Toate
costurile initiale directe, pe care le suporta locatarul pentru a-si asigura
finantarea, sunt recunoscute ca active.7
Titlul de proprietate poate fi transferat, în cele din urmă, sau nu.IAS 17
mai stabileşte că trebuiesc indeplinite una sau mai multe condiţii:
 riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra
utilizatorului în momentul încheierii contractului de leasing;
 în contract s-a prevăzut expres că la expirarea acestuia se transferă
utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului
7
Tatiana Molico, Eugen Wunder, Leasingul un instrument modern de finantare, Bucuresti, Editura
CECCAR, 2003, pag. 356.

12
  preţul de cumpărare al bunului reprezintă cel mult jumătate din
valoarea pe care o are bunul la data exprimării opţiunii ;
 perioada de utilizare a bunului în regim de leasing acoperă cel puţin
75% din durata de utilizare a bunului.

În cazul leasingului financiar, la locator se înregistrează:

• acordarea bunului în leasing ca o creanţă pe termen lung în contrapartidă
cu creditarea contului de imobilizări; concomitent, se evidenţentiază şi
valoarea dobânzilor de primit ca fiind creanţe pe termen lung; costurile
directe iniţiale (comisioane, taxe juridice) aferente negocierii şi perfectării
contractului de leasing sunt evidenţiate de către locator ca un venit imediat
sau alocat termenului de leasing, atunci când locatarul le include în valoarea
bunului primit în leasing;
o într-un cont in afara bilanţului (8038) se evidentiaza valoarea ratelor de
încasat;
• facturarea ratelor de leasing presupune înregistrarea venitului din chirii
(706) pe de o parte, iar pe de altă parte înregistrarea venitului financiar
corespunzator dobânzii aferente ratei respective;
• o data cu înregistrarea unei rate se diminuează şi valoarea ratelor de prirmit
evidentiate în contul din afara bilanţului;
•după ultima rată, dacă se înregistrează transferul dreptului de proprietate
către locatar, atunci se întocmeşte factura pentru valoarea reziduală.
La locatar, in cazul leasingului financiar, se parcurg urmatoarele
etape:
• recunoaşterea activelor in bilanţ, concomitent cu recunoaşterea unei datorii
pe termen lung şi a dobanzilor de plătit, evidentiate ca fiind cheltuieli
înregistrate în avans; evaluarea bunului primit în leasing se face la cea mai
mică valoare dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor
minime de leasing, în funcţie de rata dobânzii stipulate în contract;
• valoarea ratelor de plătit va figura într-un cont în afara bilanţului (8036),
care se va diminua pe masura plăţii ratelor de leasing;
• bunul fiind evidenţiat in bilanţul locatarului, amortizarea acestuia se
calculează şi se înregistrează de către utilizator pe perioada estimată de
obţinerea a beneficiilor economice; se poate lua în calcul cea mai mică
perioada dintre durata contractului de leasing (dacă utilizatorul nu va
achizitiona bunul) şi durata de viaţă utila (în cazul în care utilizatorul va opta
pentru achiziţia bunului); durata de viata utilă este difetă de durata de viaţă
economică, în sensul dcă un bun poate fi folosit de către mai multi
utilizatori;

13
• la primirea facturii privind rata de leasing, datoria pe temen lung se va
diminu corespunzător marimii ratei şi numai partea aferentă dobânzii va
influenţa cheltuielile perioadei;
• în final, dacă utilizatorul va opta pentru achiziţia imobilizării, acesta va
primi şi va înregistra factura pentru valoarea reziduală.

Studiu de caz :

Societatea de leasing X incheie un contract de leasing cu S.C.

JeanionIntertrans S.R.L. dupa ce a parcurs toate etapele de intocmire.
Contractul de leasing cuprinde urmatoarele informatii :
 costul de achiziţie al mijlocului d transport pentru societatea de
leasing este de
10.000 EUR*4,20lei/€ =42.000lei;
 durata de utilizare a bunului =7 ani;
 durata contractului de leasing= 3ani(12 trimestre);
 valoarea reziduală estimată=1.200 €;
 valoarea unei rate fară TVA=920 €;
 dabânda folosită pentru stabilirea ratelor 3% / trimestru ;
 cursurile de schimb:
- la facturarea primei rate 1 € = 4,25 lei ;
- la vânzarea bunului, la expirarea contractului de leasing1 €
= 4,50 lei;
 valoarea recuperată8 de locatar este de 9158 € ;
 in urma repartizării ratelor pe trimestru rezultă:
- dobânda totală =1882€, din care in primul trimestru =275€;
- diferenţa de rată=645 €.

Locator (societatea X):

1. Achiziţia mijlocului de transport:

% = 404
49.980
2133 42.000
4426 7.980
8
Rezulta ca urmare a actualizării valorii reziduale;

14
 2. Predarea în leasing a bunului9:

2678 = 2133
42.000

3. Înregistrarea în afara bilanţuluia ratelor10:

8038 = 46.368

4. Facturarea primei rate de leasing11:

4111 = % 4.430,84
2678 2.709
766 1.155
765 46
4427 520,84

3.864 = 803812

Observatie !!! Intrucat durata contractului este de 3 ani si se precizeaza ca

rambursarea are loc in 12 trimestre. Dupa primul trimestru am inregistrat
operatiunile, mai ramane sa efectuam aceleasi inregistrari dupa alte 11
trimestre.

5.Vânzarea bunului la valoarea reziduală  13 :

461 = % 6.426
2678 3.536,4
7583 1.863,6
4472 1.026
9
Predarea in leasing a bunului se face la cost de achizitie
10
Contul 8308, in partida simpla, se debiteaza ;
11
In contractul de leasing se stipuleaza ca rata se factureaza trimestrial;
12
Contul 8038, clasa 8, se crediteaza.
13
In contract se stipuleaza cursul valutar la vanzarea bunului (1200€ *4,50 lei /€= 5400 fara TVA).

15
Observatie !!! Suma ce apare pentru contul 2678 se calculeaza astfel:
10000€ - 9158€= 842€
842€ *4,20 lei /€= 3536,4

Acestea sunt toate inregistrarileb care se fac in contabilitatea locatorului.

Contabilitatea locatarului

1.Primirea bunului în leasing:

2133 = 167 42.000

2.Înregistrarea ratelor de plătit :

8036 = 46.368

3.Înregistrarea amortizării lunare:

6811 = 2813 500,15

Ca14= 100/7=14,29% ;
Aa= 42000 * 14,29%= 6001,80 ;
Al = 6001,80/12 = 500,15

4.Primirea facturii pentru rata de leasing:

% = 401
4.430,84
167
2.709
666
1.155
665
46
4426
520,84

14
Ca - cota amortizarii, Aa - amortizare anuala, Al - amortizare lunara

16
 3.864 = 8036

5.Primirea facturii pentru valoarea reziduală :

% = 404 6.426
167 3.536,4
2133 1.863,6
4426 1.026

Leasing-ul operational

Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intră în categoria

leasingului financiar,deci nu îndeplineşte nici una din condiţiile menţionate..
Aici se concretizează principiul prevalenţei economicului asupra
juridicului.
De exemplu, un vehicul are o durată de exploatare determinată de numărul
de kilometrii parcurşi. Valoarea justă a vehiculului este de 40.000 milioane
lei. El parcurge, în mod obişnuit, 100.000 km înainte de a fi casat. Se ia în
considerare un anumit aspect al contractului, şi anume cumulul de km pentru
care vehiculul a fost închiriat de locatar, care este:
a.30.000 km.
b.50.000 km
c.75.000 km.
La punctele a) si b) se poate spune ca nu au fost transferate în mod
substanţial beneficiile. În cazul c), acest lucru este mai puţin evident, dar se
poate argumenta că procentul de 75% poate fi considerat substanţial.
Contractul mai prevede, de asemenea, că în cazul a) avem un
leasing financiar, iar în cazul c) un leasing operaţional. Aceste declaraţii sunt
nerelevante deoarece au doar formă legală şi nu substanţă economica.
Ambele contracte de la cazurile a) si b) au opţiuni de cumpărare
exercitabile de către locatar. Acest lucru pare să satisfacă problema
transferării riscurilor şi beneficiilor. Cazul a) stabileşte un preţ de 20.000
milioane lei, iar cazul b) un preţ de 30 milioane lei. Este foarte probabil ca în
cazul a) societatea să achiziţioneze activul la sfârşitul termenului de leasing,
probabilitate neexistentă în cazul b). Cazul a) poate fi considerat un leasing
financiar.

17
 În fine, în cazul c), locatorul acceptă să repare, să întreţină şi să
furnizeze un alt vehicul în cazul în care cel existent se va defecta. Locatorul
are, de asemenea, dreptul ca în orice moment să înlocuiască activul cu unul
similar, dacă oferă indicaţii stricte ca va face acest lucru. Acest lucru face
mai puţin probabilă clasificarea cazului c) în categoria leasing–ului
financiar.
Concluzia exemplului de mai sus este aceea că toţi termenii unui contract
de leasing trebuie luaţi în considerare împreună. Este, prin urmare, o
problemă de raţionament profesional atât pentru administratorii locatarului,
cât şi pentru cei ai locatorului. Trebuie reţinut că este posibilă contabilizarea
operaţiunii de leasing drept leasing operaţional de către una din părţile
contractante, respectiv drept leasing financiar de cealaltă parte contractantă.
Cu toate acestea in IAS 17 se specifica ca, contractul de leasing operational
solicita un tratament contabil mai putin complex decat decat contractul de
leasing de finantare.
La locatar,leasingul operaţional impune următoarele operaţiuni:
 înregistrarea în afara bilnţului atât a bunului primit (8031)cât şi a
valorii ratelor de plătit(8036);
 plăţile de leasing trebuie văzute ca o cheltuială de exploatare în contul
de profit şi pierdere, linear, de-a lungul termenului de leasing;
 dacă ,în final, bunul va fi cumpărat, acesta se evidenţiază în bilanţul
locatarului în acest moment.
In contabilitatea locatorului se înregistrează:
 achiziţia imobilizării şi amortizarea acesteia pe durata utilă de viaţă a
bunului, având în vedere că în acest caz bunul rămâne evidenţiat în
contabilitatea locatorului;
 facturarea ratelor presupune înregistrarea venitului de exploatare
corespunzător;
 dacă la expirarea contractului de leasing, bunul este cedat
utilizatorului, atunci se va înregistra tranzacţia privind vânzarea.

Exemplu de contabilizare a unui

leasing operational

Contractul de leasing dintre locator si locatar cuntine urmatoarele elemente :

 costul de achiziţie al mijlocului d transport pentru societatea de
leasing este de
10.000 EUR*4,15lei/€ = 41.500lei;
 durata de utilizare a bunului = 8 ani;

18
  durata contractului de leasin = 2ani(8 trimestre);
 valoarea reziduală estimată = 3.000 €;
 valoarea unei rate fară TVA = 1200 €;
 Se dau următoarele cursuri de schimb:
- la facturarea primei rate 1 € = 4,25 lei;
- la vânzarea bunului, la expirarea contractului de leasing1 €
= 4,40 lei.

Contabilitatea locatorului

1.Achiziţia mijlocului de transport:

% = 404 49.385
2133 41.500
4426 7.885

2.Înregistrarea amortizării lunare:

6811 = 2813 432,29

3.Facturarea primei rate de leasing(trimestrială) :

4111 = % 6.069
. 706 5.100
4427 969

Observatie !!! In mod similar procedam si la incheierea celorlalte 7

trimestre.
4.La sfarsitul contractului de leasing, se transfera utilizatorului
dreptul la proprietate asupra bunului la valoarea reziduala(3000 €*4,40lei/
€) :

461= % 15.708
7583 13.200
4472 2.508

5.Scoaterea din gestiune a mijlocului de transport :

% = 2133 41.500

19
 2813 10.374,96
6583 31.125,04

Incasarile locatorului sunt de 12.600€

Contabilitatea locatarului

1.Preluarea bunului in leasing si inregistrarea ratelor de platit :

8031 = 41.500
8036 = 39.840

2.Primirea facturii pentru prima rata de leasing :

% = 401 6.069
612 5.100
4426 969

4.980 = 8036

3.Cumpararea bunului la valoarea reziduală :

% = 404 15.708
2133 13.200
4426 2.508

41.500 = 8031

20
 Impactul economic al leasingului

Din punctul de vedere al locatorului, este esenţial faptul că contractul de

leasing îi protejează dreptul de proprietate şi deci poate acţiona direct asupra
bunului în cazul în care utilizatorul nu se achită de obligaţiile contractuale.
De asemenea, obiectul finanţării fiind legat direct de contract şi fiind
personalizat, există posibilitatea urmăririi afacerii în intimitatea ei şi este
mult mai uşor de luat o decizie în caz de insolvabilitate temporară a
utilizatorului.
Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se regăsesc
la utilizator. Acesta poate să plătească dreptul de folosinţă şi, în cele din
urmă, să achiziţioneze un bun investiţional pe măsură ce produce. Ratele pot
fi astfel dimensionate şi cadenţate încât să permită plata ratelor şi chiar
obţinerea unui profit fără a supune utilizatorul la sarcini împovărătoare. De
exemplu, pentru activităţi sezoniere - cum ar fi industria zahărului - ratele
pot fi orientate spre sfârşitul perioadei de producţie, când veniturile
înregistrate din vânzarea produselor vor permite achitarea obligaţiilor de
plată. În aceste cazuri, ratele sunt de cele mai multe ori anuale sau
semestriale; dimpotrivă, pentru activităţi unde încasările sunt ritmice şi se
întind pe tot parcursul anului - cum ar fi panificaţia, industria laptelui - ratele
pot fi lunare.
Contractul de leasing se încheie pe o perioadă de cel puţin un an. Nu
există o cerinţă expresă ca contractul să fie încheiat în formă scrisă, dar
Ordonanţa nr. 51 reglementează clauzele obligatorii într-un contract de
leasing, astfel că forma scrisă trebuie subînţeleasă.
Contractul de leasing constituie titlu executoriu (adică poate fi pus în
executare contra utilizatorului fără nevoia parcurgerii vreunei proceduri
judiciare) dacă utilizatorul refuză să înapoieze bunul, în următoarele situaţii:
-la sfârşitul perioadei de leasing, dacă acesta nu a formulat opţiunea
cumpărării bunului sau a prelungirii contractului;
-în cazul rezilierii contractului din vina exclusivă a utilizatorului.
Contractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse
înregistrării în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, în condiţiile
Legii nr. 99/1999, pentru opozabilitate faţă de terţi, dar interesul unei astfel
de înregistrări este al locatorului, iar nu al utilizatorului (ca în cazul leasing-
ului imobiliar).

21
 Achiziţionarea de mijloace fixe (între care se includ echipamentele TI)
prin leasing financiar intră sub incidenţa legislaţiei referitoare la amortizare
(în principal, Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în
active corporale şi necorporale, astfel cum a fost modificată şi republicată),
astfel încât deductibilitatea ratelor de leasing va fi tratată diferenţiat. Astfel,
o parte a ratei este deductibilă ca dobândă, o altă parte ca primă de asigurare
şi o altă parte ca preţul de achiziţionare a bunului, acesta din urmă fiind
determinat conform legislaţiei referitoare la amortizare.
Ordonanţa nr. 51 conţine şi unele reguli speciale privind taxele vamale.
Astfel, bunurile care sunt introduse în ţară de către utilizatori, persoane
fizice sau juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate cu
societăţi de leasing, persoane juridice străine, sau de societăţi de leasing
persoane juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate cu
utilizatori, persoane fizice sau juridice române, bunul se încadrează în
regimul vamal de admitere temporară, pe toată durata contractului de
leasing, cu exonerarea totală de la obligaţia de plată a sumelor aferente
drepturilor de import. Dacă utilizatorul optează pentru cumpărarea bunului
la sfârşitul perioadei de leasing, el va fi obligat să achite taxa vamală
calculată la valoarea reziduală a bunului din momentul încheierii
contractului de vânzare-cumpărare, care nu poate fi mai mică de 20% din
valoarea de intrare a bunului (preţul plătit de locator furnizorului). Cu toate
acestea, din punctul de vedere al regulamentelor vamale, utilizatorul trebuie
să cumpere bunul într-o perioadă de 7 ani de la data încheierii contractului.
Unul din principalele motive pentru care leasing-ul este o alternativa
financiara atat de populara in lume este acela care sintetizeaza de fapt
"filozofia" leasing-ului: Nu proprietatea asupra mijloacelor fixe ci utilizarea
lor efectiva este aceea care aduce profit. Aspectul cheie este folosirea
judicioasa a resurselor de capital: investirea banilor in ceea ce genereaza
"business" si aduce profit, cum ar fi publicitatea, pregatirea superioara a
personalului, stocuri, explorarea de noi piete, cercetare, dezvoltare, in locul
blocarii lor prin cumpararea de mijloace fixe.
Resursele financiare limitate, modaliatea greoaie si birocratica de acces
la credite de investitii, bugetele impuse de compania mama, sunt numai
cateva din motivele care restrictioneaza politica investitionala a celor mai
multe firme, obligandu-le sa renunte la o serie de proiecte de investitii pe
care ar dori sa le realizaze. Leasing-ul este solutia care permite depasirea
acestor neajunsuri si obtinerea in folosinta, cu un minim de capital investit, a
unor echipamente moderne, performante, care maresc eficienta si atrag
marirea volumului afacerii si al activitatii, ceea ce inseamna in final mai
mult profit.

22
 In contextul economic actual din Romania avantajele utilizarii leasing-
ului ca instrument de finantare sunt legate in primul rand de necesitatile de
dezvoltare rapida a firmelor, in special a celor din sectorul privat.
Urmatoarele aspecte specifice pietei de leasing din Romania inclina net
balanta deciziei investitorilor in favoarea alegerii leasing-ului:
Folosirea eficienta a resurselor: se atinge varianta optima de respectare a
bugetului stabilit, graficele de plati din contractul de leasing permitand
esalonarea planului investi-tional pe termen mediu;
Managementul taxelor: se pot folosi facilitatile fiscale legate de
deductibilitatea platilor aferente leasingului precum si cele legate de
amortizare;
Posibilitate de finantare pe termen mediu si lung: o alternativa flexibila si
accesibila unei largi categorii de societati;
Rapiditate si accesibilitate: procedura de obtinere a unei finantari in sistem
leasing este mult mai simpla si mai accesibila decat in cazul procedurilor
clasice de creditare.

Bibliografie:

23
 Oana, Mihai, Contabilitate aprofundata-Note de curs, Galati, 2008;
 Feleagă, N., „Sisteme contabile comparate”, Editura Economică,
Bucureşti, 2000, vol. 2 ;
 Florin, Buhociu, Investitii-Note de curs, Galati 2009 ;
 Tatiana, Molico, Eugen, Wunder, Leasingul-un instrumeny modern de
investitii si finasntare, Bucuresti, Edituran CECCAR, 2003,
 CECCAR, GHID pentru intelegerea si aplicarea Standardelor
Internationale de Contabilitate LEASING, Editura CECCAR,
Bucuresti, 2004 ;
 Adriana Florina, Popa,Ileana Coswmina, Pitulice, Mirela, Nichita,
Iulia, Jianu, STUDII PRACTICE privind aplicarea Standardelor
Internationale de Raportare Financiara in Romania, Editura
Contaplus, 2007 ;
 IFRS cu modificarile din 2005 ;
 Violeta, Isai, Contabilitate Financiara, Editura Pedagogica, Bucuresti,
2003 ;
 www.bcr.ro/leasingro;
 www.otpleasing.ro/ro/;
 www.finantare.ro/ghid-leasing.html;
 http://www.contabilul.ro/index.php?pag=a&aid=270;

24