Sunteți pe pagina 1din 11

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/287483700

STUDIUL POLUĂRII AERULUI ÎN BUCUREŞTI FOLOSIND METODA PRELEVĂRII


PRIN DIFUZIE

Conference Paper · June 2003

CITATIONS READS

0 1,728

6 authors, including:

Vasile Cuculeanu George Mocioaca


University of Bucharest Westagem, Bucharest
136 PUBLICATIONS   309 CITATIONS    12 PUBLICATIONS   59 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Florin Nicodim Constantin Rada


Meteo Romania Meteo Romania
6 PUBLICATIONS   101 CITATIONS    14 PUBLICATIONS   212 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

The impact of the radioactive substances on human health View project

All content following this page was uploaded by Vasile Cuculeanu on 20 December 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


STUDIUL POLUARII AERULUI ÎN BUCURESTI FOLOSIND METODA
PRELEVARII PRIN DIFUZIE

V.Cuculeanu 1, R.Sterrer 2, G.Mocioaca 3, F.Nicodim 4, C.Rada 4, I.Breazu 5


1
Facultatea de Fizica, Universitatea Bucuresti;
2
Agentia Federala de Mediu, Viena, Austria;
3
Consortiul Pro-Air;
4
INMH, Bucuresti;
5
IPM Bucuresti
1. Introducere

In cadrul proiectului PHARE privind "Asistenta tehnica pentru Ministerul Apelor si Protectiei
Mediului - Proiect pilot pentru IPM Bucuresti în vederea monitorizarii calitatii aerului" s-au desfasurat 2
campanii de masuratori, una vara si cealalta iarna, folosind prelevatoare de tip difuziv, în scopul stabilirii
structurii spatiale reale a câmpului de concentratii de poluanti si a verificarii proiectului retelei de
monotorizare a calitatii aerului în Bucuresti. Poluantii masurati au fost: SO2, NO2, O3, benzen.
S-a estimat, de asemenea, concentratia de monoxid de carbon printr-o relatie empirica între
concentratia de CO si cea de benzen. Relatia s-a parametrizat pe baza masuratorilor de CO efectuate de
Registrul Auto Român (RAR), în paralel cu cele de benzen.
Sistemele folosite pentru prelevarea probelor îndeplinesc conditiile specificate de directivele
Comunitatii Europene(CE). Probele au fost prelevate în 48 de amplasamente distribuite uniform pe
întreaga arie a orasului Bucuresti. Punctele selectate acopera zonele de impact ale surselor urbane - trafic,
rezidentiale si industriale - precum si zonele de amplasare a statiilor de fond regional si urban. Folosind
modelul OML Multi, cu inventarele de emisii furnizate de IPM (Inspectoratul de Protectia Mediului)
Bucuresti, s-au calculat concentratiile medii pe perioadele campaniilor.
In lucrare se face o analiza comparativa a rezultatelor masurate si simulate de model, precum si o
evaluare a reprezentativitatii punctelor retelei de monitorizare a calitatii aerului.

2.Principalele surse de poluanti

Principalele surse de poluanti care au fost prelevati în cadrul acestor campanii de masuratori au fost
identificate folosind inventarul de emisii din anul 2001. Totusi, nu au fost disponibile date privind emisiile
decât pentru componentii cuprinsi în prima Directiva Fiica (oxizi de azot, dioxid de sulf, PM10 si
plumb).

2.1.Traficul rutier

Emisiile cauzate de traficul rutier din Bucuresti au avut ponderi de 36,33% pentru dioxid de azot,
respectiv 1,36% pentru dioxid de sulf, în totalul de emisii din anul 2001.

2.2.Centralele electrice de termoficare

Principalele surse de dioxid de azot si dioxid de sulf din Municipiul Bucuresti sunt cele cinci
Centrale Electrice de Termoficare functionând în regim mixt, atât pe pacura, cât si pe gaz metan, care
alimenteaza reteaua de încalzire centrala din Bucuresti. Continutul de sulf din pacura arsa în cazane
variaza între 1,7 % si aproximativ 2,4 %. În 2001, centralele electrice de termoficare au contribuit cu

1
52,34% din totalul anual de emisii de dioxid de azot si cu 92,6% din totalul anual de emisii de dioxid de
sulf.
Deoarece directia predominanta a vântului este NE/NNE, de obicei nici una dintre aceste centrale
nu afecteaza calitatea aerului în Municipiul Bucuresti. Totusi, frecventa directiilor V, SV si NV creste în
timpul iernii, potrivit statisticii observatiilor meteorologice. În aceste conditii, zonele rezidentiale din
apropiere ar putea fi de asemenea afectate.

2.3 Surse industriale

În anul 2001, contributia surselor industriale la totalul emisiilor în Bucuresti a fost de 6,15% pentru
dioxid de azot si 5,26% pentru dioxid de sulf.
Câteva unitati industriale situate în Municipiul Bucuresti constituie surse importante de alti poluanti
ai aerului, precum pulberi, metale grele si substante organice, care prezinta interes datorita efecteor asupra
sanatatii umane. Principalele zone industriale au fost luate în considerare la selectia punctelor de prelevare
pentru campania de prelevare pasiva, datorita faptului ca majoritatea zonelor industriale sunt situate în
vecinatatea zonelor rezidentiale.
Metodologia de selectie a punctelor de prelevare pentru evaluarea impactului poluarii industriale
asupra calitatii aerului în zonele rezidentiale este aceeasi ca si în cazul CET. Au fost identificate «punctele
fierbinti» si incluse în conceptul de prelevare.

2.Prelevarea si masurarea probelor


2.1Teoria prelevarii prin difuzie (sau pasive )

Prelevatorul prin difuzie este un dispozitiv capabil sa adsoarba gazul poluant pe un mediu
adsorbant specific la o viteza controlata de difuzia moleculara. Pentru a obtine o relatie constanta între
cantitatea de gaz adsorbita, timpul de expunere si concentratia medie în mediul ambiant, înaintea
adsorbantului exista o bariera, de obicei un volum de aer încapsulat. Asa numita bariera difuziva
actioneaza în sensul minimizarii influentei vântului si a miscarii neuniforme a aerului în jurul cartusului
adsorbant. Gazul trebuie sa fie adsorbit nemodificat (adsorbtie fizica) sau sa formeze un anumit compus
analizabil, cu ajutorul unui adsorbant acoperit cu strat reactiv (adsorbtie chimica). Adsorbtia produce un
gradient de concentratie în fata adsorbantului. Acest gradient constituie baza principiului prelevarii pasive.
Difuzia este controlata de coeficientul de difuzie moleculara al gazului prelevat, de geometria
prelevatorului si de gradientul de concentratie. Folosind relatia lui Fick specifica procesului de difuzie, se
stabileste o relatie între masa prelevata, gradientul de concentratie din tub, timpul de expunere si suprafata
prelevatorului expusa atmosferei poluate [1]. Pentru prelevarea probelor de dioxid de azot, dioxid de sulf
si ozon a fost utilizat prelevatorul de tip difuziv Radiello produs de Rupprecht & Patashnik Co. Inc.;
benzenul a fost masurat cu ajutorul prelevatorului de tip difuziv ORSA 5 produs de Dräger
Sicherheitstechnik GmbH [1 ].

2.2 Campaniile de prelevare

În conformitate cu prevederile proiectului PHARE mentionat, o echipa mixta cuprinzând specialisti


de la Agentia Federala de Mediu din Austria, Inspectoratul de Protectia Mediului- Bucuresti si Consortiul
Pro-Air, a desfasurat doua campanii de masuratori cu prelevare prin difuzie, pe timp de vara (27 august-10
septembrie 2002), respectiv iarna (26 noiembrie -10 decembrie 2002), corespunzând unor perioade în care
se înregistreaza niveluri diferite de poluare a aerului. A fost stabilita o perioada de prelevare de 13/14 zile,
pentru a beneficia de o buna reprezentativitate temporala; de asemenea, acuratetea masuratorilor
pasive creste direct proportional cu durata de prelevare. Dupa încheierea perioadei de expunere,
prelevatoarele de tip difuziv au fost expediate la Viena, unde au fost analizate în Laboratorul

2
acreditat al Agentiei Federale de Mediu, în conformitate cu proceduri operationale standard.
Rezultatele finale ale campaniilor de prelevare pasiva sunt prezentate sub forma de concentratii
medii pe durata reala de prelevare. Liniile de izo-concentratie au fost calculate interpolând
rezultatele masuratorilor cu prelevare pasiva.

2.3 Alegerea punctelor de prelevare

Pentru selectarea punctelor de prelevare s-a considerat o retea de puncte de 2 km x 2 km acoperind


întreaga suprafata a Municipiului Bucuresti si axata pe zonele rezidentiale dens populate. Conceptul de
prelevare a fost elaborat astfel încât sa fie obtinute informatii privind nivelul mediu de concentratie în
fiecare careu, reprezentative pentru expunerea generala a populatiei. Acestor puncte li s-au adaugat alte
puncte în vecinatatea surselor importante ( Centrale Electrice de Termoficare-CET, instalatii industriale),
pentru a obtine informatii privind valorile deosebite ale concentratiile în zonele cu impact maxim de
poluare, asa cum cer Directivele CE. Cel putin un amplasament reprezentativ a fost selectat în fiecare
celula a retelei de puncte. Pentru sursele principale, precum centralele termice, a fost folosit modelul de
dispersie cu o singura sursa, cu inventarul de emisii si date meteorologice din anii 2000/01. Prelevarea
prin difuzie a fost de asemenea efectuata în principalele zone industriale pentru a pune în evidenta
influenta instalatiilor industriale. Pentru testarea reperezentativitatii punctelor de trafic s-au ales puncte de
preelvare în zona Cercul Militar si Mihai Bravu. Pe baza informatiilor privind traficul din Bucuresti,
furnizate de RAR, au fost identificate puncte de trafic suplimentare, pentru a compara nivelurile de
concentratie cu rezultatele obtinute la punctele fixe de monitorizare propuse .
Pentru campaniile de masuratori au fost selectate 48 de puncte de prelevare în Bucuresti, din care 9
puncte de trafic, 8 puncte industriale, 1 punct suburban, 2 puncte de fond si 28 de puncte în zonele
rezidentiale. Punctele de prelevare se dau in Anexa 1. Pentru a fi în siguranta, cu permisiunea autoritatilor
locale, cele mai multe prelevatoare au fost instalate pe stâlpi de iluminat la o înaltime de aproximativ 3 m,
în perimetrul sau în fata unor zone pazite, pentru a evita pierderea prelevatoarelor datorita furtului sau
vandalizarii.

3.Modelarea dispersiei

Pentru a avea informatii suplimentare privind rezultatele prelevarii pasive, s-a efectuat modelarea
dispersiei pentru estimarea concentratiilor de poluanti pe durata ambelor campanii de masuratori. În acest
scop a fost folosit modelul OML Multi pentru perioada campaniilor de masuratori. OML este un model de
dispersie la scara locala care poate fi folosit pentru estimarea concentratiei de poluanti în atmosfera pâna
la o distanta de 20 km de la sursa. Modelul foloseste parametrii stratului limita planetar pentru simularea
dispersiei atmosferice, în locul schemei Pasquill de clasificare a stabilitatii. Datele meteorologice necesare
au fost furnizate de Institutul National de Meteorologie si Hidrologie, iar datele privind emisiile au fost
luate din inventarul realizat în 2002 de IPM Bucuresti, ICIM si Consultanti în cadrul proiectului danez.
Inventarul de emisii include:
§ Un numar de 430 surse punctuale identificate în aglomerarea urbana Bucuresti
§ Surse de suprafata generate de distributia emisiilor datorate încalzirii casnice, definite printr-o retea de
patrate cu latura de 1 km
§ Surse de suprafata generate de distributia emisiilor datorate traficului, definite printr-o retea
de patrate cu latura de 1 km
Pentru rularea modelului au fost actualizate emisiile a 5 centrale electrice de termoficare. Datele
sunt introduse în model sub forma de serii orare, considerând în acest fel variatia temporala a emisiilor.
OML a fost rulat pe perioada campaniei de masuratori, astfel obtinându-se concentratia medie modelata
pentru respectivele intervale de timp. Modelul a fost rulat pentru poluantii dioxid de azot, dioxid de sulf si
ozon, tinând cont de o schema fotochimica pentru NO-NO2-O3. Valori medii modelate au fost calculate
pentru amplasamentele prelevatoarelor pasive.

3
4.Rezultatele masuratorilor si modelarii
4.1Dioxidul de azot

Rezultatele ambelor campanii (de vara si iarna) arata o distributie spatiala similara, în timp ce
nivelurile de concentratie în iarna au fost semnificativ mai scazute decât în timpul campaniei de vara.
Aceasta se poate datora conditiilor de dispersie favorabile în timpul campaniei de iarna si/sau cauzate de
oxidarea mai intensa a NO2 în vara, datorita nivelului ridicat de ozon (nu sunt disponibile valori de
concentratii de NOx pentru a testa aceasta ipoteza).Asa cum era de asteptat, cele mai ridicate concentratii
au fost detectate în punctele de trafic, atât în campania de vara, cât si în cea de iarna. Concentratia medie
în punctele de trafic a fost de 18 µg/m3 în iarna si 43 µg/m3 în vara. Pentru ambele campanii, concentratiile
din zonele rezidentiale au fost, în medie, circa jumatate din cele din punctele de trafic. În timpul
campaniei de iarna au fost înregistrate câteva valori ridicate ale dioxidului de azot în zonele rezidentiale
din sudul Bucurestiului, în special în Berceni si Drumul Taberei, cu valori similare cu cele masurate în
punctele de trafic.

TABEL 1: Concentratiile medii ale dioxidului de azot în µg/m3 pentru diferite tipuri de puncte

dioxid de azot
tip punct YDU" LDUQ"

Medie Max. Min. Med. Medie Max. Min. Med.


UH]LGHQ!LDO 20 27 13 21 9,6 17 2,0 9,8
industrial 16 25 12 13 6,8 10 4,1 5,3
trafic 43 49 35 43 18 24 10 17

Cele mai scazute valori ale dioxidului de azot, atât în campania de vara cât si în cea de iarna au fost
masurate la statia de fond Balotesti, urmate de statia de fond suburban de la IPM (Lacul Morii).
Concentratia obtinuta la cea de a doua statie de fond, în comuna Magurele, a fost în medie de nivelul
concentratiilor de dioxid de azot înregistrate în zonele rezidentiale din Bucuresti. Nivelul de dioxid de azot
în Magurele a fost destul de mult influentat de sursele locale, precum traficul si încalzirea caselor. În
special în campania de iarna, au fost detectate concentratii mari de dioxid de sulf, care pot fi explicate prin
influenta CET PROGRESUL, care se afla la aproximativ 7 km pe directia dominanta a vântului.
Concentratiile înregistrate în punctele industriale nu indica o influenta majora a surselor industriale asupra
nivelului NO2.

4.2Dioxidul de sulf

Surprinzator, cele mai ridicate concentratii au fost detectate în punctele de trafic. Concentratiile
medii în punctelor de trafic si în cele industriale au fost aproape identice în ambele campanii. De aceea,
poluarea cu dioxid de sulf în timpul ambelor campanii a fost probabil datorata, într-o anumita masura,
traficului rutier, desi impactul încalzirii locuintelor si al functionarii la capacitate sporita a centralelor
electrice de termoficare a fost vizibil în timpul perioadei de iarna. Poluarea de fond rural determinata în
punctul Balotesti a fost pentru ambele campanii, aproximativ 1,5 µg/m3. Concentratia masurata la cea de a
doua statie de fond din Magurele (punct de prelevare nr. 6) a fost în campania de vara la acelasi nivel (1.2
µg/m3), dar a crescut semnificativ în iarna, la 14 µg/m3, indicând influenta surselor locale precum
încalzirea locuintelor, dar si influenta CET PROGRESUL

4
TABEL 2: Concentratiile medii ale dioxidului de sulf în µg/m3 pentru diferite tipuri de puncte

dioxid de sulf
tip punct YDU" LDUQ"

Medie Max. Min. Med. Medie Max. Min. Med.


UH]LGHQ!LDO 2,3 3,8 0,9 2,2 5,3 46 1,4 2,9
industrial 3,3 8,2 2,0 2,6 3,3 8,2 2,0 2,6
trafic 6,8 11 5,3 6,7 5,2 5,9 4,3 5,2

Concentratiile medii în zonele rezidentiale au fost de 2,3 µg/m3 si 5,3 µg/m3, indicând influenta
încalzirii locuintelor pe timpul iernii si cresterea activitatii la centralele electrice de termoficare. Oricum,
aceasta crestere se datoreaza într-o mare masura maximelor de concentratie înregistrate în campania de
iarna, în punctele 25 si 41.

4.3 Ozon

Concentratiile de ozon au fost în general mai mari în vara decât în iarna, datorita intensificarii generarii
ozonului în timpul perioadelor cu radiatii si temperaturi ridicate. Concentratiile medii masurate în zonele
rezidentiale au fost de 59 µg/m3 în timpul verii, respectiv 14 µg/m3 în timpul iernii. Nivelurile de
concentratie obtinute în amplasamentele industriale sunt similare. Aceste puncte sunt partial amplasate în
interiorul unor companii si de aceea sunt mai putin influentate de emisiile de NOx datorate traficului.

TABEL 3: Concentratiile medii ale ozonului în µg/m3 pentru diferite tipuri de puncte

ozon
tip punct YDU" LDUQ"

Medie Max. Min. Med. Medie Max. Min. Med.

UH]LGHQ!LDO 59 67 44 60 14 18 10 14

industrial 65 74 57 66 15 18 8,1 16

Concentratiile de ozon în orase tind sa fie mai scazute în vecinatatea unor surse (puternice) de
emisii de NOx, în special trafic rutier, datorita consumului de ozon prin reactia chimica:
NO + O3 Û NO2 + O2
Valoarea fondului de O3 în timpul campaniilor de iarna si de vara a fost în jur de 70 µg/m3,
respectiv 22 µg/m3. În vara, concentratia masurata la statia de fond suburban a fost mai mare decât la
statia de fond din Balotesti, dar a atins doar jumatatea valorii masurate la Balotesti în iarna.

5
80

70
3
60
3

PJ
— 50
QR
]R 40

LH!
DU
WQ 30
HF
Q
R 20
C

10

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48

Nr. punct de prelevare

Trafic Industrial
Traffic Fond urban
Industry Background Fond suburban
Residential 5H]LGHQ!LDO
FIGURA 1: Rezultatele masuratorilor pentru ozon; coloanele gri indica rezultatele campaniei de vara, coloanele colorate
reprezinta rezultatele campaniei de iarna

4.4Benzen

Nivelul benzenului în mediul urban este în principal afectat de emisiile datorate traficului.
Concentratiile maxime ale benzenului au fost masurate în punctele de trafic în ambele campanii, de iarna
si de vara. Concentratia medie de benzen în punctele de trafic a fost de aproape trei ori mai mare decât cea
din zonele rezidentiale, pentru ambele campanii. În timpul campaniilor de vara si de iarna, concentratiile
medii în punctele de trafic au fost de 32 µg/m3, respectiv 19 µg/m3 , iar în zonele rezidentiale de 12 µg/m3,
respectiv 6,1 µg/m3.

TABEL 4: Concentratiile medii ale benzenului în µg/m3 pentru diferite tipuri de puncte

benzen
tip punct YDU" LDUQ"

Medie Max. Min. Med. Medie Max. Min. Med.


UH]LGHQ!LDO 12 22 5,2 12 6,1 10 3,1 6,2
industrial 8,9 14 5,2 8,4 4,7 6,0 3,3 5,4
trafic 32 59 22 29 19 32 12 17

Cele mai ridicate concentratii au fost înregistrate în punctul de trafic Soseaua Mihai Bravu. În acest
punct, concentratia de benzen în timpul verii a fost de 59 µg/m3. Nivelul poluarii de fond masurat în
timpul campaniilor de vara si de iarna la Balotesti a fost de 2,2 µg/m3, respectiv 4,5 µg/m3. Si pentru acest
poluant, la al doilea punct de fond, Magurele, au fost masurate concentratii mai mari pentru nivelul de
poluare suburban.

4.5 Monoxidul de carbon

În zonele urbane ditributia spatiala a poluantilor primari, precum monoxidul de azot, benzenul si
monoxidul de carbon, este determinata, în principal, de emisiile din traficul rutier. De aceea, potrivit

6
Ghidului de Evaluare Preliminara din Directivele CE privind calitatea aerului, un singur poluant
reprezentativ pentru emisiile din traficul rutier poate fi folosit ca indicator pentru poluanti, atunci când se
determina zone de concentratii maxime. Masuratorile continue ale monoxidului de carbon au fost realizate
de Registrul Auto Român într-un punct cu prelevator pasiv (punct nr. 2, Mihai Bravu). Pentru calculul
concentratiilor de monoxid de carbon din masuratorile de benzen a fost folosita o relatie de dependenta
direct proportionala între concentratiile celor doi poluanti. Constanta de proportionalitate s-a determinat
din masuratorile continue efectuate de RAR si cele de benzen .Concentratia medie zilnica a CO în punctul
Mihai Bravu a fost de 4,63 mg/m3. Concentratia medie de benzen pe perioada campaniei de vara în
punctul de prelevare nr. 2 (Mihai Bravu) a fost de 59 µg/m3. Nivelul de poluare cel mai ridicat s-a
înregistrat în zona centrala si în sud-est, în zona rezidentiala Berceni.

4.6 Concentratii modelate

În general, modelul a supraestimat nivelurile masurate pentru dioxid de azot si dioxid de


sulf, în timp ce pentru ozon, datele modelarii concorda bine cu rezultatele masuratorilor.
Distributiile pe oras au fost similare pentru toate componentele. În Figura 2 sunt prezentate
abaterile valorilor masurate prin prelevare pasiva fata de concentratia medie modelata în punctele
rezidentiale selectate, pentru dioxid de azot, dioxid de sulf si ozon. Deoarece modelul simuleaza
în mod satisfacator rezultatele pentru dioxid de azot si ozon, este posibil ca în cazul dioxidului de
sulf, supraestimarea concentratiei sa se datoreze unei supraestimari a emisiilor pentru majoritatea
surselor. De aceea, a fost efectuata o normalizare a concentratiilor de dioxid de sulf.

2 .0
d io xid d e a zo t
1 .0
a b a te re

0 .0

-1 .0

-2 .0
4 8 12 13 14 16 17 19 20 21 22 24 25 26 28 29 30 32 35 37 38 39 41 42 43 44 45 46
2 .0
+ 4 .5
d io xid d e s u lf
1 .0
a b a te re

0 .0

-1 .0

-2 .0
4 8 12 13 14 16 17 19 20 21 22 24 25 26 28 29 30 32 35 37 38 39 41 42 43 44 45 46

2 .0
ozon
1 .0
a b a te re

0 .0

-1 .0

-2 .0
4 8 12 13 14 16 17 19 20 21 22 24 25 26 28 29 30 32 35 37 38 39 41 42 43 44 45 46

N r. p u n c t d e p re le va re

Y D U" LD UQ "
FIGURA 2: Abaterea rezultatelor masuratorilor pentru fiecare punct rezidential fata de media rezultatelor modelarii pentru toate
punctele rezidentiale pe durata campaniilor de vara si iarna, rezultatele modelarii pentru dioxid de sulf din campania de vara sunt
normalizate.

7
Au existat însa abateri mari pentru câteva puncte de prelevare. De exemplu, modelul a indicat
concentratii mai ridicate pentru punctele de prelevare 4, 8, 13, 14, 25, 29, 35, în timp ce maximele
obtinute prin masuratori se afla la pozitiile 25, 4, dar si în punctul 6, la statia de fond Magurele. Aceasta
indica faptul ca, în general, pana de poluant de la CET SUD ajunge la suprafata (punctul 25) într-un punct
mult mai îndepartat decât cele indicate de model (4, 14, 35), iar pana de la CET PROGRESUL si-a
schimbat într-o anumita masura directia (producând o influenta în punctul 6). Este, deci, posibil ca directia
vântului la cosurile acestei centrale sa nu fi fost cea reala. În acelasi timp, valoarea ridicata de la punctul
41 poate fi explicata prin contributia penei de la CET SUD, sugerând o alta directie a vântului la CET
SUD.

5.Discutii si concluzii

Experimentul de prelevare pasiva s-a desfasurat în doua campanii menite sa furnizeze


informatii privind calitatea aerului pe perioade de doua saptamâni, în vara si în iarna. Din pacate,
conditiile meteorologice si conditiile de dispersie din timpul campaniei de iarna nu au fost
reprezentative pentru acest sezon în Bucuresti. Vântul puternic a determinat o diluare rapida a
poluantilor emisi în timpul campaniei de iarna. De aceea, contrar asteptarilor, nivelurile
concentratiilor de dioxid de azot, dioxid de sulf si benzen obtinute în timpul iernii au fost sensibil
mai scazute decât în perioada verii.
În vara, distributiile uniforme ale dioxidului de azot si dioxidului de sulf au fost comparabile cu
cea a benzenului, indicând influenta unor surse similare, în special traficul rutier. Pe de alta parte,
nivelul poluarii cu dioxid de sulf în timpul iernii indica influenta unor surse suplimentare de
emisii, în speta centrale electrice de termoficare si încalzirea locuintelor. Deoarece cantitatea
totala de dioxid de sulf emisa de centralele electrice de termoficare pe timpul campaniei de iarna
a fost de 7 ori mai mare decât în perioada verii, în iarna ar fi trebuit sa fie observat un impact
semnificativ asupra calitatii aerului. Totusi, acest efect a fost estompat de conditiile relativ bune
de dispersie din timpul iernii. Cu toate acestea, influenta functionarii la capacitate sporita a
centralelor electrice de termoficare, care deservesc reteaua de încalzire centrala a Bucurestiului, a
fost pusa în evidenta de valorile masurate în câteva puncte. În special zonele rezidentiale Drumul
Taberei si Berceni s-au dovedit a fi «zone fierbinti», expuse influentei centralelor electrice de
termoficare din apropiere. Totusi, nu a putut fi realizata o identificare suficient de exacta a
surselor, întrucât datele înregistrate la statiile meteorologice ar fi putut fi diferite de datele reale
corespunzatoare amplasamentelor cosurilor, pe perioada campaniei de iarna.
În general, rezultatele modelarii concorda destul de bine cu rezultatele campaniei de masuratori
prin prelevare pasiva, în special în privinta distributiei spatiale. Totusi, concentratiile de SO2
masurate au fost semnificativ mai scazute decât cele rezultate din modelare, ceea ce indica o
posibila supraestimare a emisiilor de SO2. Concentratiile de ozon modelate au fost comparabile
cu valorile masurate, dar s-a observat o mai slaba corelatie spatiala. Se poate concluziona ca
modelul a dat rezultate satisfacatoare, care ar putea fi îmbunatatite cu conditia utilizarii unor date
privind emisiile si meteorologice mai exacte.

Bibliografie

Proiect PHARE RO-0006-14.04:Asistenta Tehnica pentru Ministerul Apelor si Protectiei Mediului din România –
Proiect Pilot Local de Investitii la IPM Bucuresti pentru Monitorizarea Calitatii Aerului

Raport Final: Stabilirea amplasamentului punctelor fixe de monitorizare ale retelei de monitorizare a calitatii aerului
pentru aglomerarea urbana a Municipiului Bucuresti, pe baza masuratorilor indicative Viena, Martie 2003

8
Anexa 1: Lista punctelor de prelevare pasiva
\

Punct Nume zona (strada) sector tip punct Componente


1 Cercul Militar al Armatei 1 Trafic NO2/SO2, 2 x benzen
2 Mihai Bravu nr. 47- 49 + B-dul Ferdinand I 2 Trafic NO2/SO2, benzen
3 Str. Valsanesti + Mihail Târnoveanu (ICSIM) 3 Industrial NO2/SO2, benzen, ozon
Drumul Taberei (Aleea Compozitorilor), Statia
4 6 Rezidential 2 x NO2/SO2, benzen, 2 x ozon
electrica RATB
5 Balotesti Fond urban 2 x NO2/SO2, 2 x benzen, ozon
6 Magurele Fond urban NO2/SO2, benzen, ozon
Fond
7 Lacul Morii (la IPM) 6 NO2/SO2, benzen, 2x ozon
suburban
8 Militari (Politie-Veteranilor ) Str. Desrobirii 6 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
9 Bucur Obor (Aversa) 2 Industrial NO2/SO2, benzen, ozon
10 Energeticienilor - Liceul Teoretic DECEBAL 3 Industrial NO2/SO2, benzen, ozon
11 Luterana Nr. 9 1 Trafic NO2/SO2, benzen
12 Cotroceni (Str A. Leonte + Str. Carol) 1 Rezidential NO2/SO2, ozon
Baneasa (Bulevardul Ficusului nr. 42)
13 1 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura
14 Drumul Taberei nr. 34 Centrul Medical 6 Rezidential NO2/SO2, ozon
15 Policolor (Theodor Pallady ) vis a vis STAROM 3 Industrial NO2/SO2, benzen, ozon
16 Titan (Strada Burnitei) 3 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
17 Bucurestii Noi (str.Nazarcea + str. Popescu) 1 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
18 Universitate (Ion Ghica) 1 Trafic NO2/SO2, 2 x benzen, ozon
19 Giulesti Sârbi (Bucuresti Triaj) 1 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
20 Chitila (Strada Niagara + Str. Strabuna nr. 119) 1 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
Domenii - Universitatea de Agronomie (B-dul
21 1 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
Expozitiei)
22 Aviatiei (Strada Borsa + Elena Caragiani nr. 17) 1 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
23 Aviatiei (Fabrica de Glucoza nr. 9 - 11) 2 Industrial NO2/SO2, benzen, ozon
24 Andronache (Strada Peris nr. 10 ) 2 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
25 Drumul Taberei (Cetatea Histria) Centrul Medical 6 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
26 Grivita (Str. Sutasului nr. 24) 1 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
Piata Victoriei (Iancu de Hunedoara + Str.
27 1 Trafic NO2/SO2, benzen
Argentina)
28 Spitalul Colentina (Str. Calistrat Grozovici) 2 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
Grozavesti (Universitatea Politehnica - Redactia
29 6 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
REALITATEA ROMÂNEASCA)
30 Cotroceni (Gradina Botanica) 6 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
31 Mosilor + Str. Oltarului (rest. Odobesti) 2 Trafic NO2/SO2, benzen
32 Vatra Luminoasa + Str. Dimitrie Marinescu nr. 28 2 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
33 Pantelimon (Delfinului) B-dul Chisinau 2 Trafic NO2/SO2, benzen
CET Titan (str. Ion Sahighian) Firma
34 3 Industrial NO2/SO2, benzen, ozon
TERMODENSIROM
35 Rahova (Str. Serbota nr. 6) 5 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
36 Bulevardul Unirii + B-dul I.C. Bratianu 5 Trafic NO2/SO2, benzen
37 Vitan (Strada Zizin + Str. Brânduselor) 3 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
Baba Novac Str. Gheorghe Petrascu , Clinica de
38 3 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
Stomatologie
39 Rahova (strada Pecineaga nr. 29C) 5 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon

9
Punct Nume zona (strada) sector tip punct Componente
40 Bellu (Eroii Revolutiei) 5 Trafic NO2/SO2, benzen
41 Berceni (Str. Picturii nr. 18 -20) 4 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
42 Salaj (Intr. Humulesti nr. 49) 5 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
43 Berceni (Strada Calugaru Marin) 4 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
44 Berceni ( str. Gh. Ionescu nr. 10) 4 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
Titan (str. Rotunda) vis a vis de intrarea din spate la
45 3 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
strandul Titan
Pantelimon (Aleea Barajul Dunarii + Aleea Barajul
46 3 Rezidential NO2/SO2, benzen, ozon
Uzului
Platforma industriala Militari B-dul Preciziei la
47 6 Industrial NO2/SO2, benzen, ozon
firma CASOL.
48 CET Titan (Soseaua Dudesti-Pantelimon) industrial NO2/SO2, benzen

10

View publication stats