Sunteți pe pagina 1din 1

Pandemia, pâinea și istoria ciclică

Primăvara anului 2020, care ar fi trebuit, după unele opinii, să fie un an perfect, a pus omenirea față în
față cu ea însăși. Criza generată de dispariția din magazine a făinii, uleiului și drojdiei a adus provocări
noi: pe de o parte, norocoșii care au apucat să achiziționeze mult doritele bucate, trebuiau să coacă
pîine, iar pentru cei mai puțini ajutați de șansa achizițiilor, provocarea a constat în specializarea în
gătitul pâinii din banane sau banana bread. Nu am întîlnit foarte multe opinii, pe rețelele de socializare,
despre mămăligă! Asta mi-a adus aminte de un articol din ziarul care apărea prin grija lui Iacob
Mureșianu, despre piața porumbului.

Ținînd cont că în satele din Colinele Transilvaniei, cel mai adesea grădina de legume (existentă odinioară
în fiecare gospodărie) s-a mutat într-o dubă albă, din care se-aude în megafoane oferta zilei, înțelegem
că noi, ca omenire, trăim cu ciclicitate evenimente, din care ar trebui să învățăm cîte ceva.

Adaug în continuare cele găsite în ziarul istoric, lăsîndu-vă libertatea de a trage propriile concluzii. Eu
am înțeles că vremea bucatelor locale va reveni în atenția noastră!

La culegerea textului nu am făcut decât unele mici ajustări din considerente de actualizare, căci limba
este un organism viu, care ne-nsoțește în mersul nostru prin istorie.

„Brașov, 10 aug. Astăzi vineri, zi de mărturie avurăm și noi grâu nou în piață. Grâul vechi, frumos se
ținea la 7 fl. 60, cel mai frumos nou, la 6 fl. 60 pînă la 7fl.. secara la 4 fl. 60, orzul 4 fl. 20, iară păpușoiul
se suise până la un preț de înnebunit, adică până la 8 fl. v.a. găleata de Ardeal (64 de cupe). Cauza
acestei spaime se explică prin știrea sosită de la România, că exportul de bucate s-a oprit și încă așa e
strînsu, încât, de exemplu, în Ploiești poliția nu suferi pe cumpărătorii străini a scoate cerealele
cumpărate acolo pe loc, le îi sili a le vinde iarăși în aceeași piață. Mai este o împrejurare, pe care mai
ales, în timpuri lipsite nu trebuie să o pierdem cu vederea. Păpușoiul (cucuruzul, porumbul) este
cunoscut în țările noastre numai din zilele lui Mavrocordat, de cam 120 de ani, de când aceleași îl aduse
din unele insule grecești și porunci a se planta în principatele românești, de unde trecu și încoace; iar
oamenii începură a se nutri cu mămăligă mai cu deadinsu numai cam de 80 de ani încoace. Cartofii
(picioci, crumpe) s-au intrudus în Ardeal numai cam de la 1810 încoace și încă cu sila.Înainte numai cu
50 – 60 de ani, chiar sătenii mâncau mai mult pâine de grâu, de secară, de orz. Astăzi am ajuns ca să
cunoaștem mai multe sate, în care femeile nu mai știu a frământa pâinea din nici un fel de făină.
Ușurința de a face mămăligă a dezvățat pe oameni de la pâine. Și totuși este adevărat și dovedit
(comprobat în articolul originar) cu mii de exemple, cum că pânea din grâu și de secară, - firește lucrată
pre bine – este mul mai nutritoare și mai sățioasă decât mămăliga. Deci femeile să se dedea a frământa
pâine și a o coace cum se cade. Să nu uităm că încă pentru sănătate, pâinea de secară dispută rangul la
cea de grâu. Mai toată Germania trăiește cu pâine de secară; apoi știm cu toții ce roditoare este secara,
precum ca și producerea ei costă osteneală mai puțină decât a a popușoiului, nici așa supusă secetelor.
Făina de orz amestecată cu cea de grâu încă este bună. Presto acesta poporu să se dedea a mânca pâine
mai multă și a bea vinars mult mai puțin, atunci, vinărsarii nu vor avea ocazia de a strica atâtea bucate
pentru ca să facă spirtu = otravă din ele. Înainte cu 150 de ani, vinarsu era cunoscut ca medicament în
farmacii (apotece). Omenimea stete multe mii de ani tare și sănătoasă, fără ca să fie cunoscut vinarsu.

S-a observat și atâta, că mulțime nenumărată de grădini stau pustii, fără nici un fel de legumă, nici
măcar ceapă și totuși, legumele încă suplinesc în o parte bună locul pâinii.

În Ardeal sunt bucate, nu trebuie să ne temem de lipsă mare; numai să apuce oamenii a treiera
bărbătește și prețurile vor mai scădea.”

Gazeta Transilvaniei nr. 59 din 1866, Brașov

S-ar putea să vă placă și