Unitatea de învăţare 3

Contractele cu opțiuni

Cuprins

3.1. Introducere
3.2. Obiective
3.3. Subiecte de studiu
3.3.1.Ce sunt Opțiunile
3.3.2. Elementele specifice ale opțiunilor.
3.3.3. Tranzacții cu opțiuni
6.4. Rezumat
6.5. Test de autoevaluare
6.6. Bibliografie obligatorie
6.7. Sarcina de invatare

6.1. Introducere

Opțiune 1 = “condiție stipulată uneori în tranzactiile comerciale, potrivit

căreia o parte contractantă, care îsi asumă obligații ferme, acordă celeilalte părți,
pentru un anumit termen, dreptul de a alege între diferitele condiții ale contractului
sau chiar dreptul de a renunța la tranzacție”.

Să presupunem că compania dvs. are în vedere mutarea într-un oraș nou și este
posibil să fie nevoie să vă mutați. În acest caz ați putea cumpăra o casă în noul oraș
(bineințeles dacaă aveți banii necesari). Și dacă compania decide să nu se mute,
atunci ai o casă de care nu ai nevoie.
Dar ce se întâmplă dacă ați putea cumpăra o opțiune pe o casă din orașul nou?
Va trebui să plătiți proprietarului casei pentru acest „drept”, iar costul acestui
drept se numește prima de opțiune.
Dacă compania se va muta, vă puteți exercita opțiunea de a cumpăra casa la
prețul prestabilit. Dacă compania nu se va muta, atunci pur și simplu nu vă
exercitați dreptul sau opțiunea de a cumpăra casa. Când se va întâmpla acest lucru,
proprietarul casei va păstra în continuare prima de opțiune.
Opțiunile negociabile funcționează fundamental în același mod, și această
unitate de învățare prezintă ce sunt opțiunile negociabile la bursele de mărfuri și
cum funcționează ele.

1
DEX on-line http://dexonline.ro/search.php?cuv=optiune

57
 Cunoştinţe preliminare: acţiuni, obligaţiuni, ordin bursier

Resurse necesare şi recomandări de studiu: resursele de la bibliografia

obligatorie; instrumente de scris, calculator şi acces la internet

Durata de învăţare: 14 ore

6.2. Obiective

Obiectivul specific: dobândirea cunoştinţelor şi abilităţilor teoretice şi practice

privind, opțiunile
Obiectivele operaţionale
După parcurgerea conţinutului, toţi studenţii vor putea să:
 Să definescă opțiunea,
 Să cunoască elementele specifice opțiunilor,
 Să calculeze profitul sau pierderea unui investitor în urma strategiilor
simple cu opțiuni: short call, long call, short put, long put

6.3. Subiecte de studiu

3.3.1. Ce sunt opțiunile?

Opțiunile negociabile funcționează la fel ca opțiunile de pe piața imobiliară

dar cu termeni mai standardizați, acestea permit blocarea prețului, dar cu un cost
suplimentar. De exemplu, atunci când se cumpără o opțiune, se plăteste o primă în
avans și persoana respectivă este de acord să cumpere respectivul activ sau marfa
la un preț specific, are dreptul, dar nu obligația de a a-și exercita opțiunea la acel
preț și de a primi activul sau marfa. Orice cumpărator speră la creșterea prețurilor
conform principiului cumpără ieftin și vinde scump. Deci, dacă prețurile se mișcă
invers de cum speră cumpăratorul, acesta are opțiunea de a nu exercita contractul.
Fiecare opțiune de tranzacție trebuie să aibă un cumpărător și un vânzător.
Cumpărătorii plătesc prima vânzătorului, iar vânzătorii au riscul mișcării prețurilor.

Opţiunile sunt contracte între un vânzător şi un cumpărător care dau acestuia

din urmă dreptul, dar nu şi obligaţia, de a vinde sau a cumpăra un anumit activ la o
dată viitoare, drept obţinut în schimbul plăţii către vânzător a unei prime.

58
 Opţiunile negociabile sunt contracte standardizate încheiate între vînzătorul
opţiunii şi cumpărătorul opţiunii prin care primul vinde celui de-al doilea dreptul
de a cumpăra sau de a vinde un activ determinat. Prin urmare, opţiunea reprezintă
un drept care, dacă este exercitat, creează obligaţii între părţi privitoare la activul
de bază.
După natura acestor obligaţii se disting două tipuri de opţiuni: cele de
cumpărare şi cele de vânzare.

Optiunea de cumparare Optiunea de vanzare

Opţiunea de cumpărare (engl. call; fr. option d'achat) este un contract, în

formă negociabilă, care dă dreptul cumpărătorului (buyer, holder) ca într-o anumită
perioadă de timp, să cumpere de la vînzătorul opţiunii (seller, writer) activul de
bază, la un preţ stabilit prin contract. Pe de altă parte, vînzătorul opţiunii call îşi
asumă obligaţia de a vinde cumpărătorului activul de bază, la preţul stabilit, dacă
opţiunea este exercitată într-un anumit interval de timp.
Opţiunea de vânzare (engl. put; fr. option de vente) este un contract în formă
negociabilă, care dă dreptul cumpărătorului opţiunii ca într-o anumită perioadă să
vîndă activul de bază vînzătorului acesteia, la un preţ stabilit prin contract. Pe de
altă parte, vînzătorul unui put îşi asumă obligaţia de a cumpăra activul de bază de
la cumpărătorul opţiunii la preţul stabilit, dacă opţiunea este exercitată într-un
anumit interval de timp.
Contractele de opțiuni acoperă o varietate de clase de active, astfel:
- opţiuni pe acţiuni (engl. stock options),
- opţiuni pe instrumente de datorie (debt options),
- opţiuni pe valute (currency options),

59
 - opţiuni pe indici (index options) şi
- opţiuni pe contracte futures (futures options), in care sunt cuprinse opţiunile
pe contracte futures cu marfă, valute, rata dobînzii etc.
Toate opţiunile de acelaşi tip - call sau put - care au acelaşi activ de bază
formează o clasă de opţiuni (de exemplu, clasa opţiunilor de vânzare pe acţiuni
IBM). Extinderea tranzacţiilor cu acest tip de titluri financiare s-a realizat îndeosebi
în ultimele două decenii, pe măsura dezvoltării pieţei bursiere în marile centre
financiare ale lumii.

Caracteristicile opţiunii
Ca titlu financiar, opţiunile prezintă caracteristicile definitorii ale unui produs
bursier:
- standardizare,
- negociabilitate,
- lichiditate.
Fiind construite pe baza unui activ financiar, ele sunt însă titluri derivate.

3.3.2. Elementele specifice ale opțiunilor

Opţiunile au o serie de elemente definitorii2:

- mărimea opţiunii,
- durata de viaţă,
- preţul de exerciţiu.
- prima

a) Mărimea opţiunii
Fiecare opţiune are ca obiect un activ standardizat din punctul de vedere al
volumului sau valorii. De exemplu, atunci când activul de bază îl constituie
contractele futures, un contract pe opţiuni poartă, de regulă, asupra a unui contract
futures. Ca atare, dacă un investitor cumpără un contract pe opţiune (o opţiune, în
limbaj bursier) el dobândeşte dreptul de cumpărare sau vânzare pentru 5.000 bușeli
de porumb.
În cazul opţiunilor pe indici de bursă activul de bază se determină înmulţind
nivelul indicelui cu o valoare fixă exprimată în moneda contractului
(multiplicator). De exemplu, la opţiunile pe indicele Standard & Poor's 100
multiplicatorul este de 100$; cel care cumpără un contract pe opţiuni, cumpără
dreptul asupra unei unităţi de tranzacţii egală cu 100$ x S&P100 şi nu asupra unui
anumit număr de acţiuni.

2
Ghe. Hurduzeu, Burse internationale de marfuri, curs ASE, Bucureşti, 2014, pag. 106-109
60
 La optiuni pe contracte futures fiecare opţiune poartă asupra unui anumit
contract futures, valoarea activului de bază fiind egală cu unitatea de tranzacţie de
la contractul futures.

b) Durata de viaţă
Opțiunile nu durează pentru totdeauna. Expiră sau încetează; toate au o dată
de încheiere.
Standardizarea se referă şi la durata opţiunii, respectiv perioada de timp în
care opţiunea poate fi exercitată; data finală pentru exercitarea opţiunii se numeşte
data expirării (engl. expiration date). Perioada de exercitare se determină pe baza
aşa-numitelor cicluri de expirare (engl. expiration cycles). Astfel, la bursele
americane (CBOE) s-au stabilit pentru opţiunile pe acţiuni următoarele cicluri:
1) ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie;
2) februarie, mai, august şi noiembrie;
3) martie, iunie, septembrie şi decembrie.
Ele sunt numite ciclurile "ianuarie", "februarie", "martie". Aceasta înseamnă
că, în cazul unei opţiuni pe acţiuni, dacă o anumită acţiune are o opţiune care
expiră în ianuarie, ea are de asemenea opţiuni care expiră în aprilie, iulie şi
octombrie. Toate opţiunile put şi call din aceeaşi clasă sunt alocate unui anumit
ciclu.
Altfel spus, opţiunile din ciclul "ianuarie" au la acea dată scadenţe de 3, 6 şi
9 luni. În general, la bursele americane, opţiunile pe acţiuni trebuie să fie exercitate
înainte de cea de-a treia sîmbătă a lunii de expirare; prin urmare, ultima zi de
tranzacţii este în cea de-a treia vineri a lunii.
În cazul altor categorii de opţiuni (de exemplu, opţiuni pe contracte futures
cu marfă) ciclurile de expirare sunt stabilite după alte principii.
Opțiunile pe contracte futures sunt legate de un produs futures de bază și toate
produsele futures au o dată de decontare. Dacă contractul futures nu mai există,
atunci în mod clar nici o opțiune a contractului respectiv nu mai poate exista.
Când vine vorba de opțiuni cu privire la contracte futures, poate exista o
varietate de date de expirare a opțiunilor care se pot tranzacționa pentru același
contract futures.
Este posibil ca data expirarii unor opțiuni sa fie aliniate cu expirarea
contractului futures de bază. În alte cazuri, un produs futures ar putea avea o listă
de opțiuni pe termen mai scurt. Aceste opțiuni pe termen scurt oferă comercianților
o precizie și o flexibilitate mai mare pentru a-și extinde strategiile de
tranzacționare.
Exemple de expirare
Presupunem că contractul futures E-mini S&P 500 are o dată de decontare în
iunie. Exista mai multe tipuri de optiuni pentru acest contract futures:
- Opțiuni trimestriale, caz in care contractul de opțiune trimestrial din
iunie ar expira în același timp cu contractul futures.
- Opțiuni lunare pe baza carora cumparatorii pot să-si exprime o opinie pe
termen scurt asupra acestui contract futures cu date mai lungi. Pentru fiecare lună
61
listată, cum ar fi mai și aprilie, se poate tranzacționa o opțiune care va expira într-o
lună și se va stabili în același contract futures din iunie ES.
- Opțiuni săptămânae. O listă de cinci opțiuni săptămânale care expiră în
fiecare vineri este oferită pe majoritatea produselor. După expirarea fiecărui
contract front-end săptămânal, este listat un alt back-end săptămânal.

Opțiuni de marfă livrate fizic

Când vine vorba de mărfuri livrate fizic, expirarea opțiunilor va fi înainte de
decontarea contractelor futures. Acest lucru se întâmplă astfel încât comercianții să
aibă posibilitatea de a atenua livrarea produsului fizic.
De exemplu, când decontarea contractul futures WTI Crude Oil se stabilește în
iunie, opțiunea WTI va avea o dată de expirare a lunii mai. Dacă opțiunea este
exercitată în contractul futures activ, comerciantul are timp să-și ajusteze poziția
futures pentru a compensa poziția sau pentru a-și face planuri de livrare.
Opțiunile pot avea o varietate de date de expirare a opțiunilor, oferind
flexibilitatea de a găsi un produs care să răspundă nevoilor de tranzacționare

Din punctul de vedere al modului de exercitare se face distincţia între opţiunile

americane şi cele europene. Denumirile se referă la tipul de opţiune şi nu la pieţele
pe care sunt negociate.
O opţiune europeană poate fi exercitată numai într-o scurtă perioadă - care
poate fi şi de o zi - înainte de data expirării.
O opţiune americană poate fi exercitată de cel care o deţine oricând în
perioada dintre momentul în care a fost cumpărată şi data expirării.
Majoritatea opțiunilor Grupului CME pe contracte futures sunt de tip
european și pot fi exercitate numai la expirare.

c) Preţul de exercitare
Preţul la care se poate cumpăra/vinde activul de bază al opţiunii se numeşte
preţ de exercitare (engl. exercise price), deoarece la acest preţ se exercită dreptul pe
care îl conferă opţiunea; el este determinat în momentul încheierii contractului.
Acest preţ depinde de preţul activului de bază din momentul cumpărării opţiunii şi
este stabilit de bursă de o manieră standardizată.
Opţiunile aparţinînd unei anumite clase, care au aceeaşi dată de expirare şi acelaşi
preţ de exercitare formează o serie de opţiuni (engl. series). De exemplu, toate
opţiunile call având la bază porumbul, având scadenţa în martie şi preţul de
exercitare de 400 cenți/bușeli formează o serie de opţiuni.

În cazul opțiunilor pe contracte futures, fiecare produs opțional va avea o

regulă unică a intervalului de preț care se bazează pe structura produsului și pe
nevoile pieței. Nu numai că produsele vor avea intervale variate, dar la anumite
produse, intervalele se vor schimba în funcție de luna de expirare.

62
 De exemplu, opțiunile privind futuresul porumbului au un interval de 5 cenți
pentru cele două luni anterioare, ale contractului futures care expiră și apoi trecerea
la intervale de 10 cenți pentru contracte de 3 luni și mai mult.
Gama completă de prețuri de exercitare, pentru multe produse cu opțiuni, va fi
determinată de prețul zilnic de decontare pentru contractul futures din ziua
anterioară.
În timp, întreaga gamă se poate extinde dincolo de limitele inițiale listate,
datorită mișcărilor mari ale pieței. În plus, intervalele de exercitare pot deveni mult
mai granulare pe măsură ce opțiunile se apropie mai mult de expirare.

În exemplul nostru vom analiza un contract fictiv cu expirarea din decembrie.

La începutul contractului de opțiune, regula prețului dictează un interval de 10
puncte și un interval de 40 de puncte. Presupunem că contractul futures de la baza
optiunii tranzacționează în jur de 100 de puncte, gama de prețuri pentru opțiuni va
fi stabilită la 80, 90, 100, 110 și 120.

63
 Pe măsură ce prețul contractului futures de la baza optiunii se mișcă, schimbul
va monitoriza și ajusta gama prețurilor de exercitare.
După primul trimestru, piața futures a scăzut la 83 de puncte, de aceea a fost
disponibil un alt preț de exercitare la 70.
În trimestrul al treilea, contractul futures s-a majorat. Contractele de opțiune
sunt acum mult mai apropiate de expirare și au activitate de tranzacționare din ce în
ce mai mare. Pentru a răspunde cererii, prețurile de exercitare suplimentare la
intervale de moment sunt disponibile între 80 și 100.
Până în ultimul trimestru, piața a continuat să crească și au fost necesare
intervale suplimentare de un punct între 100 și 110.

d) Prima (Preţul opţiunii)

În schimbul dreptului care i se oferă prin opţiune, cumpărătorul plăteşte
vînzătorului o primă, care reprezintă preţul opţiunii, achitat în momentul încheierii
contractului.
Spre deosebire de opţiunile nenegociabile, unde prima este fixă, la opţiunile
negociabile - care pot fi vîndute/cumpărate pe tot parcursul duratei lor de viaţă -
preţul opţiunii este variabil şi se stabileşte la bursă, în funcţie de raportul dintre
cererea şi oferta de opţiuni.

Preţul opţiunii are două componente: valoarea intrinsecă şi valoarea- timp.

Valoarea intrinsecă (engl. intrinsic value) este diferenţa dintre preţul de
exercitare al opţiunii şi preţul activului de bază al opţiunii.
Mărimea valorii intrinseci (Vi) se calculează pe baza preţului de exercitare (PE) şi
a preţului (cursului) activului de bază (C), conform următoarelor formule:
- pentru opţiunile call: Vi = C - PE
- pentru opţiunile put: Vi = PE - C.

Când valoarea intrinsecă este pozitivă se spune că opţiunea este "în bani" ;
Când valoarea intrinsecă este negativă se spune că opţiunea este "fără bani";
Când valoarea intrinsecă este egală cu zero, opţiunea este "la bani" .

Table nr. 3.1

Valoarea intrinsecă a opţiunilor
Optiunea este: Opţiune call Opţiune put Valoare
intriseca
"În bani" (in-the-money) C > PE C < PE +
"La bani" (at-the-money) C = PE C = PE 0
"Fără bani" (out-of-money) C < PE C > PE -

64
 CALL PUT

Fig. nr. Optiunile americane CALL si PUT în bani pentru contractele având la bază porumbul
cu expirare luna decembrie 2019

65
 Durata maximă de viaţă pentru fiecare opţiune este de 9 luni, iar la un
moment dat sunt disponibile pentru tranzacţii numai trei din cele patru luni
scadente. Astfel, în cazul ciclului "ianuarie", când opţiunile scadente în ianuarie
expiră, începe negocierea opţiunilor octombrie; când cele pe aprilie expiră, se
emit opţiunile pe ianuarie etc. La sfîrşitul lui ianuarie (când opţiunile pe
ianuarie au expirat) cotează opţiunile aprilie, iulie, octombrie

Valoarea timp (engl. time value) este valoarea suplimentară, peste cea
intrinsecă, pe care opţiunea o poate dobîndi pe piaţă ca urmare a cererii/ofertei
de opţiuni; altfel spus, ea este egală cu diferenţa pozitivă dintre preţul opţiunii
şi valoarea sa intrinsecă. De exemplu, în condiţiile în care cursul acţiunilor GM
este de 40$/acţiune, o opţiune call pe aceste acţiuni cu preţul de exercitare de
40$ se poate vinde la 42$. Opţiunea nu are valoare intrinsecă, deoarece preţul
de exercitare este egal cu preţul activului; în schimb, ea are o valoare-timp de
2$, deoarece pe piaţă se manifestă o cerere relativ ridicată pentru opţiunea
respectivă. Valoarea-timp arată cat este dispus să plătească investitorul
(cumpărătorul opţiunii) în speranţa că, pe durata de viaţă, opţiunea va cunoaşte
la un moment dat, anterior expirării, o creştere de preţ.
Mărimea valorii-timp (Vt) se exprimă prin formula:
Vt = p - Vi,
unde p este preţul opţiunii.
Vi - valoarea intrinsecă.
Valoarea-timp este cu atît mai mare cu cît scadenţa este mai îndepărtată şi
descreşte în timp (deoarece spaţiul estimăilor operatorilor cu privire la preţu
opţunii se reduce treptat). În cazul exercitării opţiunii la expirare, valoarea-timp se
identifică cu valoarea intrinsecă; o opţiune neexercitată la scadenţăare o valoare-
timp nulă.
În concluzie, preţul opţiunii (p) reflectă valoarea intrinsecă (Vi) şi valoarea-
timp (Vt) şi depinde de preţul activului de bază (C) şi de preţul de exercitare a
opţiunii (PE). După cum rezultă din cele de mai sus, preţul activului influenţează
direct proporţional prima opţiunilor call şi invers proporţional prima opţiunilor put;
preţul de exercitare influenţează pozitiv prima opţiunilor put şi negativ prima
opţiunilor call. Pe de altă parte, scadenţa opţiunii influenţează pozitiv preţul atît la
call, cît şi la put: cu cît scadenţa este mai îndepărtată, cu atît valoarea-timp a
opţiunii este mai mare. Totodată, volatilitatea preţului activului de bază se reflectă
pozitiv asupra preţului atît la call, cît şi la put: opţiunile pentru active cu fluctuaţii
mari sunt mai scumpe decât cele pentru active stabile.

Alternativele de lichidare a obligaţiilor contractuale care decurg dintr-un

contract option sunt redate în tabelul nr. 3.2

66
 Tabel nr. 3.2
Alternative de lichidare a obligaţiilor contractuale
Operator Alternative de lichidare a obligaţiilor contractuale
- exercită dreptul de a opta cumpărând/vânzănd activul de bază
la preţul de exercitare ;
- lasă contractul option să expire
Cumpărătorul
- îşi compensează poziţia option deţinută prin încheierea unui
nou contract option, de acelaşi tip, dar de sens contrar
(compensare)
- răspunde la solicitarea cumpărătorului, în caz de exercitare,
vânzând/cumpărând activul de bază la preţul de exercitare
Vânzătorul
- îşi compensează poziţia option deţinută prin încheierea unui
nou contract option de acelaşi tip, dar de sens contrar.

Între contractele futures şi cele de opţiuni diferenţa rezultă din obligaţiile

diferite ale cumpărătorului şi vânzătorului opţiunii. În situaţia unui contract futures,
atât vânzătorul, cât şi cumpărătorul sunt obligaţi să îndeplinească contractul, prin
compensarea tranzacţiei sau prin livrarea efectivă a obiectului schimbului. În
schimb, în cazul unui contract de opţiuni, cumpărătorul nu este obligat să-l
îndeplinească.
În ceea ce priveşte aşteptările operatorilor de pe piaţa options, acestea sunt
redate în tabelul nr. 3.3.

Tabel nr. 3.3.

Aşteptările operatorilor
Tipul opţiunii Aşteptările operatorilor
- vânzătorul speră într-o stabilitate sau scădere a preţurilor
Call pieţei ;
- cumpărătorul mizează pe o creştere cât mai rapidă a acestora.
- vânzătorul speră într-o stabilitate sau creştere a preţurilor
Put pieţei ;
- cumpărătorul mizează pe o scădere cât mai rapidă a acestora.

Pierderea cumpărătorului se limitează la prima plătită, acesta obţinând

profit dacă preţul creşte peste preţul de exercitare (în cazul opţiunilor de tip Call)
sau scade sub preţul de exercitare (în cazul opţiunilor de tip Put) cu valoarea primei
plătite. Vânzătorul, în schimbul primei plătite, este obligat să îndeplinească
contractul aşa cum doreşte cumpărătorul
.
Beneficiile opțiunilor

Opțiunile pot fi utilizate ca polițe de asigurare pentru a limita pierderile la

un contract futures.
De asemenea, pot fi utilizate în scopuri speculative.
67
 Ca instrumente de acoperire, opțiunile pot produce câștiguri de compensare,
în fața modificărilor nefavorabile de preț pe piața de numerar.
Opțiunile permit implementarea eficientă a capitalul, sub formă de primă
de opțiune. În acest caz, se poate participa la mișcările de preț ale activului de bază,
fără a fi necesar cumpararea activul direct.

3.3.3. Tranzacţiile cu opţiuni

Opţiunea reprezintă un acord prin care vânzătorul opţiunii vinde

cumpărătorului opţiunii dreptul, dar nu şi obligaţia, de a cumpăra un titlu financiar
de la el, sau de a vinde titlul financiar, la o dată şi la un preţ stabilit.
Într-un contract de opţiune, cumpărătorul şi vânzătorul se pot găsi în
următoarele situaţii:

Opţiuni de cumpărare Opţiuni de vânzare

- cumpărătorul unei opţiuni de
- cumpărătorul unei opţiuni de vânzare
cumpărare este un cumpărător
este un vânzător condiţionat de active
condiţionat de active

- vânzătorul unei opţiuni de cumpărare - vânzătorul unei opţiuni de vânzare

este vânzător potenţial de active este cumpărător potenţial de active

Cumpărătorul unei opţiuni de cumpărare (LONG CALL) îşi va

exercita dreptul numai dacă cursul activului (mărfii) este în creştere faţă de preţul
de exerciţiu PE. Riscurile cumpărătorului sunt limitate la prima plătită (pierderea
maximă este egală cu prima totală plătită), iar câştigurile sunt nelimitate.
Cursul activului în punctul mort va fi egal cu preţul de exerciţiu la care se
adaugă prima plătită pentru un titlu. Dacă PE > C => contractul se abandonează:
pierderea este egală cu prima plătită, iar dacă PE < C => contractul se exercită: se
cumpără titlurile la preţ de exerciţiu, se vând la curs şi se plăteşte prima.

Profit

Câştig
P
prima Pierdere Punct C
call mort urs

68
 Exemplificare: Un proprietar de rafinărie de petrol crede că prețul curent
al țițeiului de 10$/baril va crește în viitor. Astfel el cumpără un IPE Brent
Crude oil la prețul de exercitare 11$ cu o primă de 1$/baril.
La scadenţa opţiunilor, prețul futures al petrolului este de:
a) 9 $/baril; b) 13$/barili; c)11,1 $/baril.
Care va fi rezultatul investitorului în cele 3 situaţii?
Rezolvare:
Pragul de rentabilitate PMc = PE + pc = 11 + 1 = 12$/baril;
unde: PMc – punctul mort pentru opţiunea call
PE – preţ de exerciţiu;.
Pot apărea două situaţii:
- curs la scadenţă (Cscadenţă) ≤ PE → contractul se abandonează de cumpărător,
iar pierderea este egală cu prima achitată vânzătorului;
- curs la scadenţă (Cscadenţă) > PE → contractul se exercită de către
cumpărătorul opţiunii care achiziţionează acţiunile la PE, le vinde la Cscadenţă şi mai
achită în plus şi prima.
a) C = 9 $/baril < PE → contractul se abandonează de cumpărător.
Pierderea cumpărătorului opţiunii = pc x N = 1000 barili x 1$/baril = 1000$
b) C = 11,1 lei/ baril >PE → contractul se exercită de către cumpărătorul opţiunii.
Rezultatul cumpărătorului = Nx(Cscadenţă– PE - pc)=1000 x (11,1 – 11 – 1) = -900 $.
c) C = 13 $/baril > PE → contractul se exercită de către cumpărătorul opţiunii.
Rezultatul cumpărătorului=Nx(Cscadenţă – PE - pc) = 1000 x (13 – 11– 1) = 1000$

Pret futures Consecinta

 12 Profitul creste si este nelimitat, pe masura ce pretul futures
creste
12 Punct mort
11-12 Pierdere care descreste pe masura ce creste pretul futures
<11 Pierderea este limitata la prima platita

Vânzătorul unei opţiuni de cumpărare ( SHORT CALL) va înregistra un

câştig ce se limitează la prima încasată de la cumpărător, în timp ce pierderea este
nelimitată.
Profit

prima Câştig Punct

call mort

P C
urspierdere
69
 Dacă C < PE => contractul se abandonează de către cumpărător; rezultatul
vânzătorului este câştig egal cu prima încasată
Dacă C > PE => contractul se exercită de către cumpărător; vânzătorul
contractului vinde titlurile la preţ de exerciţiu, le cumpără la curs şi încasează
prima

Exemplificare:
Este noiembrie și un producător de cacao caută un contract futures
NYCSCE în luna martie, care se negociază la 1300$/tona. Viziunea producătorului
este ca acest preț va ramane neschimbat pentru câteva luni. El decide să vândă o
opțiune CALL în luna martie la un preț de exercitare de 1300 $, care are o primă de
30$/tonă. Contractul futures de bază pentru această opțiune este de 10 tone de
cacao. Astfel, pentru fiecare contract pe care producatorul îl scrie, va primi o primă
de 10x30 = 300 $
La scadenţa opţiunilor, pretul futures pentru cacao este de:
a) 1200$/tona; b) 1400$/tonă.
Care va fi rezultatul investitorului în cele 2 situaţii?

Rezolvare:

Punctul mort pentru opţiunea Call este PMc = PE + Pc = 1300 + 30 = 1330 $.

a) Întrucât Cscadenţă < PE, contractul se abandonează de către cumpărătorul
opţiunii, iar vânzătorul opţiunii va înregistra un beneficiu.
Beneficiul vânzătorului = 300$
b) C > PE => contractul se exercită de către cumpărător; vânzătorul contractului
vinde cacaoa la preţ de exerciţiu de 1300 $, iar dacă nu deţine cacaoa în prealabil
trebuie să o cumpere la preţul de 1400 şi încasează prima.
Pierdere netă = 100 x (1400 - 1330) + 300 = - 1000 $

Pret futures Consecinta

 1330 Pierderea creste pe masura ce pretul pietei creste si este
nelimitata
1330 Punct mort
1300-1330 Profitul creste pe masura ce pretul de piata descreste
<1300 Profitul maxim este egal cu prima incasata

Cumpărătorul unei opţiuni de vânzare (LONG PUT) poate înregistra o

pierdere limitată la prima plătită, dar câştigurile sunt nelimitate dacă cursul titlului
financiar este mai mic decât preţul de exerciţiu diminuat cu prima plătită

70
 Profit

Punct
C mort P
âştig C
prima put
urs
pierdere

Cursul titlului financiar în punctul mort va fi egal cu preţul de exerciţiu la care

se scade prima plătită pentru un titlu.
Dacă PE < C => contractul se abandonează: pierderea este egală cu prima
plătită
Dacă PE > C => contractul se exercită: se vând titlurile la preţ de exerciţiu, se
cumpără la curs şi se plăteşte prima.

Exemplificare:
În SUA, un producător de cupru este îngrijorat că prețul contractului
futures ar putea crește. Producătorul de cupru ar dori să-și protejeze poziția și să
aibă avantaje de pe urma oricăror creșteri viitoare ale prețului.
Contractul futures Comex High Grade Copper pentru decembrie este negociat în
mod curent la 64 ¢/lb Producătorul de cupru decide să cumpere un PUT pe
COMEX în luna decembrie la un preț de exercitare de 62 ¢/lb, care are o primă de
4 ¢/lb
La scadenţa opţiunilor, pretul futures al cuprului este de:
a) 56 ¢/lb b) 60 ¢/lb ; c) 64 ¢/lb
Care va fi rezultatul investitorului în cele 3 situaţii?

Rezolvare:
Cumpărătorul opţiunii PUT poate fi în una din următoarele două situaţii:
- curs la scadenţă (Cscadenţă) < PE → contractul se abandonează de cumpărător,
iar pierderea este egală cu prima achitată vânzătorului opţiunii;
- curs la scadenţă (Cscadenţă) ≥ PE → contractul se exercită de către cumpărătorul
opţiunii care vinde acţiunile la PE, le cumpără la Cscadenţă şi mai achită în plus şi
prima.
PMp = PE - pp = unde: = 62 ¢/lb - 4 ¢/lb = = 58 ¢/lb

Pret futures Consecinta

 62¢/lb Pierderea maximă este egală cu prima plătită
62 ¢/lb- 58¢/lb Pierderea scade pe măsura ce prețul de bază scade

71
 58¢/lb Punct mort
< 58 ¢/lb Profitul crește pe măsură ce prețul de bază scade și este
nelimitat

Vânzătorul unei opţiuni de vânzare (SHORT PUT) poate înregistra un

câştig limitat la prima încasată pentru titlurile financiare, dar pierderea este
nelimitată dacă cursul titlului financiar va fi mai mic decât preţul de exerciţiu
diminuat cu prima încasată

Profit

Punct prima put

mort Câştig
P C
pierdere
urs

Dacă C > PE => contractul se abandonează de către cumpărător; rezultatul

vânzătorului este câştig egal cu prima încasată
Dacă C < PE => contractul se exercită de către cumpărător; vânzătorul
contractului cumpără titlurile la preţ de exerciţiu, le vinde la curs şi încasează
prima.
Raţiunea principală a opţiunilor este cea de acoperire împotriva riscurilor
(hedging). Pe lângă aceasta, opţiunile sunt considerate şi ca un instrument deosebit
pentru rentabilizarea plasamentelor şi de obţinere a unor profituri importante
datorită caracterului lor speculativ.

Exemplificare:

Un fabricant de alimente foloseste cantități de zahăr și poate scrie optiuni put în

scopul de a reduce costul zahărului cumpărat în viitor. Este decembrie și
fabricantul vede că prețul unui contract futures de zahăr pentru martie la NYCSCE
este de 6,7¢/lb. Previziunea fabricantului este că prețurile zahărului vor rămâne
neschimbate câteva luni și decide să vândă o opțiune PUT în luna martie la un preț
de exercitare de 700¢ cu o prima de 0,32¢/lb. Contractul futures de bază este pentru
112000 lb de zahăr. Deci fiecare contract pe care fabricantul îl încheie reprezintă
un venit de 112000x 0,32 = 358,4 $. Presupunând că opțiunea nu este exercitată,
prețul futures efectiv al zaharului este prețul cash mai puțin prima plătită.

Rezolvare:
Punctul mort se calculează astfel:
PMp = PE – pp = 7-0,32 = 6,68 .
72
Pret futures Consecința
 7 ¢/lb Profitul maxim este egal cu prima încasată
6,68 ¢/lb- 7¢/lb Profitul crește pe măsură ce prețul pieței crește
6,68¢/lb Punct mort
< 6,68 ¢/lb Pierderea crește pe măsură ce prețul pieței scade și este
nelimitată

3.4. Rezumat

În această unitate de învăţare sunt prezentate contractele pe opțiuni și strategiile

simple de tranzacționare cu aceste opțiuni.

Spre deosebire de contractul futures, opțiunea este un contract de vânzare-

cumpărare încheiat între două părți, care dă cumpărătorului dreptul, dar nu și
obligația de a cumpăra (call) sau a vinde (put) o anumită cantitate de mărfuri,
valute, valori mobiliare sau instrumente financiare la un preț prestabilit (preț de
exercitare), la scadență (opțiuni de tip european) sau la o anumită dată până la
scadență (opțiuni de tip american). Pentru a intra în posesia acestui drept,
cumpărătorul plătește vânzătorului contractului un preț denumit primă.
Strategii simple cu opțiuni

Cuvinte cheie: opțiune call, opțiune put, preț de exercitare, primă,

valoare intrinsecă, prag de rentabilitate

73
 3.5. Test de autoevaluare
(Răspunsurile se găsesc în conţinutul unităţii de învăţare )

1. Care dintre strategiile următoare poate fi adoptată de un jucător de piață, dacă el

crede că cursul mărfurilor va scădea considerabil în viitor?
a) Short put
b) Long put
c) Short call
d) Long call
2. Prețul curent pentru cacao este de 1320 $/tonă. Un producător decide să cumpere
o oțiune call cu prețul 1300$ și o primă de 29$, care este pragul de rentabilitate
pentru această opțiune?
a) 1271 $
b) 1320$
c) 1329$
d) 1349$
3. Un investitor decide să cumpere options cafea martie 100 Call pe NYCSCE.
Prima este de 4,80¢/lb si mărimea contractului este de 37500 lb de cafea. Cât de
mare este prima care trebuie plătită?
a) 1800$
b) 5400$
c) 18000$
d) 54000$
4. Care dintre următoarele enunțuri este/sunt adevărată/adevărate?
O opțiune call in-the-money are:
a) preț futures mai mare decât prețul său de exercitare
b) Preț futures mai mic decât prețul său de exercitare
c) Valoare intrinsecă
d) Numai valoare – timp
5. Care dintre următoarele precizări este adevărată pentru o opțiune pe mărfuri
tranzacționată la bursă?
a) Cumpărătorul are dreptul, dar nu și obligația să cumpere activul-suport la
exercitare
b) Prima se plătește când se încheie tranzacția
c) Opțiunea poate fi exercitată la orice preț stabilit de cumpărător
d) Cumpărătorul are dreptul, dar nu și obligația să vândă activul suport la
exercitare
6. Care dintre următoarele afrmații este adevărată pentru o opțiune în stil american?
Deținătorul poate exercita opțiunea:
a) Numai dacă prețul de exercitare este deasupra prețului de exercițiu
b) O opțiune cu prime plătite în dolari SUA
c) Numai la data expirării
d) În orice moment, inclusiv până la data expirării

74
 3.6. Bibliografie obligatorie

1. Dănuleţiu Dan, Dănuleţiu Adina, Burse de mărfuri şi valori. Fundamente

teoretice şi aplicaţii, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2008
2. Dănuleţiu Adina Elena, Burse internaţionale de mărfuri, cursul elaborat
în tehnologie ID, UAB
3. Drăgoescu Elena, Organizarea şi funcţionarea burselor de mărfuri,
Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003
4. Făt Maria Codruţa, Derivate financiare – tranzacţii cu contracte futures,
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj – Napoca, 2004.
5. Hurduzeu Ghorghe, Lupu Radu, Pieţele la termen, ASE, Bucuresti, 2000.
6. Hurduzeu Ghorghe, Burse internaționale de mărfuri, ASE, Bucuresti,
2014
7. Seria Reuters pentru educație financiară, Introducere în studiul piețelor
de mărfuri, energetice și de transporturi, Editura Economică, București,
2002
8. Seria Reuters pentru educație financiară, Introducere în studiul
produselor financiare derivate, Editura Economică, București, 2001

www.brm.ro
www.cmegroup.com

75