Tehnologii de prelucrarea a hartiei reciclate si proprietatile hartiilor fabricate din fibre reciclate

Prepararea pastei de maculatură este ansmblul operaţiilor şi proceselor unitare prin care
maculatura este transformată intr-o pastă a cărei caracteristici corespund procesului de fabricare
a hârtiei sau înnobilării.
Scopul acestei succesiuni de operaţii este eliminarea impurităţilor şi a creării condiţiilor de
absorbţie a apei de către fibre astfel ca acestea să poata fi utilizate în fabricarea hârtiei.
Prepararea pastei de maculatură include următoarele faze:
1. Destrămarea maculaturii concomitent cu eliminarea din pastă a impurităţilor mecanice de
tipul sforilor, peliculelor capselor;
2. Epurarea pastei de maculatură-îndepărtarea impurităţilor de dimensiuni mici;
3. Desavârşirea destrămării şi individualizarea fibrelor;
4. Sortarea şi îngroşarea pastei de maculatură;
Există situaţii şi sortimente de maculatură care necesită şi alte tipuri de operaţii:
descernelizare pentru îndepărtarea cernelurilor si fabricarea unor hartii cu grad de alb ridicat;
prelucrarea termică pentru îndepărtarea bitumului sau a cerurilor; fracţionare şi prelucrarea
separata a fractiilor. Cu cât gradul de impurificare a maculaturii este mai mare cu atât prelucrarea
este mai dificilă, schema fiind mai complexă.
Destrămarea maculaturii
Predestrămarea (opţional) se realizează pe cale uscată, sau umedă, şi are ca obiective:
controlul de calitate, eliminarea maculaturii ce nu corespunde grupei; îndepărtarea
contaminanţilor mari, desprăfuirea. Destrămarea este operaţia prin care maculatura este
transformată într-o pastă cu un grad cât mai avansat de individualizare a fibrelor, condiţia minimă
fiind ca materialul destrămat să fie tranportabil cu ajutorul pompelor. Pe lângă individualizarea
fibrelor, la destrămare se urmăreşte şi eliminarea unor impurităţi, detaşarea particulelor de
cerneală de pe suprafaţa fibrelor şi amestecarea unor chimicale pentru descernelizarea şi înălbirea
pastei de maculatură.
Obiectivele principale ale destrămării maculaturii sunt următoarele:
- alimentarea instalaţiei de preparare a pastei de maculatură, respectiv a maşinii de hârtie cu o
cantitate de material destrămat care să asigure capacitatea de producţie a liniei de fabricaţie;
- obţinerea gradului de destrămare optim;
- eliminarea unor contaminanţi din maculatură;
- amestecarea chimicalelor folosite la descernelizarea şi albirea maculaturii

1
 Destrămarea nu asigură obţinerea unui grad de individualizare a fibrelor de 100%, valoarea
concretă depinzând de sortul de maculatură, performanţele utilajului de destrămare şi de
parametrii operaţiei (consistenţă, durată, temperatură etc). Valorile practice ale gradului de
individualizare se încadrează între 70-90 %, urmând ca individualizarea completa a fibrelor să se
definitiveze într-o fază ulterioară. Limitatea gradului de individualizare la destrămare are raţiuni
economice, de reducere a consumului de energie, dar şi tehnologice, care se referă la necesitatea
de a nu se mări gradul de măcinare a fibrelor şi mărunţirea excesivă a contaminanţilor. Consumul
de energie electrică la destrămarea maculaturii este cuprins între 15-45 Kwh/t, (H. Holik Unit
operation and equipment in recycled fiber processing, Papermaking Science and Technologz, vol.
7: Recycled Fiber and Deinking, Fapet Oy, 2000, p. 91).
Individualizarea fibrelor se produce prin scăderea rezistenţei mecanice a materialului supus
destrămării, cauza principală fiind scindarea legăturilor de hidrogen dintre fibre ca efect a
umectării. Rezistenţa la tracţiune a hârtiei reumezite reprezintă numai 5-15 % din rezistenţa
hârtiei uscate. La hârtiile cu rezistenţă în stare umedă ridicată, reducerea rezistenţei la tracţiune ca
efect al umectării este cuprinsă între 60-80%.
Scăderea rezistenţei hârtiei prin umectare se produce într-un interval scurt de timp, 10 –
30 sec. Sortimentele de hârtie cu rezistenţă în stare umedă ridicată necesită durate mult mai mari
pentru umectare şi de aceea se procedează la creşterea temperaturii la destrămare sau la folosirea
unor aditivi potriviţi.
Pentru individualizarea fibrelor este necesară aplicarea unor forţe mai mari decât forţele
de legătură dintre fibre sau dintre fibre şi contaminanţi. Destrămarea se produce ca efect al
forţelor de forfecare, frecării reciproce, acţiunii de lovire a profilelor rotorului. În funcţie de clasa
de hârtie reciclată, tipul utilajului de destrămare şi parametrii procesului, durata de destrămare
este cuprinsă între 5 şi 40 min. Durate mai mici de destrămare necesită hârtiile pentru cartonul
odulat şi hârtia de ziar, durate medii hârtiile de scris-tipar iar durate mari hârtiile şi cartoanele cu
rezistenţă ridicată în stare umedă.

Factorii care influenţează procesul de destrămare

Modul în care se realirează destrămarea maculaturii influenţează decisiv calitatea pastei de
maculatură, productivitatea instalaţiei, consumurile specifice de energie, apă etc. Indiferent de
tipul echipamentului folosit la destrămare, operaţia este influenţată de numeroşi factori. Se
apreciază că cea mai mare influenţă o au sortimentul de maculatură şi gradul de impurificare a

2
maculaturii. Alţi factori care influenţează procesul sunt durata destrămării, consistenţa şi
temperatura.
Sortimentul de maculatură influenţează prin calitatea hârtiei care urmează să fie
destrămată. Îndeosebi capacitatea de umezire a hârtiei diferă funcţie de sortiment. Ea se apreciază
prin măsura în care se reduce rezistenţa la tracţiune a hârtiei reumezite, iar din acest punct de
vedere există diferenţe importante, după cum se prezintă în tabelul 4.4.
Tabelul 4.4 Gradul de reducere a rezistenţei hârtiei reumezite
Sortimentul de hârtie Raportul dintre rezistenţa
hârtiei reumezite şi a
hârtiei iniţiale, %
Ziare 10-12
Hârtii albe Reviste (hârtie LWC) 10-12
Hârtie de scris 8-10
Hârtie copiativă 10-12
Hârtii siliconate 40-50
Hârtii de ambalaj cu
rezistenţă în stare umedă 20-25
Hârtie de saci 10-12
Hârtii brune Hârtie fluting 5-8
Hârtie testliner 6-9
Carton cretat 15-20
Carton tratat pentru
rezistenţă în stare umedă 30-35

Datele din tabelul 4.4 arată faptul că rezistenţa hârtiei reumezite scade cu 95-88% în cazul hârtiilor
obişnuite şi numai cu 50-70 % la hârtiile şi cartoanele cu rezistenţă în stare umedă. Cu cât se
reduce mai mult rezistenţa hârtiei reumezite faţă de rezistenţa hârtiei în stare uscată, cu atât
destrămarea se va produce într-un timp mai scurt. În afară de măsura în care se reduce rezistenţa
hârtiei, durata de umectare influenţeauză procesul de destrămare. Rezistenţa minimă a hârtiei
reumezite se instalează într-un timp scurt (0,2-0.5 min.) la hârtia de ziar şi reviste şi sensibil mai
mare (2-3 min. sau mai mult) la hârtiile şi cartoanele tratate pentru rezistenţă în stare umedă. Din
acest motiv, hârtiile şi cartoanele cu rezistenţă în stare umedă ridicată sunt eliminate la sortarea
maculaturii, şi, eventual, sunt destrămate separat.

3
 Durata destrămării are efecte contrarii asupra procesului de destrămare. Prin creşterea
duratei se măreşte gradul de individualizare a fibrelor, dar scade productivitatea hidrapulperului,
după cum se orserva din figura 4.11. Alte consecinţe ale creşterii duratei sunt acumularea
contaminaţilor în cuva hidrapulperului, precum şi mărunţirea excesivă a lor. Durata de destrămare
este foarte variabilă, fiind cuprinsă între 5 – 40 min., în funcţie de sortimentul de maculatură şi
tipul hidrapulperului.

Gradul de destramare, % Productivitatea, unit. rel.

100 1,0

90

0,75
80

70 0,50

5 10 15 20 25 30
Durata destramarii, min.

Figura 4.11 Influenţa duratei asupra gradului de destrămare şi productivităţii hidrapulperului

Consistenţa pastei influenţează procesul de destrămarea prin modificarea raportului dintre

forţele mecanice şi cele hidraulice care acţionează asupra materialului din hidrapulper. La valori
scăzute ale consistenţei, (2-4 %), destrămarea se produce atât ca urmare a acţiunii forţelor
mecanice (prin efectul de lovire a paletelor rotorului hidrapulperului) cât şi ca urmare a forţelor
hidraulice (forţele de forfecare din pastă). La acest nivel al consistenţei, forţele mecanice
predomină, vezi figura 4.12. Odată cu mărirea consistenţei, creşte importanţa forţelor hidraulice în
timp ce contribuţia forţelor mecanice se reduce până până la zero. La consistenţe medii şi ridicate,
asupra pastei se exercită numai forţe hidraulice. Una dintre consecinţe se referă la necesitatea
alegerii consistenţei la destrămare funcţie de sortimentul de maculatură care se prelucrează.
Destrămarea maculaturii care nu necesită descernelizare se poate efectua la orice nivel al
consistenţei, preferându-se valorile scăzute, 2,5-4,0 %, la care contaminanţii grosieri se elimină
mai uşor. Maculatura pentru descernelizare se destramă la consistenţe ridicate, peste 8 %,
deoarece fortele de forfecare asigură o mai bună detaşare a particulelor de cerneală. (Patrick K.L.
Paper Recycling Miller Freeman, Inc. San Francisco, 1991, p. 95)

4
 100 1,0
Gradul Consumul
de 3 relativ
destramare, 90 0,8 de energie
%

4
80 0,6

2
70 1 0,4

2 4 6 8 10 12 14 16
Consistenta pastei, %

Figura 4.12 Influenţa consistenţei asupra destrămării maculaturii; 1-intensitatea forţelor mecanice;
2-intensitatea forţelor hidraulice; 3- gradul de destrămare; 4 - consumul relativ de energie

La maculatura pentru descernelizare, valoarea consistenţei la destrămare se alege şi

funcţie de capacitatea de dispersare a cernelei. În cazul cernelurilor cu capacitatea de dispersare
ridicată, destrămarea se conduce la consistenţe medii, 8-12 % pentru a se preveni fragmentarea
avansată a particulelor de cerneală. În caz contrar aceste particule se elimină greu în procesul de
descernelizare. Maculatura din ziare şi reviste se destramă la consistenţe ridicate, în
destrămătoare cu tambur. Maculatura care nu se descernelizează se poate destrama la orice nivel
al consistenţei. Liniile de mare capacitate folosesc destrămătoare cu tambur la care consistenţa de
destrămare este 18-25 %. Liniile cu capacitatea medie şi redusă folosesc hidrapulpere clasice care
lucrează la consistenţă scăzută, 2,5 – 4 %.
Valoarea consistenţei influenţează şi conţinutul de material nedestrămat din pasta de
maculatură. Din figura 4.13 se observă că destrămarea la consistenţă ridicată are ca efect un
conţinut mai mic de material nedestrămat în pasta de maculatură, la acelaşi consum de energie.

5
 100
Continutul
de material
nedestramat,
%

50

5%
15 %
0
0 20 40 60
Consumul de energie, kWh/t maculatura

Figura 4.13. Influenţa consistenţei asupra conţinutului de material nedestrămat din pasta de
maculatură.
Siewert W. Das Papier, 37 (7),1984, p. 313

Temperatura din cuva hidrapulperului influenţează umectarea maculaturii, viscozitatea

pastei în timpul destrămării şi capacitatea de detaşare a cernelei de pe fibră. Creşterea
temperaturii intensifică destrămarea, respectiv scade durata în care se obţine acelaşi grad de
destrămare. Din figura 4.14 se observă că prin creşterea temperaturii pastei de la 20 oC la 45oC,
durata destrămării scade cu 30-40 %, pentru obţinerea unui grad de destrămare de cel puţin 80 %,
ceea ce echivalează cu creşterea productivităţii hidrapulperului cu aceleaşi valori.

Gradul de destrămare, %
100

90
45oC
80

70
20oC
60

0 5 10 15 20 25 30
Durata destrămării, min

Figura 4.14. Influenţa temperaturii din cuva hidrapulperului asupra duratei destrămarii

Temperatura pastei din cuva hidrapulperului nu este constantă de-a lungul procesului de
destrămare. O parte din energia mecanică a rotorului se transformă în căldură, datorită frecărilor

6
intense din interiorul pastei şi dintre pastă şi cuvă. Creşterea de temperatură depinde de
temperatura apei grase şi a maculaturii, de izolaţia cuvei hidrapulperului, de consistenţa la
destrămare. În mod obişnuit, temperatura pastei se măreşte cu 7-13oC . La destrămarea
maculaturii, temperatura din cuvă este cuprinsă între 40-50oC, fiind uneori chiar mai ridicată.
Factorul cel mai important care determină temperatura la destrămare este temperatura apei
grase cu care se alimentează hidrapulperul.
Prezenţa chimicalelor introduse pentru descernelizarea şi înălbirea pastei de maculatură
influenţează deasemenea operaţia de destrămare. Îndeosebi hidroxidul de sodiu, folosit ca agent
de saponificare a lianţilor şi a materialelor de încleiere, are efect favorabil prin aceea că determină
creşterea vitezei de umectare a maculaturii şi favorizează umflarea fibrelor. Silicatul de sodiu are
efect dispersant, contribuind la individualizarea mai uşoară a fibrelor. Prin introducerea la
destrămare a unor aditivi cu capacitate ridicată de dispersare, se obţin reduceri importante ale
duratei destrămării. Folosirea a 0,4 % aditiv OE/OP (amestec de nonil-fenol etoxilat şi oxid de
propilenă) reduce consumul de energie la destrămare cu 15-20 % prin scăderea duratei de
destrămare, /…../.

Utilaje pentru realizarea destrămării

Scopul destrămării este transformarea maculaturii intr-o pastă in care gradul de
individualiyare a fibrelor este de 70-80%. Pentru a satisface acest deziderat, utilajele utilizate
trebuie sa satisfacă următoarele condiţii:
1) Utilajele pentru destrămare nu trebuie să aducă modificari semnificative ale
gradului de măcinare (nu trebuie să modifice forma si dimensiunile fibrelor). Acest lucru este o
consecinţă a faptului că fibrele din maculatură au fost deja utilizate la fabricarea hârtiei iar
creşterea gradului de măcinare implică o reducere a capacităţii de deshidratare;
2) Utilajul trebuie sa aibă o flexibilitate ridicată în funcţionare deoarece există variaţii
mari în compoziţia maculaturii;
3) Să permită separarea impurităţilor de dimensiuni mari.
Clasificarea utilajelor pentru destrămare se realizează funcţie modul de funcţionare și de
consistenţa de lucru. Astfel se deosebesc utilaje care realizează destrămarea la consistenţă mică
(maxim 4-6%) medie şi respectiv consistenţă ridicată (15-20%). În cazul funcţionării la consistenţă
joasă menţionăm că există posibilitatea funcţionării atât în regim continuu cât şi discontinuu.
Destrămarea la consistenţă ridicată se realizează în sisteme cu tambur (drum pulper).

7
Deasemenea, se utilizează şi destrămătoare cu tambur care lucrează la consitenţe ridicate, 23-28
% în zona de destrămare. Hidrapulperele pot funcţiona în regim pe şarje sau, mai ales, continuu.
Hudrapulperul este un utilaj constituit dintr-un rezervor cilindric cu fund tronconic sau
semisferic confectionate din otel, fonta sau beton faiantat. Cuva hidrapulperului prezinta profile
metalice sudate. La partea inferioara a fundului se regaseste un rotor cu palete (6-8 palete) cu
profil determinat fixat solidar cu un ax vertical si antrenat de un motor electric cu turatie 200-500
rpm. Paletele rotorului împreună cu profilele realizează o turbionare puternică a pastei care
produce destrămarea şi individualizarea materialului fibros. Acestea se diferenţează în funcţie de
principiul de lucru, consistenţa pastei, poziţia axului rotorului. Pentru eliminarea impurităţilor de
dimensiuni mari ele sunt echipate cu dispozitive speciale pentru eliminarea impuritaţilor. Se
deosebesc hidrapulpere cu ax vertical care lucrează la consistenţă redusă (2,5-5%) sau consistenţă
medie (8-15%).
Tabelul 1 Caracteristicile principale ale utilajelor pentru destrămarea maculaturii.
Utilajul de Consistenţa de Capacitatea, Durata de Tip rotor- Diametrul
destrămare lucru t/24 ore destrămare, (viteză cuvei
min. periferică, (tamburului)
m/s)
Hidrapulper 2,5-5 % 200-1600 5-40 Plat cu profile max. 8 m
pentru (15-20)
consistenţă
scăzută
Hidrapulper 8-15 % 200-500 20-30 Elicoidal max. 6m
pentru (12-15)
consistenţă
medie
Tambur de 14-20 200-1600 20-40 Viteza perif. max. 4250
destrămare tambur mm
(1,5 )

Clasificarea contaminantilor
Există un sistem de clasificare a contaminanţilor, care conform normelor Tappi de analiză (T213
şi T 437) include 6 clase şi 14 tipuri:
Clasa A - contaminanţi de dimensiuni relativ mari şi cu densitate mare:
tip I- bucăţi de metal, tablă, capse, şuruburi;
tip II - particule grosiere din sticlă, metal, pietriş, nisip, zgură, etc.
Clasa B - contaminanţi mari cu densitate medie:
tip I – aşchii din lemn, cârpe, plase din bumbac sau sintetice, sfori, hârtii/cartoane hidrorezistente;
tipII – hârtii şi cartoane laminate/stratificate (saci multistrat, tuburi din hârtie, benzi de lipire
laminate, cartoane acoperite cu polietilenă); tip III – folii şi benzi tratate (benzi de lipire sau izolare,
hârtii gumate, folii, benzi autoadezive, polistiren expandat, etc.)

8
Clasa C - contaminanţi mici (1,5 – 5,0 mm2) cu densitate medie: tip I – aşchii mici din lemn,
fragmente din straturile de cretare, aglomerări de fibre nedestrămate.
Clasa D - impurităţi mici (0,02 – 1,5 mm2) de densitate diferită: tip I –materiale de umplere; tip II –
cerneluri; tip III- material fibros fin; tip IV - particule cu caracter adeziv de vâscozitate mare
(bitum, ceruri minerale, răşini termoplastice - hot melts)
Clasa E - contaminanţi mici şi cu densitate mică: tip I –particule cu caracter adeziv de viscozitate
medie/mică (răşini termoplastice, parafină, ceruri şi răşini de sigilare/etanşare).
Clasa F - diferite substanţe solide dizolvate: tip I - coloranţi, lignina/derivaţi de lignină; tip II –
metale grele (Pb, Fe, Al, Zn, Cu); tip III – alte substanţe dizolvate (silice, sulfaţi,
detergenţi/dispersanţi, polimeri sintetici, săruri de calciu şi magneziu, amidon, proteine, etc.)

Destrămarea la consistenţă scăzută

Hidrapulperul pentru consistenţă scăzută este printre cele mai folosite utilaje pentru
destrămarea maculaturii. Pe lângă efectul de destrămare, el este adaptat şi pentru îndepărtarea
contaminanţilor grosieri (sârme, cârpe, sfori, folii de polietilenă etc) şi a celor cu densitate ridicată
(pietriş, nisip, clame, capse, agrafe). Hidrapulperul este alcătuit dintr-o cuvă cilindrică cu fundul
tronconic în centrul căreia este dispus rotorul cu ax vertical. Sub rotor este poziţionată placa de
extracţie al cărei diametru este de cca. 1,0-1,5 ori mai mare decât a rotorului, vezi figura 4.1.
Turaţia rotorului este cuprinsă între 250-500 rot/min şi este acţionat de un motor electric prin
intermediul unui reductor sau unei transmisii cu curele trapezoidale. Orificiile plăcii de extracţie
sunt circulare şi au diametrul cuprins între 8-25 mm, în funcţie de clasa de maculatură care se
destramă. În mod obişnuit diametrul orificiilor este cuprins între 12-16 mm, iar dacă se
prelucrează maculatură greu destrămabilă, diametrul orificiilor creşte la 18-25 mm. Există şi plăci
de extracţie cu orificii de formă romboidală, care oferă o mai mare capacitate de golire a
hidrapulperului. Pe peretele interior al cuvei sunt montate plăci deflectoare care măresc gradul de
turbulenţă a pastei şi împiedică plutirea baloţilor, mai ales dacă valoarea consistenţei este mai
mare de 4%.
Hidrapulperul funcţionează în regim continuu. Baloţii de maculatură sunt aduşi pe un
transportor de alimentare, se taie sârmele şi sunt desfăcuţi înainte de a cădea în hidrapulper.
Simultan se alimentează şi apa grasă, al cărei debit asigură menţinerea constantă a consistenţei în
timpul destrămării. Nivelul de pastă din hidrapulper este menţinut constant prin intermediul unei
cutii de nivel prin care se goleşte hidrapulperul. Hidrapulperul se mai poate goli şi direct, cu

9
ajutorul unei pompe, debitul de pastă preluat din hidrapulper fiind corelat cu nivelul din cuvă, care
trebuie menţinut constant.
Rotorul hidrapulperului este piesa principală care influenţează decisiv gradul de
individualizare a fibrelor şi consumul de energie la destrămare. El constă dintr-un disc de oţel pe
care sunt montate palete care inprimă pastei din hidrapulper o mişcare de rotaţie. Paletele au şi
rolul să menţină libere orificiile plăcii de extracţie. Prin acţiunea rotorului nu trebuie să se
mărunţească excesiv contaminanţii, care astfel devin mai dificil de îndepărtat din pastă. Tipul
rotorului se corelează cu clasa de maculatură care se destramă, căteva exemple de rotoare de
hidrapulper fiind prezentate în figura 4.2.

B
Figura 4.2. Rotoare de hidrapulper, A- rotor tip.... B-rotor tip Vokes Altpapier, 41

Productivitatea hidrapulperelor se calculează cu relaţia:

Q = 60. Vutil . c/τ, t/h,

în care: Vutil este volumul util al hidrapulperului, m3; c – consitenţa pastei, t/ m3; τ – durata de
destrămare, min.
Se admite că între puterea de acţionare N şi volumul util al cuvei hidrapulperului, Vutil ,
trebuie să existe raportul N/Vutil = 8,5-9,5 kW/m3. Consumul specific la destrămarea maculaturii la
joasă consistenţă este cuprins între 20-45 kWh/t maculatură, în funcţie de sortiment.
În tabelul 4.2 se prezintă principalele caracteristici ale hidrapulperelor care lucreză la consistenţă
scăzută.

10
 Tabelul 4.2. Caracteristicile principale ale hidrapulperelor (consistenţa 3-5 %)

Caracteristici/Volumul cuvei 20 m3 40 m3 60 m3
Capacitatea de producţie, t/zi 100-140 240-400 300-500
Puterea de acţionare, kW 185 355 560

Este indicat ca încă din faza de destrămare să se îndepărteze cât mai mulţi contaminanţi
pentru a se proteja utilajele din aval şi a se simplifica tehnologia de obţinere a pastei de
maculatură. Hidrapulperul este locul în care se îndepărtează contaminanţii grosieri, o categorie
importantă fiind cei filiformi sau sub formă de folie. Pentru reţinerea lor se utilizează extractorul
Ragger care foloseşte un cablu metalic sau o frânghie rezistentă, cu capătul scufundat în pastă.
Datorită rotaţiei pastei, în jurul cablului se înfăşoară corpurile filiforme (sârme, sfori, cârpe) şi cele
sub formă de folie sau de bandă. Pe măsură ce contaminanţii se depun pe cablu, acesta este extras
din cuva cu ajutorul unui dispozitiv de tragere. Refuzul de pe cablu trebuie spălat cu apă grasă
pentru ca fibrele antrenate să fie readuse în cuva hidrapulperului. În figura 4.3 se prezintă
principiul de funcţionare a extractorului Ragger şi a dispozitivului de tragere a cablului.

Extractorul Ragger in funcţionare

Figura 4.3. Hidrapulper echipat cu dispozitive de eliminare a contaminaţilor

Contaminantii cu densitate ridicată au tendinţa să se depună pe fundul hidrapulperului.

Datorită forţei centriguge ei sunt antrenaţi către periferie, de unde pot fi colectaţi şi eliminaţi.

11
Pentru acesta se foloseşte separatorul Junk format dintr-un corp cilindric cu două ventile cu lamă
acţionate pneumatic între care se adună impurităţile grele. De aici impurităţile sunt eliminate prin
spălare cu apă. Separatorul Junk poate fi prevăzut şi cu un separator de corpuri uşoare, după cum
se observă din figura 4.3.
Refuzurile uşoare (polistiren, fragmente de plastic, de lemn, material textil) sunt însoţite de
o cantitate importantă de material parţial destrămat care trebuie recuperat. În acest scop, refuzul
este trecut printr-un aparat de separare corpuri grele şi apoi este spălat şi sortat. Acceptul este
dirijat în hidrapulper iar refuzul este prelucrat într-un îngroşător cu tambur în care se recuperează
fibrele bune şi se măreşte consistenţa refuzului. Schematic, modul de eliminare şi prelucrare a
refuzurilor separate la destrămarea macularurii este prezentat în figura 4.4.
Refuzul grosier de la spălătorul cu tambur este format dominant din fragmente de plastic,
lemn, material textil, hârtie nedestrămată, vezi figura 4.5. El este balotat şi trimis la incinerare.
Eliminarea continuă a contaminanţilor din hidrapulper evită concentrarea şi mărunţirea lor
excesivă. În acest fel se evită erodarea prematură a rotorului şi decalibrarea orificiilor plăcii de
extractie.

Figura 4.4. Prelucrarea refuzurilor de la destrămarea maculaturii.

12
 Fig. 4.5 Refuzuri uşoare de la destrămarea maculaturii

Studiu de caz Vrancart S.A.

Maculatura cu o compozitie medie de 30% ziare, 20% carti si reviste, 50% deseuri din
tipografii fara continut de sirme si sfori se alimenteaza in hidrapulper cu ajutorul
benzii transportoare. Operatia de destramare se face continuu in hidrapulperul cu o
capacitate de 66 m3 la o consistenta de 4,29%.Pasta de maculatura trece prin
ochiurile sitei si cu ajutorul pompei este trimisa in rezervorul de stocare.
Separatorul de deseuri grele (Junk Trap) - este proiectat pentru colectarea si
indepartarea impuritatilor greleprezente in maculatura destramata. Golirea
impuritatilor din Junk Trap are loc in mod automat prin secventa de lucru a ventilelor
automate. Refuzul se va evacua pe un carucior cu sita in vederea separarii fazei
lichide care se elimina la canalizare. Refuzul colectat pe sita se elimina periodic si se
elimina la halda de deseuri.
Hidrapurge - reprezinta un sortizor- destramator sub presiune alimentat
gravitational de la separatorul de deseuri grele Junk Trap. Acesta functioneaza dupa
un ciclu de lucru. Acceptul care trece printr-o sita perforata este preluat de pompa de
descarcare a hidrapulperului . Materialele plastice si alte fragmente de greutate
usoara se acumuleaza in interiorul Hidrapurge si periodic acest refuz este spalat si
sortat pe Selectpurge.

13
 Toate fazele acestui ciclu de separare si prelucrare a refuzurilor functioneaza pe
secvente care sunt reglate cu ajutorul unui sistem automat programabil, in functie de
timpii de alimentare, de destramare, de evacuare accept si spalare refuz.
Selectpurge - reprezinta un tambur perforat orizontal in miscare de rotatie.
Refuzul de la Hidrapurge este alimentat printr-un capat al tamburului, circulatia spre
celalalt capat asgurindu-se printr-un snec interior. Acceptul rezultat la Selectpurge
care trece prin sita tamburului este recirculat in hidrapulper iar refuzul este eliminat
din sistem prin celalalt capat al tamburului intr-un carucior.

14