PEDAGOGIA WALDORF

Alternativa educațională este o formă de organizare școlară ce constă în forme și metode de

organizare și funcționare a acivității instructiv-educative, diferite de cele specifice existente într-o
anumită perioadă de timp. Aceasta își propune să corecteze sau să completeze unele lacune sau
imperfecțiuni ale sistemului oficial, înlocuiește unele forme de educație utilizând strategii didactice
diferite sau complementare, reorganizând cadrul și funcționarea instituției școlare.

În cadrul sistemului național de învățământ există cinci alternative educative: Waldorf, Step By
Step, Montesori, Freinet și Planul Jena.

Pedagogia Waldorf a fost creată de către Rudolf Steiner, la propunerea și cu finanțarea

proprietarului fabricii de tutun Waldorf din Stuttgart, Emil Molt, pentru a veni în ajutorul angajaților
fabricii sale, în anul 1919 în Stuttgart, Germania. Este o formă de învățământ concepută pe metode
antroposofice de predare și de educare, concepție fundamentată de același Rudolf Steiner, prin care
susține existența unor percepții suprasensibile de către toți oamenii, prin dezvoltarea cărora, urmând o
metodă precisă și sistematică, se poate atinge perceperea nemijlocită a spiritualului.

Obiectivul fundamental al pedagogiei Waldorf este întărirea, cultivarea și organizarea celor

trei componente esențiale ale ființei umane: voința, simțirea și gândirea, la fiecare nivel de vârstă.
Concepția pedagogică a școlilor Waldorf susține că numai printr-o predare corespunzătoare
necesităților interioare ale fiecărei vârste se poate ajunge la o dezvoltare a omului în sensul libertății,
fiind și numită "educație pentru libertate", nefiind vorba de un învățământ ce acordă o libertate deplină
copilului, ci de o pregătire în vederea dobândirii unei gândiri independente, odată cu maturitatea.

Un rol important în Școala Waldorf , în educarea voinței o are ritmul orei, al zilei, al
lunii, al anului. Acesta este evidențiat de împărțirea cursului principal, care durează două ore, în trei
părți:

- o parte ritmică, ce solicită voința copilului;

- o parte cognitivă, adresată intelectului;

- o parte de povestire, adresată simțirii.

Ritmul zilei facilitează aprofundarea subiectelor teoretice prin aplicarea lor în practică şi prin
însufleţirea lor artistică.

Ritmul lunii constă în existenţa unor module de 2-4 săptămâni în care zilnic între orele 8 şi 10
sunt studiate materiile principale (română, matematică, fizică, chimie, geografie, istorie, biologie etc.),
aceste module denumindu-se epoci.

Materiile cognitive sunt studiate în epoci; o clasă studiază o materie, zilnic, primele două ore
fără pauză, timp de 2–4 săptămâni. Într-o astfel de epocă, se parcurge chiar toată materia dintr-un an
şcolar.

Urmează alte epoci, elevii reîntâlnindu-se cu acea materie doar peste câteva luni, poate chiar
peste un an.

Nu toate materiile însă se studiază însă în epoci. Se predau în sistem modular limba maternă şi
gramatica, matematica, fizica, chimia, istoria, geografia şi ştiinţele naturii. Aceste materii pot să apară
şi în ore de exerciţii care au rolul de a fixa cât mai bine materia la cursul de bază. Celelalte materii,
cum ar fi limbile străine, educaţia fizică, desenul şi celelalte activităţi artistice sau practice, apar ca ore
fixe după cursul de bază şi orele de exerciţii.

În sistemul de învățământ Waldorf nu se folosesc manualele unice, ceea ce conduce la

implicarea elevilor în documentarea din mai multe surse pentru a studia o anumită temă, la creșterea
respectului față de cărți, cât și a autorității profesorului care poate astfel să introducă în cadrul
procesului de învăţământ noi informaţii sau materiale apărute în domeniul respectiv, şi are posibilitatea
de a adapta nivelul predării şi al cerinţelor la nivelul clasei. Elevii școlarizați în acest tip de școală își
formează păreri cât mai obiective, în timp devenind cu ușurință autodidacți.

Cursurile artistice și cele practice au o pondere ridicată în Școala Waldorf, dorind astfel să
ofere fiecărui copil ceea ce i se potriveşte, dar intervenind şi cu preocupări în domenii spre care acesta
nu are înclinaţii, dar care sunt necesare unei educaţii complete.

Exemple de activități:

- în clasele primare, atât fetele cât şi băieţii tricotează, ceea ce ajută la formarea vederii în
spaţiu, necesară îndeosebi matematicii;

- la începutul fiecărei zile, întreaga clasă parcurge o parte ritmică în care cântă, recită sau
dansează (jocuri adecvate vârstei, însoţite de bătăi din palme, jocuri ritmice şi gesturi
sugestive).

Partea ritmică îi unește, canalizându-le energia şi pregătindu-i pentru oră. Cursurile artistice le
educă stările sufleteşti. Prin acestea, elevul îşi cultivă capacitatea de a percepe stările sufleteşti,
dezvoltându-şi abilităţi de comunicare nonverbală.

Pentru a respecta particularităţile de vârstă, antropologice, care sunt unitare în perioada 7 -14
ani, ce presupune imanent în mod obiectiv prezenţa unei aceleiaşi persoane în această funcţie
coordonatoare, activitatea clasei este realizată, de obicei, de către un profesor, care coordonează
evoluţia şcolară a elevilor pe parcursul unei trepte şcolare, numit „învăţătorul clasei”, care are obligația
pedagogică de a preda un număr de discipline, cuprinse în epoci, de-a lungul celor opt ani de studiu,
până la liceu.

Datorită formelor legislative şi de pregătire existente, această formă de organizare nu este

oficial acceptată în România, dar este încurajată de unele inspectorate şi de cercetători în pedagogie şi
de psihologi.

Un fundament pedagogico-organizatoric în Școala Waldorf este discutarea tuturor problemelor

şcolii, îndeosebi a celor pedagogice, în consiliul profesoral, în care profesorii discută toate aspectele
pedagogice din timpul săptămânii, sunt luate în discuţie clase de elevi sau elevi în parte, care trec
printr-o situaţie mai dificilă sau mai deosebită şi au nevoie de atenţia întregului corp profesoral pentru
a depăşi situaţia creată, sunt dezbătute teme pedagogice generale, indiferent de specialitate, la care
participă toţi profesorii şi învăţătorii, copilul rămânând imaginea centrală a preocupării fiecărei teme.
Bibliografie

1. Steiner, Rudolf, Antropologie generală, Ed. Triade, Cluj, 2001

2. Programele și planurile cadru pentru învățământul Waldorf

3. Felea, Gheorghe, Alternativele educaționale din România, Ed. Triade, Cluj, 2002

4. https://waldorf.ro/pedagogia-waldorf/

5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pedagogie_Waldorf