Dinamica turiștilor din zona

Moldoviței
CUPRINS
CAPITOLUL I PIAȚA TURISTIC

1.1Conținutul și caracteristicile pieței turistice

1.2Conceptele de cerere și consum turistic

1.3Tendințele actuale ale pieței turistice

CAPITOLUL II POTETIALUL TURISTIC

2.1Potentialul turistic natural

2.1Potentialul turistic antropic

2.3Importanta potentialului turistic

CAPITOLUL III DINAMICA TURIȘTILOR DIN ZONA MOLDIVIȚA

3.1Moldovita-prezentare

3.2Potentialul turistic al zonei Moldovita

3.3Dinamica turistilor
 ARGUMENT
Turismul în România se bazează pe un potențial turistic important. Începând cu
varietatea formelor de relief ( izvoare de apă minerală și termală, lacuri folosite pentru
agrement,natație și pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat în păduri bogate de
foioase și conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane ce depășesc 2.000 m la cele
de câmpie întinsă și mănoasă, litoral cu plaje îmbietoare și valuri răcoroase și zone protejate
ca cele din Delta Dunării) și continuând cu istoria interesantă a poporului român ce se reflectă
în numeroase mărturii materiale
și spirituale ( muzee, monumente, biserici , mânăstiri , cetăți antice și medievale , portul
popular, țesături, ceramică, etc.) elementele patrimoniale românești atrag atenția a
numeroși vizitatori din toate colțurile lumi.

În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor

naturale, economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare
turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru
dezvoltarea activităţii de turism. Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în
măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii
turistice.
Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care
împreună cu baza tehnico – materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta
turistică reală (efectivă) sau patrimoniul turistic. Varietatea resurselor turistice, specificul,
influenţa lor în activitatea turistică duc la delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi
anume: natural şi antropic.

Potențialul turistic reprezintă cel mai important element in dezvoltarea unui loc.
Acesta aduce la creșterea economică și la dezvoltarea culturală a zonei .

Am ales această tema pentru atestat deoarece am vrut sa arat ca Moldovița e o zona
care are multe obiective turistice care sunt foarte vizitate de turisti . De-a lungul timpului ,
Moldovița s-a dezvoltat foarte mult , ajungând să fie una din cele mai cautate zone turistice
din Bucovina . Turiștii care vizitează această zonă sunt captivați de priveliștile mirifice din
zonă, de huțulii care pastrează cu mândrie portul popular la zile de sărbătoare, de mâncarea
tradițională pregătită cu măiestrie de către doamnele din sat , de tradițiile și obiceiurile
păstrate din moși stămoși .
 CAPITOLUL I PIAȚA TURISTICĂ
Piaţa turistică este parte integrantă a pieţei, în general, şi a pieţei serviciilor, în
particular, deci are o serie de trăsături comune cu ale acestora, dar şi o sumă de caracteristici
proprii. Astfel, piaţa turistică poate fi definită ca fiind ansamblul tranzacţiilor (actelor de
vânzare-cumpărare) al căror obiect îl constituie produsele turistice, privită în conexiune cu
relaţiile pe care pe care le generează şi spaţiul geografic în care se desfăşoară.

1.1 Conținutul și caracteristicile pieței turistice

Piaţa turistică, componentă a pieţei serviciilor, presupune mobilitatea cererii

(turistul trebuie să se deplaseze), altfel piaţa nu ar exista, neavând loc confruntarea cererii cu
oferta turistică. Conţinutul pieţei turistice, examinat ca o categorie economică dinamică, nu
poate fi limitată la suma proceselor economice care au loc în mod efectiv, ci trebuie extins şi
asupra celor potenţiale respectiv asupra celor care ar putea avea loc. Intervin astfel o serie de
elemente (în afara cererii şi ofertei reale) precum: cerere nesatisfăcută, cerere în formare,
ofertă neconsumată, ofertă pasivă etc. Apare deci posibilitatea existenţei în mod virtual a
pieţei turistice, fără prezenţa concomitentă a celor două elemente ale sale , respectiv o piaţă
turistică fără ofertă sau fără cerere. Noţiunea de piaţă turistică dobândeşte în acest sens
accepţiuni practice cum sunt: piaţă turistică reală (efectivă), piaţă turistică potenţială şi piaţă
turistică teoretică.

Piaţa turistică reală este formată din ansamblul cererilor care s-au întâlnit în
mod efectiv, deci numărul actelor de vânzare-cumpărare finalizate. Acest tip de piaţă poate fi
exprimat prin indicatori concreţi: număr de turişti, număr de zile-turist, volumul încasărilor
din turism etc.
 Piaţa turistică potenţială reprezintă dimensiunile pe care le-ar fi putut avea
piaţa turistică în alte condiţii decât cele existente (altă ofertă, altă cerere manifestată etc.)
Diferenţa dintre piaţa turistică potenţială şi cea reală este dată de segmentul
nonconsumatorilor relativi. Deci în alte condiţii ca de pildă: subiectul cererii turistice să
dispună de alte mijloace băneşti sau altfel distribuite în timp, sau oferta să fie mai
diversificată etc., nonconsumatorii relativi se pot transforma în consumatori efectivi.
Neconcordanţa în timp şi spaţiu a cererii turistice şi a ofertei determină fie oferta
neconsumată, fie cererea nesatisfăcută.

Piaţa turistică teoretică este dată de dimensiunile globale pe care le-ar putea
avea opiaţă în care toţi membrii societăţii ar fi participanţi la activitatea turistică. Diferenţa
dintre piaţa turistică teoretică şi piaţa potenţială o reprezintă segmentul nonconsumatorilor
absoluţi. Orice modificare s-ar produce în cadrul elementelor pieţei rămân nonconsumatori
absoluţi

1.2 Conceptele de cerere și consum turistic

Deşi între cererea turistică şi consumul turistic există o mare asemănare, aceste
douăconcepte nu pot fi suprapuse total. Astfel, definiţiile oficiale relevă conţinutul diferit al
celor două categorii:

a) “cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se
deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii, pentru alte motive decât prestarea unor
activităţi remunerate la locul destinaţiei“;(R.Minciu op.cit.)

b) “consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de cererea turistică pentru
achiziţionarea unor noi servicii şi bunuri legate de motivaţia turistică ”.(R.Minciu op.cit.)

Cererea turistică reprezintă, aşadar, totalitatea cerinţelor manifestate sau nemanifestate

încă, pentru apropierea de produsele turistice, pe când consumul turistic este forma de
materializare a cererii.

Apar, astfel, două modalităţi de exprimare a cererii turistice:

a) cerere turistică manifestată – acea cerere care s-a manifestat (exteriorizat) într-o anumită
perioadă de timp, întâlnită şi sub denumirea de cerere turistică reală;

b) cerere turistică nemanifestată (neconcretizată), dar care există potenţial în concepţia unui
consumator şi care ar putea fi evaluată şi cuantificată pe baza unui studiu al evoluţiei
cerinţelor; se poate întâlni şi sub denumirea de cerere turisticăprezumată.
 Cererea turistică reală şi cererea turistică prezumată formează cererea turisticăpotenţială.
Deosebirea dintre cererea turistică şi consum turistic poate fi evidenţiată şi din punct de
vedere al locului şi momentului formării acestora. Cererea turistică se formează la locul de
reşedinţă al turistului unde se conturează bazinul cererii, definit prin caracteristicile
economice, sociale, politice, etnice ale turismului căruia aparţine. Consumul turistic, în
schimb, se realizează în cadrul bazinului ofertei turistice, în mai multe etape, desfăşurate în
timp şi spaţiu o înainte de deplasarea spre locul de destinaţie turistică, dar legat de acesta (de
exemplu, procurarea echipamentului de campare, a celui sportiv etc.); o în timpul deplasării
spre locul de destinaţie (de exemplu, transportul); o la locul de destinaţie (cazare, masă,
agrement etc.).

1.3 Tendinţe actuale pe piaţa turistică

Ca tendinţă generală, piaţa turistică înregistrează o creştere, în ritmuri superioare celor

ale dinamicii economiei mondiale, chiar şi în condiţiile unor evenimente cum ar fi crizele
financiare din ţările asiatice sau Brazilia sau situaţia tensionată din Golf, Kosovo etc., acest
lucru demonstrând o oarecare detaşare a turismului faţă de problemele economico-sociale. O a
doua tendinţă este maturizarea turismului şi a industriei specifice, prin apropierea, cel puţin pe
unele paliere, de pragul de saturaţie (situat, potrivit unor cercetări, la circa 70% din totalul
timpului liber şi la 15% din venituri, alocate turismului2).

Creşterea pieţei turistice prezintă o latură cantitativă – exprimată de sporirea

numărului călătoriilor şi a consumurilor aferente - şi una calitativă, rezultat al atragerii în
circuitul turistic a noi zone şi ţări, a unor segemente tot mai largi ale populaţiei, de o mare
diversitate din punct de vedere economic, socio-cultural şi afectiv. Astfel pe piaţa turistică, se
menţine accentuată tendinţa de concentrare (circa 70-80% din totalul activităţii turistice se
desfăşoară în şi între ţările superdezvoltate ale lumii).

Asociate unor evoluţii economice pozitive, acţiunile fenomenului de îmbătrânire a

populaţiei (în special în ţările dezvoltate) , creşterii duratei timpului liber se reflectă în
tendinţele de fragmentare a vacanţelor şi efectuarea mai multor călătorii de mai scurtă durată,
de lărgire a perioadelor de desfăşurare a deplasărilor şi, implicit, atenuarea sezonalităţii, în
diversificarea destinaţiilor etc. Corespunzător modificărilor cererii se produc schimbări şi în
cadrul ofertei. În privinţa dezvoltării unei palete de produse turistice noi se observă
următoarele tendinţe:

-creşte interesul pentru vacanţele tematice - culturale, sportive, descoperiri – în special în

rândul turiştilor exigenţi, cu experienţă în privinţa călătoriilor;
-cazarea dispersată se bucură de o atenţie deosebită deoarece în locul hotelurilor sunt preferate
apartamentele, locuinţele individuale, chiar cazarea la cetăţeni, înregistrându-se o ascensiune
a turismului rural;

- creşterea ponderii vacanţelor la mare distanţă, cu o diversificare a motivelor de călătorie;

-devine tot mai consistent fluxul călătoriilor pentru cumpărături sau pentru alte motive „mai
puţin turistice” etc.

În privinţa preţului, se constată o creştere a ponderii ofertei de vacanţe ieftine. În

dorinţa apropierii de nevoile cumpărătorilor, de atragere a celor cu mijloace financiare
modeste, organizatorii de vacanţe reduc cotele de comision, se mulţumesc cu marje de profit
mici, în schimbul unor cifre de afaceri mari.

Un alt aspect, referitor la piaţa turistică în ansamblul său – se fundamentează pe

efectul poluator al turismului şi pe accentuarea acestuia ca urmare a intensificării călătoriilor.
Pentru a contracara aceste efecte, sunt promovate formele ecologice de petrecere a vacanţei,
concomitent cu sporirea responsabilităţilor statului, organismelor de turism, turiştilor înşişi în
dezvoltarea turismului, respectiv în protejarea resurselor.

CAPITOLUL II POTENTIALUL TURISTIC

Potentialul turistic repreintă totalitatea factorilor de atractie apartinand cadrului

natural sau antropic. La care adauga, valorificat prin intermediul amenajarilor turistice si care
genereaza fluxuri turistice cu arii de provenienta interne si internationale ce se deplaseaza
catre arii de destinatie unde consuma intr-o maniera turistica produsele turistice, rezultate
dintr-un potential si amenajarea acestuia . Potentialu turistic are doua componente:
1.   Naturală
2.    Antropică (social-culturală)

2.1 POTENTIALUL TURISTIC NATURAL.

atracĠii naturale – reprezintă ansamblul condiĠiilor pe care le oferă cadrul

Ġii, etc.) –
reprezintă ansamblul condiĠiilor pe care le oferă cadrul
POĠii, etc.)
 Potentialul turistic natural repreinta amsamblul conditiilor oferite de cadrul
natura( relieful, clima, hidrografie, vegetatie, fauna etc).

Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin
valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă.
Principalele atracții ale reliefului sunt generate de:

 treptele și formele de relief (relieful glaciar, carstic, vulcanic);

 stâmcile cu formă bizară
 fenomenele geologice.
Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare, stimulând practicarea
drumeției, alpinismului, odihnei și recreerii,  cât și în suport pentru alte elemente de potențial.

Clima – contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin:

 regimul precipitaților;
 temperatura si umiditatea aerului
 nebulozitatea atmosferei
 brizele montane și marine. Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea unor
forme de turism: sporturile de iarnă prin prezența, consistența și menținerea stratului
de zăpadă, cura heliomarină, climatoterapia.

Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența

următoarelor elemente de potențial turistic:

 . râuri, fluvii, lacuri naturale și antropice;
 mări, delte și estuare;
 ape minerale și termominerale. Hidrografia favorizează practicarea turismului de
sfârșit de săptămână, de pescuit, de cură heliomarină, de practicarea a sporturilor nautice,
de tratament balnear.

Vegetația – reprezentată prin păduri, pajiști, arborete, prezintă o atracție turistică în

sine prin parcuri naturale ca destinații de vacanță, parcuri dendrologice, rezervații științifice
etc. Vegetația prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agreme

Fauna – prezintă din punct de vedere turistic o importanță:

 cinegetică și piscicolă - datorită bogăției și variații speciilor;

 estetică – contribuind la creșterea atractivității zonelor vizitate;
 științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate în
rezervații și parcuri zoologice fauna constituie o motivație pentru practicarea turismului
devânătoare și pescuit sportiv, științific, de cunoaștere.

Rezervațiile naturale – prezintă importanță:

 sub aspect estetic – ca element de atractivitate;

 cognitiv – științific ca bază a turismului profesional și de cunoaștere.

2.2 POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC

Potentialul turistic antropic reprezinta creatiile omului de-a lungul timpului concretizate
in elemente de cultura, arta si civilizatie.

România dispune de un bogat și valoros potențial antropic, rezultat al existenței și istoriei

de peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic. Componentele potențialului
turistic antropic, se grupează în:
Potențial cultural-istoric
Vestigii arheologice- sunt numeroase, de mare valoare atât pentru istoria, cultura și
civilizația poporului nostru, cât și pentru cele universale:

 cetăți dacice: Sarmizegetusa, Costești și Blidaru din munții Orăștiei
 cetăți daco-romane: Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi, Drobeta, unde se
află și ruinele podul lui Traian, Dierna Orșova;Napoca, Potaissa (Turda)
 cetăți medievale: Sighișoara, Neamț, Suceava, Curtea Veche – Palatul Voievodal din
București, Alba Iulia, Târgoviște
 cetăți țărănești fortificate: Depresiunea Brașovului, Țara
Bârsei, Râșnov, Bod, Feldioara, Prejmer, Teliu Maierus.
Monumente istorice și de artă - reflectă evaluarea culturii și civilizației autohtone, dar
și influențele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat în contact:

 mănăstirile din Bucovina - Sucevița, Moldovița, Voroneț, Humor, Putna, Arbore,

Dragomirna, Neamț – Agapia, Varatec, Neamț, Oltenia – Tismana, Horezu, Govora,
Cozia
 biserici: Biserica Neagră din Brașov, Biserica Trei Ierarhi din Iași; bisericile de lemn
din Maramureș, Dragomirești, Rozavlea

 castele și palate: Bran, Peleș, Corvineștilor, Mogoșoaia, Cotroceni etc.
 monumente de artă: Ansamblul Sculptural al lui Brâncuși de la Mărășești, Turnul
Chindiei de la Târgoviște ș.a.
Elemente de etnografie și folclor - sunt caracterizate prin originalitate, bogăție și
varietate:

 arhitectura și tehnica populară specifică: Bucovina, Țara Moților, Maramureș, Țara

Dornelor etc
 creație artistică, producția meșteșugărească și artizanat: ceramică de Horezu, Corund,
ceramică de Oboga, Marginea; centrele de prelucrare a lemnului, încondeierea ouălor,
țesutul covoarelor, cojocăritul;
 obiceiuri, tradiții populare : Târgul de Fete de pe Muntele Găina, Festivalul datinilor și
obiceiurilor de iarnă de la Sighetu Marmației;
 costumele populare din toate zonele țării
Instituții și evenimente artistice  - reflectă intensitatea vieții spirituale, tradiția și
modernismul în cultură:

 edificiile unor instituții culturale: Ateneul Român

 muzee și case memoriale cu profile diverse: științele naturii, istorice, știința și tehnică
etnografică și artă,
 festivaluri muzicale: George Enescu, Cerbul de Aur, ale filmului, ale teatrului,
expoziții si târguri, serbări (Serbările Mării, Serbările Zăpezii) etc
 case memoriale: Ipotești, Mircești, Stupca etc
 muzee: Muzeul Brukenthal, Muzeul Antipa etc
 palate: Palatul Culturii din Iași
 biblioteci: Biblioteca Batthyaneum
 sate turistice: Rucăr, Bran, Fundata, Moeciu, Bogdan Vodă, Brăduleț.
 sate cu tradiții folclorice: Huda, Certeze, Prislop.
Potențial tehnico – economic

 baraje de acumulare: Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru, Porțile de Fier

 poduri: Podul de la Cernavodă
 Transfăgărășanul.

Potențial socio – demografic

 orașe care sunt atractive prin arhitectura specifică, prin valorile de artă pe care le
adăpostesc sau evenimentele pe care le găzduiesc: București, Cluj Napoca, Timișoara,
Alba Iulia, Oradea, Sighișoara, Iași, Bistrița.
 localități rurale care pe lângă aceste valori oferă si condiții naturale deosebit de
atractive pentru petrecerea timpului liber.
Factorii naturali de cură în turismul balnear
România dispune de un excepțional potențial balnear care concentrează o varietate de
factori morali de cură. In ultimele ani activitatea balneara a cuboscut o larga dezvoltare sub
aspectul organizatoric, al cercetării si folosirii balneomedicael, iar baza naturala a fost
modernizata, extinsa si diversificata. In prezent România dispune de circa 160 de stațiuni si
localități balneare cu factori de cura. Existența acestora a favorizat dezvoltarea turismului
balneo-climateric și valorificarea lor pentru tratarea unor game largi de afecțiuni. Factorii
naturali de cură în turismul balnear.
Apele minerale și termominerale - volumul rezervelor, calitățile terapeutice,
varietatea conținutului lor, acestea reprezintă principalul factor natural de cură din România,
de care se leagă o parte importantă din activitatea balneoturistică a României. Apele
minerale din România au un conținut deosebit de variat în elemente chimice și de aceea
prezintă o mare complexitate și diversitate sub aspect fizico-chimic, minerologic, termic. Ele
sunt localizate în principal între zona de contact între dealuri și podișuri cu arealul montan
(stațiunile Covasna, Tușnad, Călimănești, Băile Herculane, Vatra Dornei).
Lacurile terapeutice - datorită calităților fizico-chimice ale apelor lor, fenomenului de
heliotermie și salinitate ridicată, prezintă un deosebit interes terapeutic; apele acestor lacuri
sunt clorurate sodic, iodurate sau sulfuroase. Lacurile cele mai folosite în balneoturism:
sunt:

 câmpia Română: Balta Albă, Lacul Sărat, Lacul Amara

 litoralul marin: Techirghiol, Mangalia
 din masivele de sare din zonele dealurilor subcarpatice sau de podiș (Sovata, Ocna
Mureș, Ocna Dej, Ocna Sibiului, Slănic Prahova,Ocna Șugatag).
Nămolurile terapeutice - România dispune de importante rezerve
de nămoluri terapeutice care după originea și calitățile lor fizico-chimice, se împart în trei
categorii:

 sapropelice - nămoluri negre, sulfuroase, specifice lacurilor: Techirghiol, Amara,

Lacul Sărat, Sovata, Ocna Sibiului, Ocnele Mari și Mării Negre.
 minerale de izvor de la Sângeorz-Băi, Băile Felix;
 turbe descompuse chimic: Poiana Stampu, Borsec, Tușnad, Mangalia.
Emanații naturale de gaze terapeutice:

 de dioxid de carbon, specific munților vulcanici Căliman, sunt utilizate ca mofete

la Băile Tușnad, Borsec, Buziaș, Covasna, Vatra Dornei, Sângeorz-Băi, Harghita Băi.
 de hidrogen sulfurat, sunt întâlnite la: Șugag și Sântimbru fiind unice în Europa.
 Salinele - sunt baze de tratament la Târgu Ocna, Slănic Prahova, Slănic
Moldova, Praid, Cacica, Turda etc.
Plantele medicinale - sunt din ce în ce mai solicitate în prepararea unor
medicamente, cât și în cura externă ca băi de plante medicinale.
Factori climatici - pot fi utilizați în menținerea sau ameliorarea stării de sănătate a
organismului uman prin climatoterapie. S-au evidențiat mai multe bioclimate cu calități
terapeutice:

 excitant de câmpie și litoral

 sedativ din câmpia de vest, dealurile și podișurile până la altitudinea de 600 -1000 m;
 tehnico stimulant specific altitudinilor de peste 800 m și până la circa 2000 m.
Aeroionizarea - influența climatului aeroelectric cu o aeroinizarea bogată,
predominant negativă are efecte benefice asupra organismului uman în principal de sedare,
sporind astfel valoarea balneară a unei stațiuni. În România aeronizarea prezintă valori
moderate, dar sunt zone unde acestea sunt mult mai ridicate (Băile Felix,
Borsec, Moneasa, Băile Herculane).

3.3 IMPORTANTA POTENTIALULUI TURISTIC

Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, România este
foarte bine reprezentată, principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie,
folclor, arta populară, rezervațiile naturale , statiuni balneoclimaterice precum și fondul
cinegetic românesc.În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de
bună pentru viitor, dar totuși ar fi loc și pentru mai bine, astfel are în vedere construirea unor
structuri noi, dar și modernizarea celor existente.Structurile turistice ale alimentației și
tratament sunt bine reprezentate în comparație cu cele de agrement și prestări servicii, care nu
sunt suficient de bine dotate din punct de vedere al bazei tehnico – materiale. Acestea din
urmă necesită modernizări masive, dar și introducerea unor noi forme de agrement și
extinderea rețelei de servicii.Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură, între ele
instituindu-se o relație de interdependență. Prin valorificarea resurselor naturale, umane și
financiare puse la dispoziția sa, turismul generează efecte economice și sociale care duc la
creșterea eficienței economice, a progresului și a civilizației.Manifestarea cererii turistice și
dinamica acestuia în România sunt determinate de o serie de factori demografici, psihologici,
organizatorici, care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmente de turism.

CAPITOLUL III DINAMICA TURISTILOR DIN ZONA MOLDVITEI

 Turismul  este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Organizația
Mondială a Turismului definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara
zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai
lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități
remunerate în localitatea vizatată.

3.1 MOLDOVITA- PREZENTARE

Moldovița este o comună situată in județul Suceava, așezată pe cursul superior al

râului cu același nume, la aproximativ 650 m altitudine, în inima Obcinilor Feredeu și Mare.
A fost atestată documentar în anul 1443, formându-se mai întâi ca o comunitate liberă la
hotarele pădurilor. A fost populată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea de huțuli, dar și
de neamuri germanice. Comuna Moldovița se compune din satele
Moldovița , Argel , Demăcușa , Rașca și cătunele Putna Secrieș și Runc.

Localitatea Moldovita este amintita pentru prima data in documentele cancelariei lui
Alexandru cel Bun, la inceputurile veacului al XV – lea, cand voievodul Moldovei daruieste
Manastirii Moldovita aceste meleaguri. Documentul nu mentioneaza existenta unor locuitori. 
A fost atestata documentar in anul 1443 formandu-se ca o comunitate libera la hotarele
padurilor Manastirii Moldovita, prin stabilirea pastorilor ardeleni in transhumanta si a fost
populata in a doua jumatate a secolului 16 de hutuli, raspanditi din vetrele lor, Muntii
Cernohora si tinutul Pocutiei, dar si a neamurilor germanice, tipterii si svabii in teresati de
dogarit, exploatarea si prelucrar ea lemnului. Hutulii au devenit populatia majoritara incepand
cu anii 1700, iar cultura si civilizatia lor originala domina si astazi comuna. Hutulii sunt o
etnie de sine statatoare in Carpatii Orientali si Nordici, avand ca stramosi dacii liberi si
pastorii valahi, dar urmand alt curs al istoriei .Cu relief variat , comuna Moldovita este cea
mai vasta asezare din judet, cu altitudini inalte pe versantii Feredeului: Pascanu, 1479 m,
Tomnaticul Mic, 1351 m, Turculova,1257 m, Chicera Mica, 1294 m, dar de pana la 1200 de
metri in Obcina Mare . In anul 2003 a fost infiintat „Muzeul Satului” pentru conservarea si
promovarea culturii si civilizatiei hutule, in 2004 a fost editat si tiparit „Ghidul turistic schita
monografica Moldovita” si in anul 2006 au fost construite un adapost de etapa pentru
practicarea turismului ecvestru.

3.2 POTEMTIALUL TURISTIC A ZONEI MOLDOVITA

Localitatea este un asezamant secular  situat in inima muntilor Ocnele Bucovinei,  unde
traditiile sunt pastrate si respectate din vechime de catre localnicii acestor meleaguri.

Moldovita ofera o priveliste neasteptat de frumoasa a muntilor si a minunatei manastiri

Moldovita, dar in acelasi timp caldura si ospitalitatea oamenilor de pe aceste meleaguri.

In apropiere de Moldovita se afla vestitele manastiri: Sucevita, Voronet, Arbore, Humor

care incanta privirile turistilor, ele fiind pictate intr-un mod unic.

Folclorul, mestesugurile, artizanatul, transmise din generatii si pastrate cu sfintenie, dar si

cu mare placere de catre bucovineni fac ca acest tinut sa fie atit de autentic si atit de vizitat.
Cele mai importante obiective turistice din zona Moldoviței sunt:

Colectia de oua incondeiate "Lucia Condrea"

Manăstirea Moldovița - Patrimoniul UNESCO

 Mocanița de la Moldovita

Muzeul Manastirii Moldovita

Schitul Acoperamantul Maicii Domnului

Turism de agrement si agroturism / turism rural
 3.3 DINAMICA TURISTILOR DIN ZONA MOLDOVITEI

Undeva, in nordul Romaniei, se afla un colt de rai numit Moldovita. Moldovita este
o comuna destul de noua pe harta turistica desi se afla in imediata apropiere a Manastirei
Moldovita.Aceasta comuna ofera privelisti de o rara frumusete, la care se adauga plimbari cu
Mocanita Hutulca din Moldovita,vizita la Muzeul International al Oualor Lucia
Condrea,plimbari cu trasura,intalnirea cu hutulii,cunoasterea obiceiurilor si traditiilor zonei
precum si multe alte activitati ce vor fi enumerate in acest site. Datorita promavarii sporite din
ultima vrem, Moldovița a devent mult mai cunoscută, astfel turiștii venind în număr din ce în
ce mai mare de la an la an .

Pentru că am dorit să aflăm care este anotimpul cel mai prielnic pentru turismul
din comuna Moldovița, am aplicat un chestionar la un număr de 2000 de turisti, pe o perioadă
mai lungăde timp, care aleg aceasta zona pentru a-și petrece aici vacanțele. Din aceste
chestionare au reieșit :

25% 17%

Primavară
Vară
Toamnă
Iarnă
13%

45%

Putem observa că turiștii vizitează Moldovița cel mai mult vara , poate că
vremea favorabila e motivul sau peisajul mirifc, cert e ca un procent de 45% preferă această
perioadă. Deoarece în Moldovița sărbătorile de iarnă au însemnătate deosebită, iar obiceiurile
și tradițiile sunt ținute cu sfințenie, turiștii sunt atrași de acestea ceea ce o spun și cifrele
(25%). Chiar dacă aceste două perioade ale anului sunt in top, și celelalte sunt pe placul
turiștilor .
 Văzând care e anotimpul în care sunt cei mai mulți turiști, am fost curioși sa aflăm
evoluția acestra de-a lungul anilor. După evidența ținută de către primăria din comuna
Moldovița , putem spune că numărul turiștilor a crescut considerabil , după cum arată cifrele

Evolutia turistilor
3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016
 CONCLUZII

Moldovița e o zonă care are multe obiective turistice care sunt foarte vizitate de
turiști . De-a lungul timpului , Moldovița s-a dezvoltat foarte mult , ajungând să fie una din
cele mai cautate zone turistice din Bucovina . Turiștii care vizitează această zonă sunt
captivați de priveliștile mirifice din zonă, de huțulii care pastrează cu mândrie portul popular
la zile de sărbătoare, de mâncarea tradițională pregătită cu măiestrie de către doamnele din sat
, de tradițiile și obiceiurile păstrate din moși stămoși .

Localitatea este un asezamant secular  situat in inima muntilor Ocnele Bucovinei, 

unde traditiile sunt pastrate si respectate din vechime de catre localnicii acestor
meleaguri.Moldovita ofera o priveliste neasteptat de frumoasa a muntilor si a minunatei
manastiri Moldovita, dar in acelasi timp caldura si ospitalitatea oamenilor de pe aceste
meleaguri. In apropiere de Moldovita se afla vestitele manastiri: Sucevita, Voronet, Arbore,
Humor care incanta privirile turistilor, ele fiind pictate intr-un mod unic.
Folclorul, mestesugurile, artizanatul, transmise din generatii si pastrate cu sfintenie, dar si cu
mare placere de catre bucovineni fac ca acest tinut sa fie atit de autentic si atit de vizitat.

Potențialul turistic din această zonă e unul rdica, în ultimul timp dezoldându-se din
ce în ce mai mult, ceea ce aduce mulți vizitatori care sunt încântați de obiectivele turistice de
care dispune Moldovița si imprejurarile acesteia . Comuna dispune de potențial turistic natural
dar și antropic. De la pădurile care cuprind toată comuna , până la mocăniță , muzee , toate
constituie cele mai de preț atracții ale zonei .
 ANEXE

Chestionarul adresat vizitatorilor Moldoviței

1. Vârsta dumneavoastră este :

a) 16-28
b) 28-40
c) 40+
2. Ați mai vizitat această zonă?
a) Da
b) Nu
c) Doar o singuă dată
3. Care considerați că e anotimpul cel mai prielnic vizitării acestei
zone?
a) Primăvara
b) Vara
c) Toamna
d) Iarna
4. Care este obiectivul dumneavoastră preferat ?
…………………………………………………
5. De unde ați auzit de Moldovița?
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
Rezultatele obținute în urma chestionarului:

1.

35
48

16-28
28-40
40+

117
 2.

68

Da
Nu

132

34
50

primăvara
vara
toamna
irna

26

90

3.
4.

47
53

Mocănița
Muzeele
Bisericile și mănăstirile
Peisajele

49

61

12

82
Prieteni
Internet
Bunici

106

5.