Alcătuirea unei plante cu flori. Organele plantei.

FLOAREA ŞI ALCĂTUIREA EI

1. Floarea ia naştere dintr-un mugure floral.

2. Floarea este susţinută de tulpină printr-un pedicel (peduncul).

3. La capătul pedicelului se găseşte o umflătură sub forma unui păhărel, numită

receptacul.
4. Pe receptacul sunt prinse piesele florale: învelişul floral şi organele de
reproducere.
5. Învelişul floral cuprinde: sepalele şi petalele.
6. Organele de reproducere ale plantelor sunt: androceul (partea bărbătească) şi
gineceul (partea femeiască).

Androceul (totalitatea staminelor)

Gineceul (Pistilul)
(reprezentat de ovar cu ovule, stil şi stigmat)
FUNCŢIILE FLORII

1. Floarea este organul care asigură înmulţirea plantelor. Din ea se formează

fructele şi seminţele.
2. Pentru aceasta, trebuie să aibă loc, mai întâi, polenizarea şi apoi, fecundaţia.
3. Polenizarea reprezintă trecerea polenului de pe stamină androceului pe stigmatul
gineceului.

4. Polenizarea poate fi directă, când polenul de pe stamine ajunge pe stigmatul

aceleiaşi flori.
5. Polenizarea poate fi indirectă, când polenul de pe staminele unei flori ajunge pe
stigmatul altei flori, dar aparţinând aceleiaşi specii.

Polenizare directă Polenizare indirectă

6. Polenizarea poate fi făcută de animale (insecte, păsări, mamifere), de vânt, şi,

în mod artificial, de către om.
7. Polenizarea facută de animale.

8. Polenizarea făcută de vânt.

9. Polenizarea făcută de om.

10. Pentru ca floarea să formeze fruct cu seminţe trebuie ca polenul să ajungă pe

stigmat.
11. Ajuns pe stigmatul lipicios şi umed, polenul se îmbibă cu apă, se umflă, crapă şi
formează un tub polinic, care pătrunde prin stil şi ajunge în ovar.

FECUNDAŢIA
 12. În ovar, o celulă bărbătescă din grăunciorul de polen se va uni cu o celulă
femeiască (din ovul) – proces numit FECUNDAŢIE – şi formează celula-ou care
va genera embrionul viitoarei plante.

FRUCTUL

7. După fecundaţie, floarea suferă mai multe transformări

a) petalele şi staminele se usucă şi cad
b) sepalele se reduc sau cad
c) stigmatul şi stilul se veştejesc şi se reduc

8. Ovarul creşte, se îngroaşă şi formează, în final, fructul.

9. Fructele diferă ca formă, mărime şi culoare de la o specie la alta.

10. Dacă la maturitate peretele ovarului devine tare, se va forma un fruct uscat.
a. Unele fructe uscate se deschid când s-au copt: mazăre, varză, traista
ciobanului, etc.
 Mazăre varză traista ciobanului

b. Alte fructe uscate nu se deschid în momentul coacerii: ghinda stejarului,

aluna, floarea soarelui, etc.

ghinda stejarului aluna floarea soarelui

11. Dacă la maturitate peretele ovarului devine suculent, bogat în substanţe
hrănitoare, se va forma un fruct cărnos.
a. Unele fructe cărnoase se deschid când s-au copt: castana, nuca, etc.

castana nuca

b. Alte fructe cărnoase nu se deschid în momentul coacerii: pătlăgele,

prune, cireşe.
 Pătlăgea prune cireşe

12. Plantele care au seminţele închise într-un fruct se numesc angiosperme (măr,
păr, gutui, etc.)

Pară
13. Plantele care nu au seminţele închise într-un fruct se numesc gimnosperme
(bradul, pinul, molidul, etc.).

con barbatesc con femeiesc

a. Florile gimospermelor se numesc conuri şi sunt de două feluri: bărbăteşti

şi femeieşti.
14. Seminţele plantelor se răspândesc în natură prin mai multe modalităţi:
a. Prin simpla deschidere a fructului (fasole, lalea)

b. Prin zbor, cu ajutorul vântului (arţar, păpădie)

artar păpădie

c. Prin intermediul animalelor şi omului

 trei-fraţi-pătaţi ciulinul

SĂMÂNŢA

1. Seminţele provin din ovulele fecundate.

Alcătuirea seminţei de fasole

2. În condiţii favorabile, seminţele germinează, dezvoltându-se din embrionii lor

micile plantule care-şi continuă creşterea şi dezvoltarea până la planta matură.
 Germinaţia seminţei de fasole

3. Etapele germinaţiei. În timpul germinaţiei se produc procese importante care se

petrec succesiv:
a) Îmbibarea cu apă (seminţele puse îm sol se umflă, prin îmbibarea cu
apă)
b) Formarea plantulei (tegumentul seminţei crapă pentru a lăsa să iasă
rădăcinuţa, care se orientează în jos)
c) Formarea tulpinei (după ieşirea rădăcinii, tulpiniţa creşte în sus şi se va
transforma în tulpină; sunt scoase afară şi cotiledoanele)
d) Formarea frunzelor (muguraşul embrionului formează primele frunze, iar
cotiledoanele devin inutile şi cad)

4. Din seminţe se vor forma noi plante numai dacă acestea vor fi puse în condiţii
corespunzătoare încolţirii:
a) Prezenţa apei (este necesară pentru ca seminţele să se poată umfla şi
pentru a putea fi folosite substanţele de rezervă din cotiledoane)
b) Prezenţa aerului (este necesară pentru că seminţele respiră intens în
timpul germinaţiei)
c) Rolul temperaturii (fiecare specie de plantă are o anumită temperatură
optimă de încolţire; fasolea încolţeşte la 10 °C)
d) Lumina (este necesară odată cu apariţia primelor frunze, pentru ca
plantele să se poată hrăni singure, prin fotosinteză)