Tara Brach este doctor, psiholog clinician, profesor qi organizator de

ateliere de lucru, precum qi fondator gi profesor iridrumitor al Insight

Meditation Community din Washington. Practici meditalia din 1975 9i
organizeazb.taberele din centrele de meditalie budistl din America de
Nord. Este gi co-fondator al asociafiei Buddhist Peace Fellowship din
rMashington. Tara locuieqte in Maryland impreun[ cu fiul s[u Narayan
cu pudelul lor qicele doul pisici ale lor.
Tara Brach

Acceptarea
necondigionata
Cum si-ti, imbritis
,, ezi viara
,
aaa
cu lnrma unur
Buddha

M-
taducere din limba englezi de
Maria Dobrinoiu

I ilT[0eq ] cIr t,
 Radical Acceptance
Embracing Your Life with the Heart of a Buddha
Tara Brach, PH.D.
Copyright @ 2OO3 Tara Brach

till[oeq ]3Ttu'
Introspectiv este o divizie a Grupului Editorial Litera Ct-IPRINS
O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, RomAnia
tel. 021 319 6390; O3l 425 L6l9;0752 548 372

Acceptar e a neco ndili o n atd

Cum sd-li imbrdligezi viafa cu inima unui Buddha Prefa\d ..............................................i..... ...-.... 13
Tara Brach Prolog. ,Ceva este in neregull cu mine"...... ....................15
Copyright @2016 Grup Media Litera
pentru versiunea in limba romini
Toate drepturile rezervate
Capitolul 2. Trezirea din transi: Calea acceptlrii necondifionate...43
Capitolul 3. Pauza sacri: Odihnindu-ne sub arborele Bodhi............ 70
Editor: Vidragcu qi fiii
Coordonator editorial: Doru Somegan Capitolul 4. Prietenia necondigionatl: Spiritul acceptirii
Redactor: Camelia Bddagcu
Corectori: CitiLlina Cilinescu, Georgiana Enache necondi1ionate................. ...........;........:. .........................94
Coperti: Claudia Pascu Capitolul 5. intoarcerea citre propriul corp:
Tehnogedactare qi prepress: Anca Suciu
T[rAmul accept[rii necondiqionate................ ...........774

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei Capitolut 6. Acceptarea necondilionat[ a dorinfei:

BRACH, TARA Trezirea fa[i de sursa dorinfei.................. .................152
Acceptarea necondifionati. Cum si-!i imbriligezi viala cu
inima unui Buddha/ Tara Brach; trad.: Maria Dobrinoiu. - Capitolul T. Deschidefi-vi inima in fala fricii....................................187
Bucuregti: Litera, 2016
ISBN 978-606-33- 1035-5
Capitolul 8. Trezirea compasiunii fa!6 de noi ingine:
I. Dobrinoiu, Maria (trad.) Devenind stipAnul universului Ei cel stipAnit...........................,,.226
159.9
Capitolul 9. Lirgirea cercurilor de compasiune:
Capitolul 10. RecunoscAndu-ne bunltatea primordialS:

Capitolul 11. Trezindu-ne impreuni: Praetica acceptlrii

' necondilionate in relafiile cu cei din jur....:.............................;....3L7
Capitolul 12. CongtientizAnd adev[rata noastr[ natur[..........,.......,342
Mulpumiri,,,...........................:..t..':.'...:...

Pd,rinfilor mei,
care mi- au fid.cut via{a mai frumoasd.
cu generozita.tea ;i iubirea lor,
Capitol'ul1. Cum si recunoagtem transa de nevrednicie................40
Capitolul 2. Practica Vipassana (Prezenf a congtient[) .. ......,.............66
Capitolul 3. Pauza sacri............. ................92
Capitolul
Recunoagterea a ceea ce e adevlrat.............................110
zAmbet...
imbriliqAnd viala cu un ..........if f
Capitolul 5. Dezvoltarea unei prezenle concrete ......746
Acceptarea necondiqionati a durerii .....149
Capitolul 6. ,,Inacfiunea" cAnd ne simfim conduqi de dorinld......183
Descoperili-vi dorinla cea mai profundl...................184
Capitolul 7. intAmpinarea fricii cu o prezenfl deschisl
qi implicatl. ..........................222
Capitolul 8. Devenind stipAnul suferinlei..... .............246
Invocarea prezenlei celui Preaiubit ................... ..........248
Capitolul 9. Tonglen Trezirea inimii compasiunii......... ........,...274
-
Capitolul 10. Cultivarea unei inimi iertitoare .............307
Trezind bunitatea iubitoare...... ..............310
Capitolul 11. ComunicAnd cu congtienti2are.................................,...338
Capitolul
Transa nevredniciei

You will be walking some night..,

It will, be clear to you suddenly
that you were about to escape,
and that you are guilty: you misread
the complex instructions, you are not
a member, you lost your card
or never had one.,.*

Ani de zile am avut un vis in care eram prinsi intr-o lupti za-
darnicl de a ajunge undeva. Uneori urcam un deal; alteori es-
caladam stAnci masive sau inotam impotriva unui curent.
Deseori visam c[ o persoani dragi este in pericol sau c[ ceva
rtru este pe cale si se intimple. Atunci mintea mea o ia la goan[,
dar corpul il simt greu qi epuizat; m[ miqc foarte incet. $tiu c[
ar trebui si pot si mi ocup de problemi, dar, oricAt de mult ma
str[duiesr, nu-mi dau seama incotro trebuie si mi indrept.
' Noaptea, cknd vei hoindri.../Brusc vei inlelege/cd erai cht pe ce sd scapi/;i
cd eSti vinovat: ai inleles gre;it/instrucfiunile complexe, nu e;ti/un membru,
li-ai pierdut cartea de identitate/Sau nu ai avut niciodatd zra...Versuri din
poezia Do Not Be Ashamed, scrisi de Wendell Berry (n. 1934). Fermier,
critic cultural, activist al mediului gi autor a numeroase eseuri, poezii,
romane qi povestiri, Berryeste cigtigitorul Premiului literar Lannanpentru
non-ficliune gi membru asociat al Academiei Americane. (n.red.)

21.
Acceptarea necondilionata
Singuri qi temAndu-ml de eqec, sunt prinsi in dilema mea. Mi
se pare c[ nu existl nimic altceva pe lume in afari de asta.
Acest vis surprinde esenfa transei de nevrednicie. in visele
noastre, de multe ori parcl suntem protagoniqti intr-o dram[
cu un scenariu scris dinainte, predestinafi s[ reacfiondm la
diverse situalii intr-un anumit mod. Pare c[ nu suntem
conqtienfi c[ ar putea exista alegeri gi opfiuni. CAnd ne afl6m
in trans[ gi suntem pringi in poveqtile qi temerile noastre
cu privire la modul in care am putea si dim gre$, suntem cam
in aceeagi stare. Trlim intr-un vis de veghe care defineqte qi
delimiteaz[ experienfa noastrl de via![. Restul lumii este doar
un decor in care ne zbatem s[ ajungem undeva, s[ fim o
persoanl mai bun[, s[ realiz[m ceva, si evit[m si facem greqeli.
Ca intr-un vis, lulm poveEtile noastre de bune - o realitate
fascinanti - qi ne capteazi cea mai mare parte a atenfiei. in
timp ce luim prAnzul sau ne intoarcem spre casl de la serviciu
cu maqina, in timp ce vorbim cu partenerii noqtri sau le citim
copiilor inainte de culcare, continuim s[. ne facem griji qi
planuri. Inerent[ in aceast[ transi este credinla ci, indiferent
cAt de mult ne str[duim, mereu avem senzafia ci, intr-un fel
sau altul, nimic nu este suficient.
Senzalia de nevrednicie merge mAn[ in mAn[ cu sentimen-
tul de a ne separa {e ceilalli, de viafi. DacI suntem nemullu-
mifi, cum se poate si simfim c[ locul nostru este lingi cineva
sau ceva? Este un cerc vicios: cu cit ne simfim mai neimplinili,
cu atAt suntem mai izolafi qi mai vulnerabili. Dincolo de frica
noastri de a avea defecte este o teami primar[ c[ ceva este in
nereguli cu viafa, ci ceva r5.u urmeazi si se intimple. Reac[ia
noastrl la aceasti team[ este s[ simfim vina, chiar ura, fati de
orice am considera sursa problemei: noi, allii, via(a ins[qi. Dar,
chiar qi atunci cind ne-am indreptat aversiunea cltre exterior,
in adAncul sufletului nostru inci ne simtim vulnerabili.
22
Transa nevredniciei
Sentimentele noastre de nevrednicie si de instrlinare fati de
allii dau naqtere la diverse forme de suferinfi. Pentru unii, ma-
nifestarea cea mai evidenti este dependenla. Acesta poate fi
fa[[ de alcool, fa!6 de alimente sau de medicamente. Altii sunt
dependenfi de o relafie, de o anumitl persoanl sau de mai mul-
te persoane, pentru a se simli lmplinifi qi pentru a considera c[
via{a meritl triiti. Unii incearc[ s[ se simti importanfi prin
ore in qir de.munci istovitoare, o dependenll pe care cultura
noastr[ de multe ori o aplaude. Altii igi creeaz[ duqmani ex-
terni gi sunt intotdeauna in rizboi cu lumea.
Credinfa c[ suntem nemullumi(i qi nevrednici nu ne permi-
te si credem ci. suntem iubili cu adevirat. Multi dintre noi
trlim cu un sentiment de tristele sau cu dezn[dejdea de a nu
ne simfi vreodatl aproape de cineva. Ne temem c[, daci allii iqi
dau seama c[ suntem plictisitori sau ridicoli, egoigti sau nesi-
guri, ne vor respinge. Daci nu suntem destul de atr[gltori, am
putea si nu fim niciodatfl iubili intr-un mod intim, romantic.
'fAnjim dupi sentimentul de apartenenfl, de a ne simfi impi-
cafi cu noi inqine qi cu ceilal{i, de a ne simli in largul nostru qi
pe deplin acceptali. Dar transa de nevrednicie line la distan![
frumusefea dependenlei fafi de cineva.
Transa de nevrednicie ia amploare cAnd in viala noastri
existi durere. Putem s[ presupunem ci suferinfa fizicir sau de-
presia emofional[ este din vina noastri - rezultatul genelor
noastre defecte sau a lipsei de disciplinl gi de voinfl. Putem
simfi ci pierderea unui loc de munci sau un divor! dureros
sunt o reflectare a defectelor noastre personale. Daci ne-am fi
str[duit mai mult, dacl am fi fost diferifi, lucrurile s-ar fi petre-
cut aqa cum trebuie. in timp ce am putea da vina pe altcineva,
noi inci ne invinuim tacit pe noi inqine pentru ci ne-am trezit
in situalia respectivl.
23
Acceptarea necondi!ionatA
Chiar daci noi inqine nu suferim sau nu suntem indurera{i,
dacl o persoan[ dragi suferl - un partener sau un copil - con-
siderlm acest lucru o dovadi a defectelor noastre. Una dintre
clientele mele, psihoterapeut, are un fiu de treisprezece ani care
a fost diagnosticat cu tulburare hiperkinetici cu deficit de aten-
[ie. A incercat tot ce s-a putut pentru a-l ajuta - medici, diet[,
acupuncturS., medicamente, iubire. Cu toate acestea, el nu se
descurci bine qcoall qi se simte izolat. Este convins ci e un
,,ratat" qi, din durere qi frustrare, are frecvente accese de furie.
in ciuda eforturilor pline de iubire ale mamei, ea trflieqte in
suferinf[, simfind ci iqi dezamlgeqte fiul qi c[ ar trebui s[ faci
mai mult.
Transa de nevrednicie nu apare intotdeauna sub forma sen-
timentelor de ruqine qi de neimplinire. Cind i-am spus unei
prietene bune c[ scriam despre senzafia de a te simli nevrednic
qi despre cAt de des intilnit[ este, ea mi-a,spus: ,,Principala mea
provocare nu este ruginea, ci mAndria". Aceastl femeie, scrii-
toare de succes gi profesoari, mi-a spus c[ deseori se simte
superioari altora. Pe majoritatea oamenilor ii consideri incefi
la minte qi plictisitori. Pentru c[ mulli o admirl, deseori se sim-
te speciali qi importantl.,,Mi-e greu s[ recunosc'1a spus ea,,,qi
poate ci tocmai acest lucru corespunde ruginii. Dar imi place
c[ oamenii m[ adrSrir[... atunci m[ simt binej' Ea a mai recu-
noscut c[, in perioadele mai pulin bune, in momentele cAnd nu
se simte productivl, util[ sau admirat[, se las[ copleqiti de
sentimentul de nevrednicie. in loc si-qi recunoasc[, pur gi sim-
plu, calitilile qi si se bucure de ele, are nevoie de simtl c[ este
speciali sau superioarl.
Dac[ suntem convinqi ci nu suntem suficient de buni, nu ne
putem relaxa niciodat[. R[mAnem in gardl qi ne monitorizim
defectele. Cind, in mod inevitabil, le glsim, ne simfim gi mai
nesiguri gi lipsi(i de merite. Trebuie si ne str[duim qi mai mult.
24
Transa nevredniciei
Ironia st[ in intrebarea... oare unde avem senzalia ci ne in-
dreptim? Un elev mi-a spus c[ se consuma exagerat, condus de
sentimentul c[ trebuie si faci mai mult. Apoi a adiugat, pe un
ton nostalgic, ,,nu fac decAt s[ <frunziresc>) viafa gi s[ alerg
c[tre linia de sosire - moartea".
CAnd vorbesc la cursurile mele de meditaqie despre suferinla
cauzati de senzafia de nevrednicie, ii observ frecvent pe elevi
dAnd din cap, unii dintre ei cu lacrimi in ochi. Poate ci reali-
'r.eaz6,, pentru prima dati, c[ ruqinea pe care o simt nu este
numai povara lor personal[, ci este tr[it[ de mulqi al1ii. Dupi
ilceea, unii dintre ei r[mAn si-rhi vorbeasci. imi m[rturisesc c[
se simt nevrednici qi sunt astfel pugi in imposibilitatea de a cere
ajutor sau de a se llsa sprijinifi de dragostea cuiva. Unii recu-
nosc c[ sentimentul de nevrednicie qi de insecuritate i-a impie-
dicat si-gi realizeze visele. De multe ori, elevii imi spun ci
obiceiul lor de a se simfi neimplinifi i-a flcut s[ se indoiasc[
rnereu ci mediteazi in mod corect qi si fie neincrez[tori c[ se
dezvoltl spiritual.
Unii dintre ei mi-au spus c[, la primii paqi pe calea spiritua-
l[, au presupus c[ sentimentele lor de neimplinire ar putea fi
depiqite prin meditafie. Cu toate acestea, chiar dacd meditaqia
i-a ajutat in mare misurfl, ei gi-au dat seama c[ ruqinea qi nesi-
guranfa au un mod incflpilAnat de a persista - uneori chiar in
ciuda unor decenii de practic[. Poate ci au urmat un stil de
rneditagie care,nu era potrivit temperamentului lor sau poate
c[ aveau nevoie de ajutor psihoterapeutic suplimentar pentru
a descoperi qi a vindeca rlni adAnci. Oricare ar fi motivele,
cgecul de a scipa de aceastl suferin![ prin practici spirituali
poate scoate la iveali o indoiali in legituri cu intrebarea daci
putem fi vreodatl cu adevirat fericili qi liberi.
25