Prima participare a României al Jocurile Olimpice a fost în 1900 când a participat

doar cu un singur sportiv. Mai apoi, delegația României a fost prezentă la toate
edițiile Jocurilor Olimpice începând cu anul 1924, excepție făcând două ediții de
vară, cele din 1932 și 1948 și una de iarnă, cea din 1960. România are un palmares
de 292 de medalii (din care 86 de aur, 89 de argint și 117 de bronz)[421] câștigate
de sportivi la Jocurile Olimpice de vară, de la prima ediție, Paris, 1924 până la
ediția Beijing 2008.[398] Prima medalie olimpică, una de bronz, a fost câștigată la
Paris în 1924 de către echipa de rugby. Ea a fost urmată de una de argint la
cursele de cai la Olimpiada din Berlin din 1936.[397] Primele titluri de campion
mondial au fost câștigate în 1934 și 1936 la sanie, în timp ce boxul românesc
obținea primul titlu european în 1930 prin Lucian Popescu. În anii '50 s-au
înregistrat succese notabile la tenis de masă feminin, tir, box, lupte și haltere.
[397] Dintre sportivii din această perioadă pot fi amintiți Iosif Sîrbu și Iolanda
Balaș. La caiac-canoe România s-a remarcat prin Ivan Patzaichin[422] iar la canotaj
prin Elisabeta Lipă.[423]

Sandra Izbașa
Gimnastica românească a avut un număr semnificativ de succese fapt pentru care
România a devenit cunoscută în întreaga lume. Nadia Comăneci, prin performanțele
sale răsunătoare consemnate de istoria sportului ca expresie a perfecțiunii este
recunoscută peste ani de mișcarea olimpică ca sportiva secolului al XX-lea.[424]