FUNCȚIILE BIBLIOTECII

DIN ANTICHITATE PÂNĂ ÎN PERIOADA CONTEMPORANĂ

REALIZATOR: COTOBIȚĂ CRISTINA, SID, ANUL III.

 ARGUMENT

Am ales ca temă pentru referat "Funcţiile bibliotecilor din Antichitate până în

epoca contemporană" deoarece consider că fiecare dintre noi trebuie să cunoască aceste funcţii
atât de importante pentru mediul bibliotecar.
Biblioteca are câteva funcţii importante fără de care nu ar putea funcţiona şi de
aceea utilizatorul trebuie să le cunoască, pentru a putea înţelege în profunzime funcţionalitatea
acesteia.
Astfel că rolul său tradiţional ca instituţie de cultură şi de educaţie nu va dispărea ci va fi
extins prin serviciile moderne de informare şi de consiliere.
Prin detalierea acestor funcţii ale bibliotecii, utilizatorul are posibilitatea de a
cunoaşte evoluţia funcţiilor din Antichitate şi pâna astăzi, să înţeleagă rolul lor important în
organizarea bibliotecii.

2
“Biblioteca este mausoleul Cărţii, unde vin cititorii şi îngenunchează în faţa ei.”(Mihai
Cucereavii)
O bibliotecă nu reprezintă un depozit inert, o comoară de valori nebănuite, cuprinse sau
expuse sistematic în rafturi, un templu babilonic ce s-a înălţat de la unicatele manuscriselor,
incunabulelor legate în lanţuri pentru a nu fi prădate în Evul Mediu, până la milioanele de
exemplare, pe care le numără astăzi orice mare instituţie similară din lume. O bibliotecă este un
templu al lecturii, al discursului în tovărăşia celor mai de seamă spirite ale culturii universale, de
la îndepărtata Antichitate până la ultimii contemporani. Ea trebuie să fie un mijloc de
comunicare între cititori şi cei care creează sau pun în circulaţie cărţile.
Conform articolului 1 al legii bibliotecilor, Nr.334/2002, biblioteca constituie instituția,
compartimentul sau structura specializată ale cărei atribuții principale sunt acelea de a constitui,
organiza, prelucra, dezvolta şi conserva colecții de cărți, publicații seriale sau alte documente de
bibliotecă ori baze de date cu scopul de a facilita utilizarea acestora.1
Drumul parcurs de biblioteci de-a lungul timpului a fost deosebit, cu suişuri şi coborâşuri,
câteva dintre momentele acestui drum fiind următoarele:2
1. Cea mai veche bibliotecă a Antichității era cea a regelui Assurbanipal din palatul său
din Ninive unde cărțile erau pe tăblițe de lut în asiriană.
2. Bibliotecile Mesopotamiei Antice (Persepolis)
3. Biblioteca din Alexandria, considerată centrul culturii lumii antice
4. Biblioteca din Pergam ce rivaliza cu cea din Alexandria
5. Biblioteci din Grecia Antica, precum cea din Efes sau cele create de către Platon,
Aristotel, Euripide.
6. Biblioteca Romei, înființată de Caius Asnirius Pollio cu cărți greceşti şi latineşti
7. Biblioteci din Evul Mediu, în şcoli monastice, episcopale
8. Bibliotecile Ordinului Benedictinilor ce au ajutat la răspândirea catolicismului
9. Biblioteca Vaticanului, distrusă de arabi în anul 637
10. Biblioteca de la Constantinopol, incendiată în 475 şi distrusă complet de turci în anul
1453

1
Lege nr. 334/2002 - Legea bibliotecilor republicată. În: Monitorul Oficial, art. 1, 11 februarie 2005
2
PETRESCU, Victor. Biblioteconomie: miscellanea. Ed. A 2-a, rev. Târgovişte: Cetatea de Scaun, 2010,
168p. p. 49
3
 11. Apariția bibliotecilor de mari universități din Europa (Oxford, Cambridge, Bologna,
Salamanca)
12. Biblioteci naționale din secolele XVII-XIX (Biblioteca Națională a Franței, Biblioteca
Națională din Viena)
13. Biblioteci publice cu acces liber la colecții
14. Biblioteci ştiințifice (biblioteca privată a lui Cantacuzino)
Pentru a-şi îndeplini misiunea cât mai bine, pentru a oferi produse şi servicii de calitate,
structurile infodocumentare trebuie să identifice prin diverse modalităţi nevoile şi aşteptările
utilizatorilor, astfel ca biblioteca are patru mari funcții:

1. Funcția custodială

Este una dintre cele mai vechi funcții cunoscute. Statele antice conservau cu mare grijă
documentele cu privire la legislație, acorduri între state etc, iar când numarul acestora a crescut a
fost necesară organizarea sistematică a lor, pentru a fi păstrate în siguranță, conservarea acestora
devenind o moştenire a umanității.
După fondarea Muzeului din Alexandria, unde se afla Biblioteca din Alexandria, începând
cu secolul al IV-lea apar şi alte aspecte ale acestei funcții.
Cea mai importantă activitate a Bibliotecii era aceea de a achiziționa manuscrise din cele
mai îndepărtate colțuri ale lumii, precum şi de a le păstra prin garantarea autenticității, revizuire
şi îmbogățire dar şi multiplicarea unor autori valoroşi. Un alt aspect important al funcţiei
Bibliotecii era cel reprezentat de traducerile în limba greacă, îndeosebi scrieri din ebraică cu
referire la Vechiul Testament.
Dupa achiziționarea manuscriselor, acestea erau supuse proceselor de legare, catalogare şi
corectare şi erau ordonate în funcție de limbile scrierii (ebraică, greacă, babiloniană). În Roma
Antică bibliotecile s-au dezvoltat sub o influență a culturii greceşti, iar pentru conservarea
acestei literaturi cât şi a celei romane, Caesar a dorit construirea unei biblioteci la Roma
rivalizând cu cea din Alexandria. Acest lucru nu s-a putut realiza deoarece Caesar a fost ucis.

4
 În perioada Evului Mediu funcția a beneficiat de o importantă valoare, astfel ca după ce
Imperiul Roman de Apus a fost distrus, bibliotecile închise din mănăstiri ca în morminte au
conservat cultura greco – romană.
A fost creată o mare mănăstire de către erudiții creştini pentru a cultiva tradiția biblică
creându-se anumite locuri de realizare a copiilor în limba greacă şi latină ale unor documente de
mare importanță, apoi din secolul XIII apar biblioteci universitare ce păstrează bogății culturale
din societatea trecută.
În secolul XVI apar primele biblioteci publice cu rol deosebit în păstrarea documentelor
precum şi documente istorice care totodată duc la dezvoltarea altor biblioteci europene, ca
British Museum of Londra, iar păstrarea lor a fost un sprijin al umanității.
În prezent bibliotecile au un impresionant fond documentar, cel mai mare fond fiind
constituit de Biblioteca Academiei Romane, atât din cărți cât şi din periodice din vaste domenii.
Bibliotecile trebuie să pună la dispoziţia cititorilor documente culturale şi de informare
actualizate, sub diferite formate, organizate astfel încât accesul la ele să fie foarte rapid. În zilele
noastre cantitatea de informații creşte dezvoltând explozia informațiilor astfel că tot mai mulți
cititori solicită documentele electronice.
Biblioteca şi bibliotecarul îşi unesc forţele, la modul responsabil, determinant, spre a oferi
cititorului servicii de informare în concordanţă cu nevoile acestuia, cu tradiţia şi cu valorile
noastre perene.3
O astfel de persoană ştie cum să înveţe, cum este organizată informaţia, cum s-o regăsească
cum s-o utilizeze în aşa fel încât ceilalţi să poată învăţa de la ea.

Funcția educațională

Întotdeauna bibliotecile au avut un rol educațional. Aceasta are la bază câteva elemente şi
anume: Lectura ca mijloc privind accesul la informație conducând la o îmbogățire sufletească şi
mentală; Funcția devine un factor prin care individul poate să îşi dezvolte intelectul; Prin
conservarea moştenirii culturale a unei societăți o bibliotecă are rol esențial în procesul

3
POPESCU, Cristina; ANTONESCU, S. M; TÂRZIMAN, Elena. Studii de bibliologie şi ştiința informării:
Biblioteca şi cititorii.- Bucureşti: Editura Universității din Bucureşti, 2002, p. 40
5
educațional; Procesul educațional este din ce în ce mai complex, publicațiile devin
indispensabile.
În şcoli şi universități, biblioteca reprezintă elementul cel mai important în munca de
instruire desfăşurată de profesori, ce acționează ca o facilitate, un stimul activ al elevului şi
studentului pentru dezvoltarea autoîncrederii pentru descoperirea cunoştințelor şi îi permite
acestuia să îşi formeze o personalitate.
În secolul al IV-lea î.Hr., atenienii obişnuiau să numească oraşul „şcoala culturii
greceşti”. Când făceau afirmaţia aveau în vedere, circulaţia ideilor, dar şi a cărţilor, implicit
existenţa atâtor biblioteci şi se remarcă şcoli ale marilor filosofi precum Academia Platon.4
În perioada elenismului timpuriu, literatura şcolară cunoaşte o mare expansiune apărând
instituții de un nivel tot mai înalt ca şcoli filosofice la Roma.
Scopul educaţiei romane era acela de a pregăti oamenii pentru afaceri, război,
administraţie şi politică. Educaţia creştină a constituit un cadru social extrem de complex, prin
care oferea o altă dimensiune învăţământului.
În cultura ebraică se preciza faptul că orice oraş este supus pieirii fără existența unei
şcoli, celelalte culturi înființând de asemenea numeroase şcoli cu o bogată educație.
În secolul XII apar bibliotecile universitare ce se pun în serviciul educației, iar începând
cu secolul XVI bibliotecile capătă un rol extrem de important.
Astăzi, biblioteca pune la dispoziţia utilizatorilor o gamă largă de materiale pe diverse tematici, care le
permite acestora să-şi satisfacă interesele legate de instruirea formală şi non-formală, rolul său în infrastructura
educaţională şi reprezintă prin excelenţă un centru de informare continuă şi cultură
contribuind în acest mod la dezvoltarea şi consolidarea procesului de educaţie al cititorilor. Prin
spectrul de activităţi prestate, bibliotecii îi revine marele rol de a cataliza dezvoltarea multilaterală a personalităţii în
devenire.

Funcția estetică

4
.REGNEALĂ, Mircea. Funcţiile bibliotecilor din Antichitate până în Renaştere şi rolul lor cultural. În:
Studii de biblioteconomie, Constanța: Ex Ponto, 2001, p. 17

6
 Această funcție are câteva elemente esențiale:
1. Construcție şi design
2. Spații special amenajate pentru diverse momente culturale
3. Îmbogățirea colecților cu piese artistice
4. Îmbogățirea colecților cu obiecte ale unor instituții culturale
5. Conservarea şi prezervarea operelor rare5
Funcția estetică a bibliotecilor trebuie privită în contextul general al preocupărilor estetice ale
societății: păstrarea frumuseților naturii, integrarea instituțiilor culturale în mediul natural,
utilizarea resurselor informaționale reprezentate de muzee, grădini zoologice şi botanice,
educația în domeniul ştiințelor naturii, utilizarea concepțiilor estetice ale artiştilor în dezvoltarea
conştiinței estetice a oamenilor.
În perioada Secolului de Aur atenian bibliotecile erau frumos amenajate fiind zone de
plimbare şi întâlniri culturale.
Una dintre cele mai importante şi binecunoscute biblioteci ale Antichității este cea din oraşul
Pergam, împodobită cu diferite opere de artă şi statui dând aspectul unui mic muzeu. Biblioteca
din Alexandria se dorea a fi un mare rival al celei din Pergam devenindu-i superioară din punct
de vedere cultural şi politic Multe alte biblioteci au preluat modelul celor greceşti dar au fost
distruse în urma incendiilor, războaielor sau a invaziilor barbare. Printre acestea se numără
Biblioteca din Alexandria şi Academia Platonică.
Perioada medievală este influenţată puternic de credinţă: atât creştinii cât şi Moslem-ul
consideră că istoria începe cu epoca credinţei lor, iar tot ceea ce a fost înainte, cu excepţia
preistoriei biblice sau coranice este considerat a fi neadevărat şi dăunător. Din aceste motive,
activitatea literară şi artistică este puternic influenţată de religie.
Bibliotecile din Renaştere aveau pe lângă multele funcții şi rol artistic funcționând ca locuri
unde se organizau recitaluri muzicale, expoziți de artă şi multe altele. În perioada Renaşterii
spaniole Escorialul a reprezentat cea mai importantă instituție culturală fiind o combinațe de
bibliotecă, muzeu, panteon, mănăstire regală.

5
Ibidem, p. 210
7
 În epoca contemporană, estetica are un rol destul de important deoarece cititorii trebuie
stimulați, atraşi către bibliotecă, în interiorul ei intâlnindu-se prezentul şi trecutul. Orice
bibliotecă trebuie sa aibă piese de mobilier adecvate pentru conservarea corectă a cărților şi
pentru respectarea unor norme minime de ergonomie. Ordonarea şi estetica este de asemenea un
punct esențial în organizarea ei, astfel că ele ar trebui să fie moderne, aerisite, înfrumusețate cu
ajutorul obiectelor decorative.
Organizarea volumelor în rafturi trebuie făcută după anumite criterii bine determinate iar cel
mai eficient îl reprezintă organizarea operelor după domeniu deoarece permite uşurința regăsirii
lor. O bună politică de selecție a colecțiilor conduce la o mai bună organizare a fondului
documentar astfel încât cititorii să poată avea acces rapid la informațiile dorite.
Cu cât biblioteca este mai animată, mai frumos amenajată, cu atât mai mult utilizatorii vor fi
atraşi către aceasta deoarece se ştie că factorul estetic este un important stimulent, de aceea
trebuie să fie un loc de relaxare, un ambient cât mai primitor unde utilizatorii pot desfăşura
activități specifice.

Funcția informațională

Funcţia informaţională a bibliotecilor este strâns legată de activitatea de cercetare.

Bibliotecile şi serviciile de informare s-au unit cu unitățile de cercetare devenind elemente
inseparabile ale activității de creație.
Primul mare „institut” şi cea dintâi „bibliotecă de cercetare” ale Antichităţii au fost create la
Liceu de către Aristotel, urmat de Teofrast şi Straton. Cu sprijinul statului, Alexandria a devenit
un important centru al investigațiilor ştiințifice din Antichitate, iar la Muzeu şi Bibliotecă au
lucrat numeroşi oameni de ştiință, unii dintre aceştia ajungând chiar conducătorii instituțiilor.
Sub conducerea romană, oamenii de ştiință greci aflați în avangarda ştiinței în Imperiul
Roman au fost bine plătiți, dar noii stăpâni ai lumii disprețuiau ştiințele, interesați fiind de
ştiințele aplicate. Doar arhitectura, ingineria şi medicina prezentau interes, restul era considerat
pierdere de timp.

8
 Nu toți oamenii bisericii au respins cultura clasică. Unii au încercat o îmbinare a gândirii
clasice cu cea creştină. Şcolile teologice din Alexandria şi Caesarea adunau în bibliotecile lor
lucrări clasice iar savanți precum Clement şi Arigen au încercat să demonstreze compatibilitatea
creştinismului cu tradiția clasică.
După anul 312, creştinii au fost încurajaţi să jefuiască şi să ardă bibliotecile, astfel că
Biblioteca din Alexandria decade, iar manuscrisele sunt distruse.
Recucerirea gândirii ştiințifice a început abia la sfârşitul secolul al XII-lea, în urma unei
lupte trudnice începute cu câteva secole mai înainte de Moslem.
Invazia popoarelor migratoare, îndeosebi a mongolilor, cucerirea Spaniei de
creştini, extinderea Imperiului Otoman, care manifesta dezinteres pentru ştiință şi cercetare, sunt
dificultăți insurmontabile cu care se confruntau oamenii care îşi puneau întrebări despre ei şi
ceea ce îi înconjura.
Astăzi, utilizatorii beneficiază de acces la tehnicile şi resursele informaționale ale
structurilor de informare şi documentare punându-le la dispoziție numeroase resurse
informaționale.
Informatizarea bibliotecilor nu mai este o simplă opţiune. Presiunea solicitărilor
informaţionale, dezvoltarea într-un ritm extraordinar a colecţiilor de bibliotecă, numărul mare de
activităţi repetitive şi, nu în ultimul rând, contextul biblioteconomic contemporan, obligă
bibliotecile să se informatizeze, acest lucru contribuind la reducerea timpului consumat cu unele
servicii, la diminuarea costurilor. Permite în acelaşi timp să se evite repetarea unor sarcini
identice în multe biblioteci; permite accesul rapid şi precis la informaţii cu caracter sau ajută
chiar la buna gestionare şi administrare a bibliotecilor. De asemenea, prin informatizare se
realizează unele activităţi care ar fi, dacă nu imposibile, atunci de lungă durată, ca de exemplu:
statisticile sau bibliografiile complexe. 6
În contextul actual, prin activitatea lor, bibliotecile au o contribuţie esenţială în construirea
unei comunităţi internaţionale specializate şi la despărţirea barierelor de orice fel din calea
accesului la informaţie.

6
TÂRZIMAN, Elena. Utilizarea noilor tehnologii ale informării şi comunicării în mediul universitar:
aspecte ale formării unei culturi informaționale. Bucureşti: Editura Universității din Bucureşti, 2002, 200 p, p. 111
9
Bibliografie selectivă:

1. TÂRZIMAN, Elena. Utilizarea noilor tehnologii ale informării şi comunicării în

mediul universitar: aspecte ale formării unei culturi informaționale. Bucureşti: Editura
Universității din Bucureşti, 2002, 200 p
2. REGNEALĂ, Mircea. Funcţiile bibliotecilor din Antichitate până în Renaştere şi rolul
lor cultural. În: Studii de biblioteconomie, Constanța: Ex Ponto, 2001, p. 17
3. PETRESCU, Victor. Biblioteconomie: miscellanea. Ed. A 2-a, rev. Târgovişte:
Cetatea de Scaun, 2010, 168p. p. 49
4. AFRICA, T.W. Science and the State in Greece and Rome. New York, 1968
5. RUBIN, Richard E. Foundations of Library and Information Science. . New York: London, Neal-
Schuman Publishers, Inc, 2001

10