UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA: STUDII DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Anglicismele în limba română(limbajul economic)

Prof.coord.: Vlad TOPALĂ

Loredana-Ionela GÎDEA

CRAIOVA
IANUARIE 2021
 Anglicismele în limba română

Înnoirea vocabularului unei limbi este un proces esențial și inevitabil, în condițiile

schimbărilor care au loc permanent în societatea noastră. Astfel, în domeniul economiei, și nu
numai, numărul termenilor împrumutați din limba engleză este din ce în ce mai mare.
Având în vedere că limba engleză a fost introdusă ca disciplină obligatorie în sistemul de
învățământ din România, limba literară, în diversele ei varietăți, înregistrează folosirea frecventă
a unor termeni de origine engleză, cuvinte care la noi poartă numele de „anglicisme”. Conform
DEX-ului, anglicismul reprezintă „o expresie proprie specifică limbii engleze, cuvânt de origine
engleză împrumutat, fără necesitate, de o altă limbă și neintegrat în aceasta”. În DN se definește
„ca expresie proprie limbii engleze, cuvânt de origine engleză, împrumutat de o altă limbă, încă
neintegrat în aceasta”. Mioara Avram, definește anglicismul: „un tip de străinism sau xenism,
care nu se restrânge la împrumuturile neadaptate și/sau inutile și este definit ca: unitate
lingvistică(nu numai cuvânt, ci și formant, expresie frazeologică, sens sau construcție
gramaticală) și chiar tip de pronunțare sau/și de scriere(inclusiv de punctuație) de origine
engleză, indiferent de varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană, nu
doar din cea britanică”.1 Adriana Stoichițoiu Ichim, folosește termenul anglicism pentru
„împrumuturi recente din engleza britanică și americană, incomplete sau deloc adaptate(ca atare,
ele se scriu și se rostesc în română într-un mod foarte apropiat sau identic cu cel din limba de
origine)”2 În studiul de față voi exemplica doar o parte din anglicismele care circulă în limba
română, în terminologia economică3:
Lobby s.n. „sală de așteptare a clădirii unei bănci, unde se fac operații bancare; tranzacție făcută
în această sală”. Conform DOOM-ului 2, lobby are forma articulată la N-A singular lobby-ul și
la G-D art. lobby-ului.

1
Mioara Avram, Anglicismele în limba română actuală, Editura Academiei, București, 1997, p.11.

2
Adriana Stoichițoiu Ichim, Vocabularul limbii române actuale: dinamică, influență, creativitate, Editura ALL,
București, 2001, p.83.

3
Florin Marcu; Constant Maneca, Dicționar de neologisme, ediția a III-a, Editura Academiei, București, 1986.
Staff s.m. pl. staffuri „grup de persoane cu o anumită misiune, de conducere sub direcția unui șef;
stat major”. DOOM 2: articulat la N-A singular: stafful, plural: staffurile, și la sg. G-D: staffului
și la pl. staffurilor.
Discount s.n. pl. discounturi „reducere de preț care se acordă unui anumit client, în anumite
condiții de achiziționare a mărfii”. DOOM 2: articulat sg. N-A: discountul și la sg. G-D:
discountului, pl.: discounturilor.
Dumping s.n. pl. dumpinguri „vânzare a mărfurilor pe piața externă la prețuri mai scăzute decât
acelea de pe piața internă și de pe piața mondială, practicată de unele țări pentru a elimina
concurența”. DOOM 2: art. sg. N-A: dumpingul, pl. dumpingurile și la sg. G-D: dumpingului,
pl.dumpingurilor.
Brand s.n. pl. branduri „marcă, firmă”. DOOM 2: N-A sg. art.: brandul, pl. brandurile; G-D sg.
art. brandului, pl. brandurilor.
Dealer s.m.pl.dealeri „dealeri”. DOOM 2: N-A sg. art.: dealerul, pl.dealerii; G-D sg.art.
dealerului, pl.dealerilor, V sg. neart./art.: dealerule, dealere, pl.dealerilor.
Broker s.m. pl. brokeri „agent care vinde sau cumpără pe comision; intermediar”. DOOM: N-A
sg.art.: brokerul, pl. brokerii și la G-D sg.art. brokerului, pl. brokerilor, V sg. neart./art.:
brokerule, brokere, pl. brokerilor.
Manager s.m. pl. manageri „cel care conduce o antrepriză, care generează interesele unui sportiv
sau ale unei echipe care se ocupă cu organizarea și cu chestiunile financiare ale competițiilor,
impresar ”. DOOM: N-A sg.art.: managerul, pl.:managerii; G-D sg. neart.: manager, pl.
manageri; G-D sg.art.: managerului, pl.: managerilor.
A. Stoichițoiu Ichim menționează în cartea sa sintagma anglicisme de lux. Acestea fiind o
marcă a mediului socio-profesional, oferă vorbitorului posibilitatea, pe de o parte, de a sintetiza
mesajul în cazul în care echivalențele din limba română sunt prea lungi, iar pe de altă parte, de a-
și întreține și extinde cunoștințele profesionale pentru contactele cu surse externe(anglicisme de
lux utile). Însă, chiar și în mediul strict profesional, cultismele care nu se pot justifica dacă ele
constituie dublete pentru cuvinte sau unități frazeologice deja existente în română(anglicisme de
lux inutile).4 Majoritatea lor o constituie substantivele și din punct de vedere morfologic, ele
beneficiază de caracteristicile acestei clase ca orice alt substantiv(ne referim la marca pluralului).

4
Adriana Stoichițoiu Ichim, op.cit., p.95.
Am notat variante de ortografiere acolo unde este cazul și derivate sau compuse de la aceste
baze.
Anglicismele de lux utile sunt acele anglicisme de lux care își păstrează caracteristicile-
adică sunt neadaptate din punct de vedere ortografic, fonetic și chiar semantic- dar sunt folosite
în limbajul curent, deoarece folosirea lor este mult mai practică și eficientă. Deși poate exista o
variantă de echivalare în limba română, formele etimologice sunt preferate, deoarece implică o
mai mare acuratețe a exprimării în anumite contexte.
Retail- în DN „vânzare cu amănuntul”. Retail se folosește cu succes nu numai în comerț, ci și în
domeniul bancar unde această echivalență ar fi cu totul neinspirată(bancă de vânzare cu
amănuntul). Poate să apară și în compuși-electroretail sau e-retail- sau construcții frazeologice.5